ANPM

„TAXA VERDE" nu este o taxă impusă de statul român

Potrivit Directivei EC/96/2002, transpusă in legislaţia românească prin HG 448/2005, în toate statele Uniunii Europene trebuie implementat un mecanism sigur de colectare – depozitare – reciclare – eliminare a deşeurilor din echipamente electronice si electrocasnice, deşeuri care reprezintă un risc pentru mediul înconjurător.

(Pentru informare detaliată: http://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l21210.htm )

Producătorii şi importatorii de astfel de produse sunt obligaţi să-şi asume responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor care rezultă ca urmare a folosirii acestor echipamente şi să suporte costurile corespunzătoare pentru colectarea, depozitarea, valorificarea şi/sau eliminarea lor în siguranţă.

Legislaţia europeană permite producătorilor şi importatorilor să introducă un adaos la preţul de vânzare al produselor care să acopere aceste costuri.

Este important de menţionat că termenul de „taxă" utilizat în acest caz este neadecvat deoarece aceasta nu este impusă, nu se stabileşte şi nici nu se încasează de către statul român.

Deci, "taxa verde pentru electrocasnice", aşa cum a fost denumită de jurnalişti, reprezintă contravaloarea costurilor de colectare – depozitare – reciclare a acestui tip de deşeuri. Contravaloarea costurilor se va regăsi într-un adaos la preţul de vânzare, adaos care va fi stabilit de producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice pentru produsele puse pe piaţă şi care va fi suportat în final de consumatori.

Sumele vor fi colectate de distribuitori şi transferate producătorilor sau importatorilor care, direct sau prin asociaţiile colective pe care le pot constitui, le vor folosi în scopul acoperirii costurilor de colectare, depozitare, reciclare, valorificare sau eliminare.

În acest sens, în România, sunt în constituire şi autorizare 3 asociaţii colective care pot prelua responsabilităţile corespunzătoare ale producătorilor şi importatorilor, care doresc să se asocieze.

Ca sa poată funcţiona pe piaţa romaneasca, aceşti agenţi economici sunt obligaţi să se înscrie in Registrul Naţional al Producătorilor si Importatorilor de Echipamente Electrice si Electronice, gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, urmând ca, in baza acestei înscrieri, să primească un număr de înregistrare care le permite funcţionarea, respectând cerinţele legale.

Până în acest moment au fost înregistraţi 601 producători şi importatori.

În vederea asigurării că producătorii şi importatorii îşi vor respecta obligaţiile, conform legislaţiei, aceştia vor trebui să depună o garanţie bancară a cărui cuantum depinde de tipul şi cantitatea de produse introduse pe piaţă.

Pentru facilitarea activităţii de gestionare a deşeurilor, primăriile trebuie să identifice şi să pună la dispoziţie spaţii adecvate pentru depozitarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi să asigure colectarea acestora de la populaţie.

Potrivit art.5 alin.3 din GH 448/2005,

"In vederea colectării selective a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, trebuie să se asigure înfiinţarea:

a) până la 31 decembrie 2005 a cel puţin:

(i) un punct de colectare in fiecare judeţ;

(ii) un punct de colectare in fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori;

(iii) 6 puncte de colectare in municipiul Bucureşti;

b) până la 31 decembrie 2006 a cel puţin un punct de colectare in fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori."

( Pentru informare detaliata: http://www.mmediu.ro/dep_mediu/deseuri/HG_448_2005.pdf )

In statele Uniunii Europene, prin Directiva EC/96/2002, până la 31 decembrie 2006 trebuia atinsă o rata de colectare selectiva a DEEE din gospodăriile particulare de 4 kilograme pe cap de locuitor. In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, România a obţinut o perioada de tranziţie in ceea ce priveşte ţinta de colectare de 4 kg DEEE pe cap de locuitor, aceasta trebuind atinsa la sfârşitul anului 2008. Ca ţintă intermediară, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a propus colectarea a 3 kg/locuitor pentru anul 2007.

Potrivit HG 448/2005, atât consumatorii casnici, cit si agenţii economici care nu respecta prevederile legale in vigoare pot fi sancţionaţi, după cum urmează:

amenda de la 500 RON la 1000 RON pentru persoanele fizice si de la 2500 RON la 5000 RON pentru persoanele juridice care nu predau DEEE in reţelele sau punctele de colectare selective, special înfiinţate;

amenda de la 2500 RON la 5000 RON pentru agenţii economici care nu dau informaţii despre refolosirea si tratarea EEE sau despre substanţele si preparatele periculoase conţinute in aceste echipamente;

amenda de la 5000 RON la 7500 RON pentru producătorii-distribuitorii care nu aplica mecanismul de colectare selectiva si tratare a DEEE si nu oferă informaţii in legătura cu acest mecanism, in conformitate cu legea;

amenda de la 10.000 RON la 20.000 RON pentru încălcarea alin.9 lit. b din HG 448/2005, privind finanţarea costurilor de gestionare a DEEE;

amenda intre 10.000 RON si 20.000 RON sau chiar suspendarea temporara a activităţii pentru producătorii –distribuitorii care nu aplica mecanismul de colectare selectiva şi nu-şi îndeplinesc obligaţiile financiare in legătura cu implementarea acestui mecanism, sau care nu se înscriu in Registrul special înfiinţat si nu primesc certificatul care sa ateste acest lucru, sau care nu oferă informaţii despre cantitatea de EEE introdusa pe piaţa romaneasca.

Sancţiunile pot fi aplicate de Garda Naţională de Mediu şi Autoritatea Naţională de Protecţia Consumatorilor.

„Ţinta de colectare a DEEE stabilită pentru anul 2008 este extrem de ambiţioasă şi nu va putea fi atinsă fără aportul populaţiei, producătorilor şi importatorilor precum şi fără implicarea fermă a autorităţilor de mediu" a spus domnul Ioan Gherheş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.