Dezvoltare durabila > Planificarea de mediu

tipareste trimite pe mail

 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Detalii

Autor: ANPM Bucuresti,
Adăugat: 2010-08-04 17:14:54
Ultima actualizare: 2013-05-09 16:44:21

Taguri


Documente ataşate

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE

              PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI (PNAPM)

Conceptul internaţional de PNAPM

Grupul operativ al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat la data de 15 noiembrie 1994 documnetul „ Un Cadru pentru Dezvoltarea Programelor de Acţiune pentru Protecţia Mediului „.

Principalele cerinţe pentru un PNAPM sunt următoarele :

  1. PNAPM trebuie considerat un instrument de planificare care abordează cele mai importante probleme – identificate conform criteriilor aplicate de ţara respectivă – specificate de convenţiile internaţionale la care România este parte. Soluţiile trebuie să se bazeze pe o împletire de strategii şi de capacităţi instituţionale şi investiţionale, astfel încât resursele financiare naţionale disponibile să fie cât mai bine utilizate.
  2. Procesul de elaborare şi implementare a PNAPM trebuie să se fundamenteze pe dorinţa naţională de a îndeplini obiectivele în ceea ce priveşte protecţia mediului, dar trebuie pregătit de ministerele şi instituţiile implicarte.

Obiectivele PNAPM pentru România

PNAPM trebuie să se concentreze asupra iniţiativelor care duc la reducerea emisiilor poluatoare şi poate fi caracterizat astfel :

  • Defineşte problemele de mediu şi de ierarhizare în funcţie de priorităţi;
  • Stabileşte obiectivele specifice de protecţie a mediului care trebuie îndeplinite într-o perioadă limitată de timp;
  • Stabileşte ierarhizarea de priorităţi pentru activităţile din diferite sectoare economice;
  • Stabileşte o listă de priorităţi pentru investiţiile urgente necesare.

În contextul de mai sus, se pot enunţa următoarele obiective ale PNAPM în România :

  • Stabilirea acţiunilor prioritare care includ obligaţiile şi angajamentele României faţă de problemele de mediu la nivel naţional şi global;
  • Stabilirea unei liste de acţiuni prioritare ce urmează a fi încluse în bugetele naţionale, locale şi cele ale agenţilor economici;
  • Prezentarea unei liste de coordonare şi ierarhizare în funcţie de priorităţi, care să conţină proiectele pentru a căror îndeplinire donatorii ar putea să ofere asistenţă;
  • Informarea donatorilor asupra celor mai urgente probleme, pentru acordarea de asistenţă tehnică şi financiară.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) va efectua revizuiri cuprinzătoare  ale proiectelor din PNAPM, iar ANPM va actualiza anual lista proiectelor şi bugetelor aferente în fiecare an.

Politica de mediu este parte integrantă a tuturor strategiilor de dezvoltare economică la nivel naţional şi regional. Pentru a asigura o dezvoltare durabilă eficientă a societăţii româneşti, trebuie să avem în vedere o abordare integrată a obiectivelor economice, politice, sociale şi de mediu, la nivel naţional/regional/local.

PNAPM reprezintă un instrument de planificare care abordează cele mai importante probleme, identificate conform unor criterii bine stabilite. Soluţiile pentru rezolvarea problemelor trebuie să se bazeze pe o împletire de strategii şi capacităţi instituţionale şi investiţionale, în aşa fel încât resursele financiare naţionale disponibile să fie utilizate cât mai eficient.

PNAPMeste un proces dinamic cu o continuă evoluţie, datorată dezvoltării în timp a factorilor economico-sociali, motiv pentru care acesta necesită o permanentă actualizare şi monitorizare.

ActualizareaPNAPM se face în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza evoluţiei şi tendinţelor manifestate în domeniul protecţiei mediului.

RevizuireaPNAPMse realizează din 3 în 3 ani, pe baza Raportului final privind stadiul de implementare al proiectelor din PNAPM şi a modificărilor apărute în starea mediului la nivel naţional.

Prin Ordinul de Ministru nr. 1225/08.04.2011 a fost aprobată componenţa structurii organizatorice a Grupurilor de Lucru pe domenii de mediu în vederea actualizării Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Au fost stabilite 6 Grupuri de Lucru, compuse din reprezentanţi ai instituţiilor implicate în protecţia mediului, pe următoarele domenii:

  • Calitatea aerului, protecţia atmosferei şi schimbări climatice;
  • Apă;
  • Deşeuri, substanţe chimice periculoase, calitatea solului şi terenuri degradate;
  • Dezvoltarea mediului urban şi a mediului rural, protecţia împotriva zgomotului;
  • Educaţie ecologică, dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii.

PNAPMcuprinde un Portofoliu de propuneri de proiecte care urmăresc îmbunătăţirea calităţii mediului. Orice persoană interesată are posibilitatea de a trimite propuneri de proiecte, completând Fişa PNAPM (autorităţi şi instituţii publice locale, O.N.G.-uri, instituţii de învăţământ sau de cercetare, agenţi economici precum şi alte persoane fizice sau juridice).

În Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului sunt incluse doar propuneri de importanţă naţională, pe domeniile descrise în Fişa PNAPM, a căror valoare minimă să fie mai mare de 210.000 lei. Procedura de realizare a Portofoliului cu propunerile de proiecte, constă în selectarea şi prioritizarea celor mai importante propuneri de proiecte, în baza criteriilor de prioritizare stabilite de grupurile de lucru. Grupurile de lucru acordă un punctaj fiecărei propuneri de proiect trimise, în final fiind acceptate propunerile care obţin minim 50 de puncte.

Elaborarea documentului revizuit al PNAPM se face pe baza obiectivelor stabilite de comun acord cu grupurile de lucru, a problemelor de mediu şi a stării factorilor de mediu în perioada anilor 2010-2011, precum şi a propunerilor selectate şi prioritizate.

În continuare PNAPM este supus spre aprobare Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, sub conducerea ministruluiMinisterului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

După aprobarea de către Comitetul Interministerial şi MMSC, raportul final va fi supus aprobării Guvernului.

După avizare şi aprobare, PNAPM poate fi consultat pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

 

Identificarea problemelor prioritare

Criterii

Criteriile sunt folosite pentru a stabili o ierarhie a problemelor prioritare de mediu.

Organizaţiile internaţionale de mediu au sugerat următoarele criterii pentru stabilirea unor astfel de priorităţi :

  • Riscuri pentru sănătatea umană,
  • Pagube de mediu,
  • Concentrarea în principal pe problemele locale,
  • Tratarea prioritară a poluării în curs faţă de cea trecută,
  • Acţiuni de prevenire/minimizare a poluării cauzate de activităţi noi,
  • Pierderi în domeniul productivităţii şi al moştenirii culturale.

Pentru România  sunt propuse câteva criterii asemănătoare :

  • Sănătatea umană şi calitatea vieţii,
  • Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului naturii, conform principiului dezvoltării durabile,
  • Acţiuni de prevenire/minimizare a poluării cauzate de activităţi noi,
  • Pierderi în ceea ce priveşte productivitatea şi moştenirea culturală,
  • Protecţia împotriva calamităţilor naturale şi a poluărilor accidentale,
  • Racordarea la prevederile convenţiilor şi proogramelor internaţionale privind protecţia mediului.

Metodologia de ierarhizare 

Pentru a stabili care acţiuni/proiecte trebuie implementate în primul rând pentru rezolvarea unei probleme de mediu deja identificate, trebuie să se ţină cont de mai multe aspecte.

Factorii care trebuie luaţi în considerare sunt :

  • Numărul de persoane afectate,
  • Proiectele care oferă atât beneficii economice cât şi din punct de vedere al îmbunătăţirii calităţii mediului,
  • Viteza de implementare (termen scurt, mediu sau lung),
  • Costurile pagubelor din poluarea în curs (actuală),
  • Impactul politic şi social,
  • Interesul şi participarea publicului,
  • Costurile generale ale proiectului,
  • Rezultatele analizelor cost-beneficiu sau ale eficienţei costurilor.

Identificarea acţiunilor şi a proiectelor

Pentru ca PNAPM să devină un instrument operational pentru toţi cei care acţionează în favoarea şi controlului poluării, este necesar să se identifice clar acţiunile şi proiectele (perioada de timp, costurile de implementare) necesar rezolvării fiecărei probleme prioritare de poluare.

PNAPM urmăreşte stabilirea unui parteneriat între ţările din Est şi cele din Vest, în cadrul căruia ţările occidentale şi instituţiile internaţionale să poată asigura sprijin financiar şi să contribuie la realizarea proiectelor prioritare. Ca urmare, se recomandă insistent folosirea unei abordări sistematice, bine structurate pentru identificarea, descrierea şi elaborarea proiectelor.

Metoda acceptată pe plan internaţional folosită de donatori cum sunt  Uniunea Europeană, BERD, Banca Mondială şi alţi donatori bilaterali, este aşa numita „Abordare în Cadru Logic (ACL)”, care necesită o structurare a principalelor elemente dintr-o documentaţie de proiect, evidenţiind legăturile logice dintre input-uri, activităţi planificate, costuri şi rezultate ale unei acţiuni sau a unui proiect.

Elaborarea unei documentaţii de proiect, în conformitate cu cerinţele ACL, cuprinde:

  1. Analizarea problemei
    • Analiza principalilor acţionari, a grupelor de interes, a persoanelor şi a instituţiilor implicate în problemă;
    • Analiza problemei, stabilirea relaţiei cauză-efect şi, după caz, împărţirea problemei în subprobleme bine definite şi uşor de abordat.Trebuie să se estimeze dacă lipsa politicilor, existenţa slăbiciunilor instituţionale şi/sau lipsa de tehnologiilor/investiţiilor sunt şi ele părţi ale problemei;
    • Identificarea obiectivelor pentru situaţia dată, după rezolvarea fiecărei subprobleme stabilite;
    • Analiza alternativelor, identificarea opţiunilor, evaluarea fezabilităţii acestora şi acordul asupra unei strategii de proiect pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Această analiză constă în selectarea celei mai viabile alternative, ceea ce implică luarea în considerare a criteriilor economice cum ar fi eficienţa costurilor, dar şi analiza cost-beneficiu.
    • Definirea proiectului

Proiectele ce vor fi incluse în PNAPM  trebuie definite şi descrise, pentru a înlesni compararea şi evaluarea. Definirea proiectelor va include următoarele  elemente :

  • Obiectivul de dezvoltareîl reprezintă obiectivul anticipat pe termen lung pe care proiectul îl va îndeplini;
  • Justificarea proiectuluiprin care se explică de ce acest proiect este  adecvat pentru a rezolva problema decât alte alternative investigate;
  • Obiectivul imediat(scopul proiectului), care descrie efectele scontate ale proiectului;
  • Output-urile, exprimate ca rezultate vizibile şi măsurabile pe care proiectul trebuie să le realizeze şi să le susţină pe tot timpul duratei sale ;
  • Activităţiexprimate ca procese;
  • Input-urile - fonduri, personal şi bunuri;
  • În final, evaluarea costurilor şi beneficiilor proiectului şi împărţirea acestora între principalii actori acţionari (buget, agenţi economici, donatori internaţionali, etc.)
  • Schemele-program ale timpului, activităţilor şi bugetului.

RAPORTUL PRIVIND PNAPM

Raportul privind PNAPM va cuprinde următoarele (fără a se limita neapărat doar la acesta):

  • Prezentarea sintetică a Strategiei Protecţiei Mediului;
  • Principalele probleme ce trebuie rezolvate, criteriile de selecţie a acestor probleme;
  • Prezentarea acţiunilor prioritare pe termen scurt şi lung, clasificate pe domenii (reforme instituţionale şi politice de investiţii);
  • Proiecte care vor fi implementate în primii 3 ani;
  • Instrumentele economice (taxe, subvenţii);
  • Instrumente de reglementare şi acorduri voluntare;
  • Măsuri de gospodărire a mediului înconjurător;
  • Strategia de finanţare;
  • Formarea şi specializarea la toate nivelurile.

Raportul va include proiecte care au fost identificate ca parte a procesului de pregătire a PNAPM şi trebuie dezvoltate prin studii de fezabilitate, înainte de a fi începute.

Tototdată, documentul va coţine şi informaţii asupra proiectelor care au fost elaborate ca parte a activităţilor naţionale şi internaţionale – trecute sau prezente – de pregătire a proiectului.

De asemenea, este posibil să fie incluse ca propuneri pentru proiecte, acele proiecte aflate în orice stadiu : de elaborare şi identificare, de prefezabilitate, de fezabilitate şi proiectare detaliată.

CADRUL DE ELABORARE AL PNAPM

Cadrul de elaborare al PNAPM este gândit pentru a asigura participarea tuturor sectoarelor relevante.

Pentru a beneficia cât mai mult de cunoştinţele privind problemele specifice de poluare sectorială şi cauzele lor fundamentale, pentru cele mai importante probleme de mediu,  diferitele sectoare vor nominaliza reprezentanţi la nivelul politicilor în vederea participării active în aflarea soluţiilor abordabile.

Diferitele sectoare vor beneficia de această participare, prin includerea propriilor lor proiecte intr-o listă ierarhizată, aprobată de Guvern, din care donatorii internaţionali pot selecta proiecte.

 

Organizarea activităţilor de elaborare a PNAPM

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Comitetul Inetrministerial, are responsabilitatea aprobării PNAPM care se realizaeză de către ANPM.

Comitetul Inetrministerial al MMSC cuprinde membrii din toate ministerele şi instituţiile partenere în cadrul comitetului.

Datoria membrilor Comitetului Inetrministerial va fi de a facilita procesul de comunicare între instituţiile reprezentate şi grupurile de lucru, va aproba întreaga activitate conform interesului national şi va asigura echilibrul necesar între diferitele sectoare angrenate.

MMSC se confruntă cu impactul asupra mediului al tututror genurilor de activităţi. Procesul de elaborare a PNAPM impune deci participarea a diferiţilor experţi.

Participarea va include elaborarea politicilor în timpul întrunirilor Grupurilor de Lucru, care sunt compuse din membrii ministerelor şi alte instituţii decât cele aparţinând MMSC.

ANPM va asigura Secretariatul Grupurilor de Lucru şi va elabora intstrucţiuni în format standard conform cărora trebuie descrise toate proiectele propuse.

Se va stabili un număr de Grupuri de Lucru, care vor investiga şi perfecţiona ulterior propunerile primite, în domeniul lor de responsabilitate. Grupurile de Lucru vor verifica propunerile pentru a se conforma problemelor prioritare, iar dacă vor rămâne chestiuni nerezolvate, autorii propunerilor şi agenţiile implicate vor fi solicitaţi să răspundă la ele printr-o scurtă notă.

Grupurile de Lucru vor evalua pentru fiecare proiect raportul costuri/beneficii şi eficienţa costurilor, vor ierarhiza proiectele şi în final vor completa o pagină cu rezumatul proiectului. Doar proiectele ierarhizate vor primi un număr de identificare în cadrul PNAPM.

Grupurile de Lucru

Fiecare Grup de Lucru va fi condus de către un responsabil de problemă asigurat de ANPM prin Serviciul Dezvoltare Durabilă.

Grupurile de Lucru vor fi responsabile cu definirea finală a acţiunilor şi a proiectelor menite să rezolve problemele identificate.

Diferitele ministere/instituţii implicate vor răspunde de numirea specialiştilor proprii în Grupurile de Lucru.

Secretariatul va fixa un set simplificat de termeni de referinţă şi un program pentru activitatea fiecărui Grup de Lucru.

ANPM va stabili strategia şi orientările generale pentru elaborarea PNAPM. În timpul întâlnirilor, membrii Grupurilor de Lucru vor prezenta opinia propriului lor minister, pentru asigurarea coordonării interministeriale a proiectului.

Definiţii

Activitate

Acţiune întreprinsă sau lucru efectuat în cadrul unui proiect, în vederea transformării input-urilor (fonduri, resurse materiale şi umane) în outpu-uri.

Estimare

Evaluarea generală a importanţei fezabilităţii şi durabilităţii unui proiect, anterior luării deciziei dacă acesta va fi sau nu realizat.

Obiectiv de dezvoltare

Obiectivul general la îndeplinirea căruia proiectul este destinat să contribuie şi care explică motivul pentru care acesta este implementat.

Obiectiv imediat

Motivaţia imediată sau scopul unui proiect. Efectul preconizat a fi realizat de proiect dacă este îndeplinit cu succes şi la timp.

 

 

Impact

Schimburile pozitive sau negative realizate direct sau indirect, ca rezultat al unui program sau proiect.

Input

Fonduri, personal, materiale, etc. necesare pentru obţinerea rezultatelor scontate.

Output

Rezultatul care poate fi garantat de proiect ca urmare a activităţilor sale.

Program

Un grup de proiecte sau servicii asociate (de obicei activităţi similare sau asociate) dirijate spre atingerea scopurilor specifice.

Scop

Vezi: Obiectiv imediat.

Relevanţă

Gradul în care motivele şi obiectivele unui proiect sunt sau rămân pertinente, semnificative şi valabile, în relaţia cu necesităţile şi problemele prioritare identificate.

Rezultat

Vezi: Output

Strategie

Modul de abordare a unei probleme care determină utilizarea input-urilor în vederea atingerii obiectivelor.

Grup ţintă

Grupul specific în beneficiul căruia se întreprinde proiectul sau programul.

 

 

 

STADIUL PLANURILOR DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

LA NIVEL NAŢIONAL

Planurile de acţiune pentru mediu la nivel judeţean (PLAM) au început să fie elaborate în ţara noastră începând cu anul 1998, în contextul conformării României la cerinţele europene şi gestionării fondurilor structurale şi de coeziune alocate pentru domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Stadiul planurilor de acţiune pentru mediu la nivel local

Elaborarea planurilor judeţene pentru mediu reprezintă de fapt planificarea măsurilor în domeniul protecţiei mediului aplicate la nivel local. Principiile acestui proces sunt aceleaşi, indiferent de scara la care sunt aplicate – naţională, regională sau locală. Este foarte important să se stabilească care sunt problemele care vor fi incluse în programul de acţiune pentru mediu, în funcţie de resursele financiare disponibile şi apoi să se realizeze ceea ce s-a stabilit.

Este deosebit de important mai ales ca planificare a acţiunilor pentru mediu să fie complementară planurilor de dezvoltare regională.

Procesul PLAM este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel local. Acesta ar trebui coordonat şi facilitat de către autorităţile locale competente, cu aportul celorlalţi actori relevanţi. Acest proces are ca obiectiv, elaborarea unui document realist şi complet, program pentru îmbunătăţirea stării mediului, utilizarea durabilă a resurselor naturale în cadrul regiunii şi implementarea măsurilor cuprinse în acest program.

Ciclul PLAM, este în ansamblu, un sistem de management. Scopul acestui sistem de management este identificarea, prioritizarea şi implementarea măsurilor. Scopul măsurilor este de a rezolva anumite probleme de mediu semnificative la nivel regional, ce derivă din activităţi trecute, prezente şi viitoare. Această abordare foloseşte principiile planificării strategice pentru abordarea problemelor de mediu şi a soluţiilor relevante la nivel regional.

Procesul PLAM este, în esenţă, un proces participativ. Nu implică doar instituţii guvernamentale cu responsabilităţi în luarea deciziilor şi implementarea măsurilor pentru protecţia mediului, ci şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi municipale, cât şi comunitatea patronală şi societatea civilă.

Procesul PLAM se adresează următoarelor probleme de management:

  • Insuficienţa resurselor pentru soluţionarea problemelor la nivel local. Elaborarea PLAM presupune evaluarea problemelor de mediu şi dezvoltarea unui plan de acţiune. Planul de acţiune identifică acele căi prin care se pot soluţiona cele mai stringente probleme de mediu.
  • Asigurarea armonizării priorităţilor identificate cu cele la nivel naţional, ca şi integrarea efectivă a aspectelor de mediu în politicile sectoriale.
  • Nivelul redus de conformare cu legislaţia naţională. Măsurile incluse în PLAM trebuie să ducă la creşterea gradului de conformare cu legislaţia de mediu. Procesul PLAM oferă un cadru pentru încorporarea cerinţelor legislative specifice în planurile regionale de acţiune pentru mediu, şi prin relaţiile orizontale, în planurile şi programele regionale din alte sectoare.
  • Capacitatea redusă de utilizare a surselor de finanţare disponibile. Un PLAM oferă cadrul ideal pentru implementarea sistematică a proiectelor importante de investiţii la nivel regional. În acest fel, se pot evita situaţiile de criză financiară şi organizaţională la nivel local.

Până în prezent, au fost elaborate planurile judeţene şi regionale de acţiune pentru mediu în toate cele 8 regiuni de dezvoltare are României, de către agenţiile judeţene sau regionale pentru protecţia mediului, unele dintre acestea beneficiind de asistenţă de specialitate din partea unor firme de consultanţă.

La nivelul semestrului I al anului 2012 în planurile de acţiune pentru mediu din România, a fost prevăzut un număr de 14.277 acţiuni dintre care:

  • 5714 au fost realizate (40,02%);
  • 699 realizate în avans (4,90%);
  • 5613 sunt în curs de realizare (39,31%);
  • 1374 acţiuni nerealizate (9,62%);
  • 371 acţiuni amânate (2,60%);
  • 506 acţiuni anulate (3,55%).

X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.