APM Maramures

Poluanţi organici persistenţi

Convenţia privind Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) adoptată adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane si a mediului faţă de poluanţii organici persistenţi. A intrat în vigoare la 17 mai 2004, după ce a fost ratificată de 50 de state; în prezent include 98 de Părţi (97 state si Uniunea Europeană).

România a devenit parte a Convenţiei o dată cu ratificarea acesteia prin Legea 261/2004. Convenţia este focalizată pe reducerea şi unde este necesar, eliminarea a 15 dintre POPs, care preocupă comunitatea internaţională.

În domeniul poluanţilor organici persistenţi au fost promovate două hotărâri de

guvern: HGnr. 561/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE şi HG nr. 1497/2008 pentru aprobarea Planului

Naţional de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, aferent perioadei 2008 - 2029.

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţele chimice care ramân intacte în mediu perioade îndelungate, toxice pentru oameni şi organismele sălbatice şi care se bioacumulează în ţesuturile grase, sunt volatile şi au o circulaţie globală prin atmosfera şi apele mărilor şi oceanelor.

În lista UE a POPs se regăsesc nouă pesticide: aldrin, clordan, difenil-diclorfenil– tricloretan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex si toxafen. POPs sunt recunoscuţi ca având proprietăţi toxice, persistenţă, capacitate de bioacumulare, volatilitate şi biodisponibilitate.

Convenţia cere Părţilor să adopte şi să implementeze măsuri ce conduc la reducerea sau eliminarea emisiilor de POPs din mediu având în vedere reducerea expunerii populaţiei, animalelor şi organismelor din mediu la aceştia. Se estimează că măsurile aplicate în totalitate vor reduce emisiile de POPs având beneficii asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător, dar va fi dificil să se stabilească o legătură între o anumită măsură şi un anumit beneficiu.

În România s-a elaborat Planul Naţional pentru Implementarea Convenţiei de la Stockholm care are ca obiective şi operează în:

-         eliminarea depozitelor şi deşeurilor de pesticide, a stocurilor de PCB, a poluanţilor organici neidentificaţi (presupuşi a fi POPs)

-         interzicerea producţiei de POPs şi a altor substanţe care ar putea fi incluse pe lista POPs

-         reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deşeurilor şi orientarea către o dezvoltare durabilă a unei agriculturi ecologice

-         creşterea producţiei şi a gradului de utilizare a substanţelor „curate” şi mai economice în lupta împotriva vectorilor unor boli.

Urmare deciziei luate la Geneva în octombrie 2009, în cadrul celei de-a Cincea Reuniuni a Comitetului de Examinare a Poluanţilor Organici Persistenţi, s-a solicitat Părţilor la Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, furnizarea de informaţii despre producţia, utilizarea, emisiile, pierderile şi alternativele la substanţele noi incluse în Anexele A,B,C ale Convenţiei, informaţii despre articolele şi deşeurile cu conţinut de astfel de substanţe.

Lista substanţelor incluse în inventariere cuprinde: alfa hexaclorociclohexan, beta hexaclorociclohexan, gama hexaclorociclohexan, clordecone, pentaclor benzen, hexabrombifenil, pentabrombifenil eter, octabromodifenil eter,acid perfluorooctansulfonic, fluorură de perfluorooctansulfonil, endosulfan, hexabromociclododecan, alcani cloruraţi cu catenă scurtă, C10-C13.   

Centralizarea informaţiilor furnizate de agenţii economici chestionaţi arată că pe teritoriul judeţului Maramureş nu s-au utilizat astfel de substanţe. Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală, prin Unitatea Fitosanitară Maramureş  a informat că produsele de protecţia plantelor pe bază de endosulfan au fost retrase la data de 30.12.2006, conform Regulamentului CE nr. 2024/2006, cu perioadă de graţie pentru utilizarea stocurilor existente până la data de 31.12.2007.De asemenea, produsul Thionex 35 EC, fiind din grupa a II a de toxicitate, nu a putut fi comercializat prin fitofarmacii, iar endosin 10 G nu a fost comercializat niciodată pe raza judeţului.

Urmare solicitării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului privind producţia totală, actuală sau estimată şi la introducerea pe piaţă a oricărei substanţe menţionate în Anexele I sau II la Regulamentul (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi  şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE, pentru anului 2010 autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a solicitat informaţii de la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Maramureş, Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Maramureş, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj – Biroul Vamal Sighet.

Cele două birouri vamale au comunicat faptul că nu au fost derulate activităţi de import/export de substanţe/produse chimice periculoase în decursul anului 2011.

În judeţul Maramureş nu au fost identificaţi operatori economici care să deţină  autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea următoarelor activităţi:

·        Producţia de articole / amestecuri cu conţinut de POPs

·        Producţia de articole / amestecuri cu conţinut de alternative la POPs

·        Producţie / import de  POPs

Pesticidele  şi efectul substanţelor chimice în mediu

Chimicalele aduc beneficii în orice societate modernă care a devenit total dependentă de acestea, spre exemplu în producţia de alimente, medicamente, textile, automobile, etc. Producţia globală a chimicalelor a crescut de la 1 milion de tone în anul 1930 la peste 400 milioane de tone în prezent. În Uniunea Europeană, industria chimică este a treia mare industrie producătoare cu 1,7 milioane de angajaţi şi de care depind alte 3 milioane de locuri de muncă.

Pe de altă parte, anumite chimicale au provocat serioase afecţiuni sănătăţii umane cauzând suferinţe şi efecte nedorite oamenilor şi mediului. Dintre acestea bine cunoscute sunt azbestul sau benzenul care provoacă afecţiuni serioase ale sănătăţii umane. Deşi aceste substanţe au fost total interzise sau sunt subiectul unor regimuri severe de control, măsurile nu au fost luate decât după producerea unor evenimente şi efecte grave nedorite, deoarece cunoştinţele despre efectele adverse n-au fost disponibile înainte de a utilizatarea în cantităţi mari a acestor substanţe.

Sursa îngrijorării o constituie deficitul de cunoştinţe despre impactul multor chimicale asupra sănătăţii umane şi mediului. Politica UE în domeniul chimicalelor urmăreşte să asigure un înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, atât pentru generaţia existentă cât şi pentru cele viitoare, concomitent cu funcţionarea eficientă a pieţii interne şi competitivitatea industriei chimice. Pentru atingerea acestor obiective, principiul precauţiei este fundamental. Un alt obiectiv important este încurajarea substituirii substanţelor periculoase cu substanţe mai puţin periculoase, acolo unde există alternative adecvate.

Pesticidele şi starea de sănătate

Pesticidele se încadrează în grupele de toxicitate în funcţie de doza letală 50 % (DL 50), oral acută a substanţei active. DL 50 reprezintă doza unică de substanţă activă exprimată în mg/kg corp, care, administrată oral la şobolani albisupuşi în prealabil la un post de 24 de ore, provoacă moartea la 50 % din lotul experimental în cursul perioadei de observaţie de 14 zile.

Pe baza informaţiilor furnizate de Direcţia Pentru Agricultură - Unitatea Fitosanitară Maramureş, rezultă următoarele:

·        În judeţul Maramureş nu există importatori sau exportatori de pesticide.

·        Cantităţile aproximative de produse de protecţia plantelor utilizate în anul 2011, informaţii furnizate de, sunt următoarele:

•           Insecticide – 2.500 kg. ;

•           Fungicide –  1.800 kg. ;

•           Erbicide –     5.000 kg.

·        În judeţ există un număr de 50 de fitofarmacii  care deţin certificat de înregistrare pentru comercializarea produselor de protecţia plantelor.