SITURI NATURALE ALE PATRIMONIULUI NATURAL UNIVERSAL
În anul 1990 România a acceptat Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la 16 noiembrie 1972, la Paris.
Din 1991 Delta Dunării este inclusă pe Lista Convenției Patrimoniului Mondial UNESCO ca o recunoaștere a valorii de patrimoniu natural universal al acestui teritoriu.
Motivele care au stat la baza desemnării ca sit al patrimoniului natural universal au fost în principal complexitatea de habitate de valoare mondială pentru anumite specii rare și pe cale de dispariție și prezența unui mozaic vast și complex a unui ecosistem de zonă umedă, unic, atât la nivel european, cât și la nivel internațional, având și o valoare culturală specială.
Din suprafaţa totală a rezervaţiei de 580.000 ha, mai mult de jumătate o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal.
Declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca sit UNESCO i se datorează şi marelui explorator Jacques-Yves Cousteau, cel care, imediat după 1989, a dezvăluit lumii întregi, prin filmele sale, mirajul tărâmului sălbatic din Delta Dunării.