Descriere

     

Legea nr. 74 din 25 aprilie 2019 privind gestionarea siturilor potential contaminate si a celor contaminate are ca scop protejarea sănătătii umane si a mediului de efectele contaminării solului prin reglementarea măsurilor destinate îmbunătătirii calitătii factorului de mediu sol, afectat de prezenta confirmată a poluantilor cu  risc semnificativ pentru sănătatea umană si mediu, luându-se în considerare utilizarea prezentă si viitoare a terenurilor.

Atingerea obiectivelor prioritare specifice siturilor contaminate se realizează etapizat, prin parcurgerea  următoarelor etape:

1. Identificarea siturilor potenţial contaminate

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a identifica şi de a transmite la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui lista siturilor potenţial contaminate, precum şi datele de identificare şi contact ale deţinătorului terenului sau, după caz, ale operatorului economic.

 Autorităţile administraţiei publice locale au obligatia să actualizeze periodic lista si să o transmisă la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, până data de 31 martie a fiecărui an.

În vederea stabilirii listei cu situri potenţial contaminate, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vaslui solicită tuturor celor identificati să transmită, în maxim 60 de zile lucrătoare, anumite informatii relevante, prin completarea unor chestionare al căror continut este stabilit în anexele nr. 3 şi 4 ale Legii nr. 74/2019.

2. Inventarierea siturilor potenţial contaminate

După verificarea şi analizarea informaţiilor prevăzute în chestionarele primite, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui include aceste terenuri în lista judeţeană a siturilor potenţial contaminate, care va fi accesibilă publicului si actualizată permanent.

2.1. Investigarea preliminară a siturilor potenţial contaminate

Deţinătorul unui sit potenţial contaminat sau operatorul economic care îşi desfăşoară activitatea pe un sit potenţial contaminat este obligat să să notifice Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui în următoarele cazuri:

  1. la încetarea activităţii cu impact asupra mediului;
  2. la schimbarea activităţii sau a folosinţei sitului potenţial contaminat;
  3. în cazul schimbării regimului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat sau se desfăşoară o activitate cu impact asupra mediului;
  4. la producerea accidentelor care conduc la contaminarea mediului, după îndepărtarea sursei şi poluanţilor deversaţi;
  5. la declararea falimentului sau lichidarea judiciară a unui operator economic; 

2.2. Investigarea detaliată și evaluarea riscului asupra mediului

Investigarea detaliată şi evaluarea riscului este etapa ulerioară investigării preliminare si are scopul de a confirma existenţa şi intensitatea contaminării, precum şi de a analiza şi estima probabilitatea apariţiei efectelor negative asupra mediului în relaţie cu poluanţii identificaţi.

3. Prioritizarea siturilor contaminate

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului acordă un scor de risc fiecărui sit contaminat cuprins în lista naţională a siturilor contaminate si realizează prioritizarea la nivel naţional, care va fi avută în vedere la finantarea proiectelor de remediere.

4. Remedierea sitului declarat contaminat

Remedierea siturilor contaminate constă în aplicarea unor măsuri fezabile din punct de vedere tehnic şi economic, astfel încât să se elimine riscul asupra sănătăţii umane şi mediului, ţinând cont de utilizarea prezentă şi viitoare a sitului contaminat, precum şi de potenţialul de dezvoltare al zonei.

Principalele consecinţe ale contaminării solului sunt:

a) degradarea  sănătăţii populaţiei care locuieşte pe siturile contaminate sau în vecinătatea acestora prin expunerea pe diferite căi la poluanţii existenţi pe siturile respective;

b) contaminarea apelor de suprafaţă, în principal prin migrarea poluanţilor;

c) contaminarea apelor subterane, a apei potabile, dacă aceasta este extrasă din apele subterane;

d) degradarea  stării de sănătate a populaţiei prin consum de apă potabilă a cărei sursă se află pe un sit contaminat sau tranzitează un sit contaminat;

e) pierderea biodiversităţii şi a activităţii biologice din siturile contaminate sau din vecinătatea acestora;

f) pierderea fertilităţii solului datorată întreruperii sau perturbării ciclurilor de nutrienţi;

g) restricţii în utilizarea terenurilor şi împiedicarea dezvoltării viitoare a zonelor respective şi reducerea suprafeţelor de sol productiv valoros pentru alte activităţi;

h) deprecierea valorii terenurilor.

 

 Descarcă aici ...Situatie situri potential contaminate - actualizare decembrie 2020