Incinerare Coincinerare

Incinerarea deşeurilor periculoase şi nepericuloase poate produce emisii de substanţe care să polueze aerul, apa şi solul şi să aibă efecte negative asupra sănătăţii umane. Pentru a limita aceste riscuri, Uniunea Europeană (UE) impune condiţii de exploatare şi cerinţe tehnice stricte instalaţiilor de incinerare şi de coincinerare a deşeurilor.

Instalaţiile

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, ce transpune Directiva 2010/75/CE – IED, Capitolul IV - Dispoziţii speciale privind instalaţiile de incinerare a deşeurilor şi instalaţiile de coincinerare a deşeurilor şi Anexa 6 - Dispoziţii tehnice privind instalaţiile de incinerare a deşeurilor şi instalaţiile de coincinerare a deşeurilor, se aplică instalaţiilor pentru incinerarea deşeurilor solide şi lichide şi instalaţiilor de coincinerare.

Sunt excluse din domeniul de aplicare a legii instalaţiile experimentale de cercetare, dezvoltare şi testare, care vizează îmbunătăţirea procesului de incinerare şi care procesează mai puţin de 50 de tone de deşeuri pe an, precum şi instalaţiile care tratează exclusiv:

  • deşeuri vegetale din agricultură şi activităţi forestiere;
  • deşeuri vegetale provenind din industria alimentară, dacă se valorifică căldura produsă;
  • deşeuri vegetale fibroase rezultate din producţia de celuloză primară şi din producţia de hârtie din celuloză, în cazul în care sunt coincinerate la locul de producere şi dacă este valorificată căldura produsă;
  • deşeuri lemnoase cu excepţia celor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele, ca rezultat al tratării cu conservanţi a lemnului sau al acoperirii, şi care includ, în special, deşeurile lemnoase provenind din construcţii şi demolări;
  • deşeuri de plută;
  • deşeuri radioactive;
  • carcase de animale;
  • deşeuri rezultate din prospectarea şi exploatarea resurselor de petrol şi gaz provenind de la instalaţiile maritime şi incinerate la bordul acestora.

Avizele

Toate instalaţiile de incinerare sau de coincinerare trebuie să primească o autorizaţie de mediu sau, după caz, o autorizaţie integrată de mediu pentru a-şi desfăşura activitatea. Această autorizaţie este emisă de autoritatea competentă de mediu sub rezerva respectării condiţiilor prevăzute în această lege. Autorizaţia menţionată precizează categoriile şi cantităţile de deşeuri care pot fi tratate, capacitatea totală de incinerare sau de coincinerare a instalaţiei, valorile-limită de emisie pentru poluanţii emişi în aer şi în apă, cerinţele privind pH-ul, temperatura şi debitul evacuărilor de ape uzate, procedurile şi frecvenţele de prelevare de probe şi de măsurare a poluanţilor aerului şi apei care vor fi utilizate şi durata maximă admisibilă a opririlor, dereglărilor sau deficienţelor tehnice inevitabile ale sistemelor de tratare ori de măsurare, în timpul cărora emisiile în aer şi evacuările de ape uzate pot depăşi valorile-limită de emisie prevăzute

În plus, pentru instalaţiile de incinerare sau pentru instalaţiile de coincinerare a deşeurilor periculoase autorizaţia de mediu emisă trebuie să include o listă a cantităţilor de deşeuri periculoase din diferitele categorii care pot fi tratate şi, pentru aceste deşeuri periculoase, debitul masic minim şi maxim, puterea calorică minimă şi maximă şi conţinutul maxim de policlorobifenili, pentaclorofenol, clor, fluor, sulf, metale grele şi alte substanţe poluante.

Livrarea şi recepţia deşeurilor

La livrarea şi recepţia deşeurilor, operatorul instalaţiei de incinerare sau de coincinerare adoptă măsurile de precauţie necesare pentru a preveni sau a limita efectele nocive asupra mediului şi riscurile pentru sănătatea umană.

Condiţiile de exploatare

Pentru a garanta combustia integrală a deşeurilor şi a evita astfel formarea unor poluanţi periculoşi pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană, directiva prevede obligaţia ca toate instalaţiile să menţină gazele rezultate din incinerare şi din coincinerare la o temperatură minimă de 850 °C timp de cel puţin două secunde. Dacă este vorba de deşeuri periculoase, cu un conţinut de substanţe organice halogenate, exprimat în clor, mai mare de 1 %, temperatura trebuie adusă la 1 100 °C timp de cel puţin două secunde.

Căldura produsă prin incinerare sau coincinerare trebuie valorificată cât mai mult posibil.

Valori limită ale emisiilor atmosferice

Emisiile de poluanţi în aer provenind de la instalaţiile de incinerare şi coincinerare a deşeurilor nu trebuie să depăşească valorile-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 6 partea a 3-a (pentru instalaţiile de incinerare) şi partea 4-a (pentru instalaţiile de coincinerare) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale sau valorile determinate potrivit prevederilor din partea a 4-a a anexei respective şi să nu aducă atingere prevederilor Legii nr. 104/2011. Acestea se referă la metalele grele, dioxine şi furani, monoxidul de carbon (CO), pulberi, carbonul organic total (COT), acidul clorhidric (HCI), acidul fluorhidric (HF), dioxidul de sulf (SO2) şi oxizii de azot (NO şi NO2).

În cazul în care într-o instalaţie de coincinerare a deşeurilor mai mult de 40% din căldura rezultată provine de la deşeuri periculoase sau în situaţia în care instalaţia coincinerează deşeuri municipale în amestec netratate, se aplică valorile-limită de emisie stabilite în anexa nr. 6 partea a 3-a.

Sunt prevăzute, de asemenea, dispoziţii speciale privind cuptoarele din ciment şi instalaţiile de combustie pentru coincinerarea deşeurilor.

Evacuarea apelor reziduale provenite din epurarea gazelor de eşapament

Evacuarea în mediul acvatic a apelor uzate rezultate în urma tratării gazelor reziduale provenite de la instalaţiile de incinerare sau coincinerare se limitează pe cât posibil, iar concentraţiile substanţelor poluante nu depăşesc valorile-limită de emisie stabilite în anexa nr. 6 partea a 5-a.

Reziduurile

Reziduurile generate prin incinerare sau coincinerare trebuie să fie reduse la minimum şi să fie reciclate pe cât posibil. La transportul reziduurilor uscate, trebuie luate măsuri de precauţie pentru a se evita dispersarea acestora în mediul înconjurător. Înaintea stabilirii modalităţilor de eliminare sau de reciclare a reziduurilor trebuie efectuate teste pentru a se stabili caracteristicile fizice şi chimice ale reziduurilor, precum şi potenţialul poluant al acestora.

Controlul şi supravegherea

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale prevede instalarea obligatorie a unor echipamente de măsurare care să permită supravegherea parametrilor de exploatare şi a emisiilor pertinente. Emisiile în aer şi în apă se măsoară continuu sau periodic conform anexei nr. 6 părţile a 6-a şi a 7-a din lege.

Valorile-limită de emisie stabilite pentru poluanţii emişi în aer şi în apă se consideră respectate în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în anexa nr. 6 partea a 8-a.

Accesul la informaţie şi participarea publicului

Solicitările de avize pentru instalaţii noi sunt puse la dispoziţia publicului, pentru ca acesta să poată face observaţii înainte ca autoritatea competentă să adopte o decizie.

Instalaţiile cu o capacitate nominală mai mare sau egală cu două tone pe oră trebuie să pună la dispoziţia autorităţii competente şi a publicului un raport anual privind propria funcţionare şi supraveghere. Lista instalaţiilor care au o capacitate mai mică de două tone pe oră este întocmită şi publicată de către autoritatea competentă.

Termeni-cheie ai actului:

  • Instalaţie de incinerare: orice echipament sau unitate tehnică fixă sau mobilă destinată în mod specific tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate. Tratamentul termic cuprinde incinerarea prin oxidare sau orice alt procedeu de tratament termic, de exemplu, piroliza, gazificarea sau transformarea plasmatică, în măsura în care substanţele rezultate sunt apoi incinerate.
  • Instalaţie de coincinerare: o instalaţie fixă sau mobilă al cărei obiectiv esenţial este producerea de energie sau de produse materiale şi:
    • care utilizează deşeuri drept combustibil obişnuit sau suplimentar, sau
    • în care deşeurile sunt supuse unui tratament termic în vederea eliminării.

 

Conform obligațiilor ce revin României ca Stat Membru, au fost realizate către Comisia Europeană următoarele raportări:

  • În anul 2009, pe baza Deciziei 2010/731/UE, a fost transmis un Raport cu date şi informaţii privind performanţele atinse în implementarea Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, pentru perioada 2006–2008;
  • În anul 2012, pe baza Deciziei 2010/731/UE, a fost transmis un Raport cu date şi informaţii privind performanţele atinse în implementarea Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, pentru perioada 2009–2011;
  • În anul 2014, pe baza Deciziei 2011/632/UE, a fost transmis un Raport cu date şi informaţii privind performanţele atinse în implementarea Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, pentru perioada 2012–2013;
  • În anul 2019, pe baza Deciziei de punere în aplicare 2018/1135/UE un Raport cu date și informații privind implementarea prevederilor Cap. IV al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED), pentru perioada 2017-2018;

Lista instalatiilor de incinerare si coincinerare cu capacitati sub 2 tone/ora, care intra sub incidenta Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale – anii 2017, 2018

Lista instalatiilor de incinerare si coincinerare cu capacitati sub 2 tone/ora, care intra sub incidenta Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale – anii 2019, 2020, 2021

Comisia Europeană a pus la dispoziție, pe site-ul propriu, un rezumat al răspunsurilor date la întrebările de implementare ale dispoziţiilor Cap. IV al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale.