APM Brasov

REZUMAT

LA RAPORTUL DE AMPLASAMENT

pentru

FERMA ZOOTEHNICA DE PORCINE

SERCAIA, JUD. BRASOV

Ferma de animale functioneaza pe amplasamentul din localitatea Sercaia, FN, din anul 2009 fiind reglementata prin Autorizatia Integrata de Mediu (AIM) nr. SB 102/25.09.2009 proprietar initial fiind societatea SC NBM SRL. In anul 2014 Autorizatia Integrata de Mediu este preluata de catre SC Romanian Pigs SRL care desfasoara si in prezent activitate pe amplasament.

Avand in vedere modificarile intervenite se impune revizuirea Autorizatiei Integrate de Mediu nr. SB 102/25.09.2009, revizuire solicitata prin adresa APM Brasov nr. 10166/11.07.2016.

Titular proiect: S.C. ROMANIAN PIGS SRL

Adresa sediu social : str Liviu Rebreanu nr. 68, jud Cluj, cod postal 400446

Profil de activitate : crestere porcine (cod CAEN 0146)

Punct de lucru : ferma crestere porci Sercaia, str Vadului FN

Numărul total de angajați- 4 persoane. 

Program de lucru- permanent, in 3 schimburi a cate 8 ore.

Capacitate ferma- 4000 porci

Ferma functioneaza in comuna Sercaia, in cadrul fostelor grajduri ale CAP-lui, fiind inchiriata de la SC NBM SRL, prin lichidator Centu SPRL. Adresa amplasament : str Vadului FN, parcelele cu nr topo 1625/2/1/1/1, 1625/2/5/1, 1625/2/3/1, 1625/2/6.

Accesul in ferma este asigurat din DN 73A existent cu drum de racord din acesta pana la amplasament.

Suprafata totala a fermei este de 3,1271 ha, societatea care desfasoara activitatea pe amplasament, SC Romania Pigs SRL avand inchiriat numai terenul aferent constructiilor si dotarilor care fac obiectul contractului de inchiriere nr. 218/20.02.2017, cu SC NBM SRL

Activitati principale desfasurate :

1. Popularea grajdurilor cu porci în vederea creşterii. Purceii sunt achiziţionati de la ferme producătoare autorizate, la o greutate de 25- 30 kg. 

b.Achiziţia si depozitarea furajelor, materii prime si materiale necesare desfasurarii procesului.

c. Crestere - ingrijire zilnica animale, activitate care consta in:

• preparare furaj combinat pentru hrana porcilor
• Hranire/ administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul  de dezvoltare a animalelor
• Adapare porcilor cu dispozitive tip suzetă
• Supraveghere stare generala de sanatate animale. Administrare medicamente curative/ preventive
• Supraveghere evacuare dejectii din adaposturi, dicontinuu, in sistem hidraulic si depozitarea lor pe platforme de stocare.

d.  Livrarea spre abatorizare (depopulare)– se realizează la atingerea greutăţii de 100– 110 kg, cȃnd animalele sunt vȃndute pentru sacrificare.

e.  Pregătirea halei pentru un nou ciclu de producţie- dezinsectie, deratizare, dezinfectie in perioada de vid sanitar, dupa depopularea halelor.

f. Repartizarea dejectiilor dupa fermentare se face catre societati care desfasoara activitati agricole. Nu este o activitate specifica fermei Romanian Pigs SRL.

Activitati conexe cu dotari:

• Spatiu administrativ si filtru sanitar
• Preparare hrana in bucatarie furajera dotata cu 4 buncare pentru nutreturi combinate si 2 silozuri de insilozare plante furajere
• Alimentare cu apa (put forat dotat cu pompa submersibila, bazin de stocare apa semingropat de 200 mc, grup de pompare)
• Retea canalizare ape uzate menajere
• Evacuarea dejectiilor din adapost prin reteaua de evacuare dejectii, omogenizator dejectii si depozitare in bazinul dejectii prevazut cu 2 lagune impermeabilizate

Ferma utilizeaza tehnicile BAT în ceea ce priveşte modul de adapostire a porcilor, furajarea, adăpatul acestora, asigurarea microclimatului în hale (sisteme de ventilaţie electronice). Dejecţiile solide sau partial fluide fermentate, conform BAT, sunt valorificate prin distribuire pe terenurile agricole ale fermelor din zona. Aplicarea dejectiilor pe terenuri nu este o activitate a societatii SC Romanian Pigs SRL. 

Din fermă nu se evacueaza ape uzate în receptori naturali sau în apa subterană.

În condiţii de funcţionare normală a instalaţiei, emisiile din fluxul tehnologic sunt reprezentate de:

• dejectii lichide si solide
• emisii in aer  
• deseuri rezultate din activitate

Emisii in aer, mirosuri

In perioada de exploatare, principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, sunt datorate:

1. emisiilor de poluanti din procesele metabolice de crestere a porcilor;
2. emisiilor de poluanti provenite din depozitele de dejectii si procesul de fermentare, in care dejectiile se descompun si in urma caruia se formeaza gaze de fermentare (in principal NH3, CH4, N2O);.
3. pulberi din stocarea şi manipularea furajelor
4. circulatia vehiculelor care asigură deservirea fermei
5. emisii de la centralele termice cu combustibil gazos care asigura incalzirea si apa calda pentru birouri si spatii de lucru (filtru sanitar),
6. emisii de la cele termosuflantele pe gaz care functioneaza pe perioade limitate de timp, cand este necesara incalzirea suplimentara a adaposturilor

Avand in vedere directia predominanta a vantului din sector nord-vestic, emisiile de poluanti specifici activitatii (NH3, CH4, N2O)  nu sunt dirijate catre zona locuita a localitatii Sercaia, aflata la o distanta de pste 1 km de ferma.

In Romania nu exista legislatie pentru mirosuri, fiind relevante astfel doar emisiile de H2S si NH3.

Celalte surse de emisii (pulberi din stocarea şi manipularea furajelor, emisii de la sursele de incalzire pe gaz) sunt tinute sub control prin tehnici de management si monitorizari periodice. Investigatiile de emisii efectuate arata incadrarea acestora in limitele impuse de normele legale in vigoare.

Sursele de zgomot posibil generatoare de disconfort pentru populatia din zona sunt legate de activitatea de transport pentru aprovizionare cu materii prime si transport produse animale finite- intre 65-85 dB. Strada care duce la obiectiv si care face legatura intre ferma si DN1, este asfaltata.

Zgomotul pentru activitatea de crestere suine nu este considerat o problematica de importanta ridicata pentru mediu. Nivelurile de zgomot mentinute in limite reduse pe amplasament sunt relevante pentru productia de animale, acestea necesitand un mediu linistit si pasnic.

Dejectiile lichide si solide

Dejectiile si apele de spalare de la porci sunt colectate prin 8 tronsoane de canalizare realizate din tuburi PVC si sunt descarcate intr-un colector principal care conduce apele uzate cu dejectii la omogenizator. Dupa omogenizare (nu se face separarea fractiei lichide de cea solida) dejectiile sunt trimise prin retea de canalizare la cele 2 bazine/bataluri de stocare impermeabilizate cu capacitate totala de 8000 mc, capacitate suficienta pentru colectarea dejectiilor pe o perioada minima de 6 luni .

Depozitele de stocare a dejectiilor sunt realizate in pamant, ingropate, cu suprafata libera.

Depozitele de dejectii sunt impermeabilizate astfel:

• pat de nisip de 10 cm
• folie de geotextil

• folie de plastic cu grosimea de 2 mm

astfel incat sa poata rezista influentelor mecanice si chimice din mediu

Pentru urmarirea starii depozitelor s-au realizat 2 foraje de hidroobservatie de unde se fac periodic analize ale apei subterane in amonte si aval de bazine. Rezultatele monitorizarilor efectuate arata nemodificarea in timp a calitatii apei subterane pe amplasament.

Deseuri rezultate

Din activitate rezulta, in principal, urmatoarele deseuri:

• dejectii de la animale, lichide si solide;
• deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de asistenta veterinara;
• cadavre de animale,

• alte tipuri de deseuri specifice activitatii de intretinere (menajere, namol din canalizare, amabalaje de la substante de curatenie, etc).

Pentru toate aceste tipuri de deseuri exista contracte de valorificare/eliminare a acestora cu agenti economici autorizati.

Dejectiile de la animale, dupa minim 6 luni perioada de maturare, sunt folosite ca îngrăşământ in fertilizarea terenurilor agricole de catre fermierii din zona.

Dat fiind sistemele tehnologice de operare in ferma, protejarea suprafetei solului prin betonare (90%), poluarea solului sau a apelor subterane poate apare numai in situatii de exploatare defectuoasa a instalatiilor existente. Sursele de poluare ale solului sunt identice cu cele ale poluării apelor subterane şi de suprafaţă, datorită legăturilor extrem de strânse între aceste componente ale mediului înconjurător.

Posibile evenimente care pot conduce, accidental, la poluarea solului sau apelor subterane :

- deversare pe sol a efluenţilor menajeri sau tehnologici (dejecţii şi ape uzate).

- deteriorarea canalizării tehnologice şi a impermeabilizării bazinului (lagunei) pentru stocarea dejecţiilor. Emisiile din utilitatile de stocare a excrementelor care contamineaza solul sau apele subterane si de suprafata, pot avea loc din cauza utilitatilor inadecvate sau a greselilor de operare si pot fi considerate de natura accidentala. Echipamentul adecvat, urmarirea si corectitudinea operatiunilor pot preveni scurgerile de excremente din utilitatile de stocare

- utilizarea necorespunzătoare a dejecţiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole- activitate care nu este efectuata de beneficiar.

- poluări accidentale prin deversarea unor produse (uleiuri, produse petroliere, medicamente, aditivi hrana, etc) direct pe sol;

- depozitarea necontrolată a deseurilor sau a diverselor materiale provenite din activitătile desfăsurate in amplasament;

- depunerea pe sol a gazelor emise din functionarea utilajelor de transport si a centralelor termice.

Pentru prevenirea acestor evenimente exista intocmit un Plan de prevenire si interventie in caz de poluari accidentale si se fac verificari zilnice ale echipamantelor.

Pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii au fost propuse o serie de recomandari:

Masuri referitoare la managementul mirosului:

•          Evacuarea dejectiilor lichide sa se faca cat de aproape posibil de baza lagunei (umplerea pe sub nivelul de suprafata a lichidului).

•          Omogenizarea si pomparea dejectiilor sa se faca cand nu bate vantul spre ariile sensibile (zona de locuinte), care necesita protectie.

•          Pentru a reduce emisiile in aer din batalul de namol este important sa se reduca evaporarea de la suprafata namolului. O rata redusa de evaporare poate fi mentinuta daca se reduce agitarea namolului la minimum si este efectuata doar inainte de golirea batalului.

•          Reducerea emisiilor de azot prin intervenţii în dietă. Furajele cu care se vor hrăni porcii vor avea reţete diferite în funcţie de fazele de creştere a animalelor.

•          Hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului (BAT).

Masurile propuse pentru protectia factorului de mediu apa sunt:

- Dotarea cu material de interventie in caz de poluare accidentala.

- Respectarea instrucţiunilor de lucru la fiecare loc de muncă şi a programului de instruire a personalului;

- Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune, folosire şi evacuare a apelor, precum şi a dispozitivelor de măsurare a debitelor în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- Desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, pentru a reduce la minimum pierderile tehnologice şi a utiliza eficient resursa de apă;

- Realizarea unui program anual de revizie a instalaţiilor, traseelor şi bazinelor de captare, transport şi stocare.

- Eliminarea sau valorificarea ritmică a deşeurilor, conform unui program, pentru a nu depaşi capacitatea de stocare a depozitelor sau bazinelor şi consemnarea acestor operaţii în registre de evidenţă;

- Analiza periodică a calităţii apei subterane, conform cerintelor din Autorizatia de mediu;

- Asigurarea pentru puţul forat din incinta fermei, a perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever, conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.

Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a mediului pe care trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire la masurile coercitive ce vor fi luate in caz de accidente ecologice datorate neglijentei.

Măsurile de diminuare a impactului asupra solului sunt in principiu acelasi ca cele specificate mai sus, legate de prevenirea poluarea apelor, pe langa care, mai mentionam:

- verificarea zilnica a starii batalului de stocare dejectii;

- utilizarea alternativa a celor 2 lagune de depozitare astfel incat sa se evite umplerea unei lagune in proportie mai mare de 75%, eliminand astfel riscul ca, in cazul unor precipitatii abundente sa fie deversate dejectiile din lagune.

- gestionarea deseurilor in conditii de siguranta fata de mediu.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului, generat de împrăştierea dejecţiilor fermentate pe sol

- Obligaţia titularului de a dispune de teren suficient sau contracte incheiate cu fermieri pentru împrăştierea fertilizanţilor organici.

- Se vor respecta, H.G.nr. 964/2000 cu completările ulterioare  privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole şi Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi proveniţi din agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile agricole.

- Utilizarea aditivilor pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea valorii de fertilizare, accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor patogene, se recomandă doar dacă vor putea fi procuraţi aditivi omologaţi, care nu induc poluanţi suplimentari în dejecţii, cum ar fi metale, pesticide.

Poluarea sonora

• Planificarea activitatilor fermei astfel incat sa nu se produca a concentrare peste limite a nivelului de zgomot in zona, datorat in special transporturilor,
• Se vor respecta recomandarile din cartea tehnica a utilajelor privind graficele de revizii si reparatii,
• In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,
• Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde este necesar ;
• Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice activitati in afara halelor
• In ceea ce priveste transportul cu camioane pentru aprovizionare, se va impune furnizorilor de astfel de servicii, reducerea vitezei la maxim 30 km/h la traversarea zonei locuite, sa nu fie facute transporturi pe timpul noptii sau sarbatori legale.

Concluzie:

Ferma de porcine poate functiona in conditiile descrise in Raportul de Amplasament, cu respectarea masurilor propuse cat si a prevederilor impuse prin celelalte acte de reglementare stabilite de catre autoritatile abilitate (Directia de Sanatate Publica, Sistemul de Gospodarire a Apelor).