Guvernul României
Hotărâre nr. 1581 din 08/12/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2006
privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare, pentru următoarele situri:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Arie naturală protejată Suprafaţa Judeţul Nr. aviz CMN
crt. (ha)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Parcuri naţionale
A.1. Defileul Jiului 11.127,00 Gorj, Hunedoara B, 1160/8.02.2005
B. Rezervaţii naturale
B.1. Complexul Geologic Racoşul de Jos 95,20 Braşov B, 1327/25.05.2005
B.2 Mlaştina Hergheliei 98,00 Constanţa B, 1400/18.07.2005
B.3. Muzeul Trovanţilor 1,10 Vâlcea B, 1125/5.04.2005
C. Arii de protecţie specială avifaunistică
C.1. Pădurea Ciuaşului 3,00 Cluj B, 1243/5.04.2005
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
|
Art. 2. - (1) Parcul Naţional Defileul Jiului se delimitează conform anexei nr. 1, secţiunea 1.
(2) Descrierea limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor naturale şi a ariei de protecţie specială avifaunistică este prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 constituie bază pentru realizarea sistemului informaţional al ariilor naturale protejate, secţiunea arii naturale protejate.
Art. 3. - (1) Se aprobă zonarea interioară a Parcului Naţional Defileul Jiului din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specială, conform anexei nr. 1, secţiunea 1.
(2) În zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.
(3) În zonele de conservare specială, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) de natură ştiinţifică şi educativă;
b) turismul controlat;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială;
d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului a planului de acţiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi autorităţii publice centrale care răspunde de ape, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului;
h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al parcului.
(4) În suprafeţele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) activităţile prevăzute la alin. (3);
b) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei parcului;
c) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare şi lucrări de igienizare;
d) aplicarea de tratamente intensive cu perioadă lungă de regenerare; în cazul molidişurilor pure se permit şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici sau în benzi şi tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie, pe suprafeţe de maximum 1 ha;
e) orice alte activităţi aprobate de administraţia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului;
f) orice alte activităţi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, prin ordin al ministrului.
(5) Prin planul de management al parcului naţional pot fi prevăzute şi alte activităţi care pot fi desfăşurate în afara zonelor de conservare specială.
(6) Suprafaţa zonei de conservare specială prevăzută în proiectul planului de management al parcului nu poate să fie micşorată şi/sau mărită cu mai mult de 5% faţă de suprafaţa zonei de conservare specială aprobată prin prezenta hotărâre decât în cazuri bine justificate, în baza unor studii de specialitate aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 4. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri toţi deţinătorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specială, sunt obligaţi să nu depăşească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretelor în tipurile funcţionale, conform prevederilor prezentei hotărâri. În cazul în care amenajamentele silvice în vigoare prevăd alte tratamente, administratorii sau deţinătorii de fond forestier sunt obligaţi să solicite derogări de la prevederile amenajamentelor silvice conform procedurilor legale.
(2) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie ce intră în componenţa parcului naţional vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dacă diferenţa dintre suprafaţa de fond forestier din zona de conservare specială stabilită prin prezenta hotărâre şi suprafaţa încadrată în tipul I funcţional conform amenajamentului silvic reprezintă mai mult de 20% din suprafaţa de fond forestier a unităţii de producţie respective.
(3) Cu ocazia lucrărilor de amenajare a fondului forestier, toate pădurile incluse în parcul naţional se încadrează în grupa I funcţională, iar pădurile din zonele de conservare specială se încadrează în categoriile funcţionale corespunzătoare tipului I funcţional, conform normelor tehnice în vigoare pentru amenajarea pădurilor.
Art. 5. - (1) Structura de administrare pentru Parcul Naţional Defileul Jiului se asigură în termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, astfel:
a) în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, în limita bugetului alocat şi a numărului de personal aprobat conform cerinţelor anexei nr. 1, secţiunea 3; sau
b) în coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnică, ştiinţifică, administrativă şi financiară necesară şi care asigură personalul prevăzut în anexa nr. 1, secţiunea 3, conform procedurilor în vigoare.
(2) Termenul de depunere a solicitărilor în vederea încredinţării administrării Parcului Naţional Defileul Jiului conform alin. (1) lit. b) este de 45 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 6. - Autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului susţine în limita bugetului alocat activităţile structurilor aflate în subordinea sa. Realizarea unora dintre activităţile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredinţate structurilor aflate în coordonare va fi finanţată prin Fondul pentru mediu, în baza proiectelor eligibile.
Art. 7. - În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către parcul naţional, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 8. - (1) Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului vor fi materializate în teren de către administraţia parcului, în termen de 18 luni de la încredinţarea administrării, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite şi utilizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române la distanţe cuprinse între 50 m şi 200 m.
(2) Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului constituite prin prezenta hotărâre, în format digital, ca vectori cu referinţă geografică, se pun la dispoziţie de către autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, prin intermediul paginii web, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 9. - Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotărâre, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 10. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua măsuri în vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional local din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru construcţii care să conţină elemente de arhitectură tradiţională locală.
(2) Prin vecinătatea unei arii protejate se înţelege întregul teritoriu administrativ al localităţilor pe raza cărora se găseşte aria naturală protejată.
Art. 11. - Anexele nr. 1 *) şi 2 *) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
___________
*) Anexele nr. 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
───────────────
p. Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Constantin Popescu,
secretar de stat
Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
|
Bucureşti, 8 decembrie 2005.
Nr. 1.581.
ANEXA Nr. 1
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ, HARTA ŞI
STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCUL NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI
SECŢIUNEA 1
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ
1. Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului
Limita nord-estică porneşte din aval de confluenţa Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvcă 1 unitatea de producţie (UP) VII, Ocolul Silvic (O.S.) Petroşani, urmăreşte Culmea Ogrinului până la borna silvică 5 UP VII, O.S. Petroşani, coboară prin pădure spre SE în pârâul Polatiştea (bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petroşani), urcă pe Pr. Stolojoaia şi culmea omonimă (bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petroşani) până în culmea Polatiştei (borna silvică 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petroşani) şi urmează spre est culmea Polatiştei, parte în golul montan, cu vârfurile (numite şi cotate pe planul silvic) Pietricica, 1.355 m, Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografică), 1.432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbeşti) până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor).
Limita sud-estică. Din culmea Polatiştei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu şi intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbeşti), apoi traversează alternativ teritorii păduroase şi goluri montane prin Vf. Trântor (991 m), se continuă cu Culmea şi Vf. Bâlbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbeşti, 2 şi 1/UP V, O.S. Bumbeşti) până la confluenţa Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmează talvegul Jiului până la podul peste Jiu al drumului judeţean Tg. Jiu - Sâmbotin.
Limita sud-vestică. Din talvegul Jiului (borna silvică 1/UP III, O.S. Bumbeşti), urcă spre N pe Culmea Pleşa (bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbeşti) la Vf. Runcu Porcenilor (1.030 m) şi apoi pe Culmea Runcu Porcenilor (bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408) la Vf. Pietriceaua (1.202 m) şi în continuare pe Culmea Pietriceaua (bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbeşti) până la punctual (numit în harta topografică) "La Crucea de Piatră" în Culmea (numită pe planul silvic) "Căpăţânii" din Golul de munte Chenia - Dumitra.
Limita nord-vestică. Culmea Căpăţânii din Golul de munte Chenia - Dumitra se continuă spre NV prin Pasul Vulcan, 1.621 m (evidenţiat şi cotat pe harta topografică), pe Culmile alpine (numite pe planul silvic) "Chenia - Dumitra" cu Vf. Drăgoiu, 1.600 m şi "Carcanului" la Vf. Cândeţu (1.548 m), urmăreşte limita nordică a golului montan numit pe planul silvic "Polatişte", prelungită, în pădure, cu culmea marcată de bornele silvice 243, 241, 241 bis (UP II, O.S. Petroşani), după care coteşte perpendicular spre N (de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petroşani) iar de aici coboară în talvegul Jiului (borna silvică 175/UP II, O.S. Petroşani).
2. Zonele de conservare specială ale Parcului Naţional Defileul Jiului
Zonele de conservare specială ale Parcului Naţional Defileul Jiului includ parcelele şi subparcelele forestiere 11-14, 15 a, b, 16 a, b, 17-19 b, 20-21 b, 22-35, 36 a-e, 37 a - 41 a, 41 b, 42 a, b, 43 a, b, 44-75 b, 76, 77 a-d, 78-79 b, 80 a-c, 81 a-d, 82 a, b, 84 a-c, 85-86 c, 87 a, 88, 89-91 d, 92, 93, 94-102 c, 103 a-e, 104 a-i, 105-142 din UP III Bratcu a Ocolului Silvic Bumbeşti - Jiu, 1-18 b, 19-37 b, 38 a - 42 d, 43 a-c, 44-48 c, 49-59, 60 a, b, 61-79, 79 b - 81 din UP IV Chitu a O.S. Bumbeşti - Jiu, 1, 3, 4, 6, 7, 11 a, b, c, d %, 12 a %, b % din U.P. II Straja a O.S. Petroşani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119-121, 122 a, 122 b, 123-125 din UP VII Polatişte a Ocolului Silvic Petroşani, precum şi golurile alpine Chenia - Dumitra (31,5 ha) şi Piatra Argelelor (38,1 ha).
Parcelele şi subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate în anul 2003 şi sunt incluse pe hărţile silvice ale unităţilor de producţie la scara 1:20.000 ce fac parte integrantă din amenajamente.
SECŢIUNEA 2
HARTA PARCULUI NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI
IMAGINE
SECŢIUNEA 3
STRUCTURA DE PERSONAL A PARCULUI NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI
Structura de administraţie a Parcului Naţional Defileul Jiului va avea în componenţă 11 persoane, repartizate astfel:
a. Director al Parcului
b. Şef Pază
c. Economist
d. Responsabil relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism şi altele asemenea)
e. Biolog
f. Specialist în Tehnologia Informaţiei (baze de date, tehnologie GIS etc.)
g. 5 agenţi de teren
ANEXA Nr. 2
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A SUPRAFEŢELOR REZERVAŢIILOR NATURALE ŞI A
ARIEI DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
SECŢIUNEA 1
REZERVAŢII NATURALE
B.1. Complexul geologic Racoşul de Jos, 95,2 ha, localitatea Racoşul de Jos, judeţul Braşov
Descrierea limitelor
Limita sud-vestică începe de la ţăruşul 1 aflat la limita de nord-est a localităţii Racoşul de Jos, în stânga drumului care intră în cariera Societăţii Comerciale CARB S.A. Limita continuă în linie dreaptă către ţăruşul 2 trecând peste o pajişte, traversează drumul care intră în cariera secundară de bazalt, trece peste o pajişte şi traversează de două ori drumul local care leagă localitatea Racoşul de Jos de zona de scorie.
Limita vestică continuă de la ţăruşul 2 în linie dreaptă către ţăruşul 3 traversând terenurile agricole şi păşunile localnicilor, pe la baza conului vulcanic spre o cărare care desparte conul vulcanului de dealul Cimitirului. Limita continuă în linie dreaptă către ţăruşul 4 traversând terenuri cu tufăriş aflate la baza conului vulcanului, apoi traversează doi mici afluienţi cu apă temporară a pârâului Cald aflaţi în zona numita Câmpul Fântânei.
Limita nordică se întinde, în linie dreaptă, între ţăruşul 4 şi 5, mergând în paralel cu pârâul Mărului traversând o fâneaţă.
Limita estică trece prin ţăruşii 6, 7, 8, 9. Între ţăruşii 6 şi 7 limita traversează un teren agricol şi drumul secundar care intră în cariera de bazalt dinspre nord-est. Între ţăruşii 7 şi 9 limita urmează malul drept al pârâului Pinilor.
Limita sud-estică este marcată de linia dreaptă care uneşte ţăruşii 9 şi 10, trecând prin cariera de piatră a Societăţii Comerciale CARB S.A.
Limita sudică este delimitată de linia care uneşte ţăruşul 10 de ţăruşul 1, care urmează drumul din interiorul carierei de piatră închizând suprafaţa ariei protejate.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia Naturală "Complexul geologic Racoşul de Jos" este amplasată pe versantul drept al văii Oltului, la ieşirea acestuia din culoarul Augustin - Racoşul de Jos, fiind reprezentată de păduri (parcelele şi subparcelele cadastrale 1065, 1150/3, 1155/1, 1155/3), păşuni (parcelele şi subparcelele cadastrale 1035, 1071/1, 1072, 1096, 1100/1, 1147, 1150/3, 1151, 1155/1, 1155/3), fâneţe (parcelele cadastrale 1026, 1060, 1161), livezi (subparcela cadastrală 1063/2), teren arabil (parcelele şi subparcelele cadastrale 1058, 1064, 1070/1, 1071/2, 1097, 1101, 1102, 1156/1) şi teren neproductiv (parcelele cadastrale 1061, 1062, 1066, 1074, 1094, 1095, 1099, 1121, 1155/2, 1116, 1158, 1162). Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din registrul cadastral nr. S/2/03.01.1985.
B.2. Mlaştina Hergheliei, 98 ha, localitatea Mangalia, judeţul Constanţa
Descrierea limitelor
Limitele rezervaţiei reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi următoarele repere, descrise mai jos, conform hărţii cadastrale 1:10.000 cu aspecte administrative - Plan parcelar de ansamblu cu amplasarea proprietarilor de teren din municipiul Mangalia (1995) şi Harta cadastrală OCOTA.
Limita nordică: porneşte de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcării de pe de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) şi se continuă spre vest cu terenurile Hergheliei Mangalia;
Limita nord-estică: porneşte de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcării de pe de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) şi este reprezentată de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) care se continuă spre sud, până la borna cadastrală 86 (La Stăvilar);
Limita estică: este reprezentată de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) marcată de bornele cadastrale 86 (La Stăvilar), 87 (Parcare) şi 88 (Platforma de beton), până la parcarea din nordul staţiunii Saturn;
Limita sudică: porneşte de la parcarea situată la nordul terenului staţiunii turistice Saturn, urmează linia de mal a bălţii şi este reprezentată de terenul Campingului Saturn - Staţiunea turistică Saturn, până la terenurile proprietate din sud-estul mlaştinii;
Limita sud-vestică: este constituită de limita estică a terenurilor proprietate privată, încadrate în parcelele A 365/7, A 365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15, până la limita nordică a tarlalei De 365-6 care include aceste parcele;
Limita vestică: este reprezentată de DN 39 Mangalia - Constanţa;
Limita nord-vestică: porneşte din punctul cel mai apropiat de DN 39 al bălţii marcat de malul consolidat cu dale de beton de terenul Hergheliei Mangalia al lacului, până la limita nordică cu terenurile Hergheliei Mangalia.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Mlaştina Hergheliei cuprinde luciul de apă (balta propriu-zisă), zona de vegetaţie palustră, mezofilă şi stufărişul care delimitează pe alocuri mlaştina, terenurile Hergheliei Mangalia limitrofe malului nordic şi nord-vestic, terenurile proprietate privată cuprinzând parcelele A 365/7, A 365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15 din limita sud-vestică (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995), la sud şi sud-est terenul staţiunii Saturn (Campingul), latura estică a şoselei ce leagă Staţiunile Saturn şi Venus (DCL 340) cu parcările din limita sudică şi cea nordică.
B.3. Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor, 1,10 ha, localitatea Costeşti, judeţul Vâlcea
Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Rm. Vâlcea - Costeşti - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta Tr. Severin), între km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.
Limita estică porneşte din DN 6, km 35, metrul 700, urmăreşte partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (de asemenea proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului.
Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita porneşte în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii şi continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate).
Limita vestică limită porneşte din DN 67, din dreptul km 37 - metrul 800 şi urmăreşte gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor cuprinde un teren neproductiv, denivelat şi o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localităţii Costeşti, la baza Dealului Costeşti (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervaţia face parte din Trupul B, este Parcela înscrisă în cartea funciară nr. 148 a comunei Costeşti, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topografică este ridicată la scara 1:1.000 în anul 2005 şi este în suprafaţă totală (inclusiv carieră) de 1,1 ha.
SECŢIUNEA a 2-a
ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
C.1. Aria de protecţie specială avifaunistică Pădurea Ciuaşului, 3 ha, comuna Ţaga, judeţul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică este reprezentată de liziera subparcelei 71C din cadrul parcelei 71 din UP I (Ocolul Silvic Gherla). Ea începe de la limita acestei subparcele cu parcela 80 (marcată cu semn distinctiv) şi se întinde pe lungimea de 200 m, marcată de asemenea prin semne distinctive;
Limita estică începe la semnul distinctiv care desparte subparcela 71C de subparcela 71A şi urmează graniţa dintre acestea pe o lungime de 180 m. Pe toată lungimea ei, această limită este marcată prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 în 10 metri;
Limita sudică este delimitată artificial, prin marcaje convenţionale în întregime. Ea începe la semnul distinctiv cu care a fost marcat sfârşitul limitei estice, se întinde pe o lungime de 210 m şi este marcată prin semne distinctive aplicate pe arbori din 10 în 10 m.
Limita vestică urmează marcajul prin semne distinctive realizate pe arbori din 10 în 10 m şi se întinde pe o lungime de 130 m între semnele distinctive care delimitează limita nordică şi respectiv sudică.
Descrierea suprafeţei
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică "Pădurea Ciuaşului" cuprinde o suprafaţă de 3 ha care face parte din subparcela 71C din UP I Ţaga a O.S. Gherla. Subparcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.