Inventar ODS-uri

/files/APM_Maramures/Substante_Produse_Chimice/Substante_Depreciaza_Ozon/Art_3916/Inventar_AgEcon_Deprec_Strat_Ozon.htm


Protectia stratului de ozon - notiuni generale

Substanţe care depreciază stratul de ozon - caracteristici generale

Ozonul este un gaz uşor albăstrui, cu miros înţepător, alcătuit din molecule triatomice de oxigen şi se găseşte în atmosferă în concentraţie de cca 0,04 ppm. Acesta se află cca. 90% în stratosferă cunoscut ca “ozon bun” şi cca. 10% în troposferă denumit şi “ozon rău”.

Ozonul stratosferic reprezintă învelişul protector al Pământului şi este situat la o altitudine între 15 şi 40 km. Are rolul de a reţine radiaţiile ultraviolete biologic nocive din lumina solară. Ozonul troposferic, situat la altitudini mai joase (12 km), este nociv pentru sănătatea umană şi vegetaţie (Fig. 1).

În mod natural, stratul de ozon suferă o permanentă formare şi disociere a moleculelor de ozon prin reacţiile care au loc între compuşii naturali conţinând azot (eliberaţi de sol şi de apa oceanelor), hidrogen (rezultat din vaporii de apă) şi clor (eliberat de oceane). Aceste reacţii nu distrug echilibrul stratului de ozon stratosferic.

Dezechilibrul este creat de apariţia în stratosferă a substanţelor sintetice din clasele cloroflorocarburilor (CFC), hidroclorofluorocarburilor (HCFC), halonilor şi a altor substanţe organice cu conţinut de halogeni (CH3CCl3, CCl4,CH3Br etc).

Primele observaţii cu privire la rezultatele reacţiei CFC urilor cu ozonul au fost făcute de savanţii americani M. Molina si S. Rowland în 1974.

In 1985 cercetatorii de la British Antarctic Survey au descoperit o gaura în stratul de ozon deasupra Antarcticii. A fost momentul care a atras ingrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon.

Subţierea stratului de ozon este mai accentuata iarna şi primăvara când „norii polari stratosferici” (PSC) favorizează descompunerea substanţelor clorurate şi eliberarea clorului. Această subţiere este potenţată şi de prezenţa vortexului polar.

  Stratificarea atmosferei

Fig. 1 Stratificarea atmosferei - sursa: (http://www.comune.ro/?/tema_consultanta/icon9/)

Aceste substanţe cu efect distructiv asupra stratului de ozon sunt reglementate de Protocolul de la Montreal şi sunt reprezentate de clorofluorocarburi, alte clorofluorcarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 – tricloretan, bromură de metil, hidrobromofluorocarburi şi hidroclorofluorocarburi, în stare pură sau în amestec, nou produse, recuperate, reciclate sau regenerate. Aceşti compuşi sunt cunoscuţi sub formă de :

  • Freoni- reprezintă derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor saturate utilizaţi în producerea frigului artificial (instalaţii casnice, comerciale şi industriale) sau ca agenţi de propulsare în industria cosmetică şi farmaceutică. Aceştia sunt foarte periculoşi pentru mediu prin acţiunea lor de epuizare a stratului de ozon.

Halonii – sunt spume utilizate la stingătoarele de incendii

  • Solvenţi(tetraclorura de carbon, metilcloroform) - reprezintă lichide de spălare – degresare utilizate în domenii ca: industria electronică, curăţătorii chimice, industria construcţiilor de maşini, etc.
  • Bromură de metil– este un fungicid utilizat în agricultură.

Substanţele reglementate de Protocolul de la Montreal în diverşi compuşi şi preparate sunt utilizate în următoarele sectoare: refrigerare, spume, aerosoli, stingerea incendiilor, solvenţi şi fumigaţia solului.

Gazele fluorurate prevăzute de Regulamentul 842/2006 sunt substanţe chimice de sinteză care se folosesc în diverse sectoare şi aplicaţii frigorifice şi ale aerului condiţionat, astfel:

  • HFC– reprezintă cea mai utilizată grupă de gaze fluorurate cu efect de seră şi se utilizează cu precădere ca agenţi de refrigerare, agenţi de expandare pentru spume, substanţe de stingere a incendiilor, agenţi propulsori pentru aerosoli şi solvenţi etc.
  • PFC– sunt utilizate preponderent în aplicaţii de curăţare în domeniul electronic, în industria farmaceutică şi cosmetică pentru extracţia unor produse naturale şi mai puţin în refrigerare ca înlocuitori ai CFC – urilor.
  • SF6– este utilizată în special ca gaz izolant şi pentru stingerea arcului electric de comutare în instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producţia de magneziu şi aluminiu.

In judeţul Maramureş nu există producători, importatori sau exportatori de substanţe fluorurote şi reglementate de Protocoloul de la Montreal.

 

  • Aspecte legislative privind substanţele care depreciază stratul de ozon.

România a făcut demersuri comune cu celelalte state în vederea luării măsurilor referitoare la acest fenomen. Astfel prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993, România aderă la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi acceptă Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind subtanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra din 27-29 iunie 1990. De asemenea, România a acceptat Amendamentul de la Copenhagadin 1992 al Protocolului de la Montreal, ratificat prin Legea nr. 9/2001, Amendamentul de la Montreal din 1997 al Protocolului de la Montreal, ratificat prin Legea nr. 150/2001 precum şi Amendamentul la Protocolul de la Montreal de la Beijing din 3 decembrie 1999 aprobat prin Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în vederea gestionării substanţelor ce afectează stratul de ozon, se aplică ca atare Regulamentul nr. 2037/2000care se referă la producţia, importul, exportul, comercializarea pe piaţa internă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor care epuizează stratul de ozon. Acest regulament este înlocuit începând cu 01.01.2010 de Regulamentul 1005/2009 privind substanţele care depreciază stratul de ozon pentru care s-a stabilit cadrul instituţional de aplicare directă a acestuia prin Ordonanţa nr. 9 din 26.01.2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

În vederea scoaterii de pe piaţă şi a stopării producţiei acestor substanţe a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 58/2004care aprobă Programul Naţional de eliminare a substanţelor care depreciază stratul de ozon.

Agenţii economici şi personalul care efectuează operaţii de detectare de scurgeri de substanţe fluorurate cu efect de seră şi de recuperare a acestora precum şi cei care asigură întreţinerea, instalarea sau repararea instalaţiilor şi echipamentelor care conţin astfel de substanţe, trebuie să respecte prevederile Regulamentului nr. 303/2008 de stabilire în conformitate cu Regulamentul nr. 842/2006 a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră.

  • Consecinţe ale deprecierii stratului de ozon
  • Slabirea sistemului imunitar, aparitia cancerului de piele, a cataractelor si chiar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soare, îmbatrânirea pielii, etc
  • Afectarea structurii ADN ducând la modificari in ecosistemele acvatice si terestre cu implicatii majore în echilibrul trofic.
  • Modificarea temperaturii atmosferice şi apariţia dezechilibrelor climatice.

 

  • Concluzii şi măsuri de reducere a ODS - urilor

În perioada 2006 - 2009 a fost interzisă introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin sau a căror funcţionare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, astfel: containere de unică folosinţă cu conţinut de gaze fluorurate cu efect de seră, sisteme neizolate cu evaporare directă, conţinând agenţi refrigeranţi de tip hidrocarburi şi perfluorocarburi, sisteme de protecţie împotriva incendiilor şi extinctoare cu conţinut de perfluorocarburi, ferestre pentru utilizare domestică şi alte ferestre cu conţinut de gaze fluorurate cu efect de seră, încălţăminte şi anvelope, spume unicomponente cu conţinut de gaze fluorurate cu efect de seră cu excepţia cazului în care trebuie îndeplinite standardele naţionale de siguranţă precum şi aerosoli de agrement cu propulsare bazată pe hidrofluorocarburi.