Înapoi

Arii naturale protejate de interes internațional

Arii naturale protejate de interes internațional

 

Rezervaţiile biosferei

Rezervaţiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spaţii întinse, terestre, costiere, marine sau îmbinări ale acestora, caracterizate prin biodiversitate şi geodiversitate recunoscute internaţional, în care se desfăşoară activităţi variate după un program care respectă anumite norme şi se află sub suveranitatea statului respectiv.

            Rezervaţiile biosferei au trei funcţii majore:

  • Conservarea diversităţii naturale şi culturale
  • Dezvoltarea economică şi socială
  • Suportul logistic pentru cele mai diverse activităţi.

            În prezent, sunt în lume aproximativ 324 rezervaţii ale biosferei, care formează o reţea mondială, dintre care 127 sunt in Europa. (IUCN, Parks for Life, 1994)

 

 

Situaţia în România

În România au fost declarate până acum trei rezervaţii ale biosferei, şi anume:

1. Delta Dunarii – declarat prin HG 983/1990 şi Legea 82/1993;

2. Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980;

3. Parcul Naţional Rodna - declarat la 10 ianuarie 1980.

 

Situri Ramsar

Siturile Ramsar sunt zone umede de importanţă internațională în special ca habitat al păsărilor de apă.

Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca Habitat pentru Păsările de Apă, cunoscută sub numele de Conveția Ramsar, adoptată la Ramsar, Iran în anul 1971, a intrat în vigoare la sfârsitul anului 1975 şi este un tratat interguvernamental, care asigură cadrul pentru cooperarea internaţională în domeniul conservării zonelor umede, la care au aderat 171 de țări.

Situaţia la nivel mondial

Pe întreg mapamondul sunt desemnate un număr de 2422 de situri Ramsar, în Europa sunt un număr de 1122, iar în țara noastră un număr de 20. ( www.ramsar.org)

Situaţia în România

În ţara noastră de-a lungul timpului au fost desemnate 20 de zone umede, conform Convenţiei Ramsar, anume:

Rezervaţia biosferei Delta Dunării, cu o suprafaţă de 580000 ha,

Insula Mică a Brăilei, cu o suprafaţă de 17586 ha,

Parcul Natural Lunca Mureşului, judeţul Arad, cu o suprafaţă de 17166 ha,

Complexul piscicol Dumbrăviţa, cu o suprafaţă de 413,5 ha,

Lacul Techilghiol, cu o suprafaţă de 1462 ha,

Poiana Stâmpei, cu o suprafață de 700 ha,

Jijia Iași, cu o suprafață de 19423 ha ( declarat în 2020)

Parcul natural Porțile de Fier, cu o suprafață de 128196 ha,

Zona umedă Blahnița, cu o suprafață de 43711 ha

Fluviul Dunărea porțiunea Calafat – Ciuperceni, cu o suprafață de 29206 ha

Zona umedă Bistreț - Dolj, cu o suprafață de 1916 ha,

Confluența râului Jiu cu fluviul Dunărea,cu o suprafață de 19800 ha

Confluența râului Olt cu fluviul Dunărea, cu o suprafață de 20960 ha

Zona umedă Suhaia, cu o suprafață de 4473 ha,

Parcul Natural Comana, cu o suprafață de 24963 ha,

Lacul Călărași, cu o suprafață de 2877 ha,

Brațului Borcea, cu o suprafață de 13097 ha,

Insulele Dunării – Buceag Iortmac, cu o suprafață de 82832 ha,

Canalele de la Hârșova, cu o suprafață de 7406 ha,

Dunărea veche Brațul Măcin, cu o suprafață de 18759 ha.