Înapoi

ANEXA 1 - METODOLOGIE din 14 februarie 2019 pentru elaborarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor şi a planului de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşt

Romania – Ministerul Mediului
Metodologia de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 1 of 111
ANEXA
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI
VARIANTA FINALĂ – V.1
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 2 din 111
LISTĂ ABREVIERI
ANPM Agenția Națională pentru Protecţia Mediului
APM Agenția pentru Protecția Mediului
APL Autoritate a Administrației Publice Locale
CE Comisia Europeană
CJ Consiliul Județean
DCD Deșeuri din construcții și desființări
DEEE Deșeuri de echipamente electrice și electronice
HG Hotărâre de Guvern
INSSE Institutul Național de Statistică
OUG Ordonanța de Urgență a Guvernului
GNM Garda Națională de Mediu
MM Ministerul Mediului
MP Master Plan
PJGD Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor
PJPGD Programul Județean de Prevenire a Generării Deșeurilor
PNPGD Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor
PMGD Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București
PMPGD Programul de Prevenire a Generării Deșeurilor pentru Municipiul București
PNGD Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
SF Studiu de Fezabilitate
SMID Sistem de Management Integrat al Deșeurilor
SNGD Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor
UAT Unitatea Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 3 din 111
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI 1
LISTĂ ABREVIERI ............................................................................................ 2
METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI .................................................................... 3
LISTĂ TABELE .................................................................................................. 7
SECȚIUNEA A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANULui DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI .................................................................. 11
CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................... 11
CUPRINS ........................................................................................................ 11
LISTĂ ABREVIERI .......................................................................................... 11
LISTĂ TABELE ................................................................................................ 11
LISTĂ FIGURI ................................................................................................. 11
1. INTRODUCERE ........................................................................................ 12
1.1 Baza legală a elaborării PJGD/PMGD ........................................................... 12
1.2 Scopul și obiectivele PJGD/PMGD ............................................................... 12
1.3 Orizontul de timp al PJGD/PMGD ................................................................ 12
1.4 Structura PJGD ........................................................................................ 13
1.5 Acoperire geografică ................................................................................. 13
1.6 Categorii de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD ........................................ 13
1.7 Metodologia de elaborare a PJGD ............................................................... 14
1.8 Evaluarea strategică de mediu ................................................................... 15
2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEȘEURILOR .......................................... 16
2.1 Informații generale privind planificarea ....................................................... 16
2.2 Legislația privind gestionarea deșeurilor ...................................................... 16
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 4 din 111
2.3 Politica locală privind deșeurile .................................................................. 17
2.4 Autorități competente la nivel local ............................................................. 17
3. DESCRIEREA JUDEȚULUI/MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ............................ 18
3.1 Așezări umane și date demografice ............................................................ 18
3.1.1 Așezări umane .................................................................................... 18
3.1.2 Date demografice ................................................................................ 18
3.2 Condiții de mediu și resurse ...................................................................... 19
3.2.1 Clima ................................................................................................ 19
3.2.2 Relief ................................................................................................. 19
3.2.3 Geologie și hidrogeologie ..................................................................... 19
3.2.4 Ecologie și arii protejate ....................................................................... 19
3.2.5 Riscuri naturale .................................................................................. 19
3.2.6 Utilizarea terenurilor ............................................................................ 20
3.2.7 Resurse ............................................................................................. 20
3.3 Infrastructura .......................................................................................... 20
3.3.1 Transportul ........................................................................................ 20
3.3.2 Telecomunicațiile ................................................................................ 20
3.3.3 Energia .............................................................................................. 20
3.3.4 Alimentarea cu apă și canalizarea, colectarea și tratarea apei uzate .......... 20
3.4 Situația socio-economică........................................................................... 20
4. SITUAȚIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR .................... 22
4.1 Surse de date utilizate și metodologia de analiză ......................................... 22
4.2 Deșeuri municipale ................................................................................... 22
4.2.1 Generarea deșeurilor municipale ........................................................... 22
4.2.2 Structura deșeurilor municipale ............................................................ 25
4.2.3 Compoziția deșeurilor municipale .......................................................... 26
4.2.4 Colectarea și transportul deșeurilor municipale ....................................... 28
4.2.5 Tratarea deșeurilor municipale .............................................................. 31
4.2.6 Tarifele pentru gestionarea deșeurilor municipale .................................... 38
4.2.7 Conformitatea sistemului existent cu legislația în vigoare ......................... 38
4.2.8 Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind deșeurile municipale din PJGD/PMGD anterior ...................................................................................... 39
4.2.9 Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor ..................................... 39
4.3 Deșeuri periculoase municipale .................................................................. 39
4.4 Ulei uzat alimentar ................................................................................... 41
4.5 Deșeuri de ambalaje ................................................................................. 43
4.6 Deșeuri de echipamente electrice și electronice ............................................ 44
4.7 Deșeuri din construcții și desființări ............................................................ 46
4.8 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești ............................. 48
5. PROIECȚII .............................................................................................. 51
5.1 Proiecția socio-economică ......................................................................... 53
5.1.1 Proiecția populației .............................................................................. 53
5.1.2 Proiecția indicatori socio-economici ....................................................... 53
5.1.3 Proiecție venituri populație ................................................................... 53
5.2 Proiecția privind generarea deșeurilor municipale ...................................... 54
5.2.1 Metodologia utilizată............................................................................ 54
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 5 din 111
5.2.2 Proiecția deșeurilor municipale .............................................................. 55
5.2.3 Proiecția compoziției deșeurilor municipale ............................................. 57
5.3 Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale.................. 57
5.3.1 Metodologia utilizată............................................................................ 57
5.3.2 Proiecție deșeuri biodegradabile ............................................................ 57
5.4 Proiecția privind generarea deșeurilor din construcții și desființări ................ 58
5.4.1 Metodologia utilizată............................................................................ 58
5.4.2 Proiecție deșeuri din construcții și desființări ........................................... 59
5.5 Proiecția privind generarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești ...... 59
5.5.1 Metodologia utilizată............................................................................ 59
5.5.2 Proiecție nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești ........................ 59
6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR ................... 60
6.1 Stabilirea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor ...................... 60
6.2 Cuantificarea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor ................. 63
6.3 Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor.................................................. 64
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE 66
7.1 Analiza de opțiuni tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor municipale ...................................................................................................... 66
7.1.1 Colectarea separată a deșeurilor municipale ........................................... 67
7.1.2 Transportul deșeurilor municipale colectate separat ................................. 71
7.1.3 Sortarea deșeurilor municipale colectate separat ..................................... 72
7.1.4 Tratarea biodeșeurilor municipale colectate separat ................................. 72
7.1.5 Tratarea deșeurilor municipale reziduale ................................................ 73
7.1.6 Depozitarea ........................................................................................ 73
7.1.7 Colectarea separată a deșeurilor voluminoase......................................... 73
7.1.8 Colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale .......................... 74
7.1.9 Colectarea separată a deșeurilor uleiului uzat alimentar ........................... 74
7.1.10 Colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice . 75
7.1.11 Colectarea separată și tratarea deșeurilor din construcții și desființări ..... 76
7.2 Metodologie pentru stabilirea alternativelor ................................................. 76
7.3 Metodologie pentru analiza alternativelor .................................................... 80
7.3.1 Evaluarea financiară a alternativelor ...................................................... 81
7.3.2 Evaluarea alternativelor din punct de vedere al cuantificării impactului asupra mediului ...................................................................................................... 84
7.3.3 Gradul de valorificare energetică a deșeurilor ......................................... 85
7.3.4 Riscul de piață .................................................................................... 85
7.3.5 Conformitatea cu principiile economiei circulare ...................................... 86
7.3.6 Alte criterii relevante la nivel județean/municipiului București ................... 87
8. PREZENTAREA ALTERNATIVEI SELECTATĂ ............................................. 88
8.1 Alternativa selectată ................................................................................. 88
8.2 Amplasamente necesare pentru noile instalații ............................................. 88
9. VERIFICAREA SUSTENABILITĂȚII .......................................................... 89
9.1 Estimarea capacității de plată a populației ................................................... 89
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 6 din 111
9.2 Compararea costului mediu unitar pe județ cu taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului ................................................................... 90
10. ANALIZA SENSITIVITĂȚII ȘI A RISCURILOR .......................................... 91
10.1 Analiza de sensitivitate ........................................................................... 91
10.2 Analiza de risc ....................................................................................... 91
11. PLANUL DE ACŢIUNE .............................................................................. 94
12. PROGRAM DE PREVENIRE A GENERĂRII DEȘEURILOR ............................ 96
12.1 Scopul programului de prevenire a generării deșeurilor .............................. 96
12.2 Domeniul de acțiune .............................................................................. 96
12.3 Categoriile de deșeuri care fac obiectul PJPGD/PMPGD ............................... 97
12.4 Situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor la nivel local ............ 98
12.5 Obiective strategice ............................................................................... 99
12.6 Măsuri de prevenire ............................................................................... 99
13. INDICATORI DE MONITORIZARE .......................................................... 104
14. ANEXE: ................................................................................................. 106
SECȚIUNEA B ............................................................................................... 107
METODOLOGIE PENTRU MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul bucureștI ........................................................ 107
1. PREVEDERILE LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PJGD/PMGD ............................................................................ 108
2. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PJGD/PMGD ..................................... 108
2.1 Constituirea grupului de monitorizare ....................................................... 108
2.2 Colectarea datelor necesare și realizarea monitorizării ................................ 109
2.3 Elaborarea raportului de monitorizare ....................................................... 109
3. EVALUAREA și REVIZUIREA PJGD/PMGD .............................................. 111
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 7 din 111
LISTĂ TABELE
Tabel 1-1: Tipuri de deşeuri care fac obiectul planificării ..................................................... 14
Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional și județean ................................ 21
Tabel 3-2: Venit populație ............................................................................................... 21
Tabel 4-1: Cantități de deşeuri municipale generate în perioada de analiză ............................ 24
Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţ/municipiul București ............ 24
Tabel 4-3: Cantități de deşeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidență..................................................................................................................................... 25
Tabel 4-4: Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere ........................................ 25
Tabel 4-5: Estimare cantităţi deşeuri pe categorii, anul „x” .................................................. 26
Tabel 4-6: Date privind compoziţia deşeurilor menajere și similare, anul „n” .......................... 27
Tabel 4-7: Date privind compoziţia deşeurilor din piețe, anul „n” .......................................... 27
Tabel 4-8: Date privind compoziţia deşeurilor verzi din parcuri și grădini, anul „n”.................. 28
Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care își desfăşoară activitatea pe teritoriul județului/municipiului București, anul „n” ........................................................................... 28
Tabel 4-10: Infrastructură colectare deşeuri menajere în amestec, anul „n”............................ 29
Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separate a deşeurilor, anul „n” ..................................... 29
Tabel 4-12: Cantităţi de deşeuri colectate separat de operatorii de salubrizare........................ 30
Tabel 4-13: Date referitoare la staţiile de transfer, anul ”n” .................................................. 31
Tabel 4-14: Evoluţia cantităţilor de deşeuri transferate ........................................................ 31
Tabel 4-15: Date generale privind instalaţiile de sortare, anul ”n” ......................................... 32
Tabel 4-16: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec sortate ................................ 32
Tabel 4-17: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat sortate ..................................... 32
Tabel 4-18: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și reciclate .......... 33
Tabel 4-19: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și valorificate energetic ........................................................................................................................ 33
Tabel 4-20: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și eliminate ......... 33
Tabel 4-21: Date generale privind instalaţiile de tratare biologică, anul ”n” ............................. 33
Tabel 4-22: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile de compostare ..................... 34
Tabel 4-23: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat rezultate ............................................. 34
Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat valorificate .......................................... 34
Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate ....................................................... 34
Tabel 4-26: Date generale privind instalaţiile TMB, anul ”n” .................................................. 35
Tabel 4-27: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile TMB .................................... 35
Tabel 4-28: Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile rezultate ............................................ 35
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 8 din 111
Tabel 4-29: Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile energetic rezultate ........................... 36
Tabel 4-30: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate ....................................................... 36
Tabel 4-31: Date generale privind instalaţiile de tratate termică, anul ”n” .............................. 36
Tabel 4-32: Evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate termic .................................................... 36
Tabel 4-33: Evoluţia cantităţilor de cenuşă depozitate .......................................................... 37
Tabel 4-34: Depozite conforme, anul ”n-1” ......................................................................... 37
Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul ”n” ........................................................................ 38
Tabel 4-36: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozite conforme .......................... 38
Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind gestionarea deşeurilor municipale...................................................................................................................... 39
Tabel 4-38: Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele ................................................................................................................... 40
Tabel 4-39: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate ........ 40
Tabel 4-40: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale valorificate, eliminate ........................................................................................................................ 41
Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale ..................................................................................................... 41
Tabel 4-42: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare colectate .................................... 42
Tabel 4-43: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare valorificate ................................. 42
Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare ...................................................................................................................... 43
Tabel 4-45: Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați ............ 43
Tabel 4-46: Date privind instalațiile de reciclare a deșeurilor, anul „n” ................................... 43
Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deşeurilor de ambalaje ........................................................................................................................ 44
Tabel 4-48: Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD .................................................................................................................... 44
Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe judeţ/municipiul București ................................. 44
Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE ............................................................................... 45
Tabel 4-51: Instalații de tratare DEEE ............................................................................... 45
Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE ................. 46
Tabel 4-53: Tipurile de deşeuri din construcţii şi desființări care fac obiectul PJGD/PMGD ......... 46
Tabel 4-54: Cantități de DCD colectate .............................................................................. 47
Tabel 4-55: Descrierea instalaţiilor de gestionare a DCD, anul „n” ......................................... 47
Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată ............................................................................... 47
Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD............................................. 48
Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD .................. 48
Tabel 4-59: Staţii de epurare orăşeneşti – situaţia existentă, anul „n” ................................... 48
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 9 din 111
Tabel 4-60: Staţii de epurare orăşeneşti – planificare .......................................................... 49
Tabel 4-61: Descrierea instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la stațiile de epurare orășenești, anul „n” ............................................................................................. 49
Tabel 4-62: Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate ........................ 50
Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești ............................................................................................ 50
Tabel 5-1: Realizarea proiecției de generare pentru categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării ...................................................................................................................... 51
Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se va realiza proiecția ................................ 53
Tabel 5-3: Evoluția indicilor de generare a deșeurilor menajere în perioada de planificare ........ 55
Tabel 5-4: Proiecția cantităților de deșeuri municipale la nivelul județului/municipiului București 56
Tabel 5-5: Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2018 - 2025 ............... 57
Tabel 5-6: Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale ............................... 58
Tabel 5-7: Prognoza de generare a deşeurilor din construcții și desființări .............................. 59
Tabel 5-8: Prognoza de generare a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești ................. 59
Tabel 6-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor ................................................... 60
Tabel 6-2: Exemplu de obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale .................. 60
Tabel 6-3: Cuantificarea țintelor privind gestionarea deșeurilor ............................................. 63
Tabel 7-1: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul urban .......... 67
Tabel 7-2: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul rural ........... 68
Tabel 7-3: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban 68
Tabel 7-4: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural . 69
Tabel 7-5: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul urban 69
Tabel 7-6: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul rural .. 70
Tabel 7-7: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul urban ........... 70
Tabel 7-8: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul rural ............ 71
Tabel 7-9: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban ................... 71
Tabel 7-12: Evaluarea tehnicilor tratare a biodeșeurilor colectate separat............................... 72
Tabel 7-15: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase .......................... 74
Tabel 7-16: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor periculoase municipale ............ 74
Tabel 7-17: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase .......................... 75
Tabel 7-18: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a DEEE ................................................... 75
Tabel 7-19: Analiza opțiunilor tehnice de colectare și tratare a DCD ...................................... 76
Tabel 7-16: Rezultatul analizei alternativelor ...................................................................... 80
Tabel 7-17: Determinare costuri de operare ....................................................................... 83
Tabel 7-18: Emisii specifice de CO2 (kg CO2 echivalent/tona de deșeu) ................................. 84
Tabel 7-19: Output-uri ale instalațiilor de tratare a deșeurilor .............................................. 85
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 10 din 111
Tabel 10-1: Listă orientativă a riscurilor sectoriale ............................................................... 92
Tabel 11-1: Plan de acțiune propus ................................................................................... 94
Tabel 12-1: Măsuri și acțiuni pentru prevenirea generării deșeurilor la nivel local .................. 100
Tabel 13-1: Indicatori de monitorizare ai implementării PJGD/PMGD .................................... 104
Tabel 13-2: Exemplu de completare tabel indicatori de monitorizare ai PJGD/PMGD .............. 105
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 11 din 111
SECȚIUNEA A METODOLOGIE PENTRU ELABORAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI
CUVÂNT ÎNAINTE
Secţiunea are drept scop:
o prezentarea pe scurt a necesității şi utilității unui PJGD/PMGD
o prezentarea bazei legale a elaborării PJGD/PMGD
o adresarea de mulțumiri colaboratorilor
o solicitarea implicare din partea tuturor pentru reușita implementării.
„Cuvântul înainte” este o parte importantă a Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.
„Cuvântul înainte” indică, folosind o terminologie simplă, pe înțelesul publicului, modul şi motivele elaborării PJGD/PMGD.
La final, „Cuvântul înainte” solicită cetățenilor, operatorilor economici şi celorlalți factori implicați să sprijine pe deplin şi să participe la implementarea planului.
CUPRINS
LISTĂ ABREVIERI
LISTĂ TABELE
LISTĂ FIGURI
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 12 din 111
1. INTRODUCERE
1.1 Baza legală a elaborării PJGD/PMGD
Se vor prezenta prevederile legislative în baza cărora se elaborează planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, respectiv planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București (PJGD/PMGD). De asemenea, se vor prezenta obligațiile instituțiilor implicate în elaborare.
În această secţiune trebuie precizat că PJGD/PMGD este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu legislaţia română şi europeană.
1.2 Scopul și obiectivele PJGD/PMGD
Scopul PJGD/PMGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. PJGD/PMGD are ca scop:
o definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene/municipiul București în conformitate cu obiectivele şi țintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum și obiectivelor și țintelor existente la nivel european;
o abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor care fac obiectul planificării la nivel județean/al municipiului București;
o bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor care fac obiectul planificării;
o bază pentru realizarea şi dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel județean/al municipiului București;
o bază pentru elaborare proiectelor pentru obţinerea finanțării.
1.3 Orizontul de timp al PJGD/PMGD
În Introducere trebuie să fie precizat orizontul de timp al planului. De asemenea, se prezintă anul de referinţă pentru calculul prognozei. Anul de referinţă apare notat cu „x” în prezenta metodologie. Anul de referinţă se stabileşte împreună cu APM, în funcție de disponibilitatea datelor necesare pentru descrierea situației actuale.
Informațiile referitoare la cantitățile de deșeuri colectate și tratate și la gradul de acoperire cu servicii de salubrizare vor fi prezentate pentru perioada de analiză (notată „x-4” – „x”). Informațiile referitoare la operatorii de salubrizare şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul elaborării PJGD/PMGD (notat „n”).
Perioada pentru care se realizează proiecția generării deșeurilor este perioada „x+1” – 2040 iar perioada de planificare (perioadă pentru care să propun măsuri de implementare a PJGD/PMGD) este „n+1” – 2025.
La stabilirea măsurilor și la estimarea noilor capacități de investiții se va ține seama de toate obiectivele și țintele naționale și europene până în anul 2040.
În conformitate cu cerințele pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018, țintele de pregătire pentru reutilizare și reciclare cresc până în anul 2035, iar în anul 2040 România trebuie să îndeplinească ținta de reducere a deșeurilor municipale depozitate la 10% din cantitatea generată.
Astfel devine evident faptul că, pentru a evita supra capacitarea instalațiilor noi, trebuie sa țină seama de toate aceste obiective și ținte.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 13 din 111
De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019 coordonatele sunt următoarele:
o anul elaborării („n”): 2019;
o anul de referință („x”): 2017 (de verificat cu APM dacă există date disponibile);
o datele utilizate pentru descrierea situației actuale:
- date privind cantitățile de deșeuri pentru perioada de analiză (notată „x-4” – „x”): 2013 – 2017
- date privind instalațiile de tratare a deșeurilor („n”): 2019
o perioada pentru proiecțiile de generare (notată cu „x+1” – 2040): 2018 – 2040;
o perioada de planificare (notată „n+1” – 2025): 2020 – 2025.
1.4 Structura PJGD
PJGD/PMGD trebuie structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informațiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ/municipiul București, relevantă din punct de vedere geografic şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare.
Se prezintă cuprinsul documentului (inclusiv anexe).
1.5 Acoperire geografică
Se menționează aria geografică pentru care este elaborat planul.
1.6 Categorii de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD
Categoriile de deșeuri care au făcut obiectul planificării PNGD 2018 – 2025 sunt următoarele:
o Deșeuri municipale;
o Fluxuri speciale de deșeuri: deșeuri de ambalaje, deşeuri alimentare, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PBC, deșeuri de azbest;
o Deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare;
o Deșeuri industriale;
o Deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit.
Documentul de planificare la nivel național cuprinde prezentarea situației actuale pentru toate categoriile de deșeuri menționate, pentru fiecare în parte fiind identificate obiective și ținte de gestionare. În continuare, proiecția generării a fost realizată numai pentru deșeurile municipale, biodeșeuri și pentru deșeurile de ambalaje. Ulterior, au fost stabilite și analizate alternative numai pentru gestionarea deșeurilor municipale, categorie pentru care a fost identificat necesarul de instalații. Pentru celelalte categorii de deșeuri au fost stabilite măsuri necesar a fi implementate, fără a fi stabili necesarul de instalații.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 14 din 111
PJGD/PMGD sunt elaborate de către autoritățile publice (în colaborare cu APM) pentru gestionarea categoriilor de deșeuri care sunt în responsabilitatea completă sau parțială a acestora, sau în gestionarea cărora autoritatea publică poate fi implicată alături de entitățile responsabile.
Astfel, deşeurile care trebuie să facă în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi similare din comerţ, industrie şi instituţii) inclusiv uleiuri alimentare uzate și fluxurile speciale parte a deșeurilor municipale (deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice), precum și deşeurile din construcţii şi desființări și nămolurile de la epurarea apelor uzate.
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare.
Tabel 1-1: Tipuri de deşeuri care fac obiectul planificării Tip de deșeu Cod deșeu
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și deșeuri asimilabile provenite din comerț, industrie și instituții), inclusiv fracțiuni colectate separat:
o fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)
o deşeuri din grădini şi parcuri (inclusiv deşeuri din cimitire)
o alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)
20
20 01
20 02
20 03
Ambalaje și deșeuri de ambalaje (inclusiv deșeuri municipale de ambalaje colectate separat)
15 01
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36
Deşeuri din construcţii şi desființări
17 01; 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
19 08 05
Deșeuri municipale (deșeuri menajere și deșeuri asimilabile provenite din comerț, industrie și instituții), inclusiv fracțiuni colectate separat
În ceea ce privește nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, se va analiza pentru fiecare județ/municipiul București dacă această categorie de deșeuri face obiectul PJGD/PMGD. Decizia va fi luată în funcție de existența/inexistența unei strategii de gestionare a nămolului la nivelul județului/municipiului București și ținând cont de situația aplicării măsurilor din respectiva strategie la momentul realizării PJGD/PMGD. Și în situația în care această categorie de deșeuri nu va face obiectul planificării, se va prezenta situația actuală a gestionării acestui flux de deșeuri, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare.
În funcție de specificul fiecărui județ în parte și de problemele existente în gestionarea deșeurilor, mai pot fi adăugate, în mod justificat, și alte categorii de deșeuri. Pentru acestea se prezintă minim datele solicitate pentru categoriile de deșeuri care fac în mod obligatoriu obiectul PJGD/PMGD.
1.7 Metodologia de elaborare a PJGD
Dacă este cazul, se prezintă rapoartele elaborate în procesul de elaborare a PJGD/PMGD. De asemenea se prezintă informaţii despre Grupul de lucru constituit: data la care a fost constituit,
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 15 din 111
instituţii ai căror reprezentanți au făcut parte din grupul de lucru, modul în care acesta a fost implicat în toate etapele de elaborare a PJGD/PMGD.
1.8 Evaluarea strategică de mediu
Se vor prezenta detalii cu privire la etapele elaborării PJGD/PMGD și impactul derulării procedurii asupra planului. Trebuie subliniat că PJGD/PMGD a fost elaborat în conformitate cu legislaţia română privind evaluarea strategică de mediu.
În acest sens se vor exemplifica următoarele:
o S-au primit [un număr] de comentarii din partea publicului sau a altor organizații interesate.
o S-au organizat [un număr] de dezbateri publice.
o Au fost elaborate şi transmise celor interesați [un număr] de răspunsuri.
o Au fost introduse în Plan [un număr] de sugestii provenite din comentarii sau dezbaterile publice.
De asemenea, se prezintă eventualele modificări care au apărut în procesul de planificare în urma realizării evaluării strategice de mediu.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 16 din 111
2. PROBLEMATICA GESTIONĂRII DEȘEURILOR
2.1 Informații generale privind planificarea
Scopul realizări PJGD/PMGD este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel județean/municipiul București cu efecte negative minime asupra mediului.
Politica județeană în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie politicii naționale în materie de prevenire a generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de resurse și aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor, care, la rândul ei, se subscrie politicii europene.
Astfel, prevederile PJGD/PMGD trebuie să se subscrie prevederilor Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor precum și prevederilor Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.
Conform prevederilor legale în vigoare, implementarea PJGD/PMGD se monitorizează anual de către APM. Cel puțin o dată la 2 ani se evaluează necesitatea revizuirii PJGD/PMGD, în baza rapoartelor de monitorizare întocmit anual de APM.
2.2 Legislația privind gestionarea deșeurilor
Se prezintă un rezumat al prevederilor principalelor acte normative care reglementează fluxurile de deșeuri care fac obiectul PJGD/PMGD.
La nivel naţional, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deşeurilor care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele:
o Legislația cadru privind deşeurile:
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată 2014, cu modificările și completările ulterioare;
- HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;
o Legislația privind tratarea deșeurilor:
- HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
o Legislaţia privind serviciile de salubrizare:
- Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
o Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:
- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;
- OUG nr. 5/02.04.2015 privind deşeurile de echipamente electrice și electronice;
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 17 din 111
- Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
Legislaţia naţională transpune prevederile legislației comunitare în sectorul gestionării deşeurilor.
Lista completă a legislației privind deșeurile care fac obiectul planificării, inclusiv legislaţia secundară, se va prezenta în anexă.
2.3 Politica locală privind deșeurile
Se prezintă prevederile actelor cu relevanță la nivel local (ex. hotărâri de consiliu), a strategiilor și regulamentelor de salubrizare.
2.4 Autorități competente la nivel local
Se prezintă autoritățile care au competențe în gestionarea deșeurilor care fac obiectul planificării și principalele competențe relevante ale acestora.
Posibilele autorități locale sunt: Prefectura, Consiliul Județean (după caz Consiliul General al Municipiului București), consiliile locale (după caz consiliile locale ale primăriilor de sector), direcția locală de sănătate publică, agenția pentru protecția mediului, comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu etc.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 18 din 111
3. DESCRIEREA JUDEȚULUI/MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Descrierea generală a județului, respectiv a municipiului București trebuie să cuprindă următoarele:
o Așezării umane și date demografice: evoluția populaţiei în judeţ - pe medii (urban şi rural);
o Prezentarea județului: suprafaţă, relief, geologie, climă, vegetaţie, reţea hidrografică;
o Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local, parcuri naţionale, parcuri naturale;
o Infrastructura: infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi), alimentare cu apă şi canalizare;
o Dezvoltarea economică: activităţi economice, venitul lunar, șomajul, PIB, turism.
Textul trebuie să fie concis şi să cuprindă numai informaţii relevante pentru planificarea gestionării deşeurilor.
Pentru realizarea acestei secțiuni vor fi utilizate datele cele mai recente disponibile la nivel local (ex. din alte documente de planificare, din Raportul privind starea mediului etc.). În cazul fiecărei subsecțiuni se va prezenta un rezumat al datelor disponibile.
3.1 Așezări umane și date demografice
3.1.1 Așezări umane
Va fi prezentată structura administrativă a județului/municipiului București cu menționarea numărului de orașe şi municipii, comune şi sate, respectiv sectoare. Datele vor fi obţinute din Anuarul Statistic al României sau din statisticile judeţene.
În acest capitol vor fi prezentate şi informaţii privind localităţile izolate definite conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
3.1.2 Date demografice
În planificarea și dimensionarea investițiilor în sisteme de management integrat al deșeurilor trebuie să se țină seama de: evoluția populației și factorii care o influențează (sporul natalității, sporul migrator etc.), densitatea populației, nivelul de urbanizare, precum și numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie.
Prin urmare, se recomandă prezentarea, calculul și interpretarea următorilor indicatori demografici cu impact asupra generării deșeurilor.
Evoluția populației
Se va analiza evoluția populației regiunii/județului, respectiv a municipiului București în perioada de analiză (ex. 2013-2017) la nivel urban și rural.
O posibilă sursă de date: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A
În situația în care sunt identificate diferențe semnificative între datele existente la nivelul UAT/ADI și datele statistice (publicate de INSSE sau de direcțiile județene), se vor utiliza datele UAT/ADI.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 19 din 111
Densitatea populației
Se va calcula densitatea populației la nivelul anului de referință (ex. 2017), exprimată ca raport între numărul de locuitori și suprafață, atât la nivel regional cât și la nivel de județ/municipiul București și se va analiza prin raportare la densitatea populației la nivel național (în cazul densității calculate la nivel regional) sau la densitatea populației la nivel regional (în cazul densității calculate la nivel de județ/municipiul București).
Numărul mediu de persoane per gospodărie
Se va analiza numărul mediu de persoane per gospodărie, la nivel de regiune/județ, conform informațiilor rezultate în urma Recensământului populației și locuințelor din anul 2011.
O posibilă sursă de date:
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol4_t29.xls
3.2 Condiții de mediu și resurse
Se descrie poziția județului/municipiului București în cadrul regiunii, se prezintă coordonatele de amplasare (longitudine și latitudine).
Se prezintă suprafața județului/municipiului București în comparație cu a regiunii (km2 și %).
3.2.1 Clima
Se prezintă tipul de climă în judeţ, prin intermediul anumitor indicatori caracteristici: temperatură, precipitații, vânt etc. Acestea pot avea relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.2 Relief
Se prezintă principalele forme de relief și suprapunerea acestora peste județ/municipiul București. Datele au relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.3 Geologie și hidrogeologie
Se prezintă distribuția tipurilor de soluri. Se prezintă cursurile de apă (râuri, lacuri etc.) și date despre apa subterană. Acestea pot avea relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.4 Ecologie și arii protejate
Se prezintă ariile protejate existente la nivelul județului/municipiului București, atât cele care beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional, cât şi cele care beneficiază de un statut legal de protecție la nivel local, inclusiv ariile NATURA 2000. Pentru fiecare arie în parte se menționează elementul/elementele pentru care s-a instituit regimul de protecție. Datele au relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.2.5 Riscuri naturale
Se prezintă zonele cu risc la inundații, la alunecări de teren, cu risc seismic. Datele au relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 20 din 111
3.2.6 Utilizarea terenurilor
Se prezintă suprafaţa agricolă, arabilă, pășuni, fânețe, vii, livezi, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, terenuri ocupate cu ape şi bălți, terenuri ocupate cu construcţii căi de comunicații şi căi ferate, terenuri degradate şi neproductive, alte suprafețe.
Aceste date pot avea relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor precum și la identificarea zonelor de generare a deşeurilor.
3.2.7 Resurse
Se prezintă resursele naturale, păduri, teren arabil, pășuni, resursele minerale, metale, sare, pietriș etc. Datele au relevanță la amplasarea instalaţiilor de tratare/eliminare a deşeurilor.
3.3 Infrastructura
3.3.1 Transportul
Se prezintă date referitoare la lungimea drumurilor publice pe categorii, lungimea căilor ferate în exploatare, aeroporturi, transport public. Datele pot avea relevanță la identificarea rutelor de transport a deşeurilor.
3.3.2 Telecomunicațiile
Se prezintă date privind sistemele de telecomunicații existente pe teritoriul care face obiectul planificării (telefonie fixă, telefonie mobilă, cablu) și, dacă este cazul se prezintă zonele în care locuitorii nu beneficiază de aceste servicii. Acestea reprezintă date informative adiționale.
3.3.3 Energia
Se prezintă date referitoare la sistemele de încălzire - gospodării cu încălzire cu cărbuni, lemn, gaz etc. (nr.), lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor(km), date privind alimentarea cu energie electrică, tipurile de energie electrică produse și utilizate. Dacă există, se prezintă zonele în care locuitorii nu sunt conectați la sistemul de alimentare cu energie electrică. Acestea reprezintă date informative adiționale.
3.3.4 Alimentarea cu apă și canalizarea, colectarea și tratarea apei uzate
Se prezintă localităţile care sunt conectate la reţele de alimentare cu apă, la reţele de canalizare, respectiv la staţii de epurare a apei uzate și numărul de locuitori conectați. De asemenea, se prezintă date referitoare la lungimea totală a rețelelor de alimentare, canalizare, staţiile de epurare, rate de conectare etc. Acestea reprezintă date informative adiționale.
3.4 Situația socio-economică
Se prezintă situație economică la nivelul regiunii din care face parte județul/municipiul București, respectiv la nivelul județului/municipiul București care face obiectul planificării.
În vederea evidențierii situației economice a regiunii/județului, relevantă în fundamentarea investițiilor în sistemele de gestionare a deșeurilor, se recomandă analiza indicatorilor economici din tabelul de mai jos pentru perioada de analiză (ex. 2013-2017).
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 21 din 111
Tabel 3-1: Indicatori economici de analizat la nivel regional și județean Nr. crt. Indicatori economici UM
1
Rata inflației la lei
%
2
Cursul mediu de schimb lei/euro
Lei/euro
3
PIB (prețuri curente)
Mld lei
4
Creșterea reală PIB
%
5
PIB/capita
Euro/pers
6
Rata șomajului
%
7
Câștigul salarial mediu net lunar
Lei/salariat
8
Creșterea câștigului salarial mediu net
%
Posibile surse de date: prognozele în profil teritorial, publicate anual de către Comisia Națională de Prognoză: http://www.cnp.ro/ro/prognoze
În vederea identificării puterii de cumpărare a populației din regiunea/județul în care se va elabora PJGD/PMGD, se recomandă analiza venitului mediu pe gospodărie pe perioada de analiză (ex. 2013-2017).
Tabel 3-2: Venit populație Indicatori economici UM Posibilă sursă de date
Venituri medii lunare (la nivel regional)
Lei/ gospodărie
INS Tempo
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=BUF104J
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=BUF105J
Lei/ persoană
Venituri medii lunare (la nivel de județ)
Lei/ gospodărie
Direcția Județeană de Statistică
Lei/ persoană
Notă: Veniturile prezentate în tabel sunt venituri totale brute.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 22 din 111
4. SITUAȚIA ACTUALĂ PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR
Capitolul privind situaţia actuală este considerat ca punct de referinţă în procesul de planificare. În această etapă se caracterizează situația generării și gestionării fiecărei categorii de deșeuri în parte și se identifică principalii indicatori care vor fi utilizați ca bază de pornire la realizarea proiecției de deșeuri.
Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de deşeuri) şi punctele slabe în cadrul organizării sistemului de gestionare a deșeurilor, astfel:
o Generarea deşeurilor;
o Colectarea şi transportul deşeurilor;
o Tratarea şi valorificarea deşeurilor;
o Eliminarea deşeurilor.
Pentru fiecare categorie de dat prezentate se va menționa dacă acestea sunt estimate sau măsurate. Dacă datele disponibile sunt estimate, în mod obligatoriu, pentru comparație, se vor lua în considerare datele disponibile la nivel regional şi naţional (din alte judeţe care prezintă aceeași structură şi dezvoltare).
4.1 Surse de date utilizate și metodologia de analiză
Se vor prezenta sursele de date utilizate și modul în care au fost analizate pentru a identifica și descrie situația actuală în domeniul gestionării deșeurilor care fac obiectul planificării. De asemenea, se vor prezenta cei doi parametrii principali care stau la baza realizării proiecției de generare a deșeurilor: indicele de generare și compoziția deșeurilor.
Caracterizarea situației actuale se va realiza utilizând date privind cantităţile de deşeuri generate și gestionate pentru cel puțin 5 ani, perioada (x-4) – (x), unde „x” este anul de referință PJGD/PMGD. Informațiile privind instalaţiile în operare prezentate sunt aferente anului „n”, unde „n” este anul elaborării PJGD/PMGD.
4.2 Deșeuri municipale
4.2.1 Generarea deșeurilor municipale
PJGD/PMGD trebuie să cuprindă următoarele informaţii referitoare la caracterizarea generării deşeurilor municipale din punct de vedere cantitativ şi calitativ:
o cantităţi de deşeuri municipale generate;
o structura deșeurilor municipale;
o compoziţia deşeurilor municipale;
o indicii de generare a deşeurilor municipale.
Cantităţi de deşeuri municipale generate
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 23 din 111
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau separat), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este conectată la serviciile de salubrizare.
În vederea identificării cantităților de deșeuri generate pe teritoriul județului/municipiului București în perioada de analiză pot fi utilizate următoarele surse de date:
o primăriile unităților administrativ teritoriale din județ, respectiv primăria municipiului București și primăriile de sector;
o operatorii de salubrizare care se ocupă de colectarea deșeurilor municipale (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile);
o operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor: stații de sortare, stații de compostare, instalație TMB, depozite conforme (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile);
o în județele în care sunt implementate proiecte SMID, asociațiile de dezvoltare intercomunitară;
o alți operatori autorizați care colectează deșeuri reciclabile (în special deșeuri de ambalaje).
Este posibil ca în procesul de colectare a datelor derulat pe parcursul elaborării PJGD/PMGD să se ajungă la concluzia că există cantități de deşeuri municipale colectate care nu sunt incluse in raportările operatorilor de colectare către primării şi nici în raportările statistice. Este vorba in principal de deşeurile colectate de către agenții economici care desfășoară activitatea de colectare a deşeurilor municipale, deși nu au un contract de delegare a acestei activității cu primăriile.
În această situație estimarea datelor privind cantitățile de deşeuri municipale generate şi gestionate în perioada de analiză se face prin compararea datelor privind cantităţile de deşeuri colectate cu datele privind cantităţile de deşeuri tratate. Astfel se utilizează date referitoare la:
o cantitățile de deșeuri colectate și trimise la instalațiile de tratare – date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziție de către APM;
o cantităţile de deşeuri municipale valorificate material şi energetic şi eliminate, inclusiv pierderile de masă prin procesul de tratare biologică (pe baza datelor furnizate de către operatorii instalaţiilor de sortare, compostare şi TMB, respectiv pe baza datelor furnizate de operatorii depozitelor de deşeuri (date preluate din chestionarele statistice TRAT puse la dispoziție de către APM);
o cantităţile de deşeuri colectate de către operatori şi transmise direct la reciclatori – date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziție de către APM;
o cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de către operatorii de autorizaţi pentru colectarea deşeurilor reciclabile, inclusiv a deşeurilor de ambalaje municipale – date estimate pe baza informațiilor furnizate de către aceşti operatori.
În vederea obținerii cantității totale de deșeuri municipale estimat a fi fost generată pe teritoriul județului/municipiului București în perioada de analiză, la cantitatea de deșeuri generată (estimată pe baza cantităților de deşeuri tratate, inclusiv depozitate) se adaugă cantitatea de deșeuri colectată de către operatorii de salubrizare și transportată direct la reciclare (estimată pe baza chestionarelor MUN), precum și cantitatea de deșeuri reciclabile colectate de alți operatori direct de la populație, care se presupune că este și transportată tot direct la reciclatori (datorită modului de colectare gradul de impurificare este extrem de redus).
Pentru deșeurile din grădini și parcuri, deșeurile din piețe și deșeurile stradale se prezintă cantitățile raportate de primării/operatori pentru perioada de analiză.
Datele rezultate sunt prezentate într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 24 din 111
Tabel 4-1: Cantități de deşeuri municipale generate în perioada de analiză Categorii de deșeuri municipale Cantitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Deșeuri menajere și similare colectate în amestec, din care:
Deşeuri menajere colectate în amestec
Deșeuri similare colectate în amestec
Deșeuri menajere și similare colectate separat
Deşeuri menajere colectate separat
Deșeuri similare colectate separat
Deșeuri din grădini și parcuri
Deșeuri din piețe
Deșeuri stradale
Deșeuri menajere generate și necolectate
Total
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Deșeurile menajere generate și necolectate se determină în baza indicilor de generare a deșeurilor menajere.
Populația conectată la serviciile de salubrizare
Datele privind gradul de acoperire cu servicii se vor prezenta pe o perioada de 5 ani, la nivel de judeţ/municipiul București. Evoluţia gradului de acoperire se va prezenta şi sub formă grafică.
Tabel 4-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţ/municipiul București Judeţ/Municipiul București Grad de acoperire cu servicii de salubrizare (%) x-4 x-3 x-2 x-1 x
total
mediul urban
mediul rural
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Indici de generare a deșeurilor municipale
Indicii de generare a deşeurilor generate, exprimați în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzibilității datelor, cât şi pentru calculul prognozei de generare şi se estimează în baza datelor de cantități și în baza datelor privind populația.
În cazul în care există operatori de salubrizare care prestează servicii atât în mediul urban cât și în mediul rural, defalcarea cantităţilor de deşeuri menajere colectate se va realiza în baza datelor furnizate de aceştia.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 25 din 111
Tabel 4-3: Cantități de deşeuri menajere generate în perioada de analiză pe medii de rezidență Categorii de deșeuri menajere Cantitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Deșeuri menajere colectate în amestec în mediul urban
Deșeuri menajere colectate separat în mediul urban
Deșeuri menajere colectate în amestec în mediul rural
Deșeuri menajere colectate separat în mediul rural
Total
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Indicii de generare se calculează pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei şi vor fi comparați cu indicii de generare obținuți la nivel naţional și prezentați în PNGD 2018 – 2025.
Tabel 4-4: Indici de generare a deșeurilor municipale și menajere Indice generare deșeuri Indici de generare (kg/locuitor x an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Municipal
Menajer urban
Menajer rural
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Evoluţia indicilor de generare a deşeurilor municipale şi menajere se va reprezenta grafic. În cazul în care indicii de generare pentru deşeurile menajere rezultați sunt mai mici decât cei din PNGD 2018 – 2025, la realizarea proiecției vor fi utilizați indicii din documentul de planificare național. În situaţia în care indicii rezultați sunt mai mari vor fi utilizați aceştia. Este de așteptat însă ca indicii de generare a deșeurilor municipale rezultați să nu depășească indicele mediu calculat la nivel european, ultima valoare disponibilă la data elaborării documentului de planificare. (La data elaborării prezentei metodologii, indicele mediu la nivelul anului 2016 este de 483 kg/locuitor/an1).
4.2.2 Structura deșeurilor municipale
În funcție de sursa de generare, deșeurile municipale sunt de mai multe categorii. Estimarea cantităților de deșeuri municipale pe categorii este necesară pentru stabilirea ipotezelor privind colectarea separată astfel încât să se asigure colectarea unei cantități minime de deșeuri necesară pentru atingerea țintelor privind gestionarea deșeurilor.
Estimarea cantităților de deșeuri municipale pe categorii se realizează doar pentru anul „x”, în baza datelor furnizate. Se prezintă structura și ipoteze luate în considerare la determinarea fiecărei categorii de deșeuri în parte, într-un tabel similar cu tabelul de mai jos.
1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat decembrie 2018
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 26 din 111
Tabel 4-5: Estimare cantităţi deşeuri pe categorii, anul „x” Categorii de deșeuri municipale Cantitate (tone/an) Mod de estimare
Deșeuri menajere
% din menajere şi similare
Deșeuri similare
% din menajere şi similare
Deșeuri similare din coșurile stradale, deșeuri abandonate
% din cantitatea raportata de operatori ca fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
Deșeuri din grădini şi parcuri
pe baza chestionarelor MUN
Deșeuri din piețe
pe baza chestionarelor MUN
Deșeuri de la măturatul stradal
% din cantitatea raportata de operatori ca fiind 20 03 03 (chestionare MUN)
Total deșeuri municipale
Sursa: date furnizate, estimări realizate
Procentul de deșeuri similare se stabilește ca o medie la nivelul județului/municipiului București, pe baza datelor furnizate de către primării și de către operatorii de salubrizare. Prin deșeuri similare se înțelege deșeuri generate de instituții și operatori economici, care din punctul de vedere al naturii și al compoziției sunt comparabile deșeurilor menajere.
În ceea ce privește deșeurile stradale, se verifică dacă în cantitatea de deșeuri stradale raportată de către operatorii de colectare și transport sunt incluse atât deșeurile de la măturatul și spălatul căilor publice, cât și deșeurile colectate în coșurile stradale și deșeurile menajere și similare abandonate. Această verificare se realizează din analiza datelor privind situația existentă și pe baza discuțiilor purtate cu operatorii de salubrizare care prestează servicii în judeţ/municipiul București.
Pentru o încadrare corectă a cantităților de deșeuri pe categorii s-a asumat că % din cantitatea de deșeuri raportate ca deșeuri stradale sunt reprezentate de deșeurile din coșurile stradale, precum și de deșeurile abandonate, care sunt deșeuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Astfel, numai % din cantitatea de deșeuri raportată de către operatorii de salubrizare ca fiind deșeuri stradale este considerată a fi deșeuri de această categorie, respectiv deșeuri rezultate de la măturatul și spălatul căilor publice (cod 20 03 03).
PNGD 2018 – 2025 cuprinde o estimare a cantităților de deșeuri municipale generate în fiecare județ și în municipiul București. Se va realiza o comparație, pentru fiecare categorie de deșeuri municipale generată, între estimările realizate la elaborarea PJGD/PMGD și datele din PNGD.
4.2.3 Compoziția deșeurilor municipale
Compoziția deșeurilor
Datele privind compoziția deșeurilor municipale sunt furnizate de către operatorii de salubrizare, în baza determinărilor realizate. Acestea sunt preluate în documentele de planificare locale și utilizate la realizarea proiecțiilor și la stabilirea ipotezelor care stau la baza estimărilor utilizate în procesul de planificare.
În cazul în care există date de compoziție recente (ex. proiectele SMID și nu numai în care operatorii serviciilor de colectare și transport al deşeurilor au obligația determinării compoziției), vor fi prezentate și utilizate.
În situaţia în care nu există determinări de compoziție și în funcţie de orizontul de timp în care este necesară elaborarea și aprobarea PJGD/PMGD, se vor utiliza date din măsurători special realizate pentru elaborarea PJGD/PMGD sau datele medii raportate de către operatori, urmând ca aceştia să realizeze determinarea compoziției, utilizând un standard în vigoare la nivel național și/sau european (ex. SR 13493 din noiembrie 2004 Metodologie de caracterizare a deşeurilor menajere ROMECOM).
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 27 din 111
Compoziția se determină pentru minim următoarele categorii de deşeuri: deşeuri menajere și similare, deşeuri din pieţe și deşeuri din parcuri și grădini. Pentru deşeurile menajere și similare, determinarea compoziție se face separat pentru mediul urban și rural. Pentru determinarea datelor de compoziție se realizează măsurători pentru minim 2 sezoane (sezonul cald și sezonul rece).
Tabel 4-6: Date privind compoziţia deşeurilor menajere și similare, anul „n” Categorii de deșeuri Date compoziție (%) Mediul urban Mediul rural Medie
Hârtie și carton
Plastic
Metal
Sticlă
Lemn
Biodeșeuri
Textile
DEEE
Voluminoase
Periculoase
Deşeuri compozite
Deşeuri inerte
Altele
Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
Total
100
100
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
Tabel 4-7: Date privind compoziţia deşeurilor din piețe, anul „n” Categorii de deșeuri Date compoziție (%)
Hârtie și carton
Plastic
Metal
Sticlă
Lemn
Biodeșeuri
Textile
Voluminoase
Periculoase
Deşeuri compozite
Deşeuri inerte
Altele
Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)
Total
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 28 din 111
Tabel 4-8: Date privind compoziţia deşeurilor verzi din parcuri și grădini, anul „n” Categorii de deșeuri Date compoziție (%)
Biodeșeuri
Altele
Total
100
Sursa: estimare pe baza campaniilor de determinare a compoziției, date raportate de către operatori
În cazul în care, din motive obiective, nu s-a reușit determinarea compoziției pentru deșeurile din piețe și deșeurile din parcuri și grădini, se utilizează datele medii la nivel național din PNGD.
4.2.4 Colectarea și transportul deșeurilor municipale
Principalele informaţii referitoare la colectarea şi transportul deşeurilor municipale sunt:
o date privind operatorii de salubrizare care colectează și transportă deșeurile;
o dotările utilizate pentru colectarea și transportul deșeurilor municipale;
o date privind staţiile de transfer.
Date privind operatorii de salubrizare care colectează și transportă deșeurile municipale
Vor fi prezentate datele privind operatorii care colectează deșeurile municipale, atât operatorii de salubrizare care au contracte de delegare cât și alți operatori care nu acționează în baza unor astfel de contracte.
Tabel 4-9: Operatori de salubrizare care își desfăşoară activitatea pe teritoriul județului/municipiului București, anul „n” Nr. crt. Denumire operator Categorie deșeuri municipale UAT unde își desfăşoară activitatea Activități derulate Autorizație de mediu Licență
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Este necesară completarea tabelului pentru toate categoriile de deşeuri municipale care fac obiectul planificării, și anume: deşeuri menajere, deşeuri similare, deşeuri din pieţe, deşeuri din parcuri și grădini, deşeuri stradale. În cazul PMGD, în coloana “UAT unde își desfăşoară activitatea” trebuie completat cu sectorul respectiv.
În plus, pentru fiecare operator se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la aplicarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, respectiv indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
Colectarea deşeurilor menajere și similare în amestec
Se prezintă sistemele de colectare a deşeurilor în amestec utilizate (puncte de colectare sau “din poartă în poartă”) pe teritoriul județului/municipiului București și infrastructura de colectare a deșeurilor în amestec (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 29 din 111
Tabel 4-10: Infrastructură colectare deşeuri menajere în amestec, anul „n” Infrastructură Mediul urban Mediul rural
Număr puncte supraterane colectare deșeuri în amestec
Dotare puncte supraterane colectare deșeuri amestec
Număr puncte subterane colectare deșeuri amestec
Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare deșeuri amestec
Recipiente colectare deșeuri amestec din poartă în poartă
Mașini colectare deșeuri amestec
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate și alte condiţii contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur).
Colectarea separată a deşeurilor menajere și similare
Se prezintă sistemele de colectare separate a deşeurilor utilizate (puncte de colectare sau “din poartă în poartă”) pe teritoriul județului/municipiului București, pentru fiecare categorie de deșeuri (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și biodeșeuri) și infrastructura de colectare separate a deșeurilor (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor.
Tabel 4-11: Infrastructură colectarea separate a deşeurilor, anul „n” Infrastructură Mediul urban Mediul rural
Număr puncte supraterane colectare separate deșeuri
Dotare puncte supraterane colectare separate deșeuri
Număr puncte subterane colectare separate deșeuri
Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare separată deșeuri
Recipiente colectare separată deșeuri din poartă în poartă
Mașini colectare separate deșeuri
Sursa: date raportate de către UAT, operatori de salubrizare
Pentru fiecare categorie de bunuri în parte se prezintă aspectele legate de proprietate și alte condiţii contractuale relevante (ex. dacă sunt bunuri de retur).
Se prezintă cantităţile de deşeuri colectate separat și, dacă este cazul, practicile (neconforme) întâlnite (ex. amestecarea deşeurilor colectate separat în vederea transportului).
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 30 din 111
Tabel 4-12: Cantităţi de deşeuri colectate separat de operatorii de salubrizare Categorie deșeu Cantitate colectată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Deșeuri de hârtie/carton
Deșeuri de plastic/metal
Deșeuri de sticlă
Biodeșeuri
Sursa: chestionare MUN, operatori de salubrizare
În situația în care deșeurile de plastic și deșeurile de metal se colecteazaă în recipiente separate, în tabel se vor prezenta cantitățile colectate pe linii separate.
Dacă este cazul, pe lângă infrastructura de colectare separată pusă la dispoziție de primării, respectiv de către operatorii de salubrizare, se prezintă infrastructura suplimentară asigurată în baza acordurilor voluntare sau a altor înțelegeri încheiate de către alți colectori cu primăriile. În plus, se prezintă date despre colectorii de deșeuri de ambalaje care dețin autorizație de mediu2 și care realizează colectarea deșeurilor reciclabile direct de la generatori (minim numărul de astfel de colectori autorizaţi și cantităţile colectate).
Odată cu implementarea OUG nr. 74/2018 și începând cu anul 2019, aceste date pot fi furnizate de către UAT/ADI. Conform prevederilor actului normative, această categorie de colectori are obligația să notifice UAT/ADI în legătură cu activitatea prestată și să raporteze trimestrial cantităţile colectate.
Frecvențele de colectare a deşeurilor menajere și similare
Pentru deşeurile menajere se prezintă frecvențele de colectare pentru fiecare categorie în parte (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale), pentru fiecare sezon (cald, rece), separat pe medii de rezidență (urban, rural).
Se prezintă date și despre frecvențele de colectare ale deșeurilor similare.
Colectarea deşeurilor din grădini și parcuri
Se prezintă date privind colectarea și tratarea acestei categorii de deşeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situaţia la nivelul județului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).
Colectarea deşeurilor din piețe
Se prezintă date privind colectarea și tratarea acestei categorii de deşeuri (dacă se realizează colectarea separată, care este situaţia la nivelul județului, care sunt operatorii responsabili cu colectarea).
Date privind staţiile de transfer
Pentru staţiile de transfer vor fi prezentate două categorii de date:
o date referitoare la staţiile de transfer – date pentru anul ”n”;
o date referitoare la cantităţile de deşeuri transferate – date aferente ultimilor 5 ani.
2 posibilitatea autorizării acestei categorii de operatori a apărut în urma aprobării Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje care permite colectarea separată deșeurilor de ambalaje de la populație și prin intermediul sistemelor de colectare distinctă înființate de operatori economici autorizați, alții decât operatorii de salubrizare prevăzuți în Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 31 din 111
Tabel 4-13: Date referitoare la staţiile de transfer, anul ”n” Localizare Suprafaţă (m2) Capacitate proiectată (m3/an) Destinația deşeurilor Codul operațiunii de valorificare*
* conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-14: Evoluţia cantităţilor de deşeuri transferate Localizare Cantitate transferată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
4.2.5 Tratarea deșeurilor municipale
În acest capitol vor fi prezentate date referitoare la tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale la nivelul județului/municipiului București. Principalele operaţii de tratare/valorificare a deşeurilor municipale sunt:
o sortarea deşeurilor;
o valorificarea deşeurilor municipale;
o tratarea biologică a biodeșeurilor colectate separat;
o tratarea mecano-biologică.
Ca şi în cazul staţiilor de transfer, datele prezentate în acest capitol sunt de două categorii: date referitoare la instalaţii şi date referitoare la cantităţile de deşeuri prelucrate în instalaţii.
Sortarea deşeurilor municipale
Obiectivul principal a unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale colectate separat a fracțiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, cartonul plasticul, sticla, metalele şi lemnul.
Acest subcapitol va conţine date privind instalaţiile de sortare din judeţ/municipiul București, cantităţi de deşeuri procesate şi cantităţi de deşeuri rezultate, conform tabelelor de mai jos. Din păcate, din cauza gradului scăzut de colectare separată, practica sortării deşeurilor colectate în amestec este extinsă la nivel național. Cantitatea de deşeuri valorificabile material astfel obţinută este redusă (maxim 5% din inputul instalaţiei), parte din deşeurile sortate (circa 30%) fiind valorificate material).
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 32 din 111
Tabel 4-15: Date generale privind instalaţiile de sortare, anul ”n” Instalaţie de sortare/localitate Capacitate proiectată (t/an) Autorizație de mediu (număr și valabilitate) Tipuri de deşeuri sortate* Codul operațiunii de valorificare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalație de sortare în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei (deşeuri colectate în amestec sau separate), date privind modul de funcționare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu deşeurile sortate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
Tabel 4-16: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec sortate Instalaţie de sortare/localitate Cantităţi de deşeuri colectate în amestec sortate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
În cazul staţiilor de sortare în care se sortează deşeurile colectate separate, pentru fiecare instalaţie în parte în parte se completează pe o linie separată cantitatea de deşeuri sortată pe categorii: hârtie, carton, plastic și metal.
Tabel 4-17: Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat sortate Instalaţie de sortare/localitate Tipuri de deşeuri sortate* Cantităţi de deşeuri colectate separate sortate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
În continuare se prezintă date privind evoluția cantităţilor de deşeuri valorificate material, energetic, respectiv depozitate.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 33 din 111
Tabel 4-18: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și reciclate Instalaţie de sortare/localitate Cantităţi de deşeuri reciclate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-19: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și valorificate energetic Instalaţie de sortare/localitate Cantităţi de deşeuri valorificate energetic (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-20: Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate de la staţiile de sortare și eliminate Instalaţie de sortare/localitate Cantităţi de deşeuri eliminate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Reciclarea deşeurilor municipale
Se vor identifica şi vor fi prezentate capacitățile de reciclare la nivelul județului/municipiului București, pe tip de material: hârtie şi carton, plastic, sticlă, metale, lemn.
Tratarea biodeşeurilor colectate separat
În instalaţiile de tratare biologică (compostare, digestie anaerobă) pot fi tratate biodeşeurile municipale colectate separat, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti.
În urma procesului de tratare biologică rezultă compostul, după caz digestatul, care pot avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia (agricultură, remedierea terenurilor degradate etc.).
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile de tratare biologică a biodeșeurilor municipale colectate separat (compostare, digestie), precum şi evoluția cantităţilor de deşeuri prelucrate, a cantităţilor de compost, după caz digestat şi a deşeurilor reziduale rezultate.
Tabel 4-21: Date generale privind instalaţiile de tratare biologică, anul ”n” Instalaţie de tratare biologică /localitate Capacitate proiectată (tone/an) Autorizație de mediu (număr și valabilitate) Tip deşeuri tratate* Codul operațiunii de valorificare**
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 34 din 111
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalație de tratare biologică în parte în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei (biodeșeuri colectate separate, nămoluri), date privind modul de funcționare, numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu compostul/digestatul/deşeurile rezultate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
Tabel 4-22: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile de compostare Instalaţie de tratare biologică/localitate Cantităţi de deşeuri primite (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-23: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat rezultate Instalaţie de tratare biologică/localitate Cantităţi de compost rezultate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-24: Evoluţia cantităţilor de compost/digestat valorificate Instalaţie de tratare biologică/localitate Cantităţi de compost/digestat rezultate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se prezintă detalii privind modul de valorificare și veniturile obţinute (dacă este cazul).
Tabel 4-25: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate Instalaţie de compostare/localitate Cantităţi de reziduuri depozitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 35 din 111
Tratarea mecano-biologică
În instalaţiile de tratare mecano-biologică (TMB) sunt tratate deşeurile municipale colectate în amestec printr-o combinație de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale rezultate sunt tratate biologic (aerob sau anaerob).
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile TMB, precum şi evoluția cantităţilor de deşeuri tratate și a cantităților de deşeurilor rezultate.
În plus, pentru fiecare instalație se vor prezenta prevederile din contractul de delegare referitoare la indicatorii de performanță și penalitățile aferente.
Tabel 4-26: Date generale privind instalaţiile TMB, anul ”n” Instalaţie TMB /localitate Capacitate proiectată (tone/an) Autorizație de mediu (număr și valabilitate) Tip deşeuri tratate* Codul operațiunii de eliminare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Pentru fiecare instalație TMB în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind input-ul instalaţiei, date privind modul de funcționare (proces manual, automatizat), numărul de schimburi de lucru și ce se întâmplă cu deşeurile tratate (instalaţiile/operatorii la care sunt transportate). Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea instalației și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operată.
Tabel 4-27: Evoluţia cantităţilor de deşeuri primite în instalaţiile TMB Instalaţie TMB/localitate Cantităţi de deşeuri primite (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tabel 4-28: Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile rezultate Instalaţie TMB/localitate Cantităţi de deşeuri reciclabile rezultate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se completează doar în cazul instalațiilor TMB care sunt dotate cu o linie de sortare pentru extragerea deșeurilor reciclabile.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 36 din 111
Tabel 4-29: Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile energetic rezultate Instalaţie TMB/localitate Cantităţi de deşeuri valorificabile energetic rezultate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Se prezintă detalii privind modul de valorificare și veniturile obţinute (dacă este cazul).
Tabel 4-30: Evoluţia cantităţilor de reziduuri depozitate Instalaţie TMB/localitate Cantităţi de reziduuri depozitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori de salubrizare
Tratarea termică
În acesta secţiune se prezintă date referitoare la instalaţiile de tratare termică existente în judeţ, cantităţile de deşeuri tratate, precum şi cantităţile de deşeuri (cenuşă) rezultate în urma tratării termice, conform tabelelor de mai jos.
În PJGD/PMGD se vor prezenta atât date referitoare la instalaţiile de tratare termică, precum şi evoluția cantităţilor de deşeuri tratate și a cantităților de deşeurilor rezultate.
Tabel 4-31: Date generale privind instalaţiile de tratate termică, anul ”n” Instalaţie de tratare termică /localitate Tip de tratare termică Capacitate proiectată (tone/an) Autorizație de mediu (număr și valabilitate) Tip deşeuri tratate* Codul operațiunii de valorificare/ eliminare**
* se specifică şi codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
** conform Anexei nr. 2, respectiv a Anexei nr. 3 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori
Tipurile de tratare termică posibil a fi întâlnite sunt: incinerare (cu sau fără valorificare energetică), gazeificare, piroliză, co-incinerare în fabrici de ciment, co-incinerare în instalaţii termice.
Tabel 4-32: Evoluţia cantităţilor de deşeuri tratate termic Instalaţie tratare termică/localitate Cantităţi de deşeuri tratate termic (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 37 din 111
Instalaţie tratare termică/localitate Cantităţi de deşeuri tratate termic (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori
Tabel 4-33: Evoluţia cantităţilor de cenuşă depozitate Instalaţie de tratare termică/localitate Cantităţi de cenuşă depozitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Sursa: date APM, operatori
Alte metode de tratare/valorificare
În cazul în care la nivelul județului există şi alte instalaţii de tratare/valorificare decât cele arătate anterior se vor prezenta caracteristicile acestora, precum şi cantităţile de deşeuri prelucrate, după modelul celorlalte tipuri de instalaţii de gestionare a deşeurilor.
Eliminarea deșeurilor
Capitolul privind eliminarea deşeurilor va cuprinde date referitoare la depozitele de deşeuri existente în judeţ/municipiul București, şi anume:
o Descrierea depozitelor conforme existente: capacități proiectate, capacități disponibile, an de închidere;
o Descrierea depozitelor neconforme existente: anul sistării activității, anul închiderii finale;
o Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (total, depozite conforme şi depozite neconforme).
Datele pentru depozitele existente pot fi prezentate conform tabelelor de mai jos pentru anul anterior elaborării PJGD/PMGD.
Tabel 4-34: Depozite conforme, anul ”n-1” Depozit conform/ localitate Autorizație de mediu (număr și valabilitate) Capacitate proiectată (m3) Capacitate disponibilă (m3) Codul operațiunii de eliminare*
* conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor
Sursa: date APM, operatori
Pentru fiecare depozit conform în parte se prezintă pe scurt (nu mai mult de un paragraf) date privind anul punerii in funcțiune, capacitate proiectată și autorizată, număr celule, suprafaţă ocupată, capacitate ocupată. Se prezintă și imagini fotografice. De asemenea, se completează cu date privind proprietatea depozitului și, dacă este cazul, contractul (de delegare) în baza căruia este operat.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 38 din 111
Tabel 4-35: Depozite neconforme, anul ”n” Depozit neconform/ localitate An sistare activitate An închidere Observații
Sursa: date APM, primării
Se prezintă parametrii monitorizați. Dacă este cazul, se prezintă problemele/dificultățile existente în etapa de post-monitorizare a depozitelor închise.
Tabel 4-36: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozite conforme Depozit (ne)conform/localitate Cantităţi de deșeuri depozitate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursa: date APM, primării
În final, pentru o mai bună înțelegere a situaţiei existente se recomandă realizarea unei scheme privind fluxul de deşeuri municipale pentru anul de referinţă.
Dacă este cazul se prezintă și situația spațiilor de stocare temporară autorizate și modul propus de gestionare a acestora. Pentru fiecare spațiu de stocare în parte se prezintă: numărul și data autorizației de mediu, valabilitatea, data la care a început stocarea, cantitatea/volumul stocat, cerințele actului de reglementare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor stocate și existența surselor de finanțare.
4.2.6 Tarifele pentru gestionarea deșeurilor municipale
Pe baza datelor furnizate de unitățile administrativ teritoriale se prezintă modalitatea de încasare a contravalorii serviciului de salubrizare pe raza județului care face obiectul planificării, respectiv a municipiului București. În completare se prezintă date privind intervalul de variație a taxei/tarifului aplicat pe categorii de utilizatori (casnici și non-casnici).
De asemenea, se prezintă valoarea tarifelor la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale de pe teritoriul județului/municipiului București (date furnizate de către UAT și/sau operatorii instalaţiilor de deșeuri).
Un aspect important este legat de constituirea și alimentarea fondurilor de închidere ale depozitelor aflate în operare pe teritoriul județului/municipiului București. Se prezintă situaţia constituirii acestora și situația alimentării (suma aflată în cont).
De asemenea, se va prezenta modul în care este încasată și utilizată contribuția plătită de către organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor de ambalaje, în conformitate cu prevederile OUG nr.74/2018.
4.2.7 Conformitatea sistemului existent cu legislația în vigoare
Se va prezenta concluzia privind conformitatea sistemului de gestionare a deşeurilor existent în legătură cu:
o colectarea separată a deşeurilor;
o sortarea deşeurilor menajere și similare;
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 39 din 111
o colectarea separată a biodeșeurilor (inclusiv deşeurile verzi din parcuri și grădini) și compostarea acestora;
o colectarea și tratarea deşeurilor voluminoase;
o pre-tratarea deşeurilor municipale anterior depozitării (respectarea condițiilor Malagrotta3).
Se va prezenta modul în care principalele prevederi legislative din domeniu (inclusiv cele care promovează obiectivele și țintele de gestionare a deșeurilor) sunt respectate la momentul elaborării noului PJGD/PMGD.
4.2.8 Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind deșeurile municipale din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta principalele obiective și ținte privind gestionarea deşeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Tabel 4-37: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind gestionarea deşeurilor municipale Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deșeurilor municipale.
4.2.9 Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor
Se vor prezenta proiectele existente în domeniul gestionării deșeurilor municipale, principalele măsuri ce vor fi implementate (inclusiv construirea și operarea de instalații), calendarul de implementare și etapa în care se află la momentul elaborării PJGD
În cazul județelor în care este implementat sau este in curs de implementare un proiect SMID, se prezintă proiectul, stadiul implementării și problemele întâmpinate în implementare și operare, după caz.
4.3 Deșeuri periculoase municipale
Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD/PMGD sunt următoarele prezentate în tabelul de mai jos. Deșeurile de echipamente electrice și electronice periculoase fac obiectul secțiunii 4.6 Deșeuri de echipamente electrice și electronice.
3 Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cazul C-323/13 (Malagrotta). Una din prevederile acestei hotărârii este aceea că nu orice metodă de pre-tratare trebuie implementată, ci aceea care este cea mai adecvată pentru reducerea pe cât posibil a impactelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane. Metoda de tratare trebuie să pună în aplicare ierarhia de gestionare a deșeurilor şi să urmărească cel mai bun rezultat privind mediul. Condițiile la care se face referire, care trebuie să fie îndeplinite de deșeul depozitat sunt: conţinut minim de materiale reciclabile și stabilizarea conţinutului biodegradabil.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 40 din 111
Tabel 4-38: Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD sunt următoarele Cod deșeu Tip deșeu
20 01 13*
Solvenţi
20 01 14*
Acizi
20 01 15*
Alcali
20 01 17*
Substanțe chimice fotografice
20 01 19*
Pesticide
20 01 26*
Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27*
Vopseluri, cerneluri, adezivi şi rășini cu conținut de substanţe periculoase
20 01 29*
Detergenți cu conținut de substanţe periculoase
20 01 31*
Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33*
Baterii şi acumulatori incluși la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 și baterii și acumulatori nesortați conţinând aceste baterii
20 01 37*
Deșeuri de lemn cu conţinut de substanţe periculoase
Sursă: Lista europeană a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantităţii de deșeuri periculoase municipale generate
La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel național nu există date privind generarea deșeurilor municipale periculoase. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a deșeurilor municipale periculoase în România a fost de 2 kg/locuitor/an în 20164. În cazul UE-28 media de generare a fost de 5 kg/locuitor/an în 2014 crescând la 7 kg/locuitor/an în 2016.
Colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale nu este extinsă la nivel național, cantitățile colectate fiind extrem de reduse. După colectare acestea sunt stocate temporar și transportate spre eliminare la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase.
În concluzie, estimarea cantităţii generate se va realiza pe baza de indicelui statistic de generare de 2 kg/persoana x an.
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a deşeurilor municipale periculoase la nivelul județului/municipiului București.
De asemenea, vor fi prezentate toate instalațiile de gestionare (tratare, valorificare, eliminare) existente atât la nivelul județului, cât şi la nivelul regiunii, capacitățile acestora şi tipurile de deşeuri preluate.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate, tratate, valorificate şi eliminate, la nivelul județului/municipiului București, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-39: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale colectate Cantităţi de deșeuri periculoase colectate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
4 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do, accesat octombrie 2018
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 41 din 111
Cantităţi de deșeuri periculoase colectate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursă: APM, operatori colectare
Tabel 4-40: Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile municipale valorificate, eliminate Cantităţi de deșeuri periculoase valorificate (tone/an) Cantităţi de deșeuri periculoase eliminate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursă: APM, operatori colectare
Se vor selecta principalele obiective și ținte privind gestionarea deşeurilor municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Tabel 4-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deşeurilor periculoase municipale Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deșeurilor periculoase municipale.
4.4 Ulei uzat alimentar
Categoriile de uleiuri uzate care se regăsesc în deșeurile municipale sunt cod 20 01 25 uleiuri și grăsimi comestibile si cod 20 01 26* uleiuri și grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25.
Nu exista cerințe legislative specifice pentru acesta categorie de deşeuri (hotărârea de guvern care reglementează gestionarea uleiurilor uzate are ca obiect numai uleiurile uzate minerale). Daca operatorii economici din industria HORECA sunt obligați sa colecteze separate uleiurile uzate alimentare ca pe orice alta categorie de deşeuri generată (obligație care apare si in autorizațiile de mediu), populaţia nu are stabilita aceasta obligativitate prin niciun act normativ.
In România nu există o practică extinsă privind colectarea uleiului uzat alimentar de la populație. Există o serie de asociații neguvernamentale care derulează proiecte în cadrul cărora uleiului uzat alimentar este ridicat de la generator (Bucuresti, Timișoara, Constanta). Populația mai poate duce
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 42 din 111
uleiul uzat la benzinării sau la centrele operatorilor economici care colectează uleiul uzat din sectoarele HoReCa. În municipiul Timișoara compania de apa și canal a amenajat puncte de colectare uleiului uzat alimentar de la populație în propriile sedii.
Cantităţii de uleiuri uzate alimentar generate
Conform PNGD 2018 – 2025, cantitatea de ulei uzat alimentar colectată în anul 2014 a fost de 1.400 tone din care au fost valorificate cca. 1.300 tone. Conform estimărilor realizate în cadrul unui studiu european5, potențialul de generare a uleiului uzat alimentare în UE-27 este de 3,55 milioane de tone, echivalentul a 8 litri de ulei uzat alimentar pe cap de locuitor și an.
Astfel, estimarea cantităţii generate de ulei uzat alimentar se va realiza pe baza de indicelui propus de generare de 4 litri/locuitor x an, aplicabil numai locuitorilor din mediul urban.
Gestionarea uleiului uzat alimentar
În PJGD/PMGD vor fi descrise metodele de colectare a uleiurilor uzate alimentare la nivelul județului/municipiului București.
Dacă este cazul, vor fi prezentate toate instalațiile de gestionare (tratare, valorificare) existente atât la nivelul județului, cât şi la nivelul regiunii și capacitățile acestora.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri uleiuri uzate alimentare colectate și valorificate la nivelul județului/municipiului București, în ultimii 5 ani, va fi prezentată într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-42: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare colectate Cantităţi de uleiuri uzate alimentare colectate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursă: APM, operatori colectare uleiuri uzate
Tabel 4-43: Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate alimentare valorificate Cantităţi de deșeuri uleiuri uzate alimentare valorificate (tone/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Sursă: APM, operatori colectare uleiuri uzate
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior
Se vor prezenta obiectivele și ținte privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare din PJGD/PMGD anterior (dacă documentul de planificare a cuprins obiective/ținte pentru această categorie de deșeuri) și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
5 https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/307119/trends-uco-market.pdf, accesat octombrie 2018
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 43 din 111
Tabel 4-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea uleiurilor uzate alimentare Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea uleiurilor uzate alimentare.
4.5 Deșeuri de ambalaje
Cantitatea de deșeuri de ambalaje generată
Cu titlul de informație generală se prezintă cantitatea de ambalaje pusă pe piață (similară cu cantitatea de deșeuri de ambalaje) și numărul de producători înregistrați la nivel național, date disponibile pe paginile web ale ANPM, respectiv AFIM. Nu există date la nivel județean privind cantitatea de deșeuri de ambalaje generată.
Gestionarea deșeurilor de ambalaje
Se prezintă date privind operatorii autorizați pentru colectarea deșeurilor de ambalaje (alții decât operatorii de salubrizare): număr operatori, cantități totale colectate (pe categorie de deșeu). Este de dorit ca prezentarea datele referitoare la cantitățile colectate să se realizeze pentru întreaga perioadă de analiză.
Tabel 4-45: Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate de către alți colectori autorizați Categorie deșeu Cantitate colectată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Deșeuri de hârtie/carton
Deșeuri de plastic
Deșeuri lemn
Deșeuri metal
Deșeuri de sticlă
Sursa: chestionare PRODES
Pentru fiecare categorie de deșeuri în parte se prezintă operatorii economici care dețin instalații de reciclare. În cazul deșeurilor pentru care nu există instalații de reciclare pe raza județului/municipiului București se menționează instalația cea mai apropiată.
Tabel 4-46: Date privind instalațiile de reciclare a deșeurilor, anul „n” Instalație/ localizare Autorizație de mediu Capacitate (tone/an) Deșeuri acceptate (cod)
Sursa: APM
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 44 din 111
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea deşeurilor de ambalaje din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Tabel 4-47: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea deşeurilor de ambalaje Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
4.6 Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 4-48: Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD/PMGD Cod deșeu** Tip deșeu
20 01 21*
tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
20 01 23*
echipamente casate cu conţinut de clorofluorocarburi
20 01 35*
echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele menționate la 20 01 21 şi 20 01 23, cu conţinut de componente periculoase
20 01 36
echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
** conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantitatea de DEEE colectată
Tabel 4-49: Cantitatea de DEEE colectată pe judeţ/municipiul București Categorii de DEEE Cantitate colectată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
Echipamente informatice şi echipamente pentru comunicații electronice
Aparate electrice de consum şi panouri fotovoltaice
Echipamente de iluminat
Unelte electrice şi electronice, cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 45 din 111
Categorii de DEEE Cantitate colectată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber şi echipament sportiv
Dispozitive medicale, cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate
Instrumente de monitorizare şi control
Distribuitoare automate
Total județ
Sursa: APM
Gestionarea DEEE
În PJGD/PMGD se va descrie modul de colectare a DEEE. Punctele de colectare din judeţ vor fi prezentate într-un tabel centralizator, conform modelului de mai jos.
Tabel 4-50: Puncte de colectare DEEE Amplasament/ punct de/ centru ce colectare colectare (date de identificare) Societatea care administrează punctul/centrul de colectare Autorizație de mediu Categorii de DEEE colectate*
* conform OUG nr. 5 / 2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Sursa: APM
În ceea ce priveşte tratarea DEEE vor fi prezentate instalaţiile existente, la nivelul județului, într-un tabel centralizator conform modelului de mai jos.
Tabel 4-51: Instalații de tratare DEEE Denumire instalaţie/ localizare Descrierea activităţii Date de identificare operator instalaţie Autorizație de mediu Capacitate proiectată (t/an) Tip deşeuri tratate* Categorii deșeuri tratate**
* se specifică codul deşeurilor conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Sursa: APM
** conform OUG nr. 5 / 2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea DEEE din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 46 din 111
Tabel 4-52: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DEEE Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
4.7 Deșeuri din construcții și desființări
Tipurile de deşeuri din construcţii şi desființări (DCD) care fac obiectul PJGD/PMGD sunt prezentate în tabelul de mai jos. Obiectul planificării îl constituie atât DCD de la populație, colectate de cele mai multe ori de operatorii de salubrizare, cât și DCD rezultate în urma activităților din domeniul construcțiilor, gestionate în multe cazuri de respectivii operatori economici.
Tabel 4-53: Tipurile de deşeuri din construcţii şi desființări care fac obiectul PJGD/PMGD Cod deșeu** Tip deșeu
17 01 01
Beton
17 01 02
Cărămizi
17 01 03
Țigle şi produse ceramice
17 01 06*
Amestecuri de beton, cărămizi, țigle, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase sau fracții separate ale acestora
17 01 07
Amestecuri de beton, cărămizi, țigle și produse ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06
17 02 01
Lemn
17 02 02
Sticlă
17 02 03
Materiale plastice
17 02 04*
Sticlă, materiale plastice și lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase
17 04 01
Cupru, bronz, alamă
17 04 02
Aluminiu
17 04 03
Plumb
17 04 04
Zinc
17 04 05
Fier şi oţel
17 04 06
Staniu
17 04 07
Amestecuri metalice
17 04 09*
Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10*
Cabluri cu conţinut de ulei, gudron și alte substanţe periculoase
17 04 11
Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
** conform Listei europene a deşeurilor aprobată prin Decizia 2000/532/CE cu modificările ulterioare
Cantităţi de deșeuri din construcții și demolări generate
La momentul elaborării prezentei metodologii, la nivel național nu există date privind generarea DCD. Conform datelor EUROSTAT, media de generare a DCD în România a fost de 66 kg/locuitor x
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 47 din 111
an în 2012, scăzând până la 16 kg/locuitor x an în 20166. EUROSTAT nu oferă date despre cantitatea medie generată la nivel UE, însă se cantitatea raportat a fi generată în România este de departe cea mai redusă, valorile raportate de celelalte state variind între 166 – 5.800 kg/locuitor x an.
Așa cum este precizat și în PNGD 2018 – 2025, ţinând cont de situația actuală în sectorul DCD, de lipsa legislației specifice privind cerințele de raportare pentru firmele de construcții (actele de reglementare nu cuprind cerințe explicite de raportare a deșeurilor gestionate), precum și având în vedere rezultatele studiilor recente realizate7, se poate aprecia ca la nivel național cantitățile de DCD generate sunt subestimate.
Astfel, estimarea cantităţii de DCD generate se va realiza pe baza următorilor indici de generare (preluați din studiul LIFE menționat):
o 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban;
o 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural.
Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Se vor prezenta cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate la nivelul județului/municipiului București pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deşeuri (17 01, 17 02, 17 04). Din cantitatea totală colectată se va evidenţia cantitatea de deşeuri periculoase.
Tabel 4-54: Cantități de DCD colectate Deșeuri din construcții și desființări Cantitate colectată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
Total județ
** Sursă: APM
Vor fi prezentate toate instalaţiile de tratare şi eliminare a DCD existente la nivelul județului/municipiului București.
Tabel 4-55: Descrierea instalaţiilor de gestionare a DCD, anul „n” Tip instalaţie Localitate Descriere Capacitate proiectată (t/an) Cod deşeuri preluate
Surse: APM, administrația locală
Cantitatea gestionată de DCD va fi prezentată pe o perioadă de 5 ani conform tabelelor de mai jos.
Tabel 4-56: Cantitatea de DCD tratată Deșeuri din construcții și desființări Cantitate tratată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
6 https://bit.ly/2EvJntK, accesat octombrie 2018
7 „Analiza situației naționale privind generarea, colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor din construcții și demolări”, proiectul LIFE 10 ENV/RO/000727 Valorificarea deșeurilor din construcții și demolări din judeţul Buzău VAL-C&D
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 48 din 111
Deșeuri din construcții și desființări Cantitate tratată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Total județ
Surse: APM, administrația locală
Tabel 4-57: Cantitatea valorificată, respectiv eliminată de DCD Deșeuri din construcții și desființări Cantitate valorificată (t/an) Cantitate eliminată (t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x x-4 x-3 x-2 x-1 x
DCD nepericuloase
DCD periculoase
Total județ
Surse: APM, administrația locală
Se prezintă operațiile de valorificare, respectiv eliminare la care au fost supuse DCD în perioada de analiză.
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea DCD din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Tabel 4-58: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea DCD Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea DCD la nivel județean/al municipiului București.
4.8 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești
Cantităţi de nămol generate
Gestionarea nămolurilor la nivelul judeţelor în care au fost implementate proiecte cu finanțare europeană este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanțate prin POS Mediu şi în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanțate prin POIM.
În PJGD/PMGD vor fi prezentate toate staţiile de epurare orăşeneşti existente la nivelul județului/municipiului București, caracteristicile acestora, precum şi cantităţile de nămol rezultate anual.
Tabel 4-59: Staţii de epurare orăşeneşti – situaţia existentă, anul „n” Denumirea stației de epurare Număr de locuitori deserviți Echivalent locuitor * Cantitate de nămol rezultată (t/an subst. uscată**)
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 49 din 111
Denumirea stației de epurare Număr de locuitori deserviți Echivalent locuitor * Cantitate de nămol rezultată (t/an subst. uscată**)
Surse: APM, operatorii staţiilor de epurare, strategia de nămol din proiectul de apă
*Conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, un echivalent locuitor (e.l.) reprezintă: încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi;
** Conform SR 12702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor uzate, „substanța uscată (solide totale)” reprezintă „substanța rezultată din nămol prin uscarea acestuia la 1050C”.
În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru întreaga cantitate de nămol estimat a fi generată, vor fi identificate proiectele existente privind realizarea, reabilitarea sau extinderea staţiilor de epurare orăşeneşti şi prognozate cantităţile de nămol ce urmează a se genera.
Situația actuală a gestionării acestui flux de deșeuri se va prezenta și în cazul în care acest flux de deșeuri nu face obiectul planificării, în principal pentru a justifica decizia neincluderii în procesul de planificare.
Tabel 4-60: Staţii de epurare orăşeneşti – planificare Denumirea stației de epurare Număr de locuitori deserviți Echivalent locuitor Tipul stației de epurare Anul punerii în funcțiune Cantitate estimată de nămol (t/an subst. uscată) Mod de gestionare nămol
Surse date: APM, strategia de nămol din proiectul de apă
Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti
Vor fi prezentate toate instalaţiile de tratare/valorificare/eliminare a nămolurilor existente la nivel de judeţ/municipiul București.
Tabel 4-61: Descrierea instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare a nămolului de la stațiile de epurare orășenești, anul „n” Instalație/localitate Tip instalație* Autorizație de mediu Descriere proces Capacitate proiectată (t/an) Instalaţii de tratare/valorificare*
Instalaţii de eliminare**
Surse date: APM, operatorii staţiilor de epurare sau ai instalaţiilor de tratare/eliminare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 50 din 111
Principalele tipuri de instalații de tratare/valorificare a nămolului sunt: stații de compostare, instalații de digestie anaerobă, instalații de co-incinerare. Principalele tipuri de instalații de eliminare sunt incineratoarele și depozitele.
Cantităţile de nămoluri gestionate la nivelul județului pot fi prezentate după modelul de mai jos.
Tabel 4-62: Cantități de nămol de la stațiile de epurare orășenești gestionate Cantitate nămol(t/an) x-4 x-3 x-2 x-1 x
Cantitate nămol rezultat
Cantitate nămol tratat/valorificat, din
care:
- prin compostare
- prin fermentare anaerobă
- prin co-incinerare
- utilizat în agricultură
Cantitate nămol depozitat
Cantitate nămol incinerat
Surse date: APM, operatorii staţiilor de epurare
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești din PJGD/PMGD anterior
Se vor selecta obiectivele și țintele privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești din PJGD/PMGD anterior și, pentru în fiecare în parte, se va prezenta gradul de îndeplinire (neîndeplinit, îndeplinit parțial sau îndeplinit în totalitate) și modul de îndeplinire.
Tabel 4-63: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești Obiectiv Țintă Grad de îndeplinire Mod de îndeplinire
Ca o concluzie, vor fi prezentate problemele indentificate în gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești la nivel județean/al municipiului București.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 51 din 111
5. PROIECȚII
Planificarea gestionării deșeurilor se realizează pornind de la situația actuală, în baza prognozelor realizate. Rezultatul final al planificării este planul de acțiune, care cuprinde măsurile care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite, responsabilii și termenele de realizare.
Așa cu este menționat în PNGD, dat fiind faptul că documentul de planificare realizat la nivel național a utilizat ipoteze medii pentru proiecția de generare a deșeurilor, precum și ținând seama de faptul ca gestionarea deșeurilor municipale este un proces în continuă dezvoltare, în PJGD/PMGD și în studiile de fezabilitate care vor fi elaborate la nivel de județ sau regional se va realiza o verificare a măsurilor propuse în PNGD atât din punct de vedere tehnic, cât și economic.
Proiecția de generare a deșeurilor din planurile județene și planul Municipiului București de gestionare a deșeurilor și din studiile de fezabilitate se va realiza pe baza de date specifice județului/regiunii, recomandabil rezultate din măsurători.
Atât proiecția socio-economică, cât și proiecția de generare a deșeurilor sunt realizate pentru perioada 2018-2040.
În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării – pentru fiecare categorie în parte se precizează dacă se ca realiza proiecția generării și argumentele în cazul nerealizării.
Tabel 5-1: Realizarea proiecției de generare pentru categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării Categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării Decizia privind realizarea proiecției de generare Comentarii
Deşeuri municipale
Se va realiza proiecția de generare pentru fiecare subcategorie în parte (menajere, similare, deșeuri din piețe, deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri stradale)
Gestionarea deșeurilor municipale este în responsabilitatea completă a UAT
Deșeuri biodegradabile municipale
Se va realiza proiecția de generare pornind de la cantitatea de deșeuri generată pe subcategorii și compoziția fiecărei subcategorii în parte
Gestionarea deșeurilor biodegradabile municipale este în responsabilitatea completă a UAT
Deșeuri periculoase municipale
Nu se va realiza
Conform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de deșeuri este gradul de colectare separată foarte redus în rândul populației și nu insuficiența capacităților de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creșterii cantității colectate).
Ulei uzat alimentar
Nu se va realiza
Conform PNGD, principala problemă în gestionarea acestei categorii de deșeuri este gradul de colectare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 52 din 111
Categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării Decizia privind realizarea proiecției de generare Comentarii
separată foarte redus în rândul populației și nu insuficiența capacităților de tratare (acestea se vor dezvolta pe măsura creșterii cantității colectate).
Deșeuri de ambalaje
Nu se va realiza
Responsabilitatea gestionării acestei a categorii revine în mare parte producătorilor (care au și responsabilitatea atingerii țintelor), UAT având responsabilități doar în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile
DEEE
Nu se va realiza
Responsabilitatea gestionării acestei a categorii revine în mare parte producătorilor (care au și responsabilitatea atingerii țintelor), UAT având responsabilități doar în ceea ce privește colectarea, alături de producători
Deșeuri din construcții și desființări
Se va realiza
UAT este responsabil cu gestionarea doar a acelor DCD generate de persoanele fizice, gestionarea DCD produse de operatorii economici fiind exclusiv în responsabilitatea acestora. Însă, conform PNGD, una dintre principalele probleme întâmpinate la nivel național este insuficiența capacităților de tratare și a depozitelor pentru deșeuri inerte, problemă care ar putea fi rezolvată în cadrul procesului de planificare la nivel de județ.
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești
Se va realiza
Este necesară realizarea de proiecții în cazul în care se analizează tratarea acestor nămoluri împreună cu biodeșeurile municipale.
Proiecția (socio-economică și pentru generarea deșeurilor) se va realiza pentru perioada „x+1” –2040. De exemplu, pentru PJGD/PMGD elaborate pe parcursul anului 2019, proiecția se ca realiza pentru perioada 2018 –2040.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 53 din 111
5.1 Proiecția socio-economică
5.1.1 Proiecția populației
Proiecția populației la nivel de județ/municipiul București se va realiza separat pentru mediul urban și mediul rural, pe scenariul mediu.
Date cu privire la evoluția populației la nivel de județ/municipiul București pentru cele 3 scenarii se pot prelua din publicația statistică, elaborată de INS în 2017, ”Proiectarea populaţiei României, în profil teritorial, la orizontul anului 2060”, care se regăsește la adresa http://www.insse.ro/cms/ro/tags/proiectarea-populatiei-romaniei-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060.
5.1.2 Proiecția indicatori socio-economici
Se va realiza proiecția pentru indicatori economici prezentați în tabelul de mai jos, la nivel regional și județean/municipiul București.
Tabel 5-2: Indicatori socio-economici pentru care se va realiza proiecția Indicator socio-economic Unitatea de măsură
Rata inflației la lei
%
Cursul mediu de schimb lei/euro
Lei/euro
PIB (prețuri curente)
Mld lei
Creșterea reală PIB
%
PIB/capita
Euro/pers
Rata șomajului
%
Câștigul salarial mediu net lunar
Lei/salariat
Creșterea câștigului salarial mediu net
%
Pentru perioada 2018 - 2022 se recomandă utilizarea datelor comunicate de Comisia Națională de Prognoză în publicația Prognoza pe termen mediu 2018-2022 - varianta intermediară de vară 20188.
Pentru evitarea unei supraaprecieri, începând cu anul 2023, se recomandă ca valorile indicatorilor economici să fie limitate la cele estimate pentru anul 2022.
5.1.3 Proiecție venituri populație
Pentru realizarea proiecției veniturilor populației se vor utiliza următoarele etape:
8 http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.pdf
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 54 din 111
o proiecția venitului brut pe gospodărie și pe persoană: separat pentru mediul urban și rural pentru familia medie;
o proiecția veniturilor reale disponibile (nete) ale populației pentru familia medie.
Pentru proiecția venitului mediu brut pe gospodărie și pe persoană, se vor utiliza următoarele ipoteze:
o la nivel regional, proiecția veniturilor medii la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea valorilor înregistrate în anul de referință (anul 2017) cu valorile indicelui Creșterea reală PIB, estimate pentru perioada 2018-2040. Valorile de referință pentru venitul mediu brut pe gospodărie și pe persoană se regăsesc în publicația statistică Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populației în anul 20179;
o la nivel județean, proiecția veniturilor medii brute la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea veniturilor brute proiectate la nivel de regiune cu un factor de corecție județean, calculat ca raport dintre nivelul regional și cel județean al creșterii salariului net;
o raportul între cheltuielile medii pe o gospodărie din mediul rural și din cel urban se va menține constant la nivelul anului 2017, de 1 : 1,2;
Pentru proiecția veniturilor reale disponibile (nete) ale populației pentru familia medie, se menține constantă proporția venitului mediu disponibil (net) în totalul veniturilor medii brute ale populației înregistrate la nivelul anului 2017, de 77,90%.
5.2 Proiecția privind generarea deșeurilor municipale
5.2.1 Metodologia utilizată
Pentru primul an de proiecție, în funcție de concluziile analizei datelor colectate privind gestionarea deșeurilor, cantitățile de deșeuri municipale generate la nivel de județului/municipiului București pot fi cele rezultate din analiza datelor sau estimate, pe baza analizei datelor. Necesitatea realizării unei estimări apare atunci când, din analiza realizată la prezentarea situației actuale rezultă că datele colectate au un coeficient de încredere redus.
Ipotezele în baza cărora se va realiza această estimare (dacă este necesar) sunt următoarele:
o Indicii de generare deșeuri menajere – se vor utiliza indicii estimați la analiza situației actuale; în cazul în care aceștia au valori mai reduse comparativ cu indicatorii medii din PNGD, se vor utiliza indicii de generare din PNGD;
o Gradul de deservire a populației cu serviciul de salubrizare – se vor utiliza valorile identificate la analiza situației actuale;
o Deșeurile similare – se vor calcula ca pondere din deșeurile menajere iar ponderea utilizată este cea identificată la analiza situației actuale; în cazul în care nu s-a putut identifica o valoare sau valoarea identificată prezintă un grad de încredere redus se va utiliza media la nivel național din PNGD (deșeurile similare reprezintă 25% raportat la deșeurile menajere);
o Deșeurile din grădini și parcuri, deșeurile din piețe și deșeurile stradale – se vor utiliza cantitățile identificate a fi generate la analiza situației actuale.
9 http://www.insse.ro/cms/ro/tags/coordonate-ale-nivelului-de-trai-romania-veniturile-si-consumul-populatie
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 55 din 111
Pentru proiecția cantității de deșeuri municipale generate în perioada 2016-2025 sunt utilizate următoarele ipoteze, prevăzute în PNGD:
o Indicii de generare a deșeurilor menajere atât în mediul urban, cât și în mediul rural:
- în primii doi ani de prognoză: rămân la valorile din primul an de prognoză;
- începând cu anul 3 de prognoză înregistrează o scădere (tabelul de mai jos); această scădere este estimată pe baza implementării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor (ex. creșterea gradului de compostare individuală a biodeșeurilor în mediul rural, aplicarea de măsuri de prevenire a risipei de alimente, eficientizarea instrumentului economic referitor la ecotaxa pentru pungile de plastic și implementarea instrumentului economic plătește pentru cât arunci);
- începând cu anul 2026 și până la sfârșitul perioadei de planificare (2040), indicii rămân constanți.
o În ceea ce privește gradul de conectare a populației la serviciul de salubrizare, se asumă că acesta a fost în anul 2016 95% în mediul urban și 85% în mediul rural, iar în anul 2017 100% în mediul urban și 95% în mediul rural. Începând anul 2018 întreaga populație a țării va fi deservită cu serviciu de salubrizare. Evoluția gradului de conectare a populației la serviciu de salubrizare este legată de implementarea proiectelor SMID care asigură colectarea separată a întregii cantități de deșeuri generată;
o Deșeurile similare reprezintă ponderea calculată din deșeurile menajere pentru întreaga perioada de planificare;
o Deșeurile din parcuri și grădini, deșeurile din piețe și deșeurile stradale rămân constante, la valoarea estimată pentru anul primul an de prognoză pentru întreaga perioadă de planificare.
Tabel 5-3: Evoluția indicilor de generare a deșeurilor menajere în perioada de planificare Mediu de rezidență Indice de generare (kg/locuitor x zi) 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Urban
0,66
0,65
0,65
0,64
0,64
0,63
0,62
0,61
0,60
Rural
0,31
0,30
0,30
0,29
0,29
0,28
0,28
0,28
0,27
Sursa: PNGD
În perioada 2026 – 2040 indicii de generare rămân constanți, având aceeași valoare cu indicii aferenți anului 2025.
5.2.2 Proiecția deșeurilor municipale
Proiecția privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi similare din comerţ, industrie şi instituţii) se va realiza defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de proveniență, şi anume:
o deşeuri menajere – mediul urban şi mediul rural;
o deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii;
o deşeuri din grădini şi parcuri;
o deşeuri din pieţe;
o deşeuri rezultate de la măturatul stradal;
o deşeuri menajere generate şi necolectate.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 56 din 111
Proiecția privind generarea deşeurilor menajere
Atât proiecția de generare a deşeurilor menajere colectate, cât şi a celor generate şi necolectate se realizează pe medii (urban şi rural) şi pe baza următorilor indicatori:
o evoluția populaţiei la nivelul județului pe medii de rezidență;
o evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
o evoluția indicelui de generare a deşeurilor menajere;
o în măsura în care se consideră necesar, evoluția indicatorului economic – PIB/capita (aplicat cu o pondere de 30%).
Evoluția indicelui de generare a deșeurilor menajere poate fi diferită la nivel local comparativ cu evoluția acestuia luată în considerare la elaborarea PJGD.
Proiecția de generare a deşeurilor similare din comerţ, industrie, instituţii – se va calcula raportat la deșeurile menajere, ca pondere.
Proiecția de generare a deşeurilor din grădini şi parcuri, din pieţe şi a deşeurilor stradale se calculează pornind de la cantitatea de deşeuri generată în anul de referinţă şi ţinând ipotezele stabilite.
Cantitatea totală de deşeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităţilor prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale.
Tabel 5-4: Proiecția cantităților de deșeuri municipale la nivelul județului/municipiului București Categorii de deșeuri municipale Cantitate (tone/an) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Deșeuri menajere în amestec și separat
Deșeuri similare colectate în amestec și separat
Deșeuri din grădini și parcuri
Deșeuri din piețe
Deșeuri stradale
Total deșeuri municipale generate
Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
În perioada 2026 – 2040 cantitatea de deșeuri municipale rămâne constantă, fiind egală cu cantitatea estimat a fi generată în anul 2025.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 57 din 111
5.2.3 Proiecția compoziției deșeurilor municipale
La realizarea proiecției privind compoziția deșeurilor menajere și similare pentru perioada 2018 - 2025 sunt luate în considerare ipotezele din PNGD). Se asumă că în perioada 2026 – 2040 compoziția deșeurilor va rămâne constantă.
În ceea ce privește celelalte categorii de deşeuri (parcuri și grădini, piețe și stradale), în perioada de planificare compoziția rămâne constantă la valorile identificate în etapa de analiză a situației actuale. Pornind de la ipotezele prezentate anterior, în tabelul de mai jos vor fi prezentate rezultatele proiecțiilor privind compoziția pentru deșeurile menajere și similare.
Tabel 5-5: Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2018 - 2025 Tip deșeu Ponderea (%) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Hârtie și carton
Metale
Plastic
Sticlă
Lemn
Biodeșeuri
Textile
Voluminoase
Alte deșeuri
Sursa: PNGD
Pentru celelalte categorii de deșeuri (deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri din piețe și deșeuri stradale), vor fi prezentate valorile obținute în etapa de analiză a datelor, compoziția acestora fiind menținută constantă de-a lungul perioadei de planificare.
5.3 Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale
5.3.1 Metodologia utilizată
Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale este deosebit de importantă în proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor atât din punct de vedere al stabilirii măsurilor privind reciclarea deșeurilor municipale, cât şi în ceea ce priveşte obiectivul privind reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale.
Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale se calculează pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi ţinând seama de ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (conform datelor de compoziție).
5.3.2 Proiecție deșeuri biodegradabile
Aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de deșeuri biodegradabile (hârtie, carton, lemn și biodeșeuri) estimat a fi generată pentru fiecare categorie de deșeuri municipale în parte: deșeuri menajere, deșeuri similare, deșeuri din piețe și deșeuri din parcuri și grădini. Se asumă că deșeurile de la măturatul stradal nu cuprind fracție biodegradabilă. Prin însumarea acestora se obține cantitatea de deșeuri biodegradabile estimat a fi generată în județ/municipiul București.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 58 din 111
Tabel 5-6: Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale Categorie deșeu biodegradabil Cantitate (tone/an) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Hârtie+carton+lemn din deșeurile menajere
Biodeșeuri din deșeurile menajere
Hârtie+carton+lemn din deșeurile similare
Biodeșeuri din deșeurile similare
Hârtie+carton+lemn din deșeurile din piețe
Biodeșeuri din deșeurile din piețe
Biodeșeuri din deșeurile din grădini și parcuri
Total deșeuri biodegradabile
Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
În vederea estimării cât mai corecte a capacităților instalațiilor de reciclare pentru biodeșeuri, in cadrul PJGD/PMGD se va realiza o estimare a cantităților de biodeșeuri care ar putea fi colectate separat în perioada de planificare de la hoteluri, restaurante și cantine (HoReCa). Estimarea se va realiza pe baza de chestionare și interviuri cu toate unitățile HoReCa din aria de planificare. Informațiile care trebuie colectate se vor referi atât la cantitățile de biodeșeuri generate, cât și la disponibilitatea colectării separate și predării în vederea reciclării.
5.4 Proiecția privind generarea deșeurilor din construcții și desființări
5.4.1 Metodologia utilizată
Proiecția cantităţii anuale de deșeuri din construcţii și demolări generată este realizată pe baza proiecției populaţiei și a indicilor de generare a acestora, care au următoarele valori10:
o 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban;
o 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural.
Conform studiului menționat, indicii de generare corespund unor cantități totale estimat a fi generate în urma desfășurării tuturor activităților din spațiul public (activități desfășurate de populație în propria gospodărie dar și activitățile desfășurate de municipalitate în teritoriul administrat). Se au în vedere toate proiectele de infrastructură desfășurate în intravilanul localităților (sociale, culturale, edilitare). Nu sunt incluse în această evaluare proiectele mari de infrastructură (parcuri eoliene, dezafectări de sonde, căi rutiere noi, înființări de rețele regionale de apă canal, reabilitări de căi ferate) sau investițiile economice semnificative din sectorul privat (unități mari de producție).
10 http://life-dcd.ro/documente/?did=2, accesat octombrie 2018
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 59 din 111
5.4.2 Proiecție deșeuri din construcții și desființări
Aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de DCD estimat a fi generată în mediul urban și mediul rural și cantitatea totală estimat a fi generată în județ/municipiul București.
Tabel 5-7: Prognoza de generare a deşeurilor din construcții și desființări Deșeuri din construcții și desființări Cantitate (tone/an) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Mediul urban
Mediul rural
Total DCD
Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
5.5 Proiecția privind generarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești
5.5.1 Metodologia utilizată
Cantitatea de nămol generată depinde de gradul de racordare a populaţiei la sistemele de canalizare şi de tipul procesului aplicat pentru epurarea apelor uzate.
Gestionarea nămolurilor la nivelul judeţelor în care au fost implementate proiecte cu finanțare europeană este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanțate prin POS Mediu şi în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanțate prin POIM, care cuprind date privind cantitățile de nămol estimat a fi generate.
În cazul județelor în care nu au fost implementate astfel de proiecte, sau în care, din diverse motive nu există strategii de gestionare a nămolului sau date valide, proiecția generării se va realiza pe baza ipotezelor de extindere a rețelei de canalizare (stabilite în baza planurilor de dezvoltare existente la nivel local), utilizând un indicator de generare de 60 g substanţă uscată/locuitor x zi.
5.5.2 Proiecție nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești
În cazul în care datele nu sunt disponibile în strategia de nămol a județului, aplicând metodologia descrisă anterior, se calculează cantitatea de nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti estimat a fi generată în județ/municipiul București.
Tabel 5-8: Prognoza de generare a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești Nămol de la epurarea apelor uzate orășenești Cantitate (tone S.U./an) 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Sursă: estimare realizată la elaborarea PJGD/PMGD
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 60 din 111
6. OBIECTIVE ȘI ȚINTE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR
6.1 Stabilirea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor
Capitolul “Obiective şi ţinte” din PJGD/PMGD are ca scop:
o stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi țintele PNGD și a legislației naționale și europene;
o să servească ca bază de pornire în stabilirea măsurilor de implementare;
o să servească ca bază la identificarea indicatorilor de monitorizare.
Obiectivele privind gestionarea deșeurilor pentru perioada de planificare 2018-2025 și relevante la nivel județean/al municipiului București vor fi stabilite pe baza obiectivelor și țintelor prevăzute în PNGD, pentru fiecare categorie de deșeuri care face obiectul planificării. În plus, în vederea estimării capacităților investițiilor noi, vor fi luate în considerare și obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare, precum si obiectivul de reducere a cantității de deșeuri depozitate din cadrul pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018.
Pentru fiecare obiectiv sunt prezentate ținte și termene de îndeplinire și, de asemenea, justificările referitoare la stabilirea acestora. Țintele trebuie să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp).
Tabel 6-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor Nr. crt. Obiectiv Ținta Justificare
În funcţie de caracteristicile fiecărui judeţ, de existenţa facilităților de colectare, transport, tratare, reciclare, respectiv eliminare a deşeurilor, sau funcţie de puterea economică/nivelul veniturilor populaţiei, fiecare judeţ își poate stabili obiective şi ţinte mai ambițioase decât cele la nivel naţional.
În continuare, pentru ușurința procesului de planificare, este prezentat un exemplu privind setul de obiective și ținte stabilite la nivelul unui județ pentru gestionarea deșeurilor municipale.
Tabel 6-2: Exemplu de obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale Nr. crt. Obiectiv Ținta/Termen Justificare Obiective tehnice
1
Toată populația județului, atât din mediul urban cât și din mediul rural, este conectată la serviciu de salubrizare
Gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare 100%
Termen: 2019
Pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor municipale este necesar ca toata populația să beneficieze de serviciu de salubrizare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 61 din 111
Nr. crt. Obiectiv Ținta/Termen Justificare
2
Creșterea etapizata a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale*
o minim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generata
Termen: 2020
o minim 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate
Termen: 2025
o minim 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate
Termen: 2030
o minim 65% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate
Termen: 2035
Ținta cu termen de îndeplinire anul 2020 este prevăzut în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare, precum și în PNGD.
Ținta cu termen de îndeplinire anul 2025 este prevăzut în PNGD.
Țintele pentru 2030 și 2035 sunt stabilite în conformitate cu prevederile propunerii Directivei cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare.
3
Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale
minim 15 % din cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic
Termen: 2025
Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD pentru anul 2025.
Termenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalaţiilor necesare.
4
Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
La 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995
Termen: 2020
România a obținut derogare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în anul 2020. Acest obiectiv este prevăzut în PNGD
Termenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalaţiilor necesare.
5
Interzicerea la depozitare a deșeurilor municipale colectate separat
Termen: permanent
Este obiectiv necesar pentru stimularea reciclării deșeurilor
6
Depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare
Depozitarea deșeurilor municipale este permisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic
Aceasta obiectiv este prevăzut in HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și în PNGD
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 62 din 111
Nr. crt. Obiectiv Ținta/Termen Justificare
Termen: 2025
Termenul trebuie corelat cu intrarea în operare a instalaţiilor necesare.
7
Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate*
Maxim 10% din cantitatea totală de deșeuri municipale generată mai poate fi depozitată
Termen: 2035
8
Asigurarea capacităţii de depozitare a întregii cantităţi de deșeuri care nu pot fi valorificate
Termen: permanent
Acest obiectiv este în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 și PNGD
9
Colectarea separată și tratarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase menajere
Termen: permanent
Deficiență identificată în analiza situației actuale
10
Colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare deșeurilor voluminoase
Termen: permanent
Deficiență identificată în analiza situației actuale
11
Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor (compostare și digestie anaerobă)
Termen: permanent
Creșterea capacităților de tratare a biodeșeurilor impune asigurarea utilizării în agricultură a materialului rezultat în urma tratării (compost, digestat)
12
Colectarea separată (atât de la populație cât și de la operatorii economici) și valorificarea uleiului uzat alimentar
Termen: permanent
Deficiență identificată în analiza situației actuale Obiective instituționale și organizaționale
13
Creșterea capacității instituționale atât a autorităților de mediu, cât și a autorităților locale și ADI din domeniul deșeurilor
Termen: 2019
Deficiență identificată în analiza situației actuale în cadrul PNGD
14
Intensificarea controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale atât din punct de vedere al respectării prevederilor legale, cât și din punct de vedere al
Termen: permanent
Deficiență identificată în analiza situației actuale în cadrul PNGD
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 63 din 111
Nr. crt. Obiectiv Ținta/Termen Justificare
respectării prevederilor din autorizația de mediu Obiective privind raportarea
15
Determinarea prin analize a principalilor indicatori privind deșeurile municipale (indici de generare și compoziție pentru fiecare tip de deșeuri municipale)
Termen: 2019
Deficiență identificată în analiza situației actuale
* în cazul în care, până la data elaborării PJGD/PMGD, România solicită amânarea aplicării țintelor conform prevederilor directivei cadru, la elaborarea documentelor de planificare se vor lua în considerare noile termene
6.2 Cuantificarea obiectivelor și țintelor privind gestionarea deșeurilor
Doar două din obiectivele prevăzute în PJGD/PMGD au ținte cuantificabile. În tabelul de mai jos este prezentat modul de cuantificare a țintelor pentru fiecare obiectiv în parte. Cantitatea de deşeuri municipale ce trebuie pregătită pentru reutilizare și reciclare, respectiv cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă la depozitare sunt deosebit de importante, pe baza acestora determinându-se capacitățile instalaţiilor necesare a se realiza.
Tabel 6-3: Cuantificarea țintelor privind gestionarea deșeurilor Obiectiv Ținta Mod de cuantificare
Pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale
50% - 2020 (Metoda 2)
Ținta este calculată prin luarea în considerare a deșeurilor de hârtie şi carton, plastic, metal şi lemn. Deșeurile se consider reciclate în momentul în care intră în acțiunea de reciclare. Practic, la calculul îndeplinirii obiectivului vor fi luate în considerare doar deşeurile predate efectiv la reciclatori.
50% - 2025 (Metoda 4)
Țintele se calculează prin raportare la întreaga cantitate de deșeuri municipale (inclusive biodeșeuri). Deșeurile se consider reciclate în momentul în care intră în acțiunea de reciclare. Practic, la calculul îndeplinirii obiectivului vor fi luate în considerare doar deşeurile predate efectiv la reciclatori.
60% - 2030 (Metoda 4)
65% - 2035 (Metoda 4)
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 64 din 111
Obiectiv Ținta Mod de cuantificare
Reducerea la depozitare a deșeurilor municipale biodegradabile
Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 – 2020
Cuantificarea țintei ce reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată se realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995 la nivelul județului/municipiului București. Acesta se determină considerând aceeași pondere pentru deșeurile biodegradabile municipale generate în județ/municipiului Bucureşti raportat la cantitatea generată la nivel naţional că în cazul cantităţii totale de deșeuri municipale.
Reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate
Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 10 % din cantitatea totală generată – 2035
Ținta se calculează conform prevederilor art. 5a din Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.
Metodele de calcul ale țintelor (metoda 2, respectiv metoda 4) sunt cele prevăzute în Decizia Comisiei 753/2011 de stabilire a normelor și metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
6.3 Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităților de deșeuri necesare atingerii țintelor
În urma cuantificării obiectivelor și ţintelor de gestionare a deşeurilor rezultă cantităţile de deşeuri care trebuie tratate în vederea asigurării atingerii acestora. Pentru asigurarea acestora, este necesară stabilirea unor rate minime de capturare, pentru fiecare categorie în parte. Rata de capturare reprezintă ponderea cantității de deșeuri colectate separat, exclusiv impurități, din cantitatea totală generată.
Deșeurile reciclabile
Ratele minime de capturare sunt cele prevăzute în Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, și anume:
o 40% pentru anul 2019;
o 50% pentru anul 2020;
o 60% pentru anul 2021;
o 70% începând cu anul 2022.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 65 din 111
Biodeșeuri
Rata minimă de capturare este cea prevăzută în PNGD:
o 45% începând cu anul 2020.
Ratele minime de capturare se ajustează anul corespunzător astfel încât să se asigure colectarea separată a unor cantităţi suficiente de deşeuri în vederea atingerii ţintelor.
La stabilirea ratelor minime de capturare trebuie luate, pentru fiecare categorie de deşeuri în parte, următoarele grade maxime de reciclabilitate11 (se aplică numai deşeurilor de ambalaje):
o deşeuri de hârtie/carton – 95%;
o deşeuri de plastic – 60%;
o deşeuri de metal – 98%;
o deşeuri de sticlă – 95%;
o deşeuri de lemn – 70%.
În cazul judeţelor/municipiului București în care urmează a se realiza instalații TMB care utilizează sortarea optică (și alte tehnologii automate de sortare), la calculul ratelor minime de capturare se va lua în considerare și ponderea deşeurilor reciclabile sortate, începând cu anul asumat al intrării în operare a instalaţiei respective.
11 Analysis of Eurostat packaging recycling data a study of the years 2006-2012, studiu Expra, octombrie 2015
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 66 din 111
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE
Analiza opțiunilor tehnice existente, respectiv proiectarea și analiza alternativelor se va realiza numai pentru gestionarea deșeurilor municipale, deoarece gestionarea doar a acestui flux de deșeuri este în responsabilitatea exclusivă a unităților administrativ teritoriale.
Procesul de analiză a alternativelor implică parcurgerea următorilor pași:
o analiza și selectarea de opțiune tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor;
o construirea a minim 2 alternative pentru sistemul de gestionare a deșeurilor;
o stabilirea și aplicarea de criterii de analiză pentru selectarea alternativei cele mai bune.
O primă selecție a opțiunilor tehnice aplicabile a avut loc în etapa de elaborare a PNGD, la nivel de PJGD/PMGD urmând a se realiza o analiză mai în detaliu a opțiunii selectată în PNGD precum și o analiză a modalității de implementare.
7.1 Analiza de opțiuni tehnice pentru fiecare activitate de gestionare a deșeurilor municipale
Pentru activitatea de colectare și pentru fiecare activitate de tratare a deșeurilor municipale se va realiza o evaluare a opțiunilor tehnice selectate la nivel de PNGD 2018 - 2025, se vor prezenta avantajele și dezavantajele fiecăreia și se va selecta opțiunea propus a fi implementată la nivelul județului/municipiului București.
În ceea ce privește instalațiile de deșeuri necesare, dacă situația o permite, se va lua în considerare utilizarea instalațiilor de tratate a deșeurilor din alte județe aflate în proximitatea județului care face obiectul analizei, în vederea utilizării acestora la capacitatea proiectată și pentru evitarea realizării de noi instalații care vor ajunge să nu fie utilizate.
Astfel se va realiza analiza opțiunilor tehnice pentru următoarele activități:
o colectarea separată a deșeurilor reziduale;
o colectarea separată a deșeurilor reciclabile;
o colectarea separată a biodeșeurilor;
o colectarea deşeurilor voluminoase;
o colectarea deşeurilor periculoase menajere;
o sortarea deşeurilor colectate separat;
o tratarea biodeşeurilor municipale;
o tratarea deșeurilor reziduale municipale.
În cazul județelor în care au fost sau sunt în curs de implementare proiecte SMID, se analizează sistemele de colectare implementate și se decide dacă este necesară modificarea acestora. La analiză se au în vedere: accesibilitatea sistemului, gradul de participare a populației la colectarea separată, gradul de impurificare a deșeurilor în recipientele de colectare, efectivitatea programelor
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 67 din 111
de informare și conștientizare derulate. Modificarea sistemelor de colectare implementate în cadrul proiectelor SMID poate fi realizată în perioada de monitorizare a proiectului numai cu condiția utilizării în continuare a tuturor recipientelor/echipamentelor de colectare a deșeurilor achiziționate prin proiect.
După terminarea perioadei de planificare a PNGD 2018 – 2025, analiza de opțiuni tehnice pentru viitoarele PJGD/PMGD se va realiza pornind de la documentul de planificare a gestionării deșeurilor în vigoare la nivel național (viitorul PNGD).
7.1.1 Colectarea separată a deșeurilor municipale
În cadrul de PNGD s-a stabilit că la nivel național colectarea separată a deșeurilor menajere și similare se va realiza pe 5 fracții în mediul urban (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale), respectiv 4 fracții în mediul rural hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și deșeuri reziduale).
În cadrul PJGD/PMGD se va analiza fezabilitatea tehnică a colectării separate pe numărul de fracții stabilite la nivel național, separat pentru mediul urban și rural și, dacă va fi cazul, vor fi identificate zonele în care acest sistem nu poate fi implementat (ex. zone urbane cu densitate a populației foarte ridicată și care prezintă problema spațiului foarte redus/inexistent pentru amenajarea punctelor de colectare).
De asemenea, pentru fiecare categorie de deșeuri colectată separat în parte (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, reziduale și, dacă este cazul, biodeșeuri) se va face o analiză în ceea ce privește sistemul de colectare recomandat a fi implementat – „din poartă în poartă” sau în puncte de colectare, și se va selecta sistemul propus.
La realizarea analizei vor fi avute în vedere și noile prevederi introduse prin OUG nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deşeurilor de ambalaje si a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu impact asupra sistemelor de management integrat al deșeurilor, în special cele referitoare la obligativitatea aplicării instrumentului economic „plătește pentru cât arunci„. Rezultatul analizei va fi prezentarea sistemului propus pentru colectarea fiecărei fracții de deșeuri în parte precum și a tipului de recipient recomandat (containere, pubele, saci plastic, saci hârtie etc.).
Conform prevederilor PNGD, adaptarea la condițiile locale a măsurilor referitoare la sistemul de colectare separată a deșeurilor municipale care vor fi propuse și implementate la nivel de județ trebuie să asigure cel puțin atingerea obiectivelor minime prevăzute în documentul național în ceea ce privește ratele de capturare.
Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor reziduale
Analiza de opțiuni tehnice se va realiza pentru fiecare categorie de deșeuri colectată separat (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, reziduale și biodeșeuri) în ceea ce privește sistemul de colectare: din ușă în ușă sau în puncte de colectare.
Tabel 7-1: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul urban Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Costuri de colectare
Probleme ce ar putea să apară
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 68 din 111
Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor reziduale în mediul urban. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere supra- sau subterane) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
Tabel 7-2: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reziduale în mediul rural Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Costuri de colectare
Probleme ce ar putea să apară
Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor reziduale în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton
Există câteva reguli generale care vor fi luate în considerare în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare cel mai potrivit, reguli care se aplică la toate categoriile de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic și metal):
o în general, colectarea „din poartă în poartă” trebuie implementată în cazul în care țintele de reciclare sunt mari (în special pentru deșeurile de hârtie/carton) și nu pot fi atinse prin aport voluntar;
o un alt aspect important este acela că odată stabilit, sistemul de colectare din poartă în poartă (cu pubele sau saci) este extrem de dificil să se treacă la sistemul de colectare prin aport voluntar şi la convingerea populaţiei să se deplaseze pe distanțe mai mari pentru a arunca deşeurile;
o mărimea recipientului influențează cantitatea și gradul de impurificare a deșeurilor colectate (aplicabil în cazul sistemului „din poartă în poartă”, mai ales în mediul rural).
În continuare se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton pentru mediul urban, respectiv rural. În cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.).
La analiza de opțiuni trebuie avută în vedere măsura prevăzută de PNGD de extindere la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poarta în poarta, în special pentru deșeuri de hârtie și carton în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75%, până în anul 2025.
Tabel 7-3: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 69 din 111
Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Costuri de sortare
Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton în mediul urban. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
Tabel 7-4: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Costuri de sortare
Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal
Se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal pentru mediul urban, respectiv rural. În cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.).
La analiza de opțiuni trebuie avută în vedere măsura prevăzută de PNGD de extindere la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poarta în poarta, în special pentru deșeuri de plastic și metal în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75%, până în anul 2025.
Tabel 7-5: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul urban Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 70 din 111
Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de sortare
Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal în mediul urban.
Tabel 7-6: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de plastic/metal în mediul rural Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Costuri de sortare
Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal în mediul rural.
Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor de sticlă
Se va prezenta analiza de opțiuni tehnice și opțiunea selectată pentru colectarea deșeurilor de sticlă pentru mediul urban, respectiv rural. În cazul mediului urban analiza de opțiuni se va realiza separat pentru zonele de locuire diferite (zone cu blocuri cu regim mare de înălțime, zone cu blocuri cu regim redus de înălțime, zone de case etc.).
Tabel 7-7: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul urban Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de sticlă în mediul urban.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 71 din 111
Tabel 7-8: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor de sticlă în mediul rural Colectarea „din poartă în poartă” Colectarea în puncte de colectare
Costuri de investiție
Capacitate disponibilă
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deșeurilor de sticlă în mediul rural.
Prezentarea și evaluare opțiunilor tehnice pentru colectarea biodeșeurilor
Conform PNGD, colectarea separată a deşeurilor se realizează numai în mediul urban, în mediul rural fiind implementată compostarea individuală ca o măsură de prevenire a generării deșeurilor. În funcţie de specificul fiecărui judeţ, PJGD/PMGD poate propune colectarea separată a biodeșeurilor și în anumite zone din mediul rural precum și în zonele peri urbane.
Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban se realizează în mod individual pentru fiecare categorie de biodeșeuri, pe categorii de zone de locuire.
Tabel 7-9: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a biodeșeurilor în mediul urban Categorii de biodeșeuri Centrul orașului şi zonele de blocuri Zone cu case individuale
Biodeșeuri de la populație (resturi alimentare)
Biodeșeuri de la populație (deșeuri verzi)
Biodeșeuri rezultate de la operatorii economici (prepararea hranei și alimente expirate)
Biodeșeuri din piețe
Biodeșeuri din parcuri și grădini
Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea biodeșeurilor în mediul rural. Analiza recipientelor de colectare utilizate (saci, pubele, containere) se va realiza la elaborarea Studiului de fezabilitate sau a altor documente ulterioare.
7.1.2 Transportul deșeurilor municipale colectate separat
Se va analiza care este cea mai fezabilă variantă de transport a deșeurilor colectate și dacă este necesară construirea unor stații (suplimentare) de transfer. La realizarea acestei analize se va avea în vedere că transferul deșeurilor reciclabile colectate separat trebuie asigurat fără amestecarea acestora.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 72 din 111
7.1.3 Sortarea deșeurilor municipale colectate separat
PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul stații de sortare (luând în considerare instalațiile existente) pentru atingerea țintelor din perioada de planificare la nivelul fiecărui județ/municipiul București.
În cadrul PJGD/PMGD se va realiza verificarea suficienței instalațiilor stabilite prin planul național și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților sau capacități noi de sortare.
7.1.4 Tratarea biodeșeurilor municipale colectate separat
Opțiunea de tratare a biodeșeurilor colectate separat selectată în cadrul procesului de elaborare a PNGD este tratarea în digestoare anaerobe. PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de digestoare anaerobe (luând în considerare stațiile de compostare existente) pentru atingerea țintelor din perioada de planificare la nivelul fiecărui județ/municipiul București.
Așa cum este precizat în documentul de planificare de la nivel național, unele dintre instalații de digestie anaerobă propuse pot fi înlocuite cu instalații de compostare, dacă din studiile de fezabilitate, analizele la nivel local rezultă că este mai fezabilă această opțiune.
Astfel, în cadrul PJGD/PMGD se va face o analiză comparativă a digestiei anaerobe versus compostare, luând în considerare condițiile locale și caracteristicile deșeurilor care necesită tratare pentru atingerea țintei de reciclare. Astfel, opțiunea care va rezulta din analiza comparativă va fi adaptată la specificul local.
Tabel 7-1010: Evaluarea tehnicilor tratare a biodeșeurilor colectate separat Criterii Compostare în aer liber Compostare în spații închise Digestie anaerobă
Descriere proces
Categorii de deşeuri pretabil a fi tratate
Sensibilitate în ceea ce priveşte variația caracteristicilor input-ului
Sensibilitate în ceea ce priveşte condiţiile de mediu
Sensibilitate în ceea ce priveşte condiţiile de proces
Timp de tratare biologică
Produs
Existența pieței pentru produsul rezultat
Emisii
Referințe (utilizarea tehnologiei la nivel european/mondial)
Cerințe amplasament
Se prezintă tipul de instalație recomandat a fi implementat. De asemenea, se va realiza o verificare a suficienței instalațiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților instalațiilor in funcţie de cantitatea și compoziția deșeurilor care trebuie tratată.
La stabilirea capacității instalațiilor de digestie anaerobă se va lua în considerare cantitatea de deșeuri biodegradabile care ar putea fi colectată separat de la hoteluri, restaurante și cantine. Așa cum PNGD prevede și în funcție de prevederile strategiei de nămol (dacă există), la stabilirea
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 73 din 111
capacităților instalațiilor de digestie anaerobă/compostare se va putea lua în considerare și posibilitatea de tratare în comun a biodeșeurilor cu nămolul rezultat de la stațiile de epurare orășenești.
7.1.5 Tratarea deșeurilor municipale reziduale
Opțiunile de tratare a deșeurilor reziduale selectate în cadrul procesului de elaborare a PNGD sunt tratarea mecano-biologică cu biouscare și incinerarea cu valorificare energetică (doar pentru municipiul București).
PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de instalații de tratare a deșeurilor reziduale (luând în considerare instalațiile TMB existente) pentru a asigura tratarea întregii cantități de deșeuri municipale înaintea depozitării la nivelul fiecărui județ/municipiul București.
La elaborarea PJGD/PMGD, se va realiza o verificare a suficienței instalațiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea capacităților instalațiilor in funcţie de cantitatea deșeurilor care trebuie tratate. De asemenea, pentru noile instalații TMB, pe lângă opțiunea cu biouscare (din PNGD) se va evalua și opțiunea TMB cu digestie anaerobă pentru tratarea biologică. În cazul acestei opțiuni se va lua în considerare combinarea cu digestia anaerobă ca activitate de reciclare. Aceasta înseamnă ca o unitate de digestie ar putea fi folosit pentru tratarea deșeurilor biodegradabile din deșeurile reziduale, iar o altă unitate de digestie pentru tratarea biodeșeurilor colectate separat.
Indiferent de opțiunea selectată, este obligatoriu ca partea de tratare mecanică din instalația TMB să dețină o tehnologie care să permită selectarea unui procent cât mai ridicat din deșeurile supuse sortării în vederea reciclării (ex. sortare optică).
Așa cum PNGD prevede, la determinarea capacitații instalațiilor noi de tratare a deșeurilor reziduale (instalații de tratare mecano-biologică și instalații de incinerare cu valorificare energetică) se va ține seama de faptul ca input-ul stabilit trebuie să fie asigurat pe o perioadă de 20-30 ani (durata medie de viață a instalațiilor) în condițiile de creștere a obiectivelor de reciclare și a obiectivului de reducere a cantității depozitate din pachetul economiei circulare. Astfel, capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale trebuie să țină seama de ținta cea mai mare de reciclare, respectiv cea din anul 2035.
De asemenea, la planificarea și proiectarea instalațiilor TMB se va ține seama de garantarea utilizării SRF la coincinerare (fabrici de ciment și/sau centrale termice).
7.1.6 Depozitarea
Pornind de la cantitățile de deșeuri estimat a fi depozitate pe perioada planificată, PNGD analizează pentru fiecare județ/municipiul București necesarul de investiții pentru construirea de capacități suplimentare de depozitare, fără a preciza dacă acesta va fi asigurat prin construirea de noi depozite de extinderea depozitelor existente. De asemenea, în cadrul PNGD sunt identificate județele în care sunt necesare investiții pentru închiderea depozitelor neconforme.
La elaborarea documentelor de planificare la nivel județean se va realiza o verificare a suficienței investițiilor stabilite prin PNGD și, dacă este cazul, se va propune revizuirea necesarului de investiții in funcţie de cantitatea deșeurilor care trebuie depozitată. De asemenea, se va verifica situația închiderii depozitelor neconforme de deșeuri, precum și situația eventualelor spații de stocare temporară și, dacă este cazul, se vor propune măsuri de închidere/transport deșeuri/reabilitare, cu condiția însă a evitării dublei finanțări.
7.1.7 Colectarea separată a deșeurilor voluminoase
Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a deșeurilor voluminoase, și anume: colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită, colectarea din
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 74 din 111
poartă în poartă la cerere și colectarea prin aport voluntar. Dacă se consideră necesar și în funcţie de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.
Tabel 7-1111: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase Colectarea deşeurilor voluminoase Colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită Colectarea din poartă în poartă la cerere Centre de colectare prin aport voluntar
Costuri de investiție
Costuri de operare
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Posibilul disconfort creat
Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deşeurilor voluminoase în mediul urban, respective în mediul rural.
7.1.8 Colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale
Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a deșeurilor periculoase municipale, și anume: colectarea prin intermediul unităților mobile, centre de colectare, containere publice de colectare și preluarea de către distribuitori. Dacă se consideră necesar și în funcţie de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.
Tabel 7-12: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor periculoase municipale Opțiune de colectare a deșeurilor periculoase municipale Avantaje Dezavantaje
Prin intermediul unităților mobile (campanii de colectare)
Centre de colectare
Containere publice de colectare
Preluarea de către distribuitori şi companii specializate
Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea deşeurilor periculoase municipale în mediul urban, respective în mediul rural.
7.1.9 Colectarea separată a deșeurilor uleiului uzat alimentar
Se vor analiza opțiunile tehnice cele mai utilizate pentru colectarea separată a uleiului uzat alimentar, și anume: colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită, colectarea din poartă în poartă la cerere și colectarea prin aport voluntar. Dacă se consideră necesar și în funcţie de specificul zonei de colectare, pot fi analizate și alte opțiuni.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 75 din 111
Tabel 7-12: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor voluminoase Colectarea uleiului uzat alimentar Colectarea din poartă în poartă cu o frecvență stabilită Colectarea din poartă în poartă la cerere Centre de colectare prin aport voluntar
Costuri de investiție
Costuri de operare
Confortul pentru utilizator
Gradul de impurificare a deşeurilor colectate
Costuri de colectare
Analiza se realizează pentru mediul urban și, în măsura în care se consider necesar și pentru mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea uleiului uzat în mediul urban, și după caz și în mediul rural.
Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
7.1.10 Colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice
Conform prevederilor OUG nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice unitățile administrativ teritoriale au obligația de a asigura colectarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare, prin cel puțin una din următoarele metode:
o centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială;
o puncte de colectare mobile (în măsura în care acestea sunt accesibile populaţiei ca amplasament şi perioadă de timp disponibilă);
o colectare periodică, cu operatori desemnați, cel puţin o dată pe trimestru.
Colectarea DEEE de la gospodăriile particulare poate fi realizată de către operatorii de salubrizare delegați sau de către alți operatori desemnați.
Astfel, la nivel de PJGD/PMGD se vor analiza opțiunile tehnice menționate anterior pentru colectarea separată a DEEE.
Tabel 7-13: Analiza opțiunilor tehnice de colectare a DEEE Opţiune de colectare a DEEE Avantaje Dezavantaje
Centre fixe de colectare (cel puțin câte 1 centru în fiecare UAT)
Puncte de colectare mobile
Colectare periodică (minim trimestrial)
Analiza se realizează în mod separat pentru mediul urban și mediul rural. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă opțiunea tehnică propusă pentru colectarea DEEE în mediul urban, respectiv în mediul rural.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 76 din 111
Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
7.1.11 Colectarea separată și tratarea deșeurilor din construcții și desființări
Deşeurile din construcţii şi desființări pot fi împărţite în 2 mari grupe, şi anume:
o deşeuri minerale inerte, care includ materiale rezultate în urma excavării, deşeuri rezultate în urma construcției drumurilor, deşeuri din beton rezultate din demolarea clădirilor;
o deşeuri mixte, categorie în care sunt incluse deşeurile rezultate prin degradarea ambalajelor materialelor de construcţii ambalate, deşeuri rezultate din dezafectarea amenajărilor interioare sau alte materiale rezultate din activităţile de renovare a locuințelor, colectate în containere.
Conform prevederilor legale (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor), gestionarea DCD și atingerea obiectivelor și țintelor stabilite este în sarcina titularilor autorizațiilor de construire și/sau desființare emise conform Legii nr. 50/1991 autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În cadrul PJGD/PMGD se vor analiza cel puțin două opțiuni tehnice privind colectarea și gestionarea acestei categorii de deșeuri, și anume:
o colectarea și tratarea locală (unde este posibil chiar la locul de generare și/sau în instalații locale);
o colectarea și transportul la centre locale unde se realizează trierea și stocarea temporară și transferul ulterior către instalații județene/regionale.
Tabel 7-14: Analiza opțiunilor tehnice de colectare și tratare a DCD Colectarea și tratarea DCD Colectare și tratare locală Colectare locală și tratare
Cantitate generată
Instalații și echipamente existente
Distanțe de parcurs
Posibilitatea de valorificare în aria proiectului
Analiza se realizează în mod unitar la nivelul întregului județ/municipiul București. Ca o concluzie a analizei de opțiuni se prezintă, dacă este cazul, necesarul de facilități intermediare de triere și stocare temporară a DCD sau necesarul de instalații județene.
Se va analiza și stabili modul de organizare și delimitare a responsabilităților legale pentru fiecare activitate de gestionare (ex. pre-colectare separată de către generatori, colectare de către operatorii economici intermediari, asigurarea transportului, stocării temporare, tratării, valorificării și eliminării).
7.2 Metodologie pentru stabilirea alternativelor
Stabilirea alternativelor de gestionare a sistemului necesită parcurgerea următoarelor etape:
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 77 din 111
o identificarea obiectivelor și țintelor determinante pentru stabilirea alternativelor;
o pentru fiecare obiectiv în parte – identificarea măsurilor care trebuie aplicate și a opțiunilor tehnice disponibile pentru aplicarea fiecărei măsuri în parte.
Identificarea obiectivelor și țintelor determinante
Obiectivele și țintele determinante sunt acelea pentru atingerea cărora este necesară realizarea de investiții (colectarea separată și instalații). Identificarea lor se realizează pornind de la obiectivele și țintele prezentate în capitolul 6. În continuare este prezentată o listă a posibilelor obiective și ținte determinante:
o creșterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare:
- la 50% din cantitatea de deşeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare (Metoda 2 de calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – termen 2020, conform prevederilor legale în vigoare;
- la 50% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – termen 2025, conform prevederilor legale în vigoare;
- la 60% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – termen 2030, conform Directivei cadru recent modificată;
- la 65% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate (Metoda 4 calcul din Decizia Comisiei 2011/753/UE) – termen 2035, conform Directivei cadru recent modificată.
o reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 - termen 2020;
o creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale la 15 % din cantitatea totală de deșeuri generată - termen 2025;
o depozitarea deşeurilor este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratate fezabile tehnic - termen 2025;
o reducerea deșeurilor municipale eliminate prin depozitare la 10% din totalul deșeurilor municipale generate – termen 2035;
o depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme – permanent.
La nivelul fiecărui județ în parte, respectiv municipiul București, lista obiectivelor și țintelor determinante poate suferi modificări, însă numai cu respectarea obiectivelor și țintelor din PNGD.
Identificarea măsurilor și a opțiunilor tehnice
Se realizează pentru fiecare obiectiv determinant în parte. Pentru o mai ușoară înțelegere în continuare este prezentat un exemplu de identificare a măsurilor și opțiunilor tehnice disponibile pentru atingerea obiectivului de creștere etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare.
Pentru a determina investițiile necesar a fi realizate în vederea atingerii celor patru ținte aferente obiectivului se pornește de la analiza compoziției deșeurilor municipale. Deșeurile care asigură atingerea țintei din anul 2020 sunt deşeurile din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 78 din 111
menajere și deșeurile similare – se prezintă cantitatea ce trebuie colectată separat pentru atingerea țintei (estimată în capitolul 6.2 Cuantificarea obiectivelor și ţintelor privind gestionarea deșeurilor).
Măsurile care ar putea să conducă la îndeplinirea primei ținte de reciclare din anul 2020 sunt următoarele:
o Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile (deşeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare) cu asigurarea ratei totale de capturare stabilită în cadrul capitolului 6.3 Stabilirea unor rate minime de capturare în vederea colectării separate a cantităţilor de deşeuri necesare atingerii țintelor;
o Asigurarea de capacități de sortare pentru întreaga cantitate de deșeuri reciclabile colectată separat.
Întrucât nu există alte soluții tehnice pentru atingerea primei ținte aferentă obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare, măsurile de mai sus vor fi aceleași în toate cele trei alternative.
Conform deciziei CE, celelalte trei ținte se calculează prin raportarea la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate. Se prezintă cantităţile de deşeuri ce trebuie reciclate conform cuantificării ţintelor.
În continuare se prezintă structura deșeurilor municipale pe perioada de planificare și cantităţile aferente, conform estimărilor de proiecție realizate la capitolul 5 Proiecții:
o deșeurile reciclabile din deșeuri menajere și similare și deșeuri din piețe;
o biodeșeurile din deșeurile menajere, similare și deșeuri din piețe;
o biodeșeuri din deșeurile din parcuri și grădini;
o alte tipuri de deșeuri.
Cel mai probabil, din datele prezentate se va observa că atingerea celor trei ținte (din anii 2025, 2030, 2035) se poate realiza numai în condițiile în care gradul de colectare separată crește progresiv, iar în paralel este implementată și colectarea separată a biodeșeurilor.
Opțiunile tehnice indentificate pentru reciclarea biodeșeurilor municipale colectate separat sunt instalații cu procese aerobe (compostarea) sau anaerobe (digestia).
În funcţie de raportul dintre cantitatea de deşeuri alimentare și deşeuri verzi care trebuie tratate se stabileşte instalația cea mai potrivită. Din punct de vedere tehnic, deșeurile alimentare nu pot fi tratate aerob în absența unui material de structură, care de obicei este reprezentat de deșeurile din parcuri și grădini.
De subliniat faptul că, atât compostarea, cât și digestia anaerobă sunt considerare operații de reciclare numai dacă materialele rezultat în urma tratării biologice (compost, respectiv digestat) sunt reciclate (ex. utilizate în agricultură, reabilitare terenuri degradate etc.).
Pe post de concluzie se prezintă măsurile care conduc la îndeplinirea celor patru ținte de reciclare:
o extinderea progresivă a sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, cu prezentarea ratelor minime de capturare aferente anilor 2020, 2025, 2030 și 2035;
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 79 din 111
o implementarea și/sau extinderea sistemului de colectare a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe, cu prezentarea ratelor minime de capturare aferente anilor 2025, 2030 și 2035;
o colectarea separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini astfel, cu prezentarea ratei minime de capturare aferentă anului 2020;
o asigurarea de capacitați de sortare pentru întreaga cantitate de deșeuri reciclabile colectate separat;
o asigurarea de capacități de compostare;
o asigurarea de capacitați de digestie anaerobă pentru deșeurile alimentare colectate separat, care nu sunt compostate în instalațiile de compostare.
Întrucât nu există alte soluții tehnice pentru atingerea celor trei ținte raportate la cantitatea totală de deșeuri municipale generate ale obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare, măsurile de mai sus vor fi aceleași în cele trei alternative.
Acest proces se aplică pentru fiecare obiectiv determinant și se selectează în final opțiunile tehnice aplicabile.
Pornind de la opțiunile tehnice selectate pentru colectarea deșeurilor și pentru fiecare activitate de tratare în parte, se vor proiecta minim 2 alternative tehnice care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor de gestionare a deșeurilor stabilite în cadrul PJGD/PMGD.
La stabilirea alternativelor se va avea în vedere analiza utilizării instalațiilor de tratare a deșeurilor existente realizate cu investiții private (în funcție de situația existentă la nivel local privind modul de funcționare a acestora, respectarea parametrilor tehnici, impactul asupra vecinătăților etc.). În funcție de rezultatul acestei analize, la stabilirea alternativelor se va avea în vedere identificarea unor alternative în care aceste instalații nu sunt luate în considerare, fiind prevăzute noi investiții.
În ceea ce privește instalațiile de tratare a deșeurilor construite prin proiecte cu finanțare europeană, așa cum este prevăzut și în PNGD, acestea trebuie să fie luate în considerare cu prioritate, astfel încât să se asigure funcționarea la capacitate maximă. Astfel se va lua în considerare și posibilitatea utilizării acestor instalații la nivel regional.
Se va prezenta descrierea alternativelor și verificarea îndeplinirii țintelor pentru fiecare alternativă în parte și se va detalia modul de estimare a capacitaților instalaţiilor pentru fiecare alternativă în parte. În cadrul PJGD/PMGD nu se va realiza estimarea necesarului de echipamente pentru activitatea de colectare separată a deșeurilor, această activitate urmând a fi realizată la elaborarea ulterioară a documentelor pentru accesarea finanțărilor (Master Plan, Studiu de Fezabilitate etc.).
Ținând seama de termenul relativ scurt de implementare a alternativei selectate, la stabilirea de alternative trebuie analizată opțiunea cuplării într-o singură instalaţie a digestorului anaerob și a instalaţiei TMB. Astfel, în cazul în care opțiunea selectată pentru instalația TMB este cea cu digestie anaerobă, partea de digestie trebuie să aibă o unitate separate pentru tratarea biodeșeurilor colectate separat in vederea reciclării.
Se va avea în vedere și prezentarea Alternativei „zero”, alternativă care reprezintă păstrarea situației existente la momentul elaborării PJGD/PMGD.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 80 din 111
7.3 Metodologie pentru analiza alternativelor
Analiza alternativelor propuse se realizează în baza următorului set de criterii:
o cantitative:
- evaluare financiară (estimare costuri cu investițiile și costuri cu operarea și întreținerea);
- cuantificarea impactului asupra mediului (estimarea emisiilor nete exprimate în tone emisii CO2 echivalent);
o calitative:
- gradul de valorificare a deșeurilor;
- riscul de piață;
- conformitatea cu principiile economiei circulare;
- alte criterii relevante la nivel județean (se prezintă o fundamentare a acestora).
Evaluarea se va realiza pentru toate cele minim 3 alternativele analizate (minim 2 alternative și Alternativa „zero”) și se va selecta alternativa care obține punctajul cel mai ridicat.
Tabel 7-15: Rezultatul analizei alternativelor Criteriu Alternativa “zero” Alternativa 1 Alternativa n
Costuri investiție
Costuri investiție totale (milioane Euro)
Punctaj (1-3)
Costuri O&M
Costuri operare (milioane Euro)
Punctaj (1-3)
Impact asupra mediului
Emisii gaze cu efect de seră (tone CO2(e)/an)
Punctaj (1-3)
Gradul de valorificare energetică a deșeurilor
Cantitatea/procentul de deșeuri valorificată energetic (tone/%)
Punctaj (1-3)
Riscul de piață
Gradul de dependență de funcționarea instalațiilor existente
Punctaj (1-3)
Conformitatea cu principiile economiei circulare
Cantitatea/procentul de deșeuri valorificată material și energetic (tone/%)
Punctaj (1-3)
Alt criteriu relevant
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 81 din 111
Criteriu Alternativa “zero” Alternativa 1 Alternativa n
Descrierea criteriului
Punctaj (1-3)
Evaluare generală (total punctaj)
Pentru fiecare criteriu în parte, punctajul cel mai mare este acordat alternativei cele mai favorabile. Se propune spre implementare alternativa care obţine punctajul cel mai ridicat. În continuare este prezentat, pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, modalitatea de calcul/aplicare.
7.3.1 Evaluarea financiară a alternativelor
Evaluarea financiară a alternativelor are scopul de a identifica și de a cuantifica costurile de investiție și costurile de operare și întreținere, pentru fiecare dintre cele minim 3 alternative (minim 2 alternative + Alternativa ”zero”), în vederea fundamentării alegerii alternativei optime.
Evaluarea financiară are în vedere două aspecte relevante:
o Metodologia folosită în determinarea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente celor minim 3 alternative;
o Identificarea și cuantificarea datelor de intrare în vederea parcurgerii etapelor necesare calculului costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere pentru fiecare dintre cele minim 3 alternative.
În continuare sunt prezentate etapele recomandate în modelarea financiară a alternativelor.
Prima etapă constă în definirea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente investițiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD.
Costurile de investiție (CAPEX) sunt costurile aferente necesarului de investiții pentru implementarea PJGD/PMGD. Se recomandă următoarea structură de costuri:
o colectare și transport (ex. investiții în colectarea separată a deșeurilor reciclabile, a biodeșeurilor, a deșeurilor reziduale etc);
o infrastructuri fixe - instalații (ex. stații de transfer, stații de compostare, stații de sortare a deșeurilor colectate separat, instalații de digestie anaerobă, instalații de TMB, incineratoare cu valorificare energetică etc);
o extindere depozite, inclusiv construire de depozite noi;
o închidere depozite care și-au epuizat capacitatea;
o alte costuri (ex. proiectare, asistență tehnică, supervizare etc).
Costurile de investiții nu includ costul terenului, costurile diverse și neprevăzute, costurile financiare (exp. costurile cu creditul bancar) aferente finanțării investițiilor.
Costurile de investiții pentru Alternativa ”zero” presupun doar investițiile existente și cele care urmează a fi finalizate prin proiectele SMID aflate în derulare, inclusiv proiectele fazate, precum și investițiile necesare menținerii condițiilor actuale de reglementare.
Costurile de operare și întreținere ale investiției (OPEX) sunt costurile necesare operării și întreținerii investiților efectuate în:
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 82 din 111
o colectare și transport (ex. costuri cu colectarea separată a deșeurilor reciclabile, costuri cu colectarea separată a biodeșeurilor, costuri cu colectarea separată a deșeurilor reziduale etc);
o instalații – infrastructuri fixe (ex. costuri de transfer, costuri cu compostarea biodeșeurilor, costuri cu sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat, costuri cu digestia anaerobă, costuri cu TMB, costuri cu incinerarea etc);
o depozite (ex.: cost depozitare, taxă depozitare, cost monitorizare post-închidere).
Costurile de operare sunt nete, respectiv sunt ajustate cu veniturile din valorificarea deșeurilor reciclabile și/sau a energiei rezultate, precum și cu veniturile din încasarea costurilor cu gestionarea deșeurilor de ambalaje trimise la valorificare, venituri încasate de la organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului. Veniturile vor fi evidențiate separat.
La estimarea costurilor de operare trebuie avute în vedere și costurile cu contribuția pentru economia circulară, conform prevederilor OUG nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje si a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
A doua etapă constă în cuantificarea costurilor de investiție și a costurilor de operare și întreținere aferente investițiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD/PMGD.
Costurile de investiție (CAPEX)
În cuantificarea costurilor de investiție se vor avea în vedere următoarele recomandări:
o determinarea costurilor totale de investiție se face prin multiplicarea costurilor medii unitare și a capacităților planificate a fi realizate;
o sursele datelor recomandate pentru determinarea costurilor unitare sunt:
- aplicațiile de finanțare, respectiv volumele Studiu de fezabilitate (FS) și Analiza cost-beneficiu (ACB);
- studiul ”Identification of future waste management projects (2014 – 2020)”, elaborat de Consorțiul ENVIROPLAN, Loius Berger, KOCKS, 2012, JASPERS (Studiul Eunomia);
- date referitoare la piața românească de profil, tarife și costuri de implementare.
Costurile de operare și întreținere (OPEX)
În cuantificarea costurilor de operare și întreținere se vor avea în vedere următoarele recomandări:
o cuantificarea costurilor de operare și întreținere se face în funcție de graficul de implementare și specificul fiecărei activități și de cantitățile colectate, respectiv intrate în fiecare instalație/stație, respectiv depozitate;
o determinarea costurilor totale de operare și întreținere se face prin multiplicarea costurilor medii unitare aferente fiecărei activități și a cantităților planificate a fi colectate, tratate respectiv depozitate.
o sursele datelor recomandate pentru determinarea costurilor unitare sunt:
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 83 din 111
- Studiul ”Identification of future waste management projects (2014 – 2020)”, elaborat de Consorțiul ENVIROPLAN, Loius Berger, KOCKS, 2012, JASPERS (Studiul Eunomia);
- Date referitoare la piața românească de profil, tarife și costuri de implementare.
Tabel 7-16: Determinare costuri de operare Elemente Valoare unitară (euro/tonă) Cantitate de deșeuri Valoare totală (euro)
0
1
2
3
4 = 2 x 3
a
Costuri de colectare si transport
Cantitate colectată
b
Costuri cu tratarea deșeurilor
Cantitatea intrată in fiecare instalație
c
Costuri cu depozitarea
Cantitate depozitată
d
Costuri cu contribuția pentru economia circulară
Cantitatea depozitată aferenta îndeplinirii indicatorilor de performanta
I
TOTAL COSTURI BRUTE DE OPERARE
I = a + b + c + d
e
Venituri din valorificarea deșeurilor reciclabile, a energiei rezultate
Cantitatea valorificată
f
Venituri din valorificare biogaz/energie
Cantitatea valorificată
g
Venituri aferente cotei suportate de OTR
Cantitatea de deșeuri de ambalaj colectată separat, sortată și predată la valorificare
II
TOTAL COSTURI NETE DE OPERARE
II = I – e – f – g
A treia etapă constă în proiecția costurilor de investiție și a costurilor de operare și de întreținere pe perioada de planificare. În cazul elaborării PJGD/PMGD în anul 2019, perioada de planificare este 2018-2040, perioadă echivalentă proiecției deșeurilor municipale.
În vederea eșalonării costurilor de investiție, se vor avea în vedere următoarele recomandări:
o pentru pregătirea investițiilor (ex.: serviciile de proiectare) se va aloca un an;
o pentru implementarea propriu-zisă a investiției, estimată la doi ani, se va avea în vedere următoarea schemă:
- primul an 30% din costurile de investiție;
- al doilea an 70% din costurile de investiție;
o Pentru implementarea propriu-zisă a investiției, estimată la doi ani, se va avea în vedere următoarea schemă:
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 84 din 111
- primul an 10% din costurile de investiție;
- al doilea an 60% din costurile de investiție;
- al treilea an 30% din costurile de investiție.
o Se vor avea în vedere și costurile CAPEX și OPEX aferente SMID-urilor aflate în pregătire sau implementare.
În vederea evaluării financiare a alternativelor se vor utiliza valoarea totală CAPEX aferentă fiecărei alternative și valoarea OPEX (euro/an) aferentă fiecărei alternative, estimată la nivelul anului în care se consideră toate capacitățile operaționale 100%.
7.3.2 Evaluarea alternativelor din punct de vedere al cuantificării impactului asupra mediului
Cuantificarea impactului asupra mediului se realizează utilizând ca unic criteriu emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma implementării alternativei selectate. Se consider că celelalte externalități economice nu variază semnificativ de la o alternativă la alta. Astfel, se vor estima emisiile de gaze cu efect de seră exprimate în emisii de dioxid de carbon echivalent (CO2e).
La estimarea emisiilor de CO2e vor fi utilizați factorii de emisie din Metodologia JASPERS de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru proiectele de deșeuri12. Astfel vor fi considerați următorii factori de emisie, pentru fiecare operație de tratare a deșeurilor precum și pentru reciclarea deșeurilor.
Tabel 7-17: Emisii specifice de CO2 (kg CO2 echivalent/tona de deșeu) Activitate gestionare deșeuri Emisii CO2e/tonă deșeu
Deșeuri necolectate sau colectate în amestec și eliminate în depozite care nu dețin sistem de colectare a gazului de depozit
833
Deșeuri colectate în amestec eliminate direct la depozitul conform
298
Deșeuri colectate în amestec transportate direct la instalația de incinerare
253
Deșeuri colectate în amestec transformat în RDF și transportate la instalația de incinerare
236
Biodeșeuri colectat separat și compostate (tratare aerobă)
26
Biodeșeuri colectat separat și tratate anaerob (digestive anaerobă)
8
Deșeuri de ambalaje colectate separat și reciclate
-1037
Deșeuri colectate în amestec și tratate în instalaţii TMB cu tratare aerobă, cu depozitarea deșeului tratat
161
Deșeuri colectate în amestec și tratate în instalaţii TMB cu tratare aerobă, cu valorificarea energetică a materialului tratat
272
Sursa: Metodologie JASPERS de estimare a GES pentru proiectele de deșeuri, martie 2013
Utilizând factorii de emisii din tabelul de mai sus și cantitățile de deșeuri colectate separat și tratate se estimează totalul emisiilor nete pentru fiecare alternativă în parte.
12 http://www.jaspersnetwork.org/download/attachments/4948011/13-03-11%20JASPERS%20WP_Methodology%20for%20GHG%20Emission%20Calculation_Waste%20Calculation_FINAL.pdf?version=1&modificationDate=1366389231000&api=v2, accesat octombrie 2018
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 85 din 111
7.3.3 Gradul de valorificare energetică a deșeurilor
Pentru fiecare alternativă în parte se calculează gradul de valorificare energetică a deșeurilor. PNGD stabilește ca obiectiv la nivel național atingerea unui grad de valorificare energetică a deșeurilor de minim 15% în anul 2025. Principalele categorii de instalații în care se poate realiza valorificarea energetică a deșeurilor municipale sunt centralele termice și fabricile de ciment (prin co-incinerare), instalațiile de incinerare cu valorificare energetică și instalațiile de tratare anaerobă (biodeșeuri colectate separat deșeuri colectate în amestec – instalațiile TMB cu digestie anaerobă) .
7.3.4 Riscul de piață
Riscul de piață va fi analizat din perspectiva garantării preluării materialului/deșeului rezultat în urma tratării deșeurilor municipale la instalațiile propuse în cadrul fiecărei alternative în parte. În urma aplicării activităților de tratare a deșeuri pot rezulta deșeuri tratate, materiale și/sau energie pentru care este necesară asigurarea preluării (în anumite condiții) astfel încât activitatea de tratare să își atingă scopul.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele output-uri pentru fiecare categorie de instalații în parte, output-uri pentru care trebuie să se garanteze preluarea, astfel încât funcționarea acestor instalații să își atingă scopul.
Tabel 7-18: Output-uri ale instalațiilor de tratare a deșeurilor Instalație de tratare a deșeurilor Output-uri Utilizare
Stații sortare deșeuri reciclabile colectate separat
Fracții deșeuri reciclabile sortate (hârtie/carton, plastic, metal și sticlă)
Operatori economici reciclatori
Fracție deșeuri reciclabile amestecate (rezultată de pe banda de sortare)
Co-incinerare în fabricile de ciment
Reziduuri de la sortare
Instalații TMB
Depozite conforme de deșeuri
Stații compostare biodeșeuri colectate separat
Compost (după aplicarea procedurii de încetare a statutului de deșeu)
Utilizatori, pentru amendarea calității solului
Compost care nu îndeplinește criteriile de utilizare/valorificare
Depozite conforme de deșeuri
Reziduuri de la compostare
Depozite conforme de deșeuri
Instalații de tratare mecano-biologică cu biotratare
Fracții deșeuri reciclabile sortate (hârtie/carton, plastic, metal și sticlă)
Operatori economici reciclatori
Fracție deșeuri reciclabile amestecate (rezultată de pe banda de sortare)
Co-incinerare în fabricile de ciment
Deșeu tratat
Depozite conforme de deșeuri
Instalații de tratare mecano-biologică cu biouscare
Fracții deșeuri reciclabile sortate (hârtie/carton, plastic, metal și sticlă)
Operatori economici reciclatori
SRF/RDF
Co-incinerare în fabricile de ciment
Deșeu tratat
Depozite conforme de deșeuri
Instalații de digestie anaerobă
Digestat (lichid, solid)
Utilizatori, pentru amendarea calității solului
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 86 din 111
Instalație de tratare a deșeurilor Output-uri Utilizare
Digestat care nu îndeplinește criteriile de utilizare/valorificare
Depozite conforme de deșeuri
Reziduuri din tratare
Depozite conforme de deșeuri
Energie termică și/sau electrică
Rețeaua locală
Instalații de incinerare cu valorificare energetică
Deșeuri metalice sortate magnetic
Operatori economici reciclatori
Cenuși (de vatră și cenuși zburătoare) și zguri
Depozite conforme de deșeuri nepericuloase/ periculoase
Operatori economici valorificatori
Energie electrică și termică
Rețeaua locală
Pentru ca alternativa propusă să fie viabilă, trebuie asigurată preluarea tuturor deșeurilor și (sub)produselor rezultate.
Dacă preluarea deșeurilor rezultate de către operatorii depozitelor conforme nu este o problemă (în cele mai multe dintre situații aceste depozite fac parte din SMID), preluarea celorlalte categorii (ex. RDF, SRF, compost, digestat) poate constitui o problemă deoarece preluarea se realizează de către operatori privați, care vor solicita o anumită calitate a acestor deșeuri tratate/produse. Această problemă este generată și de faptul că la nivel național nu există standarde de calitate pentru aceste produse.
Astfel, la elaborarea PJGD/PMGD trebuie analizat și evaluat riscul de piață, pentru fiecare alternativă în parte, în ceea ce privește preluarea deșeurilor/produselor rezultate și aleasă alternativa cu riscul de piață cel mai redus.
7.3.5 Conformitatea cu principiile economiei circulare
Politica europeană şi naţională se bazează pe “ierarhia deșeurilor”, care stabilește prioritățile în ceea ce priveşte gestionarea deșeurilor: se încurajează în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de deșeuri generate și reducerea gradului de periculozitate al acestora, reutilizarea și abia apoi valorificarea deșeurilor prin reciclare și alte operațiuni de valorificare (ex. valorificarea energetică). Pe ultimul loc în ierarhie este eliminarea deşeurilor, care include depozitarea deșeurilor și incinerarea.
Tranziția către o economie circulară reprezintă o prioritate la nivelul statelor membre. În cadrul economiei circulare valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la minim. Transformarea deşeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la baza economiei circulare.
Comisia Europeană a adoptat în mai 2018, un pachet de măsuri ce au ca scop stimularea tranziției Europei către o economie circulară. Acest pachet de măsuri include revizuirea legislației privind deșeurile, precum şi un plan de acţiune aferent. Propunerile privind deşeurile stabilesc o viziune pe termen lung pentru minimizarea generării deşeurilor, creşterea reciclării din punct de vedere cantitativ si calitativ, prin reintroducerea în economie a deşeurilor sub forma materiilor prime secundare, reducând astfel utilizarea resurselor și prin reducerea eliminării prin depozitare.
Unul dintre principiile de bază al economiei circulare și care va fi utilizat în procesul de evaluare a alternativelor este reutilizarea materiilor prime care sunt în prezent eliminate ca deșeuri,
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 87 din 111
asigurându-se astfel conservarea și dezvoltarea capitalul natural prin echilibrarea fluxurilor de resurse regenerabile.
Astfel, fiecare alternativă va fi evaluată în baza cantității de deșeuri ce va fi valorificată, punctajul cel mai ridicat fiind acordat alternativei care asigură valorificarea unei cantități cât mai mari de deșeuri, respectiv depozitarea unei cantități cât mai reduse.
7.3.6 Alte criterii relevante la nivel județean/municipiului București
În funcţie de caracteristicile județului care face obiectul planificării, respectiv a municipiului București, la evaluarea alternativelor mai poate fi introdus un criteriu suplimentar (cu justificarea necesității introducerii).
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 88 din 111
8. PREZENTAREA ALTERNATIVEI SELECTATĂ
8.1 Alternativa selectată
Se realizează prezentarea detaliată a alternativei selectate, a instalațiilor și investițiilor propuse pentru gestionarea deșeurilor și a schemei fluxului deșeurilor municipale. De asemenea, se prezintă demonstrarea modului de atingere a țintelor. Dacă este cazul, se prezintă instalațiile care necesită închidere/refacere a amplasamentelor.
În continuare, pentru alternativa selectată se prezintă un rezumat al costurilor de investiții și operare. Costurile totale trebuie să includă și costurile cu închiderea instalațiilor și refacerea amplasamentelor, acolo unde este cazul.
8.2 Amplasamente necesare pentru noile instalații
Pentru fiecare instalație prevăzută se va realiza o primă estimare a suprafeței amplasamentului necesar și vor fi prezentate principalele criterii de selecție a amplasamentului cel mai potrivit. La stabilirea criteriilor de selecție se vor avea în vedere prevederile PNGD și a legislației în vigoare la data elaborării PJGD/PMGD.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 89 din 111
9. VERIFICAREA SUSTENABILITĂȚII
Verificarea sustenabilității (viabilității) alternativei propuse constă în verificarea capacității taxei/tarifului maxim suportabil de a acoperi costul mediu unitar pe județ aferent alternativei alese.
De asemenea, în cadrul acestui capitol, se va determina capacitatea costurilor de operare și întreținere pentru activitățile de colectare și transport și sortare de a fi acoperite din taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului. La verificarea sustenabilității vor fi avute în vedere și costurile nete pe care trebuie să le asigure organizațiile de transfer de responsabilitate pentru gestionarea deșeurilor municipale de ambalaje, în baza prevederilor OUG nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deşeurilor de ambalaje si a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Etapele recomandate a fi parcurse în verificarea sustenabilității alternativei propuse sunt următoarele:
o estimarea capacității de plată a populației și a tarifului maxim suportabil;
o compararea costului mediu unitar pe județ (EURO/tonă) cu taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului.
9.1 Estimarea capacității de plată a populației
În vederea determinării capacității de plată a populației referitoare la serviciul de salubrizare, se recomandă parcurgerea etapelor descrise în continuare.
Prima etapă constă în proiecția venitului mediu lunar disponibil (net) pe gospodărie exprimat în euro, în termeni reali pentru perioada 2018 - 2040, la nivel județean/municipiului București. Veniturile sunt determinate în termeni reali deoarece pe baza lor se determină tariful maxim suportabil care va fi comparat cu costurile sistemului, costuri care sunt calculate în preturi constante. Se vor avea în vedere estimările realizate la capitolul 5.1.3 din Metodologie.
Etapa a doua constă în determinarea valorii lunare maxime a facturii de salubrizare, la nivel de gospodărie. Pentru aceasta, se recomandă parcurgerea următorilor pași:
o la venitul mediu lunar disponibil (net) pe gospodărie, stabilit la Etapa 1, se recomandă aplicarea unui procent de 1% reprezentând pragul maxim suportabil în ceea ce privește taxa/ tariful serviciului de salubrizare13;
o din valoarea rezultată la punctul anterior, se elimină valoarea aferentă TVA.
Etapa a treia constă în calculul taxei/tarifului maxim suportabil pe tonă, la nivel de județ/municipiul București. Pentru acest calcul se vor avea în vedere următoarele variabile:
o valoarea lunară maximă a facturii de salubrizare, stabilită la etapa 2;
o numărul de persoane dintr-o gospodărie la nivel județean;
o cantitatea de deșeuri generată de către populație.
13 Sursa: HG nr. 246 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice (punctul 6.3.5 din Anexa)
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 90 din 111
9.2 Compararea costului mediu unitar pe județ cu taxa/tariful maxim suportabil plătit de către utilizatorii sistemului
În analiza viabilității măsurilor propuse sunt analizate costurile întregului sistem (costurile de operare și întreținere care includ profitul operatorului și provizionul operator, anuitate reinvestiri, investiții noi) prin comparație cu veniturile din taxele/ tarifele pentru prestarea serviciului de salubrizare.
Conform metodologiei PNGD, cerința minimă pentru ca proiectele să fie viabile este ca fluxurile veniturilor să permită acoperirea costurilor de operare și întreținere ale sistemului de gestionare a deșeurilor (OPEX).
Tariful maxim suportabil pe tonă, la nivel de județ, calculat la subcapitolul 9.1, este considerat nivelul maxim la care pot fi crescute taxele/ tarifele serviciului.
Prin urmare, verificarea viabilității alternativei propuse presupune următoarele etape:
o Verificarea măsurii în care tarifului maxim suportabil acoperă costurile totale de gestionare a întregului sistem de gestionare a deșeurilor. În acest caz, se va calcula procentul în care tariful maxim suportabil acoperă costul mediu unitar pe județ.
Costul mediu unitar pe județ (euro/tonă) este preluat de la subcapitolul 8.1, punctul Prezentarea costurilor de investiții și operare și este format din suma următoarelor categorii de costuri:
- Costuri O&M (euro/tonă), care includ profitul operatorului și provizionul operator (deprecierea investițiilor proprii ale operatorului);
- Costurile cu anuitatea (deprecierea) activelor existente (euro/tonă);
- Costurile estimate pentru investiții noi (euro/tonă);
- Costuri financiare (euro/tonă).
o Verificarea capacității tarifului maxim suportabil de a acoperi costurilor de operare și întreținere (OPEX) a sistemului de gestionare a deșeurilor. În acest caz, se va determina dacă raportul dintre taxa/tariful maxim suportabil și costul mediu unitar de operare și întreținere (OPEX) pe județ este mai mare decât 100%. În caz contrar, se vor identifica măsuri/surse pentru acoperirea diferenței de cost.
Costul mediu unitar de operare și întreținere unitar (euro/tonă) pe județ este calculat pe baza datelor de la subcapitolul 8.1, punctul Prezentarea costurilor de investiții și operare din prezenta metodologie, include profitul operatorului și provizionul operator (deprecierea investițiilor proprii ale operatorului) și este aferent anului în care se apreciază că toate capacitățile sunt operaționale 100%.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 91 din 111
10. ANALIZA SENSITIVITĂȚII ȘI A RISCURILOR
10.1 Analiza de sensitivitate
Analiza de sensitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupra sustenabilității alternativei alese.
Scopul analizei de sensitivitate constă în:
o identificarea variabilelor critice ale alternativei alese, adică acelor variabile care au cel mai mare impact asupra sustenabilității sale;
o evaluarea generală a robusteții și eficienței alternativei alese;
o identificarea măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor.
Prima etapă constă în identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influență relevantă asupra viabilității alternativei alese.
Cele mai susceptibile variabile de a avea influență asupra viabilității alternativei alese sunt:
o costurile de investiții;
o costurile de operare și întreținere;
o veniturile din taxe/tarife.
A doua etapă constă în formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile.
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerată ipoteza unei abateri rezonabile de la valoarea medie stabilită în secțiunile anterioare, abateri exprimate procentual:
o costurile de investiție pot înregistra majorări ca urmare a apariției lucrărilor neprevăzute (ex.: erori de proiectare, adaptare la teren, etc);
o costurile de operare și întreținere pot înregistra majorări ca urmare a scăderii prețurilor pe piață pentru deșeurile reciclabile și implicit a veniturilor din valorificare cu care se ajustează valoarea OPEX;
o veniturile din taxe/tarife pot scădea ca urmare a faptului că ritmul de creștere a tarifelor de salubrizare nu coincide cu ritmul estimat (factori decizionali) sau ca urmare a unui nivel de colectare a deșeurilor mai scăzut decât cel preconizat în simulări.
Etapa a treia constă în reverificarea sustenabilității alternativei alese în ipoteza realizării abaterilor estimate.
10.2 Analiza de risc
Analiza de risc este necesară pentru a face față incertitudinii care caracterizează proiectele de investiții. Evaluarea riscurilor permite inițiatorului proiectului să înțeleagă mai bine modul în care impacturile estimate ar putea evolua dacă anumite variabile-cheie ale proiectului se dovedesc a fi diferite de cele așteptate. O analiză detaliată a riscurilor stă la baza unei strategii corecte de gestionare a riscurilor, care, la rândul ei, este luată în considerare în conceperea proiectului.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 92 din 111
Analiza calitativă a riscurilor, inclusiv prevenirea și atenuarea riscurilor, include următoarele elemente:
o o listă cu riscurile la care este expus proiectul;
o o matrice de risc care prezintă, pentru fiecare risc identificat:
- posibilele cauze ale eșecului;
- efectele negative generate de proiect;
- nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;
- nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).
o identificarea măsurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entității însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie să fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar.
o interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea măsurilor de prevenire și atenuare.
Tabel 10-1: Listă orientativă a riscurilor sectoriale Tip riscuri Ipoteze
Riscuri legate de cerere
Ipoteze privind evoluția PIB în termeni reali
Trendul demografic
Riscuri legate de piață
Este analizat din perspectiva garantării preluării materialului rezultat în urma tratării la cele două tipuri de instalații noi: TMB cu biouscare/digestie anaerobă
Riscuri legate de proiectare
Studii și investigații inadecvate, de exemplu previziuni hidrologice inadecvate
Estimări inadecvate ale costului de proiectare
Riscuri legate de achiziția de terenuri
Întârzieri procedurale
Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice
Întârzieri procedurale
Autorizațiile de construcție sau alte autorizații
Aprobarea utilităților publice
Proceduri judiciare
Riscuri legate de construcție
Depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția
legate de contractant (faliment, lipsa resurselor)
Riscuri operaționale
Costuri de întreținere și de reparații mai mari decât cele estimate, defecțiuni tehnice repetate
Riscuri financiare
Tariful crește mai încet decât s-a estimat
Colectarea tarifelor este mai scăzută decât s-a estimat
Creșterea tarifelor la energie electrică și combustibili
Riscuri legate de reglementare/instituționale
factori politici sau de reglementare neașteptați care afectează prețul serviciului de salubrizare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 93 din 111
Tip riscuri Ipoteze
stabilirea proprietarului instalației, a modalității de co-finanțare și a entității care va asigura delegarea operării acestor instalații.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 94 din 111
11. PLANUL DE ACŢIUNE
Planul de acțiune se elaborează pentru toate categoriile de deșeuri care fac obiectul planificării, având ca scop identificarea de măsuri pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite. Pentru coerența planificării, pentru fiecare obiectiv stabilit în parte se prezintă măsurile ce trebuie implementate, cu termen, responsabil și costurile estimate.
Planul de acțiune va cuprinde măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor, termenul de îndeplinire, responsabilii și sursa de finanțare pentru:
o deșeurile municipale;
o fluxurile speciale de deșeuri: deșeuri periculoase municipale (inclusiv ulei uzat alimentar, deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri din construcții și desființări), precum și nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești.
Măsurile aferente obiectivelor de prevenire a generării tuturor fluxurilor de deșeuri sunt prezentate în Programul Județean de Prevenire a Generării Deșeurilor.
În ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor municipale, măsurile referitoare la sistemul de colectare care vor fi propuse și implementate la nivel de județ/municipiul București vor fi adaptate condițiilor locale și vor asigura cel puțin atingerea obiectivelor minime prevăzute în PNGD.
Planul de acțiune trebuie să cuprindă cel puțin măsurile din PNGD care au ca responsabili în implementare actori implicați în gestionarea deșeurilor la nivel local (ex. unități administrativ teritoriale, consilii județene, operatori de salubrizare, ADI etc.). Pentru fiecare categorie de deșeuri care face obiectul planificării se elaborează un plan de acțiune după modelul de mai jos.
Tabel 11-1: Plan de acțiune propus Nr. crt. Obiectiv/Măsură Termen Responsabil principal/Alți responsabili Sursă de finanțare 1 Obiectivul 1 pentru gestionarea categoriei de deșeuri
1.1
1.2
..1.n
2 Obiectivul 2 pentru gestionarea categoriei de deșeuri
2.1
2.2
..2.n
n Obiectivul n pentru gestionarea categoriei de deșeuri
n.1
n.2
..n.n
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 95 din 111
În măsura în care au relevanță la nivel județean, planul de acțiune va prezenta măsurile ce trebuie aplicate pentru implementarea instrumentelor de politică a deșeurilor și măsurile de guvernanță prevăzute în PNGD.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 96 din 111
12. PROGRAM DE PREVENIRE A GENERĂRII DEȘEURILOR
Întocmirea Programului National de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD) reprezintă o obligație legislativă prevăzută de art. 42 din Legea cadru privind deșeurile14. Conținutul PNPGD este parte integrantă din Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), fiind prezentat distinct în secțiunea V a acestuia.
PNPGD reprezintă primul documentul de planificare în sectorul prevenirii deșeurilor din România. Stabilește obiective și măsuri pentru orizontul de timp 2018-2025.
Totodată, conform art. 39, alin (1) din legea cadru privind deșeurile se stipulează că PJGD/PMGD se elaborează în baza principiilor și obiectivelor PNGD. Prin urmare, similar PNGD, în PJGD se va include într-o secțiune distinctă Programul Județean de Prevenire a Generării Deșeurilor (PJPGD) respectiv și Programul Municipiului București de Prevenire a Generării Deșeurilor (PMPGD).
12.1 Scopul programului de prevenire a generării deșeurilor
Se va preciza scopul programului de prevenire a generării deșeurilor la nivel județean. Ierarhia modului de gestionare a deșeurilor, pune prevenirea generării deșeurilor pe primul loc și definește modul de gestionare pentru deșeurile în cazul cărora producerea nu a putut fi evitată (în această ordine: pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică și eliminarea).
Scopul aplicării măsurilor de prevenire, după cum este precizat în legea cadrul privind deșeurile, este de a rupe legătura dintre creșterea economică și impactul asupra mediului asociat cu generarea deșeurilor.
Prevenirea generării deșeurilor nu permite numai evitarea impactului asupra mediului generat de tratarea deșeurilor ci și evitarea impactului de mediu aferent etapelor amonte ciclului de viață al produselor: extracția produselor naturale, producerea de bunuri, servicii, gestionarea deșeurilor. Asta face din prevenire un instrument important inclusiv pentru reducerea presiunii asupra resurselor naturale neregenerabile.
Programul se înscrie în demersul economiei circulare fiind un instrument pentru evoluția de la actualul model economic spre un model durabil, nu numai din punct de vedere al mediului cât și din punct de vedere economic și social.
12.2 Domeniul de acțiune
Deoarece planificarea privind prevenirea generării deșeurilor (atât la nivel național cât și local) reprezintă o noutate pentru România, este necesar să se clarifice terminologia utilizată, pentru a putea fi stabilit de la bun început domeniul de acțiune a planurilor de prevenire.
Din punct de vedere juridic, termenul de prevenire este definit de Anexa 1 a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, respectiv: măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu, care reduc:
o cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viaţă a acestora;
14 Legea 2011 privind regimul deșeurilor republicată
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 97 din 111
o impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului şi sănătății populației; sau
o conținutul de substanțe nocive al materialelor şi produselor.
Deci prevenirea este ceea ce se întâmplă înainte ca un material să devină deșeu, și de multe ori, chiar înainte ca utilizarea unui material să fie hotărâtă, în faza de concept. Totuși, deoarece măsurile de prevenire pot fi aplicate în cazul materialelor care au fost deja generate, un aspect important în utilizarea definiției de prevenire este limita dintre produse la mâna a doua şi deşeuri.
Astfel prevenirea cantitativă are ca scop reducerea cantităţii de deşeuri generate în timp ce prevenirea calitativă țintește reducerea nocivității / toxicității deşeurilor. Prevenirea calitativă poate fi definită ca fiind eliminarea/reducerea conținutului de substanțe nocive din deşeuri deoarece aceste substanțe nocive pot avea un efect advers asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane.
Se disting de asemenea:
o prevenirea în amonte a deşeurilor, ceea ce include măsurile de prevenire aplicate de producători şi distribuitori înainte ca produsele să fie puse pe piaţă către consumatorii finali (de ex. reducerea cantităților de ambalaj pe unitate de produs este o măsură de prevenire în amonte);
o prevenirea în aval a deşeurilor, ceea ce include măsurile de prevenire adresate consumatorul final; consumatorii joacă un rol important în protejarea mediului prin intermediul alegerilor pe care le fac în momentul în care cumpără produse, reutilizarea produselor etc.
Reutilizarea este definită ca fiind „orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost concepute” (Legea nr. 211/2011).
Totodată termenul de pregătire pentru reutilizare este definit ca fiind „operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare”.
Analizând cele două definiții de mai sus, în contextul acțiunilor de prevenire a generării deşeurilor, se poate concluziona că:
o reutilizarea produselor care nu au devenit deşeuri reprezintă o acţiune de prevenire: de exemplu produsele vândute la mâna a doua, repararea produselor electrocasnice, sau donarea directă a acestora sunt operaţii /acţiuni de reutilizare;
o reutilizarea produselor care au devenit deşeuri – nu reprezintă o acţiune de prevenire întrucât produsul a intrat în sistemul de gestionare a deşeurilor (de exemplu colectarea separată în containere specializate a materialelor textile, haine etc., colectarea separată a DEEE care apoi sunt reparate și reutilizate.
12.3 Categoriile de deșeuri care fac obiectul PJPGD/PMPGD
Categoriile de deșeuri prioritate, care fac obiectul PNPGD și pentru care s-au propus obiective, măsuri și acțiuni de prevenire sunt:
o deșeurile municipale;
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 98 din 111
o deșeurile de ambalaje;
o deșeurile industriale rezultate din industria de prelucrare a lemnului, din sectorul chimic, metalurgic și siderurgic.
Însă, având în vedere că măsurile și acțiunile stabilite în PNPGD pentru prevenire generării deșeurilor de ambalaje și a deșeurilor industriale rezultate din industria de prelucrare a lemnului, din sectorul chimic, metalurgic și siderurgic se aplică doar la nivel național, responsabilii pentru implementarea acestor măsuri fiind administrațiile publice centrale, categoria de deșeuri care va face obiectul PJPGD/PMPGD este reprezentată doar de deșeurile municipale.
12.4 Situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor la nivel local
Situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor la nivel județean, prezentată în PJPGD/PMPGD trebuie să cuprindă trei secțiuni distincte și anume:
o tendința evoluției cantităților de deșeuri municipale generate la nivel județean în ultimii 5 ani;
o măsuri existente de prevenire a generării deșeurilor municipale;
o analiza eficacității măsurilor de prevenire existente.
Evoluția cantităților de deșeuri generate
În PJPGD/PMPGD se vor include informații privind:
o tendința evoluției cantității de deșeuri municipale, defalcat pe categorii de generare (deșeuri menajere, similare, piețe, parcuri și grădini, stradale) în ultimii 5 ani;
o tendința indicelui anual de generare deșeuri municipale exprimat în kg/loc/an evidențiate în raport cu tendința evoluției produsului intern brut la nivel județean;
o valoarea absolută a indicelui anual de generare deșeuri municipale în anul 2017 (an de referință pentru cuantificare obiectivului de prevenire).
Măsuri existente de prevenire a generării deșeurilor inclusiv analiza eficacități implementării măsurilor
În PJPGD/PMPGD se va descrie situația existentă în ceea ce privește implementarea:
o măsurilor privind prevenirea generării biodeșeurilor menajere și a deșeurilor verzi din parcuri și grădini;
o măsurilor privind prevenirea generării deșeurilor alimentare (similare);
o achizițiile publice verzi.
Măsuri privind prevenirea generării biodeșeurilor menajere și din parcuri și grădini:
În PJPGD/PMPGD se vor include informații privind:
o practica generală în ceea ce privește gestionarea în gospodăriile din mediul rural a biodeșeurilor generate (compostare individuală în grămezi, compostare individuală în unități de compostare, hrană pentru animale, colectate în recipientele de colectare deșeuri reziduale etc.);
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 99 din 111
o numărul de unități de compostare individuale achiziționate prin proiectele SMID și/sau alte surse și numărul gospodăriilor care dețin/au acceptat asemenea echipamente distribuite gratuit de către administrația publică locală;
o descrierea numărului și frecvența campaniilor de informare și conștientizare organizate în ceea ce privește compostarea individuală a deșeurilor;
o măsuri existente pentru prevenirea generării deșeurilor verzi din parcuri și grădini.
Măsuri privind prevenirea generării deșeurilor alimentare (similare)
În măsura în care există date, în PJPGD/PMPGD se vor include informații privind:
o numărul unităților publice (grădinițe, școli, spitale, instituii) care dețin bucătării, cantine, restaurante și modul de gestionare a deșeurilor alimentare - descrierea procedurilor de prevenire implementate dacă este cazul;
o manifestările și acțiunile publice organizate cu ocazia zilei naționale a alimentației și combaterii risipei alimentare din 16 octombrie (conform Legea nr. 47/2016 privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua națională a alimentației și a combaterii risipei alimentare); o acțiunile/campaniile de sensibilizare organizate la nivel de județ/Municipiul București pentru combaterea risipei alimentare (de către APL, societatea civilă etc.).
Achiziții publice verzi
În PJPGD/PMPGD se vor include informații privind implementare prevederilor Legii nr. 69/2016 privind achizițiile verzi și a Planului național de achiziții publice verzi în ceea ce privește prevenirea generării deşeurilor (atunci când va fi finalizat).
12.5 Obiective strategice
Pentru îndeplinirea obiectivului general, prevăzut în legea cadru privind deșeurile, respectiv ruperea legăturii între creșterea economică și impactul asupra mediului asociat gestionării deșeurilor, în PNPGD s-a stabilit 1 obiectiv strategic în ceea ce privește deșeurile municipale și anume:
Obiectiv 1: Reducerea cantității de deșeuri menajere și similar generate pe locuitor în anul 2025 cu cel puțin 10% raportat la anul 2017 (respectiv reducerea indicelui de generare a deșeurilor municipale de la 228 kg/loc/an în 2017 la 204 kg/loc/an în 2025).
Cuantificarea obiectivului se va realiza pentru fiecare județ/municipiul București în funcție de valoarea indicelui de generare a deșeurilor municipale în anul 2017.
12.6 Măsuri de prevenire
PNPGD prevede pentru obiectivul strategic 1 o serie de măsuri și acțiuni necesare a se implementa pentru a asigura astfel îndeplinirea acestuia, și anume:
o susținerea și dezvoltarea acțiunilor existente privind compostarea individuală a biodeşeurilor;
o reducerea la jumătate a cantității de alimente risipite până în anul 2025 raportat la anul 2017;
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 100 din 111
o prevenirea generării deșeurilor de hârtie tipărite;
o introducerea în programa școlară pentru învățământul preuniversitar de tematici cu privire la prevenirea generării deșeurilor menajere.
Pentru fiecare din cele 4 măsuri în PNPGD sunt definite acțiuni, responsabili și termene de implementare. PJPGD/PMPGD vor cuprinde minim măsurile de prevenire cuprinse în PNPGD, cu aplicabilitate la nivel județean. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 12-1: Măsuri și acțiuni pentru prevenirea generării deșeurilor la nivel local Măsură Acțiune Deșeuri vizate Responsabil principal Alți responsabili Termen realizare
Măsura 1 Susținerea și dezvoltarea acțiunilor existente privind compostarea individuală a biodeşeurilor
Acţiunea1.3 Instruirea personalului din cadrul APL/ADI privind compostarea individuală
Biodeșeuri
MM
ANPM, APM
Anual
Acţiune 1.4 Încurajarea populației și a comunităților locale de a composta fracția organică
Biodeșeuri
MM, UAT
ANPM, APM, ADI
2019
Măsura 2 Reducerea la jumătate a cantității de alimente risipite până în anul 2025 raportat la anul 2018
Acțiune 2.3 Obligația autorităților administrației publice să instituie o procedură de control împotriva risipei de alimente în sectorul serviciilor de catering pe care le administrează și aplicarea principiului „prevenire deșeurilor alimentare” în achizițiile publice
Deșeuri alimentare din deșeuri menajere și similare
MADR, ANPC
Autoritățile administrației publice centrale și locale
Începând cu 2018
Măsura 3 Prevenirea generării deșeurilor de hârtie tipărite
Acțiunea 3.1 Promovarea unei politici de consum eco-responsabilă a hârtiei de birou în cadrul administrației publice
Deşeuri de hârtie non-ambalaj
MM
APL
Începând cu 2019
Acțiunea 3.2 Dezvoltarea unui sistem de refuz a pliantelor publicitare printate (STOP PUBLICITATE)
Deşeuri de hârtie non-ambalaj
MM
APL
Începând cu 2019
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 101 din 111
Măsură Acțiune Deșeuri vizate Responsabil principal Alți responsabili Termen realizare
Acțiunea 3.3 Desfășurarea de campanii de sensibilizare în ceea ce priveşte consumul eco-responsabil al hârtiei
Deşeuri de hârtie non-ambalaj
MM
APL
Permanent
Sursă: pe baza PNGD
În funcție de specificul județului/municipiul București, documentul de planificare la nivel local poate cuprinde și alte măsuri de prevenire a generării deșeurilor municipale.
În continuare, pentru fiecare din acțiunile minime care fac obiectul PJPGD/PMPGD sunt descrise informațiile necesar a fi evidențiate la nivel local.
Măsura 1 - Acţiunea1.3 Instruirea personalului din cadrul APL/ADI privind compostarea individuală
Scopul acestei acțiuni îl reprezintă transferul de cunoștințe în ceea ce privește bunele practici în compostarea individuală a biodeșeurilor generate în gospodării de la autoritatea locală de protecție mediului către personalul din cadrul autorităților publice locale din mediul rural și a ADI. Aceștia din urmă vor disemina informațiile dobândite utilizatorilor unităților de compostare individuală.
PJPGD/PMPGD va conține acțiuni concrete privind programul de instruire: organizarea de work shopuri, instruiri, grupuri de lucru. Acestea se vor stabili în colaborare cu reprezentații APM. Instruirea va avea la bază Ghidul metodologic privind compostarea în sistem individual ce urmează a fi elaborat de ANPM. În cazul în care la data elaborării PJPGD/PMPGD ghidul nu este disponibil se vor utiliza alte materiale (de exemplu: materialele puse la dispoziție de furnizori unităților de compostare individuală achiziționate în cadrul proiectelor SMID).
Măsura 1 - Acțiunea 1.4 Încurajarea populației și a comunităților locale de a composta fracția organică
În PJPGD/PMPGD se vor stabili acțiuni concrete privind informarea populației din mediul rural (și mediul urban unde este cazul) în ceea ce privește beneficiile compostării individuale precum, modul de utilizare a unităților de compostare individuală sau, în cazul gospodăriilor care nu dețin aceste echipamente, a opțiunilor/metodelor de compostare a fracției organice generate cum ar fi:
o organizare puncte de informare la sediul APL, ADI și/sau APM;
o distribuire broșuri/pliate si materiale informative similare;
o afișe la sediul APL, ADI și/sau APM;
o organizarea la nivel local cu o frecvență anuală a zilei compostării.
Sursa de finanțare: Organizarea punctelor de informare – din bugetele APM, APL si ADI. Redactarea și imprimarea materialelor informative pot fi incluse în sarcina operatorului de salubrizare
Măsura 2 - Acțiunea 2.3 Obligația autorităților administrației publice să instituie o procedură de control împotriva risipei de alimente în activitățile de servire a mesei pe care le gestionează și aplicarea principiului „prevenire deșeurilor alimentare” în achizițiile publice.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 102 din 111
Pentru implementarea acțiunii în PJPGD/PMPGD este necesar a se prevedea următoarele acțiuni:
o elaborarea unei proceduri de control împotriva risipei alimentare (ex. întocmirea listă număr persoane care doresc servirea mesei, achiziție alimente, a modului de gestionare a resturilor alimentare etc.) pentru toate unitățile publice în incinta cărora se servește masa; procedura de control se va realiza pe baza rezultatelor evaluării situației existente în ceea ce privește risipa alimentară;
o diseminarea procedurii de control în toate unitățile prevăzute cu restaurant/ cantină/ bucătărie.
Instituțiile la nivelul cărora se propune implementarea acestei proceduri: spitale, creșe, grădinițe, restaurante gestionate de administrația publică. Sursa de finanțare: bugetul administrației publice locale.
Măsura 3 - Acțiunea 3.1 Promovarea unei politici de consum eco-responsabilă a hârtiei de birou în cadrul administrației publice
În PJPGD/PMPGD, se vor detalia acțiunile concrete pe care administrația publică locală se angajează să le implementeze în vederea consumului rațional și eco responsabil a hârtiei de birou.
Acțiunile vor avea în vedere de asemenea prevederile Legii nr. 69/2016 privind achizițiile verzi și a Planului național de achiziții publice verzi în ceea ce privește prevenirea generării deșeurilor.
Sursa de finanțare: bugetul administrației publice locale
Măsura 3 - Acțiunea 3.2 Dezvoltarea unui sistem de refuz a pliantelor publicitare printate distribuite gratuit (STOP PUBLICITATE)
Conform PNPGD, MM este responsabil de dezvoltarea sistemului de refuz a pliantelor publicitare denumit STOP PUBLICITATE (încheierea de acorduri voluntare/parteneriate la nivel național cu reprezentanții rețelelor care distribuie gratuit articole publicitare tipărite; realizarea conceptului autocolantului, realizarea de campanii de informare etc).
La nivel județean/Municipiul București, autoritățile administrației locale asigură informarea și distribuirea autocolantelor populației. Prin urmare, în PJPGD/PMPGD se vor include minim următoarele acțiuni:
o delegarea unei persoane din cadrul autorităților administrației locale (primării) responsabilă de conceptul STOP PUBLICITATE (oferă informații celor interesați, distribuie la cerere autocolantele);
o publicarea pe paginile web și afișarea la sediul autorităților administrației locale (primării, APM,CJ) a conceptului STOP PUBLICITATE;
o campanii de informare.
Autocolantul se va lipi pe cutiile poștale, iar distribuitorii de materiale publicitare, în baza acordurilor voluntare/parteneriatelor, vor respecta inscripțiile acestuia.
Sursa de finanțare: bugetul administrației publice locale.
Măsura 3 - Acțiunea 3.3 Desfășurarea de campanii de sensibilizare în ceea ce privește consumul eco-responsabil al hârtiei
PJPGD/PMBPGD va include măsuri concrete în ceea ce privește companiile de informare și sensibilizare care se vor desfășura la nivelul:
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 103 din 111
o personalului din cadrul administrației publice în ceea ce privește consumul rațional de hârtie;
o populației în ceea ce privește existența instrumentului STOP PUPLICITATE, modul în care poate fi utilizat și beneficiile acestuia.
Sursa de finanțare: buget administrației publice locale /operatori de salubrizare
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 104 din 111
13. INDICATORI DE MONITORIZARE
În principiu, PJGD/PMGD cuprind trei categorii de măsuri:
o măsuri cuprinse în planul de acțiune, specifice pentru fiecare categorie de deșeuri;
o măsuri prevăzute în programul prevenire a generării deșeurilor;
o măsuri de guvernanță și măsuri aferente instrumentelor economice cu relevanță la nivel local.
Pentru fiecare dintre aceste măsuri vor fi stabiliți indicatori de monitorizare, pornind de la indicatorii prevăzuți în PNGD. Pentru fiecare indicator în parte va fi prezentat modul de calcul și vor fi identificate instituțiile responsabile cu furnizarea datelor necesare.
Tabel 13-1: Indicatori de monitorizare ai implementării PJGD/PMGD Nr. crt. Obiectiv Indicator de monitorizare Modul de calcul al indicatorului Instituții responsabile cu furnizarea datelor 1 Obiectiv 1
1.1
1.2
..1.n
2 Obiectiv 2
2.1
2.2
..2.n
n Obiectiv 3
n.1
n.2
..n.n
Numerotarea obiectivelor trebuie să fi aceeași pe parcursul întregului document, pentru a fi asigurată trasabilitatea acestora.
Figura 13-1: Trasabilitatea obiectivelor PJGD/PMGD
............Obiectiv nPLANUL JUDEȚEAN/MUNICIPIUL BUCUREȘTI DE GESTIONARE A DEȘEURILORIM 1.2.1IM 1.2.2Obiectiv 2IM 1.2.nIM 1.1.1IM 1.1.2IM 1.1.nObiectiv 1
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 105 din 111
Tabel 13-2: Exemplu de completare tabel indicatori de monitorizare ai PJGD/PMGD Nr. crt. Obiectiv Indicator de monitorizare Modul de calcul al indicatorului Instituții responsabile cu furnizarea datelor 1 Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale
1.1
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate raportat la cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate în anul 1999
Se calculează procentual la nivel de județ/municipiul București
Datele la nivel de UAT-uri vor fi agregate la nivel de județ/municipiul București, respectiv la nivel național
APL
ADI 2 Depozitarea deșeurilor numai în depozite conforme
2.1
Capacități de depozitare nou construite
Capacități de depozite conforme construire în județele în care nu au fost încă implementate proiecte SMID și nu există capacități suficiente de depozitare și extinderea capacităților de depozitare existente
APL
ADI
2.2
Număr celulele de depozitare închise pe măsura epuizării capacității
Se va calcula și ponderea numărului celulelor de depozitare închise raportat la numărul celulelor care au epuizat capacitatea
APL
ADI
Sursa: PNGD
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 106 din 111
14. ANEXE:
Anexa 1 Legislația privind deșeurile care fac obiectul planificării
Se va prezenta lista completă a actelor normative care reglementează gestionarea categoriilor de deșeuri care fac obiectul planificării.
Anexa 2 Definiții
Se va prezenta lista cu definirea terminologiei privind gestionarea deșeurilor utilizată. La elaborarea listei se va utiliza lista de definiții cuprinsă în PNGD.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 107 din 111
SECȚIUNEA B
METODOLOGIE PENTRU MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PLANURILOR JUDEȚENE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI A PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 108 din 111
1. PREVEDERILE LEGISLATIVE PRIVIND MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PJGD/PMGD
Monitorizarea PJGD/PMGD urmărește progresul județului/municipiului București în realizarea obiectivelor în termenele stabilite.
Conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, monitorizarea implementării PJGD/PMGD se realizează de către agenția locală pentru protecția mediului, care va elabora și raportul anual de monitorizare.
O dată la 2 ani, în baza rapoartelor de monitorizare, APM evaluează implementarea PJGD/PMGD și decide dacă este necesară revizuirea documentului de planificare.
2. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PJGD/PMGD
Se propune ca procesul de monitorizare a implementării PJGD/PMGD să se deruleze pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului următor anului pentru care se realizează monitorizarea (ex. monitorizarea implementării PJGD pentru anul 2019 să se realizeze în perioada iulie – decembrie 2020).
În funcție de deciziile luate la nivelul APM, acest proces poate avea trei, respectiv patru etape:
o constituirea grupului de monitorizare;
o colectarea datelor necesare pentru verificarea îndeplinirii obiectivelor prevăzute prin PJGD;
o analiza datelor colectate și elaborarea Raportului de monitorizare;
o prezentarea și aprobarea Raportului de monitorizare.
Rezultatele monitorizării vor fi utilizate la:
o determinarea progresului în îndeplinirea obiectivelor;
o determinarea deficiențelor şi a zonelor care necesită atenție;
o informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor;
o fundamentarea deciziei de revizuire a PJGD/PMGD.
În continuare sunt prezentate detalii privind modul de derulare a fiecărei etape în parte.
2.1 Constituirea grupului de monitorizare
Deși nu este o cerință a legii, dacă se consideră necesar, la nivelul APM se poate constitui un grup de monitorizare din care să facă parte și reprezentanți ai ADI deșeuri de la nivelul județului (acolo
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 109 din 111
unde este constituit), reprezentanți ai consiliului județean și ai consiliilor locale, reprezentanți ai gărzii de mediu, ai direcției de sănătate publică etc. Numirile în grupul de lucru se fac prin decizie a reprezentanților legali ai instituțiilor respective.
Grupul de lucru, sau după caz APM, decide categoriile de date care vor fi colectate, instituțiile de la care se vor solicita, planificarea elaborării și finalizării raportului de monitorizare.
2.2 Colectarea datelor necesare și realizarea monitorizării
Există două categorii de aspecte care vor fi monitorizate:
o factorii relevanți pentru proiecția generării deșeurilor (populația rezidentă, indicii de generare a deșeurilor, compoziția deșeurilor, PIB/capita etc.) - se va identifica trendul de variație a acestora (creștere sau descreștere);
o atingerea obiectivelor stabilite, pentru fiecare obiectiv în parte.
Monitorizarea factorilor relevanți pentru proiecția generării deșeurilor
Calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale, a deșeurilor biodegradabile, a deşeurilor din construcții și desființări şi a nămolului de la stațiile de epurare orășenești (dacă este cazul) s-a realizat pe baza următorilor factori relevanţi, conform celor prezentate în capitolul 5 ”Proiecții”:
o populaţia rezidentă;
o indicele de generare a deşeurilor menajere, respectiv municipale;
o indicatorului economic PIB/capita;
o compoziţia deșeurilor;
o indicele de generare a deșeurilor din construcții și desființări;
o indicele de generare (dacă este cazul) a nămolului de la epurarea apelor uzate orășenești.
În cadrul raportului de monitorizare se va urmări evoluția acestor factori relevanți de la un an la altul.
Monitorizarea atingerii obiectivelor stabilite
Monitorizarea atingerii obiectivelor stabilite se va realiza pentru fiecare obiectiv/țintă a PNGD/PMGD în parte (inclusiv pentru obiectivele aferente programului de prevenire). Monitorizarea se va realiza utilizând indicatorii stabiliți în documentul de planificare.
În cazul obiectivelor/țintelor care au termen de îndeplinire în anul pentru care se realizează raportul de monitorizare, se va verifica atingerea lor. În cazul obiectivelor/țintelor cu termen de îndeplinire mai îndepărtate, se va evalua gradul de îndeplinire.
2.3 Elaborarea raportului de monitorizare
Cuprinsul propus pentru Raportul de monitorizare este prezentat în tabelul de mai jos.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 110 din 111
Tabel 2-1: Cuprinsul Raportului de monitorizare Nr. secțiune Titlu secțiune
1
Monitorizarea factorilor relevanți pentru proiecție
1.1
Monitorizarea populaţiei rezidente
1.2
Monitorizarea indicelui de generare a deşeurilor menajere, respectiv municipale
1.3
Monitorizarea indicatorului economic PIB/capita
1.4
Monitorizarea compoziţiei deșeurilor
1.5
Monitorizarea indicelui de generare a deșeurilor din construcții și desființări
1.6
Monitorizarea indicelui de generare (dacă este cazul) a nămolului de la epurarea apelor uzate orășenești
2
Monitorizarea atingerii obiectivelor PJGD/PMGD
2.1
Monitorizarea atingerii obiectivelor privind gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv obiectivele asociate gestionării deșeurilor periculoase și a uleiului uzat alimentat)
2.2
Monitorizarea atingerii obiectivelor privind gestionarea deșeurilor de ambalaje
2.3
Monitorizarea atingerii obiectivelor privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice
2.4
Monitorizarea atingerii obiectivelor privind gestionarea deșeurilor din construcții și desființări
2.5
Monitorizarea atingerii obiectivelor privind gestionarea nămolului de la stațiile de epurare orășenești
3
Monitorizarea atingerii obiectivelor PJPGD/PMPGD
4
Concluzii privind implementarea PJGD/PMGD
4.1
Concluzii privind monitorizarea factorilor relevanți pentru proiecție
4.2
Concluzii privind monitorizarea atingerii obiectivelor PJGD/PMGD
4.3
Concluzii privind monitorizarea atingerii obiectivelor PJPGD/PMPGD
În cazul îndeplinirii parțiale sau neîndeplinirii obiectivelor se vor identifica piedicile în calea implementării și se vor propune măsuri (cu responsabili și termene) pentru depășirea acestora. Măsurile propuse vor avea același regim cu măsurile cuprinse în PJGD/PMGD, urmând a fi asumate de către instituțiile responsabile.
Raportul de monitorizare va fi transmis la ANPM, consilii județene/Primăria Municipiului București și va fi pus la dispoziția publicului și altor organizații interesate prin publicarea pe pagina web a APM.
Romania – Ministerul Mediului
Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) Pagina 111 din 111
3. EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PJGD/PMGD
Așa cum este legiferat, evaluarea necesității de revizuire a PJGD/PMGD se realizează o dată la 2 ani, în baza concluziilor rapoartelor de monitorizare. Se propune ca procesul de evaluare a necesității de revizuire să se încheie cel târziu la sfârșitul trimestrului I al anului următor anilor pentru care se realizează evaluarea (ex. în continuarea exemplului de mai sus, primul raport de evaluare va fi finalizat în martie 2022).
Principalele criterii care stau la baza deciziei de revizuire a PJGD/PMGD sunt:
o unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluție decât cea luată în considerare la calculul proiecției de deșeuri (se iau în considerare diferențele de cel puțin 20%);
o identificarea unor categorii de deșeuri care nu au făcut obiectul planificării, dar pentru se consideră absolut necesară planificarea gestionării la nivel județean/municipiului București pentru o gestionare conformă;
o necesitatea introducerii în plan a noilor măsuri (și termene) prevăzute în rapoartele de monitorizare în cazul îndeplinirii parțiale sau neîndeplinirii a obiectivelor.
În cazul PJGD în vigoare la data elaborării prezentei metodologii, APM va realiza o evaluare a gradului de corelare a acestora cu PNGD aprobat, precum și o evaluare a impactului asupra atingerii noilor obiective și ținte de gestionare a deșeurilor și va decide dacă este necesară revizuirea. Termenul de realizare a evaluării este nu mai târziu de 3 luni de la data aprobării prezentei metodologii.
Rezultatele evaluării implementării PJGD/PMGD vor fi prezentate în cadrul unui Raport de evaluare care va fi transmis ANPM, consilii județene/Primăria Municipiului București și va fi pus la dispoziția publicului și altor organizații interesate prin publicarea pe pagina web a APM.