Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Braila - 2010

CUPRINS:

1.INTRODUCERE.......................................................................................................................................

1.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN

JUDEŢUL BRĂILA .....................................................................................................................................

1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLAM.......................

1.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE.............................................................................................................

1.2.2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ………........

1.2.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACŢIUNE

2. STAREA INIŢIALĂA JUDEŢULUI BRĂILA.................................................................................

2.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI.....................................................................…

2.1.1. VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE................................................................................................

2.1.2. DESCRIEREA JUDEŢULUI BRĂILA..............................................................................................

2.1.2.1. CARACTERISTICI FIZICE ŞI GEOGRAFICE ...........................................................................

2.1.2.2. CARACTERISTICI ADMINISTRATIVE ŞI ECONOMICE ......................................................

2.1.2.3. ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE ............................................................................

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRĂILA ...................................................................................

2.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI.................................................................................................

2.2.1.1. POLUAREA DE FOND..................................................................................................................

2.2.1.2. POLUAREA DE IMPACT...............................................................................................................

2.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE.....................................................................

2.2.2.1. STAREA RÂURILOR......................................................................................................................

2.2.2.2. STAREA LACURILOR....................................................................................................................

2.2.2.3. STAREA APELOR SUBTERANE....................................................................................................

2.2.2.4. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ A POPULAŢIEI.................................................................

2.2.2.5. SITUAŢIA APELOR UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE.......................................................

2.2.3. STAREA SOLURILOR.......................................................................................................................

2.2.4. STAREA PĂDURILOR ......................................................................................................................

2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE .................................

2.2.6. STAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE .................................................................................

2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI......................................................................................

2.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE.......................................................................................................

2.2.8.1. STAREA CALITĂŢII AERULUI ŞI A ZGOMOTULUI...................................................................

2.2.8.2. SITUAŢIA ZONELOR VERZI ŞI A ZONELOR DE RECREERE...................................................

2.2.8.3. SITUAŢIA DEŞEURILOR MENAJERE..........................................................................................

2.2.8.4. SITUAŢIA DEŞEURILOR INDUSTRIALE.....................................................................................

2.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE ŞI DE ARTĂ ...................................

2.2.10. POLUĂRI ACCIDENTALE ............................................................................................................

2.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI DE PE TERITORIUL

JUDEŢULUI BRĂILA..................................................................................................................................

2.2.11.1. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII AERULUI, APELOR DE SUPRAFAŢĂ, APELOR SUBTERANE, DEGRADARII/POLUĂRII SOLULUI……………………………..

2.2.11.2. ZONE CARE NECESITĂ RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ......................................................

2.2.11.3. DEZASTRE NATURALE……………………………………………………………………………...….

3. PROBLEME / ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL BRĂILA.........................

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A

PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU........................................................................................

3.2. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR / ASPECTELOR

DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE..................................................................................................

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA........................

4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRĂILA ............…

4.1.1. INTRODUCERE................................................................................................................................

4.1.2. STABILIREA OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR..................................................

4.1.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU.................

4.1.4. IDENTIFICAREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE...............................................................

4.1.5. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR.............................................

4.1.6. IDENTIFICAREA, ANALIZAREA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR................................................

4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA ..........................

4.2.1. MATRICILE – PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE...

5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR.......................................................................

5.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE ....................................................................

5.2. MATRICILE - PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA

PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE........................................................................................

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR...........................................................

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE....................................

6.2. MATRICILE-PLAN DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU

SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE ....................................................…

6.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA ……………………………………...……..

6.4. TERMEN DE/PENTRU REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA..............................................................................................................................

6.5. ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA.........................................................................................................

REZUMAT EXECUTIV

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu (PLAM) stabilesc scopuri, obiective şi ţinte clare pentru soluţionarea fiecărei probleme individuale de mediu şi prezintă seturi corespunzătoare de acţiuni convergente pentru atingerea acestora.

În cadrul procesului de elaborare al PLAM pentru judeţul Brăila s-au luat în considerare pe de o parte standardele şi reglementările de mediu, precum şi legislaţia în vigoare, iar pe de altă parte viitoarele modificări în legislaţia naţională de mediu, pentru atingerea standardelor Uniunii Europene. PLAM este unic datorită circumstanţelor particulare date de condiţiile de mediu ale fiecărui judeţ.

În judeţul Brăila, iniţierea procesului PLAM, implementarea şi revizuirea acestuia a fost iniţiată de către autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila. În conformitate cu responsabilităţile actuale ale autorităţii locale pentru protecţia mediului, conducătorului acesteia i-a revenit funcţia de coordonator al PLAM.

Primul pas în revizuirea acestui document l-a constituit stabilirea metodologiei, care implică stabilirea scopurilor, a obiectivelor şi a ţintelor PLAM, dar şi a indicatorilor de mediu care au fost luaţi în considerare pentru stabilirea acţiunilor.

S-a continuat cu stabilirea şi ierarhizarea problemelor ţinând cont de impactul acestora în raport cu sănătatea populaţiei, a mediului, dar şi de costurile pe care le implică.

În vederea revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu, pentru fiecare problemă de mediu s-a stabilit :

- scopul pentru mediu, care reprezintă elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei;

- obiectivele pentru mediu, sunt angajamentele măsurabile care trebuiesc atinse într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit;

- ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului;

- indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor. Documentul conţine, în mod suplimentar, o anexă privind sinteza rezultatelor activităţilor de monitorizare şi de evaluare a PLAM iniţin 2004.

Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al documentului PLAM are la bază Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

1. INTRODUCERE

1.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL BRĂILA

“Declaraţia de la Rio“ a marcat consacrarea şi acceptarea termenului de dezvoltare durabilă prin semnarea acesteia de către reprezentanţii tuturor naţiunilor reunite la Conferinţa de la Rio de Janeiro din iunie 1992. Acordul internaţional exprimat la Rio de Janeiro şi adoptarea Agendei 21 a constituit în fapt, opţiunea strategică globală pentru secolul 21.

Conform definiţiei date de Comisia pentru Mediu şi Dezvoltare ("Viitorul nostru comun", 1987), dezvoltarea durabilă implică faptul că, volumul total al capitalului, format din capitalul fizic, capitalul uman şi capitalul natural, rămâne constant sau creşte în timp.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi viitoare.

În condiţiile în care antropizarea mediului înconjurător a devenit un fenomen dominant în cadrul ecosistemelor naturale, factorul economic şi social-uman sunt cele mai importante direcţii de dezvoltare, fapt care, în condiţiile creşterii exponenţiale a sistemelor tehnologice şi a populaţiei, a condus la dezechilibre ecosistemice importante, impunându-se, astfel, tot mai mult necesitatea promovării şi aplicării conceptului de dezvoltare durabilă.

Suportul pentru dezvoltarea durabilă este armonizarea dorinţei fireşti pentru progresul economic şi social cu asigurarea îmbunătăţirii şi conservării stării mediului. Definirea conceptului de dezvoltare durabilă ca fiind “capacitatea de a satisface cerinţele generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi“ conduce la concluzia necesităţii susţinerii simultane a dezvoltării economice concomitent cu conservarea mediului natural.

Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, este necesară o planificare strategică a dezvoltării, astfel încât să existe în permanenţă un raport stabil între habitatul natural şi populaţia umană.

Această strategie de abordare planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul Conferinţei Ministeriale „Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia şi a fost concretizată prin convenţia cunoscută sub numele „Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est”, document cadru ce constituie “o bază pentru acţiunea guvernelor şi a administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi în regiune”.

Obiectivul principal al Planului Local de Acţiune pentru Mediu este dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment iniţial, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice.

Pentru judeţul Brăila PLAM reprezintă:

• un instrument pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu identificate la nivel local;

• una dintre cele cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în procesul de luare a deciziei de mediu a autorităţilor locale;

• prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Brăila reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale.

Scopul PLAM:

• evaluarea clară a problemelor de mediu,

• stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung,

• corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu planurile judeţene şi regionale.

Obiective PLAM:

• identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu,

• îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu,

• promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia în elaborarea şi implementarea programului,

• promovarea parteneriatului între autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii,

• întărirea capacităţii instituţiilor locale în administrarea şi implementarea programelor pentru protecţia mediului,

• implementarea mai eficientă a legislaţiei.

Beneficii PLAM:

• utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane,

• îmbunatăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în judeţ,

• soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu,

• implementarea viitoarelor investiţii în domeniul protecţiei mediului,

• conformarea cu cerinţele de mediu ale Uniunii Europene.

Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în mod eficient pentru următorii ani, astfel încât resursele existente să fie utilizate cu impact maxim.

Intervalul prognozat în revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu este de patru ani, perioadă în care se estimează faptul că o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu pot fi realizate, existând în acest sens o bază pentru a reevalua obiectivele generale şi specifice necesare îmbunătăţirii calităţii mediului natural în perioada analizată şi în scopul includerii problemelor de mediu din judeţul Brăila în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud Est.

1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLAM

1.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu vizează în general diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural, cât şi conformarea cu Directivele Uniunii Europene. PLAM-urile accentuează de asemenea importanţa respectării cerinţelor economice prezente, ţinând cont de necesitatea respectării principiilor de coabitare cu mediul natural.

Pentru realizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu s-a pornit de la situaţia actuală a judeţului Brăila luând în considerare aspectele legate de mediul înconjurator, cum ar fi: starea atmosferei, starea apelor, starea solului, dar şi probleme legate de aşezările umane precum şi aspecte culturale şi istorice ale judeţului. Datele referitoare la starea mediului sunt cele mai importante, acestea constituind punctul de plecare în identificarea, analizarea şi ierarhizarea problemelor.

Realizarea PLAM a necesitat relaţii de colaborare între cetăţeni şi oficialităţile locale şi, de asemenea, între toate instituţiile care coordonează realizarea acestuia, acesta fiind singurul mod de abordare care a asigurat succesul acţiunii.

Instituţionalizarea PLAM a fost deosebit de importantă pentru desfăşurarea întregului proces, marcând pe de o parte, angajamentul celor implicaţi de a face toate eforturile pentru elaborare şi implementare, iar pe de altă parte, oficializarea unui proces în beneficiul comunităţii, cu implicarea autorităţii în luarea deciziilor.

Instituţionalizarea PLAMpentru judeţul Brăila s-a realizat, prin emiterea Ordinului Prefectului nr. 435/22.11.2006 privind reactualizarea Comitetului de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu, a Grupului de Lucru şi a Comitetului de Analiză Tehnică.

• Coordonatorul Planului Local de Acţiune pentru Mediu, este Directorul coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.

Coordonatorul Planului de Acţiune pentru Mediu a răspuns pentru următoarele activităţi:

• colaborarea cu autorităţile judeţene ale administraţiei publice pentru crearea cadrului legal, asigurarea participării tuturor factorilor responsabili şi realizarea structurii organizatorice a planului;

• asigurarea colaborării cu alte instituţii şi organizaţii pentru realizarea PLAM, inclusiv pentru obţinerea informaţiilor necesare;

• coordonarea activităţilor de elaborare a PLAM şi realizarea la termen a documentelor;

• asigurarea spaţiului necesar desfăşurării activităţilor curente.

Comitetul de Coordonare al PLAM Brăila

Nr. crt.

Instituţia/Organizaţia

Funcţia

1	INSTITUTIA PREFECTULUI BRĂILA	Prefect
2	CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA	Preşedinte
3	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA	Director coordonator
4	GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEŢEAN BRĂILA	Director coordinator adjunct
5	C.N. APELE ROMANE - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BRĂILA	Director
6	DIRECŢIA SILVICĂ BRĂILA	Director
7	AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ	Director
8	DIRECŢIA DE STATISTICĂ BRĂILA	Director
9	DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ BRĂILA	Director
10	OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE BRĂILA	Director
11	OFICIUL JUDEŢEAN DE CADASTRU, GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE	Director
12	AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SE	Director executiv
13	UNIVERSITATEA BUCUREŞTI - STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ECOLOGICE BRĂILA	Director
14	ACADEMIA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI SILVICE GH.IONESCU SISEŞTI - STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ BRĂILA	Director
15	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA	Primar
16	PRIMĂRIA ORAŞULUI FĂUREI	Primar
17	PRIMĂRIA ORAŞULUI ÎNSURĂŢEI	Primar
18	PRIMĂRIA ORAŞULUI IANCA	Primar
19	UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI - FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA	Decan
20	UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU	Rector
21	MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII BRĂILA	Director
22	INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA	Inspector General
23	ONG ECO ALPEX 024	Preşedinte
24	ONG ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A IUBITORILOR NATURII	Preşedinte
25	SC JUDEŢEANA DE APĂ SA BRĂILA	Director general
26	COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE “DUNAREA” BRĂILA	Director
27	SC CET SA	Director
28	SC TERMOELECTRICA SA	Director
29	SC BRAICATA SA	Director
30	SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL	Director
31	SC ECO SRL	Director
32	SC CEPROHART	Director
33	SC SETCAR SA	Director
34	SC CELHART DONARIS SA	Director
35	SC PROMEX SA	Director
36	SC LAMINORUL SA	Director
37	SC TRACON SA	Director
38	SNP PETROM	Director
39	SC STX OFFSHORE EUROPE BRAILA	Director
40	SC AGRIMON SA	Director
41	SC MARAGRI SA	Director
42	SC VEGETAL SA	Director
43	SC MAREX SA	Director
44	SC CRUCIANI SA	Director
45	OBIECTIV-VOCEA BRAILEI	Director
46	MONITORUL DE BRĂILA	Director

Grupul de lucru al PLAM Brăila

Nr. crt.

Instituţia/Organizaţia

Numele şi prenumele persoanei desemnate

1	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA	NEGRU Nicoleta
2	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA	MARIN Vasilica
3	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA	DOBRE Daniela Ligia
4	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA	EREMIA Laura
5	INSTITUŢIA PREFECTULUI	GIURGEA Constantin
6	CONSILIL JUDEŢEANBRĂILA	NICOLAIE Adelina
7	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA	BARBU Marioara
8	GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEŢEAN BRĂILA	DRAGHIA Costică
9	A.N. APELE ROMÂNE - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BRĂILA	FUSEA Fănica
10	AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BRĂILA	LUPU Mihaela
11	DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ BRĂILA	OLTEANU Vasile
12	DIRECŢIA SILVICĂ BRĂILA	MOISEI Cosmina
13	COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE “DUNĂREA” BRĂILA	DRAGU Sanda
14	SC TERMOELECTRICA SA	CONSTANTIN Emilia
15	STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ BRĂILA	VIŞINESCU Ioan
16	UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI - FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA	CARTAŞ Viorel
17	MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII BRĂILA	ONEA Nicolae
18	AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SE	POPESCU Gabriela

Comitetul de analiză tehnică al PLAM format din conducătorii instituţiilor din care fac parte membrii Grupului de Lucru

Nr. crt.

Instituţia

1	AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA
2	INSTITUŢIA PREFECTULUI
3	CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA
4	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA
5	AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SE
6	GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEŢEAN BRĂILA
7	A.N. APELE ROMANE - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BRĂILA
8	AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BRĂILA
9	DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ BRĂILA
10	DIRECŢIA SILVICĂ BRĂILA
11	COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE “DUNAREA” BRĂILA
12	SC TERMOELECTRICA SA
13	STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ BRĂILA
14	UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI - FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA
15	MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII BRĂILA

Obiectivele urmărite:

- identificarea, evaluarea şi ordonarea celor mai serioase probleme de mediu la nivel local;

- promovarea sprijinului public şi solicitarea opiniei publice referitoare la problemele de mediu;

- întărirea capacităţii instituţiilor locale în administrarea şi implementarea programelor de mediu;

- promovarea parteneriatului între autorităţi şi alte sectoare ale comunităţii.

Revizuirea PLAM al judeţului Brăila facilitează atragerea fondurilor prin programe de finanţare internaţionale şi măreşte capacitatea de asimilare locală a acestor fonduri, proiectele potenţându-se reciproc.

PLAM pentru judeţul Brăila este complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu precum şi acţiunile identificate ca prioritare în domeniul protecţiei mediului.

Deoarece PLAM reprezintă un instrument de sprijin al comunităţilor în stabilirea priorităţilor, implementarea acestora şi participarea publică în luarea deciziilor de mediu la nivel local.

PLAM reprezintă un proces dinamic a cărui evoluţie este practic continuă, depinzând de o serie de factori social-economici care evoluează în timp. De aceea, planul necesită o permanentă monitorizare şi actualizare, iar în stabilirea obiectivelor, indicatorilor, acţiunilor şi a termenelor pentru atingerea acestora s-au luat în considerare obligaţiile ce revin României în vederea conformării cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, astfel încât la finalizarea PLAM-ului se va putea obţine o evaluare a Programului de aplicare a Acquis-ului comunitar la nivel local.

1.2.2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ ASPECTELOR DE MEDIU

Grupul de lucru pentru PLAM a procedat la identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu şi la ierarhizarea lor.

Etapele parcurse au fost următoarele:

§ Identificarea surselor de date: primării, oraşe şi comune, instituţii şi ONG-uri;

§ Colectarea datelor şi completarea lipsurilor;

§ S-au completat informaţiile cu datele de mediu furnizate de specialiştii din instituţiile judeţene care gestionează aceste probleme

§ S-a procedat la “Analiza SWOT” privind resursele de implementare a PLAM în judeţul Brăila, rezultatele analizei au permis elaborarea unui plan realist, care să aibă şanse de implementare. S-au identificat şi evaluat astfel:

o punctele tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţului;

o punctele slabe interioare ale comunităţii;

o oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;

o riscurile, respectiv ameninţările acesteia prin neimplementarea măsurilor.

Problemele de mediu identificate în judeţul Brăila

Identificarea problemelor/aspectelor de mediu în judeţul Brăila a fost realizată folosind trei tipuri de surse informaţionale:

Rapoarte şi studii de specialitate ale instituţiilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea mediului natural şi a activităţilor antropice cu impact asupra mediului (Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia Naţională a Apelor – Sistemul de Gospodărire a Apelor BRĂILA, Direcţia Silvică BRĂILA, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Directia de Sănătate Publică etc);
Rapoarte, studii şi evidenţe ale administraţiei publice locale şi judeţene (Consiliul Judeţean, Primării şi Consilii Locale), în acest scop fiind completat de către administraţia publică locală şi un chestionar complex ce a vizat analiza calităţii mediului şi problemele/aspectele de mediu identificate de către aceste instituţii la nivel administrativ teritorial;
Agenţii economici şi instituţiile de cercetare/educare, prin solicitarea unor studii, rapoarte specifice unei activităţi economice sau unui domeniu/areal bine definit, în scopul fundamentării analizei de risc efectuate pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu;

Modul de a defini categoriile de probleme identificate se bazează pe două elemente principale:

a) Caracterizarea şi evaluarea pe factori de mediu

b) Caracterizarea şi evaluarea pe activităţi sociale şi/sau economice

Din prelucrarea informaţiilor deţinute, precum şi din sursele informaţionale, problemele de mediu identificate au fost încadrate în10 categorii, cinci categorii de probleme vizând elemente ale mediului natural şi cinci categorii de probleme vizând elemente ale activităţii sociale-economice antropice:u majuscule?:

1. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

3. POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

4. POLUAREA ATMOSFEREI

5. GESTIUNEA DEŞEURILOR

6. MEDIUL NATURAL

7. PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

8. TURISM ŞI AGREMENT

9. MEDIUL ANTROPIC

10. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat în conformitate cu Metodologia de evaluare şi implementare a PLAM, utilizând metoda analizei multicriteriale a problemelor identificate şi prin solicitarea opiniilor specialiştilor pe fiecare domeniu.

1.2.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACŢIUNE

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea PLAM a avut următoarele faze:

Faza I-Iniţierea PLAM

Aceasta fază a cuprins iniţierea procesului de elaborare a PLAM şi definirea scopurilor proiectului. Pentru aceasta s-au identificat factorii interesaţi, s-au iniţiat activităţile pentru implicarea publicului şi s-a format Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.

Faza II-Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor

Pentru aceasta au fost stabilite metodologii de evaluare s-a stabilit scopul evaluării şi s-a realizat analiza SWOT. Activităţile principale au constat în identificarea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final au fost stabilite priorităţile de mediu.

Faza III-Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru Mediu

Au fost clasificate problemele care au fost incluse în procesele de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, s-au stabilit scopurile şi ţintele, s-au identificat acţiunile posibile şi criteriile de evaluare. S-a elaborat, se adoptă şi se instituţionalizează forma finală a PLAM.

Faza IV-Acţiuni de implementare

Urmează identificarea potenţialelor instituţii pentru implementare, pregătirea planului de Implementare a Proiectului şi asigurarea integrării PLAM în procesele legale de planificare.

Faza V-Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

În ultima fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiţiilor iniţiale şi a rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului.

Faza VI-Revizuirea şi actualizarea PLAM

Se realizează evaluarea rezultatelor implementării PLAM, se restabilesc problemele şi priorităţile de mediu pentru perioada respectivă.

Planul de Acţiune propriu-zis a fost realizat pe baza etapelor corespunzătoare unor principii planificate strategic, astfel:

§ Cu ajutorul listei de priorităţi au fost aranjate problemele în „arborele problemelor” care a fost ulterior convertit în arborele obiectivelor. Astfel de „arbori” au fost creaţi separat pentru apă, aer, sol, diverse domenii de activitate pentru care au fost stabilite priorităţi de mediu.

§ Fiecare „arbore de obiective” a fost dezvoltat ulterior într-o matrice plan de Acţiune cu următoarea structură:

o obiectivul general;

o obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de ţinte şi indicatori;

o stabilirea acţiunilor pentru fiecare obiectiv specific, împreună cu responsabili de implementare, termene limită şi costuri;

o etape în implementarea fiecărei activităţi.

2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI BRĂILA

2.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI

2.1.1. Valori istorice şi culturale

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din anii 5000 i.Hr, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice datând din acea perioadă, vestigii ale civilizaţiilor Boian şi Gumelniţa care sunt dovada continuităţii vieţii şi a civilizaţiei în această regiune.

Prima menţiune documentară referitoare la Brăila se întâlneşte în lucrarea „Libro del conoscimento” (1350 ) în care se vorbeşte despre o localitate la Dunărea de Jos sub numele de Drinago. Ulterior apare sub numele Brillago - în documentele greceşti, Proilabum sau Proilava - în documentele turceşti, Ibrail sau IBRĂILA.

Oraşul BRĂILA a fost pentru prima dată atestat documentar la 20 ianuarie 1368, într-un Privilegiu acordat negustorilor braşoveni de către Vladislav Vlaicu –Domnul Ţării Romăneşti, numele Brăilei apare în două locuri ”excepta via Braylan” (cu excepţia drumului Brăilei) şi “per dictam viam Braylam” (pe amintitul drum al Brăilei). Este prima menţiune directă şi precisă a numelui: "Braylam". Într-o hartă din aceeaşi perioadă, se vorbeşte de Brigala, iar mai târziu de Brillago. O cronică despre istoria otomanilor aminteşte despre Ibrail sau Berail. La sfârşitul secolului XIV-lea, Brăila este pomenită în relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeşte despre “ein Stadt Uerebeyl”.

În secolul al XV-lea găsim numele Brăilei sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei voievodului “tibor din Transilvania”. O altă formă a numelui e prezentată într-o hartă ce însoţeşte tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, “loc deşert în care locuiesc numai pescarii”. În surse din secolul al XVI-lea, Brăila apare sub forma de Brelago.

Din vremuri imemorabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul pe malul vestic al Dunării. Un velier, stema oraşului Brăila, a fost simbolul comerţului, ocupaţia principală a locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber.

Brăila a tentat mereu puterile vremii, datorită potenţialului său economic, datorită aşezării sale strategice. Locul unde Dunărea Veche îşi dă mâna cu Dunărea Nouă a constituit răscrucea unor drumuri, evenimente şi întâmplări pe care istoria nu le poate trece cu vederea. Cele trei secole de stăpânire otomană (1539-1828) şi-au pus amprenta asupra destinului Brăilei.

În urma Tratatului de la Adrianopol din 1829, Brăila a revenit la ţară, cunoscând în perioada următoare o reală înflorire. Convieţuirea românilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunăre un parfum pitoresc şi o deschidere cosmopolită spre cultura europeană. Cel mai mare progres economic s-a înregistrat în a doua jumatate a secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea.

Conform descrierilor de epocă, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Brăila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurându-se de prosperitate. Urbea beneficia de existenţa mai multor filiale de bănci, firme şi agenţii fluviale şi maritime renumite, precum şi reprezentanţe diplomatice de înalt nivel. Portul are o importantă sursă a dezvoltării, având o medie pe zi de peste 40 de vase intrate şi ieşite.

Începutul secolului al XX-lea găseşte Brăila într-un proces de explozie demografică şi urbanistică. De altfel, Brăila este printre puţinele oraşe din ţară dezvoltate după un riguros plan urbanistic, având reţeaua de străzi sistematizată după un model radiar-concentric de tip amfiteatru.

Multe premiere naţionale notabile pot fi legate de numele Brăilei. BRĂILA este unul dintre primele oraşe româneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lămpi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcţia de cheiuri şi dane pentru Portul Brăila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleca de la Brăila pe Dunăre cu transport de pasageri (1895). Tot la Brăila s-a pus în funcţiune prima uzină electrică, la numai 13 ani dupăinvenţia lui Edison. Primul oraş din România care a avut tramvai electric a fost BRĂILA (1901). O fabrică de celuloză din stuf –prima încercare de a valorifica stuful din Balta Brăilei este deschisă tot la Brăila (1906). Cel mai mare castel de apă din ţară, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat înfuncţiune la Brăila (1912).

Aici s-a înfiinţat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale şi Bunuri (1882). Curtea Comercială şi Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieţii econoomice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerţul înfloritor şi dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. Această dezvoltare a însemnat mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, şantier naval (1864), fabrică de bere (1872) şi docuri (1883).

Brăila a devenit la începutul secolului XX o importantă zonă comercială a continentului, fiind denumită grânarul Europei.

Prima investiţie străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. Port important, Brăila a fost sălaş pentru multe grupuri etnice - greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni, saşi - care trăiesc în pace şi înţelegere. Tradiţiile, obiceiurile şi credinţele acestora au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a oraşului având un specific aparte, datorită convieţuirii populaţiei române cu aceste etnii.

Dintre monumentele istorice şi religioase se remarcă cu precădere Muzeul Brăilei care dispune de un fond deosebit de colecţii istorice şi arheologice, considerat ca unul dintre marile aşezăminte de cultură de acest gen din România. De asemenea, Muzeul de Etnografie, Casa Colecţiilor, Teatrul Dramatic "Maria Filotti", Biserica Grecească (1863-1872), cu vitralii valoroase şi fresce realizate de Gheorghe Tătăarescu, Casa Memorială Panait Istrati (în Brăila şi Baldovineşti), Casa Memorială Perpessicius.

În Piaţa Sf. Arahanghel, din centrul vechi se află Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", fostă moschee (sec. XVII), transformată în 1831 în biserică ortodoxă. Construcţia, păstrează elemente orientale, fiind una din puţinele biserici din România care nu are turlă. Tot aici există din 1906 grupul statuar Traian, ridicat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei. Pe latura de vest a a pieţei este amplasat din anul 1909 Orologiul-Brăila (1909), un alt obiectiv deosebit, pe soclul acestuia fiind marcată o corabie cu pânze-simbol al portului de pescari.

Nu în ultimul rând trebuie amintite şi Statuia Ecaterinei Teodoroiu-Brăila, în memoria eroinei care s-a jertfit pentru apărarea patriei, în luptele de la Mărăşeşti din primul război mondial (septembrie 1917) şi Portul-Brăila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului român Anghel Saligny şi la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat.

Panait Istrati, Panait Cerna, Fraţii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius, Anton Bacalbaşa, George Niculescu-Basu, Petre Ştefănescu-Goangă, Elena Teodorini, Ionel Perlea, George Cavadiasunt doar câteva din personalităţile marcante ale ştiinţei şi culturii, de renume mondial, care au dus renumele oraşului şi sunt mândria locuitorilor săi.

Din punct de vedere cultural a devenit un important eveniment Festivalul Internaţional de Canto "Haricleea Darclée", care patronat de marea soprană Mariana Nicolesco a devenit un important eveniment muzical internaţional.

2.1.2. DESCRIEREA JUDEŢULUI

2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice

Suprafaţa judeţului Brăila este de 4.766 km pătraţi ceea ce reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări.

Poziţia pe harta României este dată de următoarele coordonate:

28 grade şi 10 minute longitudine estică - punct extrem fiind comuna Frecăţei;
27 grade şi 5 minute longitudine vestică, punct extrem comuna Galbenu;
45 grade şi 28 minute latitudine nordică, punct extrem comuna Măxineni;
44 grade şi 44 minute latitudine sudică, punct extrem comuna Ciocile.

Judeţul Brăila are ca vecini judeţul Galaţi la nord, judeţul Tulcea la est, judeţul Ialomiţa la sud şi judeţul Buzău la vest.

Judeţul Brăila este amplasat în sud-estul României ocupând o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului, mici porţiuni din Câmpia Sălcioara şi Câmpia Buzăului, iar în est cuprinde Insula Mare a Brăilei.Fiind situat în câmpie, relieful este în general uniform cu aspectul unui şes, cu altitudini ce nu depăşesc 50 m, peisajul fiind monoton şi fără bariere naturale, singurele accidente de teren fiind apele curgătoare, crovurile şi depresiunile lacustre.

Clima este temperat-continentală, moderată, caracterizată prin omogenitate, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, cu nuanţe mai excesive în vest manifestate prin ierni friguroase (viscole puternice), şi veri călduroase şi secetoase (cu temperatura maximă absolută înregistrată pe ţară -44,5oC) şi mai moderate în est, în Lunca Siretului şi în Insula Mare a Brăilei, cu vânturi dominante din nord şi nord-est; situat în apropierea Mării Negre, judeţul Brăila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5oCfaţă de restul câmpiei.

Temperatura medie anuală este de 10,5oC, maxima absolută înregistrată în anul 1951, ajungând la 44,5 oC, minima absolută scăzând până la - 30oC(anul 1942 ).

Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depăşind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. Precipitaţiile anuale sunt reduse (în medie 456 l/mp) şi au caracter torenţial vara. Cantitatea anuală de precipitaţii nu acoperă necesităţile obţinerii producţiilor agricole, deficitul de apă fiind acoperit prin irigaţii.

Ape subterane

Principalele formaţiuni geologice care posedă proprietăţi hidraulice conductive şi capacitare (de transmisivitate şi înmagazinare), prezentând astfel importanţă practică din punct de vedere hidrogeologic, sunt formaţiunile:

cuaternare ce aparţin pleistocenului inferior (stratele de Frăţeşti), prezente în zona de vest, nord şi est a judeţului Brăila;
cele de vârstă pleistocen superior (nisipuri de Mostiştea şi pietrişurile din Terasele Dunării);
formaţiunile holocene (aluviunile grosiere ale râurilor Siret, Buzău, Călmăţui şi Dunăre).

În formaţiunile cuaternare sunt prezente, în raport cu adâncimea, trei tipuri de acvifere şi anume:

acviferul situat în depozitele loessoide;
acviferul freatic propriu-zis din văile fluviatile şi din zona de câmpie (primul strat cu permeabilitate ridicată sub depozitele loessoide);
acviferul de adâncime.

Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursă totală de 9842,59 l/s.

Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 5059 l/s.

Ape de suprafaţă

Reţeaua hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului temperat continental şi a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi ale unor cursuri de apă ceau direcţia nord-vest, sud-estşi depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente.

Hidrografia judeţului se caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având caracter tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile (crovuri) se cantonează lacuri.

Reţeaua hidrografică este organizată pe 5 bazine hidrografice, astfel:

1.Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea

Cea mai importantă artera hidrografică a judeţului este Dunărea cu cele douăbraţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) spre Dobrogea şi Braţul Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, actualmente compusă din incinta indiguită Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi complexul de 10 ostroave în regim liber de inundaţie – aria protejată Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (cunoscut ca Insula Mică a Brăilei) cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie lucii de apă (bălţi, canale şi iezere).

Fluviul Dunărea (222,5 km, Qmed = 6200 m3/s), utilizat în scopul navigaţiei fluviale şi maritime, alimentării cu apă pentru populaţie, industrie, zootehnie şi irigaţii, are o mare importanţă economică, atât din punct de vedere al alimentării cu apă a municipiului Brăila, cât şi a sistemelor de irigaţii.

2.Bazinul Hidrografic al râului Buzău (207 km, Qmed = 26,32 m3/s), utilizat în special pentru irigaţii şi industrie.

3.Bazinul Hidrografic al râului Călmăţui (119 km, Qmed = 1,10 m3/s), curge pe teritoriul judeţului Brăila între Jugureanu şi Gura Călmăţui, pe o distanţă de 84 km, în cea mai mare parte fiind amenajat pentru irigaţii.

4.Bazinul Hidrografic al râului Siret (55 km, Qmed = 220 m3/s) utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole. Râul Siret delimitează partea de nord a judeţului Brăila de judeţul Galaţi pe o lungime de 50 km. Pe partea dreaptă, la Voineşti, primeşte ca afluent râul Buzău, care udă teritoriul judeţului Brăila pe o lungime de 126 km.

5.Bazinul Hidrografic al râului Ialomiţa cu subbazinul Strachina care are un număr redus de folosinţe de apă în judeţul Brăila.

Cursurile fluviului Dunărea şi ale râurilor de pe teritoriul judeţului Brăila sunt îndiguite în totalitate, iar suprafaţa de 5 % din teritoriul judeţului Brăila care este împădurită se situează în albia majoră a cursurilor de apă din judeţ.

Zonele afectate de eroziuni de maluri, conform documentaţiei „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii) Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean – Faza I”, elaborată de IPTANA sunt:

Ø comuna Măxineni, sat Corbu Vechi - pe râul Siret – 0,68 ha; eroziune cu lungimea de aproximativ 500ml;

Ø comuna Racoviţa, sat Racoviţa - pe râul Buzău – 0,13 ha; eroziune cu lungimea de aproximativ 600 ml;

Ø comuna Râmnicelu, sat Mihail Kogălniceanu - pe râul Buzău – 0,16 ha;

Ø comuna Scorţaru Nou, sat Pitulaţi - pe râul Buzău – 0,095 ha; eroziune cu lungimea de aproximativ 150 ml;

Ø comuna Şuţeşti - pe râul Buzău : 0,69 ha eroziune cu lungimea de aproximativ 700 ml.

Lacurile

Lacurile şi bălţile din judeţul Brăila sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Lacuri clasto carstice	Limanuri fluviatile	Lacuri de luncă (meandru/braţ părăsit)	Lacuri de acumulare (apa fol la irigat)	Lacuri terapeutice - sărate cu nămol sapropelic	Ape minerale şi termale	Lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole	Amena jări piscicole
Ianca - 332 ha	Jirlău – 836 ha	Blasova – 400 ha (Dunăre)	Galbenu (Valea Boului)	Lacu Sărat I şi II		Blasova	Măxineni
Plopu – 300 ha	Ciulnita – 92 ha	Japşa Plopilor – 76 ha (Dunăre)	Sătuc Valea Boului)	Câineni Băi	4 sonde cu ape geotermale: -2 Însurăţei -1 M.Bravu -1 Victoria	Şeicuţa	Grădiştea
Lutul Alb - 357 ha	Câineni – 74 ha	Sărat Batogu (Călmăţui)	Mircea Vodă Buzoel Nord	Movila Miresii		Plopu	Lutul Alb
Movila Miresii – 180 ha		Bentu Batogu Călmăţui		Batogu		Lacul Dulce	Vultureni
Secu – 108 ha		Lacu Sărat (în apropiere de Brăila)				Popa	Iezna
Tătaru – 137 ha						Ianca	Seaca
Coltea							Zăvoaia
Plaşcu							Jirlău

Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate în depresiuni de tasare înloess sau crovuri), numite şi lacuri de crov, limanuri fluviatile şi lacuri de luncă.

Din prima categorie fac parte Ianca, Plopu, Lutul Alb, Movila Miresii, Secu, Tătaru, Colţea, Plaşcu şi altele, iar din a doua : Jirlău, Ciulniţa şi Câineni, iar din a treia lacurile din lunca Dunării.

Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se găsesc îndeosebi în lunca Dunării: Blasova, Japsa Plopilor, pe terasa Călmăţuiului (Sărat Batogu, Bentu Batogu) precum şi în apropiere de Brăila (Lacu Sărat). De asemenea există şi lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu şi Sătuc pe pârâul Valea Boului, precum şi Mircea Vodă pe Buzoel Nord a căror apă este folosită la irigat.

O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Câineni , Movila Miresii şi Batogu.

Lacul Sărat Brăila este situat la 16 m peste nivelul mării, fiind înconjurat de 70 ha de pădure care atenuează climatul de stepă, făcând astfel din staţiune un loc plăcut de odihnă. Lacul cu o salinitate mare, este un vechi curs al Dunării, blocat acum. Fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Valoarea terapeutică a apei şi a nămolului din staţiunea Lacu Sărat este cunoscută de multă vreme de către locuitorii acestei regiuni, fiinddin păcate singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală.

Lacurile Câineni şi Movila Miresii au fost exploatate până prin anii 1990-1993, după care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Câineni) sau facilităţile de exploatare au fost abandonate şi chiar demolate (Movila Miresii). Pentru lacul sărat Câineni, Agenţia Naţională Pentru Resurse Minerale a emis licenţa de concesiune pentru exploatare pe o perioadă de 20 ani, pentru S.C.” Florgeus Prod Com. Impex” S.R.L Bucureşti, dar până în prezent această societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. Întrucât caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zăcământ de ape minerale tip clorosodic-sulfatat-magnezian şi nămol sapropelic, exploatarea va consta în folosirea acestor resurse în scop terapeutic, extracţia nămolului fiind autorizată pentru un volum de 190 mc/an.

De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole cum ar fi: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajările piscicole Măxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău. Lacurile Ciulniţa, Plopu, Ianca şi Jirlău şi au fost amenajate pentru piscicultură, dar la ora actuală această activitate este ca şi inexistentă.

Pe lângă aceste resurse naturale de la suprafaţa solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul deţine importante rezerve utile necesare industriei şi construcţiilor.

Principalele zăcăminte din judeţul Brăila sunt zăcămintele de ţiţei şi gaze şi se află situate în două unităţi geologice distincte şi anume:

-în zona sud-estică a Platformei Moesice

-în zona nordică a Promontoriului Nord Dobrogean.

În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află în exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat sud-vest-nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-Plopu-Bordei Verde- Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti. Luând ca obiect de studiu zăcămintele de hidrocarburi din cadrul Promontoriului Bordei Verde-Însurăţei au fost puse în evidenţăzăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa.

În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zacămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina.

Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Gardiştea, Balta Albă.

Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii.

Zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, cu rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate la Făurei-rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor.

Ape minerale şi termale

În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 900-95oC. Sondele aparţin S.C.” Foradex” S.A. Bucureşti şi sunt în custodia unităţilor administrativ teritoriale locale primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăţei pentru prepararea agentului termic pentru locuinţe.

Rezerva de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenţi economici care exploatează această resursă. Perimetrul de exploatare concesionat de către S.C. „Traian” S.A Brăila conform Licenţei de concesiune a exploatării nr. 658/1999 şi Avizului nr. 11 - S/11.02.2008, al ARNM, are o suprafaţă de 88,6 ha şi este situat în sectorul central vestic. Perimetrul de exploatare al UTB este situat în sectorul estic şi are o suprafaţă de 34,8 ha conform Licenţei de concesiune nr. 1075/1999 şi Avizului nr.17 – S/19.01.2007 al ARNM.

2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice

Organizarea administrativ-teritorială, introdusă din 1968, pentru judeţul Brăila este următoarea: 4 oraşe din care un municipiu şi 40 de comune. Reşedinţa de judeţ este municipiul Brăila, iar reţeaua de localităţi cuprinde oraşele Făurei, Ianca şi Însurăţei şi patruzeci (40) de comune după cum urmează: Bărăganul, Berteştii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Frecăţei, Galbenu, Gemenele, Gradiştea, Gropeni, Jirlău, Măraşu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Roşiori, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Stăncuţa, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Şuţeşti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria, Vişani, Viziru, Zăvoaia. În cuprinsul acestora există 140 sate, dintre care 9 în perimetre urbane. Oraşele sunt mici, cu o suprafaţă comparabilă cu a satelor şi cu accentuat caracteristic rural, neavând suficiente dotări de tip urban.

În ierarhia naţională, judeţul Brăila ocupă locul 37 din punctul de vedere al numărului oraşelor şi al satelor, respectiv locul 39, în ceea ce priveşte numărul comunelor. Acest fapt, coroborat cu locul 32 deţinut prin prisma suprafeţei judeţene totale(de 4766 km2),conduce la concluzia că soluţia administrativă este una dintre cele mai reduse (simplificate) la nivel naţional.

La 1 iulie 2008 judeţul Brăila avea o populaţie 362.352 locuitori (faţă de 373.174 înregistraţi la recensământul din 2002), număr care, raportat la suprafaţa judeţului conduce la o valoare a densităţii medii de 76,03 locuitori/km2, valorile fiind diferite în mediul urban faţă de mediul rural: 509,99 locuitori/km2 şi respectiv 29,48 locuitori/km2. Judeţul Brăila este specific din punct de vedere al împărţirii populaţiei în mediul urban şi rural, cu o structură dezechilibrată prin faptul că populaţia urbană este mai numeroasă decât cea rurală, fiind singurul de acest fel din ţară. Se observă o scădere accentuată a populaţiei la nivel judeţean, în medie observându-se o involuţie a numărului de persoane cu 0.98%/an. Indicele de descreştere pentru mediul urban este cu 1.37%/an, în timp ce pentru mediul rural este cu 0.16%.

În perspectiva dezvoltării urbane se ia în considerare aglomerarea Galaţi-Brăila posibil a se realiza datorită distanţei mici dintre localităţile Brăila şi Galaţi. Aflată încă "în germene" această zonă metropolitană, se va extinde şi se va compune din localităţile Galaţi, Brăila, Baldovineşti, Vădeni, Zagna-Vădeni, Lacu Sărat, Chiscani, Vărsătura, I.C. Brătianu plus alte comune din împrejurimile celor 2 mari oraşe. Se estimează că populaţia acestei aglomerări va fi în jur de un milion de locuitori şi va deveni cea de a doua aglomerare din România,

2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole

Starea economică a judeţului Brăila se găseşte în relaţie directă cu resursele naturale existente şi cu potenţialul capacităţiilor profesionale ale populaţiei active. Principalele elemente ce descriu starea economică sunt reprezentate de:

Agricultura ocupa un rol important în economia judeţului Brăila care dispune de o suprafaţă totală de 387.478 ha teren agricol, din care 353.087 ha teren arabil (91,12%), 28.905 ha păşuni (7,45%), 640 ha livezi (0,16%) şi 4.840 ha vii (1,25%). Ponderea principală a terenurilor din judeţul Brăila o deţin terenurile agricole (81,50%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, (5,86%). Alte terenuri ocupă 12,64% (ape, drumuri şi căi ferate, curţi şi construcţii etc.) Trebuie menţionat faptul că suprafaţa arabilă a judeţului deţine una din cele mai mari ponderi în suprafaţă agricolă (91,12%), în raport cu media naţională (cca. 63%).

Suprafaţa amenajată pentru irigaţii este de 357.783 ha, iar suprafaţa irigată în anul 2007 este de 90307 ha. Se distinge Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha, incintă îndiguită rezultată prin desecarea vechii Bălţi a Brăilei, teritoriul fiind amenajat cu lucrări complexe de îmbunătăţiri funciare şi reprezintă cea mai mare exploatare agricolă din ţară. De asemenea, agricultura judeţului Brăila este recunoscută şi prin rezultatele notabile obţinute în zootehnie, şi anume, în creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi păsărilor pentru carne şi ouă. Principalele produse vegetale ale agriculturii în judeţul Brăila sunt: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, fructe, struguri.

Fondul silvic al judeţului Brăila este alcătuit din plop euroamerican şi alb, salcie albă selecţionată, salcâm şi mai puţin stejar şi ulm, pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă 27.220 ha.

Apele şi bălţile reprezintă o suprafaţă de 37.735 ha. Activitatea de pescuit şi de exploatare a amenajărilor piscicole, care au fost emblematice pentru judeţul Brăila sunt încontinuu regres. Potenţialul productiv al lacurilor şi amenajărilor piscicole existente nu sunt utilizate la întreaga lor valoare.

Sectoarele industriale sunt reprezentate de:

§ producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice;

§ extragerea ţiţeiului şi a gazelor naturale precum şi transportul acestora prin conducte;

§ construcţii de utilaje şi maşini;

§ construcţii şi reparaţii de nave maritime şi fluviale;

§ metalurgie şi profile laminate la cald;

§ producerea de hârtie ;

§ prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei;

§ producerea de confecţii pentru adulţi şi copii;

§ fabricarea bunurilor alimentare şi nealimentare.

Activităţile de transport pe uscat şi pe apă joacă un rol important în economia judeţului, context în care se acordă o atenţie constantă acestui segment. Căile de comunicaţie includ (conform datelor statistice pentru anul 2004 ale Direcţiei Regionale de Statistică Brăila):

§ Reţeaua feroviară: lungimea căilor ferate însumează 168 km, cu o densitate de 36 km/ 1000 km2

§ Circulaţia rutieră în judeţ se desfăşoară pe o reţea de 1188,899 km, drumuri dintre care 826,024 km sunt modernizate (îmbrăcăminte asfaltică), iar 244,625 km pietruite.

§ Drumurile judeţene şi comunale măsoară 923 km, din care 804,406 km sunt drumuri modernizate.

Reţeaua de căi ferate este slab reprezentată, fiind compensată de transportul rutier pe şosele şi de transportul naval pe fluviul Dunărea.

De verificat datele cu cele de la PATJ sau Dezv durabila

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRĂILA

2.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI

Din anul 2008, calitatea aerului ambiental a fost monitorizată prin două reţele de monitorizare: manuală şi automată. Prin reţeaua manuală s-au făcut determinări pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile şi precipitaţii., datele de monitorizare fiind raportate la limitele din STAS 12574/87 privindcondiţiile de calitate ale aerului în zonele protejate.

Monitorizare automatăse face prin măsurători continue în cinci staţii automate, parte a sistemului naţional de monitorizare, realizat în cadrul Proiectului PHARE “Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului”, componenta 2 – Monitorizarea calităţii aerului“, care urmăreşte îmbunătaţirea la nivel naţional a reţelei de monitorizare a calităţii aerului. Judeţul Brăila a fost dotat cu cinci staţii automate de monitorizare a calitaţii aerului, întrucât include o parte a aglomerării urbane Galaţi –Brăila.Aceste staţii sunt amplasate în zone reprezentative pentru pentru fiecare tip de staţie:

Staţia Brăila 1- Staţia de trafic este amplasată pe Calea Galaţi nr.53 şi monitorizează nivelelede poluare generate preponderent de emisiile din trafic cu fluxuri medii şi ridicate de pe străzile limitrofe.Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, Nox, CO, Pb, PM10, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen.

Staţia Brăila 2 - Este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, la distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul oraşului precum şi contribuţiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport al poluanţilor atmosferici proveniţi din exteriorul oraşului.Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, Nox, CO, Pb, PM2,5, benzen, toluen, o,m, p-xilen, etilbenzen.

Staţia Brăila 3 - Este situată în Comuna Cazasu şi monitorizează nivelele medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport al poluanţilor ce provin din municipiul Brăila. Monitorizarea se realizează în vederea evaluării expunerii populaţiei şi a vegetaţiei din localităţile de la marginea zonei urbane, localităţi unde pot apărea fenomene de poluare fotochimică.

Staţia Brăila 4 - Este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei de pompare ape uzate a R.A. APA şi determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

Staţia Brăila 5 –Este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC.” Termoelectrica” S.A – suc. Electrocentrale şi monitorizează nivelul de poluare a aerului în zona învecinată emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.

BR 3

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene. Rezultatele înregistrate sunt raportate la valorile limită prevăzute în Ord. MAPM 592/2002 .

În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute în Ord. MAPM 592/2002. Valori mai ridicate s-au înregistrat la pulberi în suspensie PM10 şi ozon cauzate de seceta prelungită şi de valorile ridicate ale temperaturii mai ales în sezonul călduros.

În cele ce urmează sunt redate rezultatele monitorizării, pentru fiecare indicator de calitate a aerului. Pentru dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac şi pulberi în suspensie sunt prezentate rezultatele monitorizării prin ambele reţele, pentru anii 2003-2008 pentru reţeaua manuală, comparativ cu anul 2008 pentru reţeaua automată, 2008 fiind primul an de funcţionare a acesteia. Pentru indicatorii metale grele, monoxid de carbon, benzen şi NOX sunt prezentate rezultatele monitorizării automate pentru anul 2008.

Dioxidul de azot – manual

NO2

Sediu APM

Staţia Nord

Lacu Sărat

Apaterm

CET Chiscani

Media anuală

Medii anuale

(µg/mc)

6,08

5,83

4,28

3,87

3,90

4,79

VLA µg/mc

Fig. 2.2.1.1. Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot

Dioxidul de azot din aerul ambiental, monitorizat la 24 de ore în cinci puncte de prelevare, a înregistrat valori medii anuale care nu au depăşit 61% din valoarea limitei anuale (10 µg/mc) impuse de STAS 12574/87.

Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2 din anii anteriori comparativ cu anul 2008 are o tendinţă descrescătoare.

NO2	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Medii anuale (µg/mc)	6,74	6,79	5,86	6,59	5,38	4,79

Fig. 2.2.1.2. Concentraţia medie a dioxidului de azot în 2008 comparativ cu anii anteriori

Dioxidul de azot - automat

NO2	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
Medii anuale (mg/mc)	43,02	15,76	8,61	13,62	11,68

Fig. 2.2.1.3. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în 2008

Valorile medii anuale în urma măsurătorilor pe cele cinci staţii automate sunt sub valoarea limită admisă de către OM 592/2002, excepţie făcând media anuală înregistrată în staţia Br-1 (staţie de trafic) care depăşeşte valoarea limită anuală de 40 μg/mc.

Dioxidul de sulf – manual

SO2

Sediu APM

Staţia Nord

Lacu Sărat

Apaterm

CET Chiscani

Media anuală

Medii anuale

(µg/mc)

5,94

5,09

4,24

5,31

5,25

5,16

Fig. 2.2.1.4. Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf

Concentraţiile medii ale SO2 din aerul ambiental au valori care se situează în intervalul 7% - 10% din valoarea CMA anuală (60 µg/mc).

Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2 din anii anteriori, comparativ cu anul 2008, are o tendinţă descrescătoare, cu precădere în perioada 2006-2007.

SO2	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Medii nuale (µg/mc)	8,07	10,55	4,17	9,94	6,33	5,16

Fig. 2.2.1.5. Concentraţia medie a dioxidului de sulf în 2008 comparativ cu anii anteriori

Dioxidul de sulf automat

SO2	Br1	Br3	Br4	Br5
Medii anuale (mg/mc)	3,51	10,30	11,47	7,51

Fig.2.2.1.6. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în 2008

Valorile medii anuale înregistrate în anul 2008 pentru dioxidul de sulf, în urma măsurătorilor pe cele cinci staţii automate s-au situat sub valoarea limită (20 mg/mc) admisă de către OM 592/2002.

Pulberi în suspensie - manual

Pulberi în suspensie

Sediul APM

Uz apă Brăila

Staţia Nord

Vermatta

CET Chiscani

Uz apă Ianca

Media anuală

Medii anuale

(µg/mc)

50,23

56,16

55,55

35,24

49,53

45,49

48,7

Fig. 2.2.1.7. Concentraţiile medii anuale ale pulberilor în suspensie

Concentraţiile medii anuale din cele şase puncte de prelevare în care s-a făcut monitorizarea acestui indicator nu depăşesc valoarea CMA anuală de 75µg/mc.

Concentraţia medie anuală din 2008ca şi cele din anii anteriori nu depăşesc concentraţia anuală maximă admisă (75µg/mc).

Pulberi în suspensie	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Medii anuale (µg/mc)	73,09	70,55	50,96	46,41	62,14	48,7

Fig. 2.2.1.8 Concentraţia medie a pulberilor în suspensie, în 2008 comparativ cu anii anteriori

Pulberi în suspensie - automat

PM10	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
Medii anuale (mg/mc)	28,54	34,02	32,54	38,29	24,76

Fig.2.2.1.9 Concentraţia medie anuală a pulberilor în suspensie în 2008

Valorile medii anuale ale pulberilor în suspensie (PM 10), măsurate în toate cele cinci staţii automate nu au depăşit valoarea limită anuală (40 μg/mc) prevăzută în OM 592/2002.

Metale grele – plumb

Pb	Br1	Br2	Br3	Br4
Medii anuale (mg/mc)	0,0463	0,04231	0,0298	0,0301

Fig.2.2.1.10 Concentraţia medie anuală a plumbului în noiembrie şi decembrie 2008

Valorile medii înregistrate în lunile noiembrie şi decembrie din anul 2008 pentru plumb, în urma măsurătorilor pe cele cinci staţii automate s-au situat sub valoarea limită (0,5 mg/mc) admisă prin OM 592/2002, valori mai mari înregistrându-se la Br1(staţie trafic) din cauza traficului intens.

Monoxid de carbon - automat

CO	Br1	Br2	Br3	Br4	Br5
Medii anuale (mg/mc)	0,98	0,123	0,204	0,185	0,135

Fig.2.2.1.11. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon în 2008

Valorile mediilor anuale pentru monoxidul de carbon, în urma măsurătorilor pe cele cinci staţii automate se situează sub valorile limită (10 mg/mc) admise de către OM 592/2002.

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic.

Benzen automat

Benzen	Br2	Br5
Medii anuale (mg/mc)	3,145	3,19

Fig.2.2.1.12. Concentraţia medie anuală a benzenului în 2008

Valorile medii anuale ale poluantului benzen nu au depăşit valorile limită anuală (5 mg/mc), o uşoară creştere înregistrându-se la staţia BR.2 - staţie de tip urban, cauzată de emisii difuze provenite din gazele de eşapament.

Amoniac - manual

NH3	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Medii anuale (µg/mc)	60,87	54,4	46,84	39,68	22,79	45,25

Fig.2.2.1.13. Concentraţia medie anuală a amoniacului în 2008 comparativ cu anii anteriori

Amoniacul a fost monitorizat la 30 de minute, într-un singur punct de prelevare - Sediul APM. Concentraţia maximă în 2008 nu a depăşit 35% din valoarea CMA pentru medie de scurtă durată (300 µg/mc).

Ozon - automat

O3	Br3	Br4	Br5
Medii anuale (mg/mc)	33,26	69,48	56,84

Fig.2.2.8.1. Concentraţia medie anuală de ozon în 2008

Valorile mediilor anuale pentru ozon în cele patru staţii automate au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2010 (120 mg/mc).

Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în aglomerarea Brăila

Poluant

Tip staţie

FU - FondUrban,

I – Industrial

T - trafic

Concentraţia medie anuală

2008

SO2 (µg/mc)	FU	-
	I	9,49
	T	3,51
PM10 (µg/mc)	FU	34,02
	I	31,52
	T	28,54
O3 (µg/mc)	FU	-
	I	63,164
	T	-
NO2 (µg/mc)	FU	15,76
	I	12,65
	T	43,02
NOX (µg/mc)	FU	21,29
	I	16,25
	T	61,58
CO (mg/mc)	FU	0,12
	I	0,16
	T	0,98
Pb (mg/mc)	FU	0,04231
	I	0,0301
	T	0,0463
Benzen (µg/mc)	FU	3,145
Benzen (µg/mc)	T	-
PM2.5 (µg/mc)	I	-

2.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

2.2.2.1. Starea râurilor

Judeţul Brăila este situat în zona sud-estică a ţării şi reţeaua sa hidrografică poartă amprenta climatului temperat-continental şi a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente.

Judeţul Brăila face parte din bazinul hidrografic Buzău - Ialomiţa în proporţie de 78,5% cu o suprafaţă de 4766 kmp, fiind străbătut de râurile Buzău (lungime 126 km), Călmăţui (lungime 84 km), Siret (lungime 50 km) şi de fluviul Dunărea cu cele două braţe: Dunărea Veche (Măcin)-lungime 98km şi Cremenea - Dunărea propriu-zisă, 81 km. Zona endoreică are o suprafaţă de 2.095 kmp.

Monitorizarea apelor de suprafaţă este realizată de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila, după cum urmează:

o râul Buzău este monitorizat în secţiunea Racoviţa;

o râul Călmaţui în doua secţiuni : Călmăţui - Cireşu şi Călmăţui - Berteştii de Jos;

o fluviul Dunărea este monitorizat în secţiunile: Dunăre Brăila 1 (km 184), Dunăre Brăila 2 (rezerva pentru potabilizare - km 183) şi Dunăre Gropeni (km 196).

De asemenea sunt monitorizate 7 lacuri naturale, şi anume: Lacu Sărat, Jirlău, Movila Miresii, Ianca, Ciulniţa, Balta Albă şi Balta Amară, valorile indicatorilor determinaţi indicînd caracterul fiecărui lac.

Pentru subteran sunt monitorizate 44 de foraje hidrogeologice, din care 23 sunt foraje de supraveghere şi 21 foraje de control.

Starea chimică a apelor se stabileşte în raport cu concentraţia substanţelor periculoase relevante şi prioritare/prioritar periculoase, respectiv concentraţia fracţiunii dizolvate a metalelor grele. Metalele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Zn, Cu, Ni, Cr, Fe şi Mn.

Din punct de vedere a stării ecologice secţiunile monitorizate pe râurile interioare s-au regăsit:

- Călmăţui - Cireşu - calitate moderată;

- Călmăţui - Berteştii de Jos - calitate moderată.

Din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton s-a regăsit stare bună pe Calmăţui - Cireşu şi stare moderată pe Călmăţui - Berteştii de Jos.

Pe anul 2007 starea chimică a fluviului Dunărea a fost determinată la nivelul a 3 secţiuni cu monitoring de supraveghere şi anume: Dunăre Brăila 1, Dunăre Brăila 2 şi Dunăre Gropeni.

S-a regăsit stare foarte bună la Cu, Zn, Cr în concentraţie totală şi starea chimică moderată la Fe pentru aceste 3 secţiuni.

Din punct de vedere a stării ecologice la secţiunile monitorizate pe Dunăre, s-a regăsit:

- Dunăre Brăila 1 - calitate foarte bună;

- din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton s-a regăsit stare bună pe Dunăre Brăila 1;

Din punct de vedere al nutrienţilor s-a regăsit stare bună de calitate la Dunăre Brăila 1, secţiune monitorizată ca zona vulnerabilă.

2.2.2.2. Starea lacurilor

APM Brăila monitorizează lacurile Tătaru şi Jirlău – lac cu folosinţă piscicolă (bazinul hidrografic Buzău) . Caracterizarea globală a calităţii apei acestor lacuri s-a făcut prin interpretarea rezultatelor analizelor efectuate în vederea încadrării în categorii de calitate în raport cu condiţiile cerute de principalele folosinţe. Evaluareaindicatorilor fizico - chimicis-arealizatconformOrd. MMGA nr.161/2006pentruaprobareaNormativuluiprivindclasificareaapelordesuprafaţăîn vederea stabiliriistării ecologicea corpurilorde apă. Din punct de vedere fizico-chimic s-au determinat următorii indicatori: pH, regimul de oxigen, reziduu fix, azot total, fosfor total şi fier.

Lacurile spre deosebire de apele curgătoare sunt sisteme închise şi prezintă o evoluţie diferită a proceselor de colmatare şi de creştere a gradului trofic, deoarece circulaţia materiei şi energiei se realizează în mod diferit. Orice modificare fizico-chimică a apei influenţează întreaga biocenoză producând o deranjare a echilibrului ecologic din sistem.

Lacul Jirlăuprezintă o evoluţie constantă în perioada 2006 ÷ 2008. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, conţinutul de substanţe nutritive (N şi P) încadrează acest lac în categoria lacurilor mezotrofrofe.

Lacul Tătaru prezintă o evoluţie descrescătoare a indicatorilor de mineralizare determinaţi în anii 2006 ÷ 2008, având în vedere caracterul de lac sărat. Datorită temperaturilor ridicate în anul 2007 şi ultimul trimestru al anului 2008 acest lac a secat. Analizând valorile indicatorilor specifici procesului de eutrofizare, calitatea apei din lac se încadrează în clasa de calitate globală – mezotrof.

2.2.2.3. Starea apelor subterane

Apele subterane sunt monitorizate de SGA Brăila prin foraje de observaţie de ordinul I şi II aparţinând celor trei bazine hidrografice: Dunăre, Buzău şi Călmăţui, foraje care au captat diferite strate acvifere cu constituţii şi vârste diferite. Volumele de apă subterane existente pe teritoriul judeţului Brăila nu îndeplinesc parametrii fizico-chimici pentru potabilitate, excepţie făcând unele zone foarte restrânse.

În anul 2008, SGA Brăila a monitorizat un număr de 34 de foraje hidrogeologice, dintre care 33 sunt foraje de supraveghere şi numai 23 sunt foraje operaţionale, valorile indicatorilor analizaţi indicând neîncadrarea majorităţii acestora în limitele prevăzute în STAS 1342/91 şi Legea 458/02 - apă potabilă. Se înregistrează în special depăşiri ale conţinutului de substanţe organice, fier, azotiţi, duritate totală, datorate influenţei pe care o au apele curgătoare de suprafaţă (sursa principală fiind încărcarea antropică a acestora) şi a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.

2.2.2.4. Alimentarea cu apă potabilă a populaţiei

În judeţul Brăila, alimentarea cu apă se realizează prin sisteme centralizate de distribuţie a apei în municipiul Brăila, oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei şi în 26 de localităţi dîn mediul rural. Tratarea apei se realizează în 2 staţii din municipiul Brăila şi 3 staţii din judeţ (Ianca, Gropeni, Movila Miresii), alimentarea staţiilor realizîndu-se din surse de suprafaţă. Tratarea apei folosite din subteran se realizează doar în localităţile urbane, numai prin dezinfecţia cu clor.

Din evidenţele CUP Dunărea Brăila şi SC Judeţeana de Apă, pentru anul 2007 sistemul centralizat de alimentare cu apă a beneficiat un număr de 234.057 locuitori, rezultând un procent de 88.66% faţă de populaţia localităţilor racordate. În mediul urban (BRĂILA şi Ianca) sunt branşaţi 211244 locuitori din 217669 (97,25 %), iar în mediul rural 22813 locuitori racordaţi faţă de 46320 locuitori ai comunelor cu reţea de alimentare (49,25 %).

Consumurile lunare de apă potabilă pe cap de locuitor (mc/om/lună)

Localitate

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Brăila	9.48	8.69	8.06	7.87	7.72	7.4	7.29
Ianca	4.86	4.47	4.07	4.1	4.68	4.88	4.49
Bordei Verde	0.62	1.31	1.43	1.04	0.99	1.49	1.9
Movila Miresii	1.68	1.53	1.53	1.75	1.16	1.41	2.09
Gropeni	3.93	2.08	2.24	3.08	1.01	1.53	1.26
Tichileşti	0	0	0	0	0.39	1.34	1.18
Tufeşti	0	0	0	0	4.1	7.04	6.33
Surdila Găiseanca	4.19	3.11	3.46	2.37	0.71	1.14	1.45
Gradiştea	4.17	3.11	3.46	2.37	1.15	1.49	1.54
Mircea Vodă	4.18	3.11	3.46	2.37	0.82	1.59	1.53
Şuţeşti	4.17	3.11	3.46	2.37	0.3	2.33	4.34
Gemenele	1.32	1.08	0.38	0.59	0.53	1.53	2.26
Râmnicelu	1.32	1.08	0.38	0.59	0.85	1.84	2.72
Racoviţa	1.32	1.08	0.38	0.59	0.66	1.33	2.17
Urleasca	0	0	0	0	0	2.32	4.38

2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industriale Mihaescu

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila monitorizează agenţii economici care prin natura activităţilor, a capacităţilor existente şi a compoziţiei apelor uzate rezultate din procesele tehnologice şi deversate în canalizările oraşului sau direct în emisar, pot afecta prin substanţele poluante emise calitatea resurselor:

- ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din peşte;

- ape uzate provenite din industrie;

- ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentării animalelor şi salubrizării crescătoriilor de animale.

Din programul de monitorizare realizat de APM Brăila în anul 2008 a rezultat existenţa unor obiective economice la care caracteristicile calitative de evacuare ale apelor uzate au fost necorespunzătoare. Principalii indicatori de calitate la care s-au înregistrat depăşiri ale limitelor autorizate au fost următorii: materii în suspensie,suspensii totale,consum chimic de oxigen (CCOCr-), consum biochimic de oxigen (CBO5), azot total (Ntotal), fosfor total (Ptotal),substanţe extractibile, reziduu fix.

Aceste depăşiri se datorează exploatării necorespunzătoare a echipamentelor existente, dar şi necesităţii de retehnologizare a acestora. O altă cauză a depăşirilor o reprezintă nefuncţionarea în parametrii normali a staţiilor de epurare şi a gradului de epurare redus al acestora (staţiile de epurare: Ianca, Însurăţei, Făurei).

Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediul înconjurător au rezultat din procesele de producţie din fabricile de produse lactate (SC” Lacta Prod” SRL, SC” Brailact” SA, SC” Lactas” SA - Ianca, SC „Theo Cili” SRL - Jirlău), din fabricile de produse de patiserie ( SC” Fanyon Impex” SRL- punct de lucru Baldovineşti, SC” Armansol Company” SRL) şi din activitatea de abatorizare şi carmangerie ( SC” Soroli Cola” SA, SC” Melkart” SA, SC” Bona Avis” SA - Ianca), cel mai frecvent fiind depăşit conţinutul de substanţe extractibile, substanţe organice şi CBO5.

Surse de poluare în anul 2008 au fost şi apele uzate evacuate şi de SC” Vegetal Trading” SRL, SC” Celhart Donaris” SA, Compania Utilităţi Publice Dunărea - Brăila, Direcţia de Sănătate Publică - Ianca, Penitenciarul de Maximă siguranţă - Brăila

Cantităţi considerabile de substanţe poluante sunt evacuate şi de unităţile de creştere şi îngrăşare a porcilor (Complexul de Porci - Brăila cu punctele de lucru Tichileşti şi Baldovineşti) unităţi care însă, au perioadă de tranziţie până în anul 2011, perioadă în care staţiile de epurare vor suferi transformări de modernizare, în vederea obţinerii indicatorilor de calitate reglementaţi prin actele normative.

2.2.3. STAREA SOLURILOR

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare. Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici. Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Brăila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluvionare, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc. Cea mai mare răspândire o au cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede şi cernoziomuri carbonatice freatic umede, de regulă situate la baza profilului) care acoperă aproape în totalitate câmpiile netede interfluviale. Aceste soluri formate pe loessuri şi depozite loessoide prezintă o textură mijlocie.

Partea nordică a interfluviilor cu relief vălurit, eolian, prezintă soluri nisipoase în diferite stadii de evoluţie, de la nisip nesolificat (rogosol) la cernoziom cambic (levigat). Aceste soluri apar insular la sud de Siret, dar formează o fâşie aproape continuă la sud de Călmăţui.

O pondere mare în învelişul de sol o au şi solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate şi pe alocuri salinizate întâlnite în luncile largi ale Buzăului, Siretului şi Dunării. O bună parte din acestea au fost mlaştini sau lacuri.

Solonceacurile şi soloneţurile ocupă suprafeţe destul de întinse pe văile Călmăţuiului şi Iencii, în jurul lacurilor sărate din Câmpia Brăilei şi în Lunca Siretului.

Repartiţia solurilor din judeţul Brăila pe clase şi tipuri de sol este redată în tabelul de mai jos:

Denumire

I. Clasa cernisoluri (molisoluri):

- kastanoziomuri (soluri bălane)

- cernoziom (tipic, cambic)

- faeoziom

1697

190567

10486

0,44

49,21

2,71

II. Clasa hidrosoluri (hidromorfe):

- gleisol (lacoviste, sol gleic)

36477

9,42

III. Clasa solurilor halomorfe:

- solonceac

- soloneţ

8274

7589

2,14

1,96

IV. Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor):

- regosol

- psamosol

- aluviosol (sol aluvial, protosol)

770

21540

109881

0,20

5,56

28,36

Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Unitatea de pretabilitate reprezintă arealul rezultat din gruparea unităţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinţă (arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe).

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I: 81 -100 puncte; clasa a II-a: 61 – 80 puncte, clasa a III-a: 41 – 60 puncte, clasa a IV-a: 21 – 40 puncte, clasa a V-a: 1 – 20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

Din punct de vedere al calităţii, pe baza notelor de bonitare, încadrarea terenurilor agricole din judeţul Brăila, pe clase de pretabilitate, se prezintă astfel:

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Brăila,

Folosinţă	Clasa I		Clasa II		Clasa III		Clasa IV		Clasa V
Folosinţă	ha	% din total folosinţă	ha	% din total folosinţă	ha	% din total folosinţă	ha	% din total folosinţă	ha	% din total folosinţă
Arabil	14445	4,13	155676	44,45	122881	35,08	40877	11,77	16367	4,67
Pajişti	10	0,03	1558	4,62	12704	37,70	6502	19,30	12924	38,35
Vii	549	10,95	1228	25,57	1259	25,12	1798	35,87	125	2,49
Livezi	2	0,31	248	37,98	225	34,45	178	27,26	-	-
TOTAL	15006	3,85	158764	40,75	137069	35,18	49355	12,67	29416	7,55

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Brăila,

Nr. crt	Specif.	U.M. (ha)	Clase de bonitare ale solurilor
Nr. crt	Specif.	U.M. (ha)	I	II	III	IV	V	Total (ha) Supraf. cartată
1	Arabil	348821	14445	155676	122881	40877	16367	350246
2	Paşune	32892	10	1558	12704	6502	12924	33698
3	Vii	4817	549	1228	1259	1798	125	5013
4	Livezi	751	2	248	225	178	-	653
5	TOTAL	387281	15006	158764	137069	49355	29416	389610

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Din inventarierea efectuată de Staţiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Brăila, calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, asupra calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare.

Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale:

§ mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional, a condus la tasarea solului şi afectarea structurii acestuia;

§ utilizarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive, ignorând studiile de specialitate pedologice şi agrochimice, şi-au manifestat efectul asupra solului, apelor freatice şi asupra apelor de suprafaţă, prin îmbogăţirea în nutrienţi, contribuind astfel la apariţia fenomenelor de eutrofizare;

§ utilizarea excesivă şi neadecvată a produselor de uz fitosanitar au afectat flora şi fauna;

§ degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale, deşeuri de pesticide, platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd ;

§ deversarea unor poluanţi industriali în cursurile de apă contribuie la poluarea pănzelor de apă freatică precum şi a solului prin folosirea apei la irigaţii;

§ dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic al solului;

§ utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii fără utilizarea concomitentă a sistemelor de desecare au condus la apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de salinizare şi înmlăştinire secundară.

Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:

a) Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare:

- Soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-soloneţuri), având un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe);

- Cernoziomuri sărăturate (salinizate şi alcalizate);

- Soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate).

Dacă solurile halomorfe în majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe cernoziomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzătoare.

b) Soluri afectate de exces de umiditate

În luncă excesul periodic de apă se produce cu precădere în zonele controlate de fluviu şi râuri (lunci şi zone depresionare de câmpie) şi sub incidenţa aportului de apă din precipitaţii sau irigaţii.

c) Soluri afectate de compactare

În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil), cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu. În câmpie, procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzătoare aplicate.

d) Soluri afectate de eroziune eoliană

Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi aplicarea unor sisteme de agricultură ameliorativă specifică. După anul 1991, odată cu defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierile necontrolate ale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.

Principalele restricţii ale calităţii solurilorsunt redate în tabelul de mai jos. Procentele sunt calculate faţă de suprafaţa agricolă a judeţului.

Tip de sol	Slab		Moderat		Puternic		Foarte puternic		Total
Tip de sol	ha	%	ha	%	ha	%	ha	%	ha	%
Soluri salinizate	47573	12,25	35251	9,08	-	-	8274	2,13	91098	23,45
Soluri sodizate	11058	2,85	-	-	-	-	7584	1,95	18642	4,80
Soluri afectate de eroziune	-	-	770	0,20	-	-	-	18642	770	0,20
Soluri afectate de relief eolian şi textura grosieră	-	-	21540	5,40	-	-	-	-	21540	5,54
Exces de umiditate	-	-	10486	2,70	36477	9,39	-	-	46963	12,09
Total									179013	46,09

e) Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole: 59.048 ha teren arabil. Localităţile din judeţul Brăila unde există surse de nitraţi din activităţile agricole au fost cuprinse în Anexa nr. 1 a Ord. MMGA nr. 241/2005:

Nr.

crt.

Comuna

Teren agricol

Teren arabil

Sursa de NO3 la nivelul comunei

Surse actuale

Surse istorice

Chiscani

Galbenu

Movila Miresii

Şuţeşti

Traian

Tudor Vladimirescu

Vădeni

Vişani

5356

7370

6864

5782

14883

8772

11904

5309

4773

6996

5574

4950

14114

7495

11070

4075

La sfârşitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În judeţul Brăila acesta listă cuprinde 40 de localităţi. În cursul anului 2009 unităţile administrativ teritorialeconsiliile locale vor elabora planuri de acţiune locale care vor cuprinde măsuri pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi pentru localităţile respective.

Pentru o mai bună gospodărire a solului în zonele identificate drept vulnerabile este obligatorie aplicarea „Codului de bune practici agricole” aprobat prin Ordinul MMGA şi MAPD nr.1182/1270/2005, şi s-a organizat „Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile

Terenuri degradate

În această categorie intră terenurile care au pierdut capacitatea de producţie agricolă din cauze naturale sau din cauze antropice (terenuri cu eroziune de suprafaţă şi de adâncime, terenuri nisipoase expuse erodării, cu aglomerări de pietriş, bolovăniş etc., terenuri cu exces de umiditate, terenuri sărăturate sau acide, terenuri poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe).

Conform OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate aprobată prin Legea nr. 107/1999, sub coordonarea D.A.D.R., în perioada 2005-2006 s-au realizat acţiuni de inventarire, delimitare, verificarea din punct de vedere pedologic şi agrochimic şi întocmire a fişelor perimetrelor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate. Au fost identificate toate terenurile degradate din judeţ, în suprafaţă totală de 7060 hectare, 1542 pe terasă şi 5518 hectare în Insula Mare a Brăilei., pentru a fi ameliorate prin împădurire. Au fost întocmite de către comisiile abilitate fişele de ameliorare pe fiecare parcelă, transmise la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru verificare şi aprobare. După aprobare, MAPDR a înaintat documentaţiile la ITRSV Focşani pentru întocmirea proiectelor, a caietelor de sarcini şi scoatera la licitaţie a lucrărilor de împădurire. Astfel, au fost întocmite documentaţii tehnico-economice (studii de fezabilitate şi proiecte tehnice) pentru 865 ha, iar în perioada 2007-2009 au fost şi sunt în derulare prin ITRSV proiecte tehnice care vizează împădurirea a 243,83 ha (23,67 ha în anul 2007, 99,71 ha în 2008 şi 120,45 ha în 2009).

În anul 2009 a fost reluată inventarierea terenurilor degradate în scopul finanţării nerambursabile din fondul de mediu a proiectelor de împădurire în cinci comune (Bărăganul, Râmnicelu, Şuţeşti, Unirea, Zăvoaia).

Soluţia de ameliorare propusă de specialişti a fost împădurirea, întrucât judeţul Brăila are un deficit major de vegetaţie forestieră, tocmai datorită faptului că în deceniile trecute pădurile au fost tăiate pentru a se « câştiga » noi suprafeţe de teren arabil.

Având în vedere influenţa hotărâtoare pe care o deţin perdelele forestiere de protecţie ca barieră biologică împotriva poluanţilor şi a factorilor climatici dăunători, DADR în conformitate cu Legea 289/2002, a iniţiat un studiu de fundamentare, executat de SCDA Brăila, pentru înfiinţarea în perioada 2005-2012 a 8445 ha perdele forestiere de protecţie.

Situri contaminate

Conform H.G. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, a fost realizată identificarea preliminară a siturilor contaminate şi potenţial contaminate.

Conform Planului de implementare a HG.nr. 1408/2007, în primele luni ale anului 2009 au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila pe baza informaţiilor deţinute de APM Brăila în cadrul documentaţiilor depuse de titularii de activităţi pentru obţinerea avizelor de încetare a activităţilor care au fost analizate şi evaluate. Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri contaminate şi 3 situri potenţial contaminate şi cuprind amplasamente aparţinând SC” Petrom” SA, SC” Mioriţa” SA, SC „Pal” SA, SC” Termoelectrica „SA – suc. Electrocentrale Chiscani :

Lista siturilor contaminate

Nr. crt.	Operator economic/obiectiv	Localizare	Domeniul de activitate care a produs contaminarea
1	SC” MIORIŢA” SA	Şos. Viziru, Km. 10 Brăila	industria chimică ( instalaţie CS2 veche instalaţie, CS2 noua instalaţie H2SO4)
2	SC” PAL” SA	Şos. Viziru, Km. 10 Brăila	industria chimică ( instalaţii celofibră (două), instalaţie fire cord )
3	SC” PETROM” SA – abandonare 142 sonde în structura Jugureanu	comunele Ulmu şi Cireşu	industria extractivă petrolieră
4	SC”PETROM” SA – Parc 3 Jugureanu (Ulmu)	com. Ulmu	industria extractivă petrolieră
5	SC” PETROM” SA – abandonare 44 sonde de pe structura Padina	Com. Ciocile	industria extractivă petrolieră
6	SC” PETROM” SA – Depozit de reziduuri petroliere Oprişeneşti (vechi)	Oprişeneşti	industria extractivă petrolieră
7	SC” PETROM” SA – Parc 5 Oprişeneşti	Sat. Oprişeneşti	industria extractivă petrolieră
8	SC” PETROM” SA – Parc 8 Lişcoteanca şi 15 sonde pe structura Lişcoteanca	oraş Insuratei	industria extractivă petrolieră
9	SC” PETROM” SA – Suc PECO depozit produse petroliere Brăila Port	Str. Vadu Ghecetului, nr.1, Brăila	industria extractivă petrolieră
10	SC” PETROM” SA – Suc PECO depozit produse petroliere Făurei	Loc. Făurei	industria extractivă petrolieră
11	SC” PETROM” SA – Suc PECO depozit produse petroliere Ianca	loc. Ianca, str. Gării	industria extractivă petrolieră
12	SC”PETROM” SA – Suc PECO-depozit produse petroliere Brăila Oraş	str. Baldovineşti, nr.10, Brăila	industria extractivă petrolieră
13	SC” PETROM” SA-depozit tratare Jugureanu	com. Ulmu	industria extractivă petrolieră
14	SC” PETROM” SA - Parcul 9 Insurăţei (Lişcoteanca)	sat. Lişcoteanca, com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră
15	SC” PETROM” SA-Depozit tratare Bordei Verde	com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră
16	SC” PETROM” SA-Parc 10 Bordei Verde	com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră
17	SC” PETROM” SA-Parc 11 Bordei Verde	com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră
18	SC”PETROM” SA-Parc 6 Bordei Verde	com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră
19	SC” PETROM” SA- Staţia de injecţie Bordei Verde	com. Bordei Verde	industria extractivă petrolieră

Lista siturilor potenţial contaminate

Nr. crt.

Operator economic

Localizare

Domeniul de activitate

care a produs contaminarea

S”C PETROM” SA -Parc 18 Bordei Verde

oraş Însurăţei

industria extractivă petrolieră

SC” TERMOELECTRICA” SA, Bucureşti, Centrala Termică Ianca

oraş Ianca

industria energetică

Pe baza acestor liste, prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale se vor aproba: - trebuiau nominalizate institutiile !

a. lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate;

b. lista siturilor contaminate actual.

Etapa de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, pentru siturile potenţial a fi contaminate precum şi pentru siturile care vor fi incluse în cele două liste menţionate mai sus, se va realiza după aprobarea acestora, şi în conformitate cu prevederile „Ghidului tehnic privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului” care urmează a fi aprobat prin ordin comun al Ministrului Mediului, Ministrul Finanţelor şi Ministrul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Investigarea, evaluarea şi refacerea siturilor contaminate va cuprinde:

stabilirea modalităţilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului;
realizarea celor trei etape principale ale investigării şi evaluării poluării mediului geologic, având ca finalitate identificarea şi caracterizarea siturilor contaminate: analiza şi interpretarea datelor existente, etapa de investigare şi evaluare preliminară (ale cărei rezultate sunt cuprinse în raportul geologic de evaluare şi investigare preliminară), etapa de investigare şi evaluare detaliată ale cărei rezultate sunt cuprinse în raportul geologic final de evaluare şi investigare.

Activităţile de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate se vor realiza conform HG 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;
tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;
distribuţia poluanţilor în mediul geologic;
volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia;
obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;
raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;
destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.

2.2.4. STAREA PĂDURILOR

Judeţul Brăila este situat integral în zonă de câmpie, terenurile ocupate cu păduri sau destinate împăduririi acoperă o suprafaţă totală de 25854 ha, ceea ce reprezintă circa 5,4% din suprafaţa judeţului, fiind distribuite neuniform pe suprafaţa judeţului, în trupuri izolate răspândite în stepă - Câmpia Brăilei (14%), precum şi în luncile Dunării (65%) şi râurilor interioare Buzău şi Siret (21%). Speciile forestiere predominante sunt: salcâmul, salcia, plopul, stejarul, frasinul şi sălcioara, 2953 ha aflându-se în proprietatea privată a persoanelor fizice, restul fiind proprietate publică de stat.

Pădurile din judeţul Brăila se încadrează în grupa I funcţională, 9297 ha având rol exclusiv de protecţie şi 16468 ha de producţie şi protecţie.

Păduri cu funcţii de protecţie a apelor;
Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor (degradate);
Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici dăunători (pentru reglarea factorilor climatici din zona de stepă);
Păduri cu funcţii de recreere (pentru crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic şi de recreere în jurul staţiunii balneoclimaterice Lacu Sărat şi a municipiului Brăila, precum şi a comunelor Romanu şi Tudor Vladimirescu);
Păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservarea genofondului forestier;
Păduri destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigenă (păsări din Balta Mică a Brăilei).

Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Nr. crt.	Tipul de pădure	Suprafaţa (ha)
	De protecţie a apelor	12008
	De protecţie a terenurilor degradate	572
	De protecţie contra factorilor climatici	11564
	Pentru recreere	19.7
	Rezervaţii seminţe	89
	Destinate ocrotirii unor specii din faună	9266

În secundar pădurile îndeplinesc şi funcţii de producţie, după cum urmează:

1. Producţia de arbori destinaţi obţinerii de lemn utilizat pentru furnire tehnice, cherestea sau construcţii şi celuloză, precum şi ca lemn de foc ;

2. Obţinerea de alte produse în afara lemnului, cum sunt vânatul, fructele de pădure, plante medicinale, nuiele pentru împletituri din răchită, puieţi forestieri, seminţe forestiere.

O suprafaţă de 89 ha are rol de asigurare a genofondului, fiind localizată în lunca Siretului, pădurile Lacu Sărat, Viişoara şi Camniţa. Acestea asigură material genetic pentru specii de plop alb, frasin, ulm, cer, stejar brumăriu, salcâm, în anul 2008 recoltându-se o cantitate totală de 5699 kg seminţe.

Evoluţia volumului de lemn/ha

Volumul mediu de masă lemnoasă/ha este apreciat la cca. 81 m3. În anul 2008 volumul de masă lemnoasă aprobat pentru pădurile de foioase a fost de 74000 m3, faţă de 91000 m3 în anul 2007, dar au fost recoltate numai 50100 m3.

Cantitatea totală recoltată a fost valorificată aproximativ egal de către agenţi economici în scop industrial şi de către populaţie în vederea încălzirii, conform tabelului :

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Esenţa

(mii mc)

Scop

(mii mc)

Total

(mii mc)

Plop

Salcie

Alte esenţe

Industrializare

Încălzire

30,5

12,6

7,0

23,4

26,7

50,1

În principal este vorba de esenţe moi, din produse principale (tăieri rase şi de regenerare), produse secundare (curăţiri şi rărituri) şi produse accidentale.

Resurse genetice

Există 58 ha de pădure stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe şi conservarea genofondului forestier, fiind vorba de specii de stejar brumăriu-Quercus pedunculiflora, un hibrid de frasin de Pennsylvania-Fraxinus x pennsylvanica, Fraxinus x angustifolia, salcâm-Robinia pseudacacia. Cele mai importante sunt :

-rezervaţia forestieră Camniţa (rezervaţie naturală cod 2259) – 1,2 ha arboret aproape pur de frasin (8Fr +2Sc), situată în cuprinsul pădurii Camniţa (comuna Râmnicelu);

-rezervaţia forestieră Viişoara unde există 31,2 ha pădure de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora (rezervaţie naturală conform HCJ Brăila 20/1994).

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În judeţul Brăila fondul forestier administrat de către Direcţia Silvică Brăila ocupă o suprafaţă totală de 25854 ha, ceea ce reprezintă circa 5,4 % din suprafaţa judeţului, din care 2953 ha sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice. Faţă de anul 2007, suprafaţa aflată în proprietate privată a crescut, în anul 2008 fiind retrocedate 2080 ha.

Conform Ord. M.A.P.A.M. nr. 130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare în păduri, toată suprafaţa judeţului Brăila este considerată deficitară. Din suprafaţa totală a fondului forestier, 1840 ha mlaştini şi teren neproductiv sunt considerate terenuri cu deficit de vegetaţie forestieră a căror împădurire nu este posibilă datorită excesului de umiditate. Deficitul de vegetaţie forestieră se încearcă a se compensa prin proiectele de reconstrucţie ecologică în fond forestier şi prin împăduriri pe terenuri degradate preluate din sectorul agricol.

Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 1999-2007:

Specificare	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007
naturale	171	166	188	258	136	177	340	0	397
împădurite şi reîmpădurite	396	501	478	755	1049	1037	805	651	531
Total	567	667	666	1013	1185	1214	1145	651	928

La nivelul întregului an 2007 (campania de primăvară şi de toamnă), în cadrul fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Brăila s-au regenerat 629 ha, din care 55 ha prin regenerări artificiale (reconstrucţie ecologică) şi 574 ha prin alte forme de regenerare.

În anul 2008 a continuat procesul de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei prin substituirea ligniculturilor plopicole clonale cu specii forestiere autohtone. Astfel au fost împădurite 483,8 ha, din care 160,9 ha constituie împăduriri integrale, 105,9 ha refaceri din calamităţi, iar pe 217 ha s-au realizat completări curente. În vederea facilitării regenerărilor naturale, în anul 2008 în pădurile administrate de Direcţia Silvică Brăila s-au executat tăieri rase pe suprafeţe restrânse de max. 3 ha.

În baza Legii nr. 289/2002 privind înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie Societatea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila a întocmit în 2003 un studiu de fundamentare privind înfiinţarea în judeţul Brăila a patru tipuri de perdele de protecţie pe o suprafaţă totală de 8445 ha :

- 3971 ha pentru protecţia terenurilor agricole;

- 1664 ha pentru protecţie antierozională;

- 1049 ha pentru protecţia căilor de comunicaţie,

- 1761 ha pentru protecţia localităţilor şi a obiectivelor economice şi sociale.

Din această suprafaţă în prima etapă ar fi trebuit realizate 567 ha (Însurăţei – 237,99 ha, Salcia Tudor – 83,84 ha, IMB – 117,69 ha, Râmnicelu – 68,64 ha şi Gemenele – 58,84 ha).

Documentaţia a fost transmisă din 2003în fiecare an la Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru verificare şi aprobare, dar până la această dată nu s-a aprobat finanţarea.

2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

Principalele tipuri de habitate din judeţul Brăila sunt :

§ Habitate de pădure

§ Habitate de pajişti (de luncă şi de stepă şi tufărişuri)

§ Habitate acvatice :

o lacuri (sărate şi dulci)

o bălţi (permanente şi temporare)

o mlaştini

o zone mlăştinoase

o canale

Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din suprafaţa judeţului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaţie (perdele de protecţie). Acestea sunt situate 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret (predominant din plop şi salcie); 20% sunt păduri de terasă pe raza judeţului, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat.

Habitatele de pajişti sunt mai bine reprezentate în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Aici au fost habitatele cel mai afectate de paşunatul intensiv al animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci) precum şi de păşunatul ovinelor, prin acumularea şi descompunerea dejecţiilor de ovine rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului. De asemenea, multe păşuni au dispărut deoarece multe terenuri au fost împădurite.

Pajiştile stepice sunt puternic modificate, cu graminee şi ierburi xerofile printre care Festuca valesiaca, Stipa lessiongioana, Stipa capillata. Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriacă.

Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie făcând parte din structura pajiştilor, fie există izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase.

Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca reprezentare de la braţele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă, până la diverse lacuri dulci sau sărate situate pe teritoriul judeţuluiBrăilafiind totodată şi cele care, în pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitate biologică naturală caracteristică regiunii.

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flora şi fauna rare sau pe cale de dispariţie cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării.

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării.

Tipuri de habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila

Nr crt	Tip habitat conform OUG 57/2007	Cod Natura 2000	Zona în care a fost identificat
1.	Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase	1310	Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni
2.	Stepe şi mlaştini sărăturate panonice -habitat prioritar	1530	Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni, Valea Călmăţuiului
3.	Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea	3130	Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), lunca Braţului Măcin
4.	Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaţie bentonică de Chara sp.	3140	Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni,
5.	Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition	3150	PNBMB lacuri şi bălti, mlaştini împădurite
6.	Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention	3270	PNBMB-canale cu maluri aluviale, lunca Braţului Măcin
7.	Stepe ponto-sarmatice -habitat prioritar	62CO	lunca Braţului Măcin
8.	Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)	6410	PNBMB - Mlaştini cu vegetaţie de Molinia pe soluri luto-argiloase
9.	Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin	6430	PNBMB, lunca Braţului Măcin
10.	Pajişti aluviale din Cnidion dubii	6440	PNBMB - mlaştini de-a lungul văii Dunării, lunca Braţului Măcin
11.	Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)	6510	PNBMB - păşuni umede, depresiuni mlăştinoase, lunca Braţului Măcin
12.	Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)	91FO	PNBMB
13.	Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	92AO	PNBMB, lunca Braţului Măcin şleauri riverane şi galerii mixte
14.	Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaritacetea şi Securinegion tinctoriae)	92DO	PNBMB

Flora

Influenţa omului şi-a pus amprenta asupra vegetaţiei spontane din judeţul Brăila. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetaţia caracteristică era reprezentată prin stepă în zonele de câmpie şi prin vegetaţie de luncă şi baltă în Balta Brăilei.

Stepa a fost desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură (culturi agricole) în proporţie de peste 95%. Ea se mai găseşte astăzi doar insular, pe pajiştile naturale precum şi pe marginea drumurilor, pe versanţii văilor, de-a lungul digurilor şi canalelor de irigaţie.

Din Balta Brăilei doar o treime din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, restul de peste 60.000 de ha constituind actualmente incinta agricolă îndiguită Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în cele 10 insule din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare, cum sunt nuferii albi şi galbeni, specii care doar în Delta Dunării sunt mai des întâlnite.

Există două specii endemice-Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova - martor de eroziune hercinică (monument al naturii), vestigiu al unui lanţ muntos din care s-au păstrat Munţii Măcin.

Fauna

Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice pădurilor (de amestec) şi bălţilor permanente.

Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distribuţie relativ uniformă.

Vertebratele sunt mai puţin numeroase, atât ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi.

Au fost identificate 23 specii de peşti prezente mai ales în ecosistemele de baltă permanentă şi canale (privaluri): crap, somn, şalău, plătică, bâtcă, văduviţă, caras argintiu, ştiucă, babuşcă, roşioară, biban, ghiborţ, răspăr, biban soare, avat, oblete, scobar, sânger, novac, caras, guvidie mică, moş cu ghimpi. Dintre amfibieni menţionăm : broasca mică (Rana esculenta), broasca de lac (Rana ridibunda) şi brotăcelul (Hyla arborea).

Păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiţie neuniformă. Ele se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec, în bălţi şi în zonele mlăştinoase. Majoritatea speciilor aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau de pasaj), foarte puţine sunt specii sedentare care rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării.

Au fost semnalate 205 specii de păsări, sedentare şi migratoare, cuibăritoare şi necuibăritoare. Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României, respectiv 53%. Dintre acestea 169 de specii sunt protejate pe plan european (prin Convenţia de la Berna), 58 de specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn şi 6 specii protejate prin Convenţia CITES privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington. De asemenea, 59 specii figurează în anexele I şi II/1 din Directiva Păsări. Faptul că zona inundabilă brăileană face parte din reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj, situată pe culoarul estic de migraţie dunărean a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care această zonă a fost declarată arie protejată.

47% din speciile de păsări sunt specii acvatice, ele reprezentând 57 % din avifauna acvatică a României fapt ce a justificat statutul de zonă umedă de importanţă internaţională atribuit prin înscrierea pe lista siturilor Ramsar ca zonă umedă de importanţă internaţională.

Mamiferele sunt mai bine reprezentate în ecosistemele terestre şi mai slab în cele acvatice din ostroavele din Balta Mică a Brăilei. Printre acestea sunt de amintit: vidra (Lutra lutra), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris) şi câinele enot (Nyctereustes procynoides), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul (Mustela putorius), bizamul (Ondrata zibethica), bursucul (Meles meles).

2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE

Judeţul Brăila deţine următoarele categorii de arii naturale protejate:

Ø Arii naturale protejate de interes naţional

- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei – 17529 ha;

- Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa -1,2 ha;

- Rezervaţia naturală Lacul Jirlău -838,66 ha;

Ø Arii naturale protejate de interes internaţional - Balta Mică a Brăilei, zonă umedă de importanţă internaţională;

Ø Arii naturale protejate de interes comunitar (situri Natura 2000):

- Situri de importanţă comunitară -ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni, ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0012 Braţul Măcin, ROSCI0259 Valea Călmăţuiului;

- Arii de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău, ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, ROSPA0006 Balta Tătaru, ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin, ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0077 Măxineni;

Ø Arii naturale protejate de interes judeţean

- Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara-1897,8ha

- Popina Blasova - 2,3 ha

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare, cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75% a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei.

Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.

Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).

Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă - sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare.

Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. A fost observatun mare număr de păsări, dintre care, 169 specii protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, acestea reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României.

Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice,

în anul 2001 Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte semnatară.

În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.

La ora actuală Parcul Natural este încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 744/MMGA/22.05.2004 şi 65/RNP/21.05.2004, care se va derula pe o perioadă de 10 ani. RNP-Romsilva asigură personalul structurii de administrare a parcului aşa cum prevede H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate au fost realizate în cadrul proiectului LIFE 99NAT/RO/006400 şi aprobate prin ordin al autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

Rezervaţia Naturală Camniţa (cod 2259)

Este situată în cuprinsul pădurii Camniţa (circa 550 ha), pădure formată preponderant din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. Rezervaţia - un arboret natural de frasin (hibrizi de frasin de Pennsylvania (Fraxinus x pennsylvanica şi Fraxinus x angustifolia), în amestec cu salcâm (8F+2SC), de origine necunoscută, în vârsta de cca. 45 ani are o suprafaţă de 1,2 ha şi este situată în comuna Râmnicelu, în apropierea satului Constantineşti.

Fiind situată în fond forestier, UP VII Camniţa, u.a.38, este administrată de către Direcţia Silvică Brăila-Ocolul Silvic Ianca care este totodată şi custodele acestei arii protejate, conform Convenţiei de custodie nr. 1/7.10.2004 încheiată cu APM Brăila, pe o perioadă de 5 ani.

Totodată această arie protejată este şi rezervaţie de seminţe, menţionată cu codul FR-M280-3 în „Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din România, (avizat în 2001), scopul selecţiei fiind cantitatea şi calitatea lemnului.

Starea actuală a arborilor de frasin dovedeşte o bună capacitate de regenerare naturală care poate asigura menţinerea acestui arboret instalat natural, chiar dacă nu corespunde tipului fundamental de pădure. Mai mult, s-a dovedit că există şi o diseminare naturală în unitaţile amenajistice învecinate, astfel încât s-a propus mărirea perimetrului protejat. În perimetrul protejat nu s-au manifestat fenomene de impact antropic prin tăieri abuzive sau păşunat.

Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău (cod 2260)

Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu suprafaţă de 838,66 ha, situat pe malul stâng al râului Buzău. Vegetaţia tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul, asigură habitate de pasaj, hrănire, cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zonă umedă. Din această cauză, lacul a fost menţionat în anul 1989 în lista “Important Bird Areas In Europe”(Arii avifaunistice de importanţă europeană) publicătă în Anglia.

Prezenţa unor habitate şi specii de interes comunitar a motivat includerea lacului în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău, precum şi din situl de importanţă comunitară ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni. La ora actuală compartimentul vestic este exploatată în scop piscicol prin SC” Banagrotrans” SRL Brăila

Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara

Situată pe teritoriul localităţilor Însurăţei şi Berteştii de Jos, ocupă o suprafaţă de 1897,8 ha şi a fost declarată prin HCJ Brăila nr. 20 din septembrie 1994.

Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al Călmăţuiului ce a favorizat înaintarea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre.

Tăiată iraţional sute de ani s-a regenerat natural. Vârsta arboretelor este de 91- 95 ani.

Este pădure tipică de şleau, speciile componente fiind stejarul (predominnd stejarul brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul. 300 ha din cuprinsul pădurii au fost în anii trecuţi utilizate ca rezervaţie de seminţe (231 ha salcâm şi restul stejar). La ora actuală numai 39,4 ha din acest perimetru constituie rezervaţie seminologică (30,6 ha salcâm şi 8,8 ha stejar brumăriu) menţionată în „Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din România„ (avizat în 2001), scopul selecţiei fiind cantitatea şi calitatea lemnului. Pădurea este în administrarea Direcţiei Silvice Brăila – Ocolul silvic Ianca.

Monumente ale naturii în judeţul Brăila

Este situată în N-E Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, opus localităţii Turcoaia. Fiind un martor de eroziune hercinică a fost declarată monument al naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994, datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila.

Popina Blasova face parte din Patrimoniul geologic – eşantion reprezentativ din punct de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent în situ. Are o înălţime de cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha. Compoziţia mineralogică a popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de cuarţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei.

Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic este alcătuit din graminee include şi două specii endemice:

- Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel);

- Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene).

La baza popinei există construcţii definitive şi provizorii (depozite de cereale, îngrăşăminte, utilaje agricole) ale TCE 3 Brazi. În general, activităţile agricole desfăşurate nu afectează conservarea elementelor naturale. Sezonier un potenţial impact negativ poate fi generat prin păşunatul ovinelor.

2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila monitorizează doza gama şi parametrii meteorologici cu o staţie automată care face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului coordonată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LNR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Sistemul de monitorizare a dozei gama în timp real a fost achiziţionat în anul 2006 în cadrul proiectului PHARE "Procurarea de echipamente necesare în scopul creării unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”.

Datele achiziţionate de staţie sunt transmise în timp real printr-un sistem de comunicaţie prin cablu, la serverul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila şi simultan, prin GPRS către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate. Datele stocate în arhiva laboratorului naţional sunt validate şi retransmise la serverul APM. Obiectivul principal al staţiei este detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelelor de radioactivitate din mediu precum şi acţiunea de avertizare – alarmare a factorilor de decizie.

În anul 2008 valorile debitului dozei gama s-au încadrat în valorile fondului natural.

2.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului

În judeţul Brăila sursele de poluare a aerului sunt reprezentate în principal de activitatea industrială, centrale termice şi traficul auto.

Calitatea aerului a fost monitorizată atât prin reteaua manuală, cât şi prin reţeaua automată. Prin reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului s-au făcut determinări pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile şi precipitaţii.

Din analiza statistică a valorilor concentraţiilor poluanţilor atmosferici putem concluziona:

- poluanţii gazoşi prezintă scăderi ale mediei anuale faţă de anii anteriori de 35% la NO2 şi 47% şi la SO2. Şi amoniacul, la proba medie de scurtă durată a avut o scădere de 25% faţă de media anului 2003.

- pulberile în suspensie, în anul 2008 au înregistrat o concentraţie medie anuală ce a reprezentat 65% din valoarea limitei anuale, iar tendinţa evoluţiei este în scădere cu aproximativ 30% faţă anii trecuţi.

- pulberile sedimentabile au înregistrat uşoare variaţii a valorilor mediilor, din 2003 până în 2008, acestea situându-se între 30% şi 35% din valoarea limită.

În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute în OM 592/2002. Valori mai ridicate s-au înregistrat la PM10 şi ozon cauzate de seceta prelungită şi de valorile ridicate ale temperaturii mai ales în sezonul călduros.

SITUAŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT

Zgomotul ambiental este o problemă internaţională serioasă şi mereu crescândă care afectează în special populaţia urbană. Zgomotul este luat în considerare din ce în ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii într-un oraş, sau în vecinătatea sa. Autorităţile publice suportă o presiune crescândă de la legislaţia comunitară, de exemplu Directiva europeană de zgomot, şi de la populaţie, pentru a localiza zonele sensibile, pentru a găsi soluţii pe termen lung şi pentru a întocmi planuri de acţiune. Zgomotul ambiental este determinat, în primul rând, de traficul rutier.

Măsurători de zgomot în anul 2008sunt prezentate în tabelul următor:

Tip măsurătoare	Nr. măsură - tori	Maxima măsurată (dB)	Depăşiri ( %)	Indicator utilizat	Determinări în urma sesizărilor	Sesizări rezolvate
Pieţe , spaţii comerciale, restaurante în aer liber	56	73,6	13,3	Nivelul de zgomot echivalent Leq	3	3
Incinte de şcoli şi creşe , grădiniţe , spaţii de joacă pentru copii	40	72
Parcuri, zone de recreere şi odihnă	40	68,8	52,9
Incinta industrială	32	70,1	7,9
Parcaje auto	16	66,5
Stradă de categorie tehnică I	56	74,1
Stradă de categorie tehnică II	32	76,8	9,7
Stradă de categorie tehnică III	24	71,8	10,5
Stradă de categorie tehnică IV	16	66,5	10,9
Altele - zone locuibile	32	69,9	39,8
Determinări cu CJ - Garda de Mediu	3	53,7	7,4
TOTAL	347

Nivelul de zgomot urban în decursul anului 2008 s-a determinat în municipiul Brăila în 43 de puncte reprezentative astfel:

16 puncte pe diferite categorii de străzi cu lăţimi de 3m, 7m, 14m şi respectiv 21m;
14 puncte expertizate situate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere, tratament medical şi balneoclimateric, incintelor de şcoli, pieţelor şi spaţiilor comerciale la care s-au mai adăugat în anul 2007 încă 13 puncte situate la limita exterioară a incintelor industriale, parcajelor auto şi zonelor rezidenţiale.

Ø Pe străzile de categorie tehnică IV, valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent a fost de 60 dB, valoarea maximă fiind înregistrată în punctul Rubinelor/Univ. Brâncoveanu şi depăşeşte cu 10,9 % limita admisă, ca urmare a tranzitării intense de către un număr mult mai mare de autovehicule decât cel indicat a se desfăşura pe o stradă cu lăţimea de 3m;

Ø Pe străzile de categorie tehnică III, media valorilor nivelului de zgomot a fost de 65,8 dB, iar valoarea maximă a depăşit limita admisă cu 10,5 % în punctul Comuna din Paris/Focşani datorită traficului intens de maşini de mare tonaj;

Ø Valoarea medie a nivelului de zgomot echivalent pe străzile de categorie tehnică II a fost de 68,6 dB, iar valoarea maximă a fost atinsă în punctul 1Decembrie/Griviţa şi depăşeşte limita de 70 dB cu 9,7% datorită traficului intens de autovehicule;

Ø La limita exterioară a zonelor funcţionale s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise doar în cazul parcurilor, pieţelor şi zonelor rezidenţiale, iar nivelul sonor cel mai redus, situat sub limita admisă, s-a înregistrat la limita exterioară a incintelor de şcoli. Valorile medii prezintă depăşiri ale limitelor caracteristice cu valori de până la 23,7 % în cazul parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical şi de până la 4,4 % în cazul pieţelor. Valorile maxime ale nivelului de zgomot echivalent depăşesc limitele admise cu până la 52,9 % în cazul zonelor de tratament medical (Spitalul Sf. Spiridon - luna martie) şi cu până la 13,3 % în cazul pieţelor (Piaţa Microhală - luna martie). Maxima nivelului de zgomot echivalent înregistrată la limita exterioară a Spitalului Sf. Spiridon se datorează amplasamentului acestuia în imediata vecinătate a Străzii Pietăţii, care este o stradă intens tranzitată de mijloace de transport în comun. În cazul pieţelor, sursele de zgomot sunt cele datorate activităţilor specifice din interiorul acestora cât şi cele datorate traficului intens ce se desfăşoară pe străzile ce le încadrează şi care produc un efect cumulativ ce contribuie la creşterea valorilor nivelului de zgomot peste limita admisă, fără ca aceste depăşiri să fie totuşi semnificative, mai ales că determinările s-au realizat în orele de vârf ale activităţilor din pieţe şi cu trafic intens.

Ø Au mai fost înregistrate depăşiri ale limitei admise în cazul zonelor rezidenţiale care au fost introduse în programul de expertizare, media măsurărilor efectuate fiind de 58,9 % dB, iar valoarea cea mai mare depăşeşte limita admisă cu 39,8 % şi s-a determinat în cartierul Buzăului datorită faptului că se află situat în vecinătatea unor străzi intens circulate precum şi în apropierea unui supermarket.

Ø În cazul incintelor industriale limita de 65 dB a fost depăşită într-un singur punct Şantierul naval Aker cu 7,9%.

În tabelul următor sunt prezentate mediile determinărilor nivelului de zgomot echivalent, depăşirile şi valoarea maximă, din perioada 2004 – 2008.

Tip măsurătoare	Med. 2004 (dB)	% Dep 2004	Med. 2005 (dB)	% Dep 2005	Med. 2006 (dB)	% Dep 2006	Med. 2007 (dB)	% Dep 2007	Med. 2008 (dB)	% Dep 2008	Limita admisă (dB)
Pieţe , spaţii comerciale, restaurante în aer liber	70	7,7	68,5	5,5	67,3	5,7	63,1	-	63,6	-	65
Incinte de şcoli, spaţii de joacă pentru copii	69,3	-	68,1	-	66,3	-	66,2	-	64,6	-	75
Parcuri, zone de recreere şi odihnă	56,4	25,3	56,1	24,7	56,8	26,3	55,6	23,5	55,7	23,7	45
Incinta industrială	-	-	-	-	-	-	59,2	-	59,6	-	65
Parcaje auto	-	-	-	-	-	-	61,6	-	62,1	-	90
Stradă de categorie tehnică I	71	-	71,6	-	69,9	-	69,3	-	67,9	-	80
Stradă de categorie tehnică II	71	1,4	70,5	0,7	70	1,3	69,7	-	68,6	-	70
Stradă de categorie tehnică III	68,3	5	67,9	4,4	66,1	1,8	65,5	0,8	65,8	1,2	65
Stradă de categorie tehnică IV	61,8	3	65,8	9,7	60,6	1,1	60,6	1	60	-	60
Altele - zone locuibile	-	-	-	-	-	-	60,5	21,1	58,9	17,9	50

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus se constată următoarele:

Ø La limita exterioară a pieţelor, spaţiilor comerciale şi restaurantelor în aer liber se constată o scădere a nivelului de zgomot din anul 2004 în anul 2008, maxima de 84,4 dB înregistrată în punctul Piaţa Halelor depăşeşte limita admisă cu 29,8 % în anul 2004;

Ø La limita exterioară a incintelor de şcoli valorile obţinute scad din 2004 în 2008 şi nu prezintă depăşiri ale limitei admise;

Ø Măsurările efectuate la limita exterioară a parcurilor şi zonelor de recreere şi tratament medical au scăzut din 2004 în 2008, maxima de 72,1 dB s-a înregistrat în punctul Spitalului Sf. Spiridon unde frecvent este depăşită limita admisă;

Ø La exteriorul incintelor industriale care au început să fie monitorizate începând din anul 2007, maxima nivelului de zgomot a fost înregistrată în punctul Şantier naval Aker şi depăşeşte limita cu 7,9 %;

Ø Determinările efectuate în cazul parcajelor auto nu depăşesc limita admisă;

Ø În cazul străzilor de categorie tehnică I are loc o evoluţie descrescătoare a valorilor nivelului de zgomot echivalent din 2004 în 2008, maxima de 86,1dB fiind înregistrată în punctul Calea Galaţi/Dorobanţi şi depăşeşte limita cu 7,6 %;

Ø La limita străzilor de categorie tehnică II se înregistrează aceeaşi evoluţie descrescătoare din anul 2004 în 2008 şi valoarea maximă a fost de 77,6 dB în punctul Calea Galaţi (Piaţa Traian);

Ø Pe străzile de categorie tehnică III, valorile nivelului de zgomot echivalent scad din anul 2004 în 2008, maxima de 76,7 dB fiind înregistrată în punctul Chişinău/linia de tramvai;

Ø Pe străzile de categorie tehnică IV valorile nivelului de zgomot echivalent se menţin constante cu excepţia anului 2005 în care s-au înregistrat valori mai mari, an în care s-a înregistrat maxima de 96,3 dB care depăşeşte limita cu 60,5% în punctul Rubinelor/Univ. Brâncoveanu, punct în care se înregistrează frecvent depăşiri ale limitei admise.

Măsurătorile efectuate confirmă schimbarea mediului sonor însă, având în vedere că s-au efectuat doar expertizări şi că acestea s-au făcut numai în perioada diurnă şi în orele cu maxim de trafic şi de activităţi economice sau de altă natură, nu se poate afirma că municipiul Brăila se situează în categoria localităţilor zgomotoase.

Hărţi strategice de zgomot

Un element central al managementului zgomotului urban este realizarea hărţilor strategice de zgomot, aşa cum este reglementată de HG 321/2005, republicătă, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. Această hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în respectiva hotărâre;

- asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale,

- adoptarea pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului.

Autorităţile administraţiei publice locale realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot, care arată situaţia anului calendaristic precedent şi planurile de acţiune. Conform prevederilor HG.nr. 321/2005 Primăria municipiului Brăila trebuie să prevadă în bugetul local propriu fonduri necesare pentru realizarea cartării zgomotului şi elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune începând cu anul 2011. Hărţile strategice de zgomot trebuie puse la dispoziţia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi până la data de 30 iunie 2012, iar planurile de acţiune până la data de 18 iulie 2013.

În vederea reducerii disconfortului fonic creat de mijloacele de transport se au în vedere următoarele:

- realizarea de perdele vegetale de protecţie în zonele cu trafic rutier intens şi la limita dintre calea ferată şi

zonele rezidenţiale;

- realizarea unor panouri de protecţie fonică în lungul căilor ferate şi a zonelor rutiere intens circulate din

municipii şi oraşe;

- Modernizarea căii de rulare pentru tramvai în municipiul Brăila.

Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere

Spaţiile verzi şi zonele de agrement din oraşele judeţului Brăila ocupă o suprafaţă totală de 491,52 ha. Tabelul următor redă sintetic suprafaţa spaţiilor verzi raportată la suprafaţa principalelor localităţi urbane:

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului în anul 2008

Municipiu/oraş

Suprafaţa totală spaţii verzi

(ha)

Suprafaţa spaţiu verde

(mp/locuitor)

Zone de agrement

(ha)

Brăila	419,87	19,5	52,07
Făurei	0,71	1,75	-
Ianca	22,92	32,6	-
Însurăţei	48,02	64	-
Total	491,52	-	52,07

Speciile de arbori, arbuşti şi plante ornamentale care compun vegetaţia parcurilor şi scuarurilor sunt atât indigene, cât şi exotice. Dintre speciile rare sau exotice se remarcă magnolia-Magnolya yulan, ginco-Ginkgo biloba, tisa-Taxus baccata, laricele (zada)-Larix decidua var. polonica, platanul-Platanus acerifolia, salcâmul japonez-Sophora japonica. Tocmai pentru raritatea unor specii sau pentru vârsta lor, 116 arbori au fost declaraţi monumente ale naturii .

Cele mai importante sunt:

- Parcul Monument - 53 ha;

- Faleza şi esplanada Dunării -7,1 ha;

- Scuarul din Piaţa Traian - 0,63 ha;

- Grădina Publică - 7,5 ha;

- Parcul Zoologic - 4,2 ha.

Parcul Monument are o suprafaţă de 53 ha. Acesta există încă din anul 1862, o contribuţie majoră în amenajarea acestuia aparţinându-i generalului Kiseleff. În perimetrul acestuia există Muzeul de Ştiinţe ale Naturii în vecinătatea căruia există un parc dendrologic cu specii exotice. Pe amplasamentul acestui parc ar fi oportună înfiinţarea unui complex muzeal care să integreze vechiul muzeu precum şi o mică grădină botanică. De asemenea, în perimetrul Parcului Monument există o sală de sport polivalentă, terenuri de sport, un stadion, un parc de distracţii pentru copii şi un restaurant.

În parc este dominantă vegetaţia arboricolă, existând deopotrivă specii indigene şi exotice. Începând din anii 1993- 1994 administraţia publică locală a făcut eforturi pentru conservarea vegetaţiei şi prevenirea deteriorării prin închiderea cu gard de beton, asigurarea pazei şi extinderea perimetrului prin plantări de arbori pe cca 1,2 ha. Aceste măsuri au avut menirea de a stopa tăierile abuzive şi deteriorarea vegetaţiei ierboase şi forestiere prin păşunatul ovinelor de către locuitorii cartierelor din vecinătate.

De asemenea s-au făcut amenajări de eliminare a excesului de umiditate care afecta o importantă suprafaţă a parcului determinând băltiri şi instalarea vegetaţiei specifice de baltă (stuf în special), iar pe de altă parte punea în pericol stabilitatea liniei de tramvai ce traversează parcul.

Prin suprafaţa şi diversitatea arhitecturii peisagere, Grădina Publică (7,5 ha), Grădina zoologică (4,2 ha) şi zona verde de pe faleza Dunării şi esplanadă (7,1ha) pot fi de asemenea incluse în categoria parcurilor.

Deşi situată în extravilan, staţiunea Lacu Sărat, amplasată la cca. 7 km de Brăila, cu o suprafaţă de 33,85 ha este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară.Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrativ: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. În oraşele Ianca şi Însurăţei au fost amenajate parcuri, dar acestea au suprafaţă mică ( 2,56 ha parcul din Ianca) şi varietate mică de specii forestiere ornamentale.

Pentru extinderea suprafeţei spaţiilor verzi, astfel încât să se acopere deficitul existent, în municipiul Brăila au fost propuse extinderea cu 20% a suprafeţei Parcului Monument şi refacerea peisagistică, realizarea de perdele de protecţie (pe zonele improprii construcţiilor) şi realizarea de noi aliniamente stradale.

Şi în extravilan s-ar putea extinde speţiile verzi şi de agrement prin amenajarea Pădurii Stejarul, realizarea unor dotări pentru sporturi nautice în zona “Cărămidăriei” sau amenajarea zonei dig mal aferentă DJ 221A cu spaţii de cazare, de alimentaţie publică şi amenajări pentru pescuit, soluţii care au fost propuse cu ani în urmă, dar care nu au fost implementate.

Pentru prevenirea unor efecte ale schimbărilor climatice cu care ne confruntăm, pe lângă împăduririle care se fac în fond forestier sau pe terenuri degradate prin reconstrucţie ecologică, trebuie realizate perdele de protecţie precum şi extinderea spaţiilor verzi în mediul urban şi în intravilanul tuturor localităţilor la 20 m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2010, şi la minimum 26 m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2013, aşa cum prevede OUG.nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG.nr.195/2005 privind protecţia mediului.

De asemenea, la extinderea extravilanului localităţilor autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure 5% pentru amenajarea spaţiilor verzi publice, aşa cum este prevăzut în legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, modificată şi completată cu legea nr. 313/2009.

2.2.8.3. Situaţia deşeurilor municipale

Deşeuri generate

Deşeurile menajere provenite din gospodăriile populaţiei şi deşeurile care prin natură şi compoziţie sunt similare cu acestea fiind colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea alcătuiesc categoria deşeurilor municipale şi asimilabile acestora care include:

Deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei;
Deşeuri de tip menajer generate în unităţile economico – sociale, birouri, unităţi sanitare;
Deşeuri din comerţ;
Deşeuri stradale;
Deşeuri din parcuri şi grădini;
Nămoluri de la epurarea apelor uzate;
Deşeuri din construcţii şi demolări.

Aproximativ 60% din cantitatea de deşeuri municipale în mediul urban şi 80% din cantitatea de deşeuri generată în mediul rural sunt biodegradabile, deşeuri care se descompun prin procese aerobe sau anaerobe.

În această categorie sunt cuprinse :

deşeurile biodegradabile din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
deşeuri vegetale din parcuri şi grădini ;
deşeuri biodegradabile din pieţe;
nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti .

Soluţiile de recuperare/reciclare şi reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt :

- compostarea (degradarea aerobă);

- degradarea anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz;

- tratare mecano-biologică (degradare aerobă) cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.

În mediul rural populaţia practică metode de reutilizare a acestor deşeuri în gospodăriile proprii, însă în municipiul Brăila nu se face o colectare separată a materialului biodegradabil, deşeurile fiind colectate în amestec cu deşeurile municipale şi depozitate la depozitul Tracon situat la Muchea.

Compozitia deşeurilor menajere conform prevederilor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Compozitia deşeurilor	Mediul urban		Mediul rural
	Cantitate (kg/loc.an)	Procentaj	Cantitate (kg/loc.an)	Procentaj
	Cantitate (kg/loc.an)	(%)	Cantitate (kg/loc.an)	(%)
Hârtie şi carton	29.8	11	1.09	2
Sticlă	16.28	6	1.09	2
Plastice	27.1	10	4.37	8
Lemn	5.4	2	-	-
Metale	13.55	5	0.54	1
Compozite	2.7	1	-	-
Textile	13.55	5	1.09	2
Biodegradabile	149.25	60	43.76	80

Cantitaţile de deşeuri colectate de la populaţie şi agenţi economici în anul 2008 sunt prezentate în tabelul următor

Tipul deşeului	Cantităţi de deşeuri (t)
Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) din care:	70934,9
· Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie	43539,3
· Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii colectate în amestec ( de la unităţi economice şi instituţii publice)	19917,3
· Deşeuri voluminoase (DEEE)	9,05
· Deşeuri stradale	7478,4

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Conform Legii nr.101/2006 privind serviciile de salubrizare a localităţilor responsabilitatea gestionării deşeurilor municipale şi asimilabile revine administraţiei publice locale. Serviciul de salubrizare implică activităţi de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor municipale şi se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente specializate sau prin
gestiune delegată - autorităţile administraţiei publice locale apelează pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora .

În mediul urban se aplică gestiunea delegată, iar deserviciile de salubritate beneficiază la ora actuală municipiul Brăila şi oraşele Ianca, Făurei şi Însurăţei. Operatorii de salubritate acoperă necesităţile de salubrizare pentru întregul municipiu, dar procentul populaţiei plătitoare de taxe de salubrizare este de cca 85% din populaţia totală a municipiului.

Colectarea deşeurilor menajere se efectuează în mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate : S.C. „Eco” S.A., S.C.” Brai-Cata” S.R.L., S.C.” R.E.R. Ecologic Service” SRL care au în dotare următoarele mijloace de colectare şi transport al deşeurilor:

SC” ECO” SA – pubele 240 l - 928 buc; Eurocontainer 1100 l – 22 buc; autogunoiere compactoare 10 mc – 8 buc.; autotransportoare cu container 3,8 mc-
SC” BRAI - CATA” SRL – pubele 120 l – 1200; pubele 240 l – 2500 buc; eurocontainere 1100 l – 130 buc; autogunoiere 11 buc; autotransportoare 1 buc;
SC” RER Ecologic Service „ SRL pubele 120 l – 170 buc; pubele 240 l – 312 buc; eurocontainere 1100 l 120 buc; autogunoiere 9 buc; tractoare cu remorcă 1 buc.

În mediul rural numai câteva comune beneficiază de servicii de salubritate prestate de operatorii autorizaţi pentru gestionarea deşeurilor.

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR MUNICIPALE

Conform OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu completările ulterioare administraţia publică locală răspunde de adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrată a deşeurilor, prin: colectare, asigurarea etapizată a condiţiilor pentru colectarea selectivă, preluare, recuperare, neutralizare, incinerare şi depozitare finală.

La ora actuală infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie, atât în mediul urban cât şi în mediul rural este încă slab dezvoltată. Nefiind implementată colectarea selectivă la sursă, de la populaţie, aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale generată care a fost eliminată pe depozite nu a fost colectată selectiv.

În cartierele de blocuri s-au creat câteva puncte de colectare ce constau în spaţii îngrădite pe platforme betonate unde au fost amplasate pubele pentru deşeuri de sticlă, PET-uri şi hârtie. Planul de implementare aferent Strategiei de accelerarea a dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice locale a municipiului Brăila, întocmită conform HG.nr.246/2006, prevede pentru anul 2009 realizarea unui plan de gestionare integrată a deşeurilor şi realizarea a 60 de puncte de colectare selectivă.

Pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje SC” Brai Cata” SRL a amplasat în 15 locaţii din sectorul în care operează, câte 3 containere speciale pentru hârtie, plastic şi sticlă unde populaţia poate depune aceste deşeuri. De asemenea, sunt în curs de derulare două proiecte care vor realiza infrastructura necesară pentru localităţile Ianca şi Însurăţei.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Nefiind implementat un sistem de colectare separată, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.

Colectarea deşeurilor de tipul PET, hârtie şi carton, metale, sticlă se realizează de către agenţii economici autorizaţi pentru această activitate care predau spre valorificare deşeurile agenţilor economici specializaţi în reciclare sau tratare. Un procent foarte mic de deşeuri reciclabile, mai ales ambalaje ajunge prin grija populaţiei la firmele specializate în colectare. Astfel, în anul 2008 deşeuri de tip PET şi hârtie – carton au fost valorificate de către SC „Andtomi” SRL şi respectiv, SC„ Celhart Donaris” SA, singurii agenţi economici implicaţi în activitatea de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton provenite de la populaţie.

Trebuie menţionat şi faptul că excepţie făcând deşeurile de materiale feroase şi neferoase, piaţa de reciclare a deşeurilor la nivelul judeţului este extrem de restrânsă. Astfel, în judeţul Brăila numai SC” Celhart Donaris” SA putea folosi deşeuri de hârtie la fabricarea hârtiei igienice, dar a sistat activitatea în ianuarie 2009, iar SC” Andtomi” SRL este singurul agent economic care reciclează ambalaje de tip PET. Valorificarea deşeurilor la firme din afara judeţului creşte costurile de transport şi duce la scăderea rentabilităţii economice a acestor activităţi, motiv pentru care pentru multe deşeuri, cum sunt sticla, hârtia, materialele textile şi cauciuc nu există soluţii avantajoase de valorificare. Din aceleaşi motive ce ţin de rentabilitate au dispărut şi centrele REMAT prin care se realiza colectarea de la populaţie.

Eliminarea deşeurilor

La ora actuală principala modalitate de eliminare a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora este depozitarea, întrucât doar un procent relativ mic de deşeuri sunt colectate selectiv şi valorificate sau tratate, pentru că nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale. Depozitarea deşeurilor poate avea impact dăunător asupra mediului, pe de o parte datorită faptului că deşeurile se degradează într-o perioadă de timp foarte lungă, iar pe de altă parte datorită substanţelor toxice care rezultă prin degradare şi care pot ajunge în soluri, ape de suprafaţă şi în apele freatice, în cazul în care depozitul nu are elementele necesare pentru stoparea infiltraţiilor în sol şi ape (membrane speciale, drenuri de captare a scurgerilor şi staţie de epurare a acestora). Din aceste motive depozitarea este soluţia aflată la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opţiunilor de eliminare a deşeurilor.

Pentru municipiul Brăila funcţionează din anul 2002 un depozit conform de deşeuri menajere şi industriale asimilabile acestora, situat în localitatea Muchea, administrat de SC” Tracon” SA Brăila. Acesta este construit şi exploatat în conformitate cu prevederile HG.nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat prinOrd. MMGA 757/2005.

Suprafaţa totală proiectată a depozitului este de 18,08 ha, în prezent funcţionând cu celula nr.1 în suprafaţă de 3,1 ha. Capacitatea totală de depozitare proiectată este de 434.000 mc. Cantitatea medie de deşeuri colectată de la populaţia municipiului şi eliminată anual pe acest depozit este de aproape 70 000 t. Întrucât s-a atins capacitatea de umplere de 75% a primei celule s-a obţinut acordul de mediu pentru construirea celulei următoare, lucrări care sunt în derulare. Se preconizează ca acest depozit să atingă capacitatea de umplere în anul 2026.

Oraşele Ianca şi Făurei sunt deservite de depozite de deşeuri menajere neecologice, neconforme cu legislaţia actuală:

• depozitul Făurei are o suprafaţă de 1,5 ha şi o capacitate de 33.000 mc cu un grad de umplere de 95% ,

• depozitul Ianca are o suprafaţă de 0,97 ha şi un grad de umplere de 50% .

Conform calendarului de închidere prevăzutde HG 349/2005 depozitul Ianca a sistat depozitarea la 16 iulie 2009, iar cel de la Făurei este programat pentru sistare în anul 2017. Până la momentul închiderii, autorităţile responsabile au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a crea soluţii alternative, în conformitate cu prevederile Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi ale legislaţiei de mediu în vigoare

Deşeurile generate de către populaţia din mediul rural au fost depozitate pe platforme neamenajate. Conform prevederilor din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, spaţiile de depozitare din zona rurală trebuiau să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural, sau prin închidere cu aplicarea măsurilor de închidere simplificatăprevăzute în Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerarecu completările ulterioare. Astfel, până la sfârşitul lunii august 2009 toate cele 155 platformele rurale au fost închise conform prevederilor legale. În urma inventarierii s-a constatat că volumul total de 832631 mc de deşeuri existent pe cele 155 platforme din mediul rural şi orăşenesc, ocupă o suprafaţă de 135,26 ha. Spaţiile de depozitare au fost acoperite cu un strat de pământ de aproximativ 30 cm şi înierbate, urmând a fi înscrise în evidenţele cadastrale. Având în vedere că peste 80% din ceea ce s-a depozitat este gunoi de grajd, se impune pe viitor utilizarea acestuia ca fertilizant pe terenurile agricole.

Conform normelor europene transpuse în legislaţia naţională, cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate trebuie redusă până în anul 2009 la 50% din greutatea totală a deşeurilor produse în anul 1995, iar până în anul 2016 reducerea trebuie să ajungă până la 35%. Ţinând cont de aceste prevederi, în anul 2006 Consiliul Judeţean în cadrul programului Phare CES 2004 a obţinut finanţare pe proiectul Staţie de compostare deşeuri biodegradabile oraş Ianca. Acest proiect a fost realizat, staţia funcţionând din decembrie 2008.

Direcţiile care trebuiesc urmate în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor sunt cele prevăzute în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, transpus la nivel local în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Totodată, pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale s-a realizat Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 (Master Plan), aprobat prin HCJ nr. 95 din 31august 2009. Acesta prevede realizarea următoarelor investiţii:

§ depozit nou în apropierea oraşului Ianca care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea va deservi întreg judeţul;

§ staţie de transfer lîngă localitatea Însurăţei;

§ două staţii de sortare şi două staţii de compostare ce vor deservi depozitele Muchea şi depozitul nou Ianca;

§ o nouă staţie de transfer la Muchea, după ce depozitul de la Muchea va sista activitatea.

Colectarea de la populaţie se va face pe două fracţii, umed şi uscat, excepţie făcând localităţile izolate cu producţii scăzute de deşeuri şi pentru zonele aglomerate urbane.

Pentru perioada cuprinsă între data închiderii depozitelor neconforme din mediul rural şi data punerii în funcţiune a noilor investiţii prevăzute în Master Plan s-a propus o soluţie temporară ce constă în amenajarea unor platforme de beton cu acoperiş uşor pe care să fie amplasate containere deschise în 9 puncte zonale: Frecăţei, Ianca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Silistraru şi Măxineni. Deşeurile vor fi colectate din localităţi cu ajutorul tractoarelor cu remorcă şi vor fi descărcate în containere de unde vor fi transportate la depozitul Muchea pentru eliminare. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiţii şi vor deservi localităţile din Insula Mare a Brăilei precum şi municipiul Brăila pentru deşeurile din parcuri şi grădini care vor fi compostate.

DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

În conformitate cu prevederile OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată de Legea nr.426/2001 cu modificările şi completările ulterioare „deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare, ori de o altă persoană, pe baza de contract”. Primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate mai sus, modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta. Legea nr.101/2006 serviciului de salubrizare a introdus ca activitate a serviciului de salubrizare şi „colectarea, transportul şi depozitatea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări”. Aceste deşeuri pot fi eliminate pe depozite de deşeuri inerte sau de deşeuri periculoase, în cazul în care conţin substanţe periculoase.

Având în vedere dezvoltarea continuă a sectorului de construcţii, se impune găsirea unor soluţii viabile astfel încât cantităţi cât mai mici de astfel de deşeuri să ajungă la depozitare. Nu s-a efectuat până acum un studiu referitor la compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări, totuşi din datele şi experienţa statelor europene rezultă că în compoziţia deşeurilor din lucrările de infrastructurăintră peste 80% minerale, în jur de 13% lemn, până la 4% metale (la construcţiile civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticlă, carton, etc. Din partea minerală, necontaminată se poate recicla betonul în proporţie de peste 90%. În cazul construcţiilor de căramidă, aceasta ar putea fi refolosită în construcţii, însă costurile legate de timp şi plata forţei de muncă fac această refolosire din ce în ce mai puţin uzitată.

În judeţului Brăila nu există instalaţii de sortare sau de reciclare a acestor deşeuri şi nici un depozit de deşeuri inerte, astfel încât acestea au fost utilizate ca material de umplutură în locaţiile indicate de Primăria Brăila. În anul 2008 din înregistrările Direcţiei de Gospodărire Locală Brăila rezultă că a fost utilizată ca material de umplutură o cantitate de aproximativ 51.000 tone deşeuri din construcţii şi demolări.

Principalele măsuri ce pot fi aplicate pentru gestionarea acestor tipuri de deşeuri vizează în special :

§ Construirea unor instalaţii de sortare pentru toate tipurile de deşeuri reciclabile;

§ Reutilizarea, reciclarea sau valorificarea energetică a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate;

§ Depozitarea în depozite corespunzătoare a deşeurilor contaminate şi a celor ce nu pot fi valorificate;

§ Construirea unui depozit de deşeuri inerte provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

Autorităţile administraţiei locale vor trebui să ia măsuri pentru controlul acestui flux de deşeuri, în scopul ţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate, prin condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de depozite conforme pentru aceste tipuri de deşeuri. Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări depozitată ar scădea considerabil prin utilizarea unei instalaţii de concasare şi sortare care ar duce la o valorificare de 60 până la 70% din cantitatea de deşeuri iniţială. Se poate recomanda ca şi costurile de reciclare să fie mai mici decât cele de eliminare, pentru a încuraja reciclarea.

Gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje

Oferta largă şi diversitatea produselor pe care le găsim astăzi pe piaţă au provocat totodată şi o creştere îngrijorătoare a cantităţii de deşeuri, întrucât aproximativ jumătate din volumul ocupat de deşeuri este format din ambalaje.În baza Protocolului privind implementarea unui sistem integrat de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din fluxul menajer în municipiul Brăila, încheiat între Primăria Municipiului Brăila, SC „ECO-ROM AMBALAJ” SA şi SC” BRAI CATA’ SRL Brăila au fost amplasate în 30 de puncte din zona de operare a operatorului de salubritate câte 3 containere tip clopot pentru deşeuri de hârtie, plastic şi ambalaje PET şi sticlă.

În fiecare an, până la data de 15 martie, autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului realizează inventarul ambalajelor şi deşeurilor de ambalajepentru anul precedent, conform H.G.nr.1872/2006 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi Ord.MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

Inventarul cuprinde operatorii economici care:

§ produc ambalaje şi/sau produse ambalate;

§ importă ambalaje şi/sau produse ambalate;

§ reciclează / valorifică deşeuri de ambalaje.

Astfel pentru anul 2008 au fost inventariaţi un număr de 85 agenţi economici, după cum urmează:

· 70 agenţi economici producători de produse ambalate;

· 8 agenţi economici producători de ambalaje;

· 1 importator de ambalaje;

· 6 agenţi economici colectori de deşeuri de ambalaje.

Cantităţile de ambalaje rezultate în urma inventarierii sunt următoarele:

1. Ambalaje introduse pe piaţă de către importatorii şi producătorii de ambalaje = 9.868,4 t;

2. Ambalaje introduse pe piaţă prin produsele ambalate = 9.299 t;

3. Deşeuri de ambalaje colectate de către colectorii autorizaţi = 23.983,77 t;

4. Deşeuri de ambalaje provenite din deşeurile municipale eliminate = 10.652,58 t .

Situaţia deşeurilor industriale

Gestionarea deşeurilor de producţie

Operatorii economici au obligaţia să gestioneze deşeurile de producţie conform prevederilor din autorizaţia de mediu şi aleHG 856/2002 privind gestionarea deşeurilor. Anual se realizează inventarul deşeurilor generate. Astfel, în anul 2008 s-a realizat Ancheta Statistică pentru un eşantion de 60 agenţi economici, pentru deşeurile generate în anul 2007. Cantităţile generate în comparaţie cu anul 2006 sunt prezentate în tabelul următor:

tone

Cantităţi deşeuri	Generate	Valorificate	Eliminate
Anul 2006	210909,96	158963,2	51946,77
Anul 2007	60411,02	42002,668	18408,25

Deşeurile generate sunt depozitate temporar în vederea valorificării sau eliminării. La sfârşitul anului 2008 în Brăila nu existau stocuri semnificative de deşeuri de producţie în cadrul societăţilor generatoare, acestea fiind eliminate pe parcursul anului. Aceste deşeuri fie se elimină la depozitul ecologic Muchea, în cazul celor asimilabile cu cele menajere, fie se predau spre valorificare sau eliminare la operatori specializaţi în cazul altor fluxuri de deşeuri.

Astfel, în anul 2008 au fost depozitate la Muchea 7478 t de deşeuri de producţie. Numai S.C.” Celhart Donaris” SA are un depozit propriu de deşeuri industriale nepericuloase în localitatea Chiscani, pe care a eliminat în anul 2008 o cantitate de aproximativ 300 t deşeuri. Acest depozit a fost programat să sisteze activitatea la 16 iulie 2009 conform calendarului de închidere a depozitelor neconforme.

Deşeuri periculoase

În judeţul Brăila, cantitatea de deşeuri periculoase provenite din gospodării s-a estimat a fi de aproximativ 966,99 tone la nivelul anului 2005. În cadrul gospodăriilor sau a firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final eliminate împreună cu deşeurile municipale, cum ar fi:

Ø solvenţi;

Ø acizi;

Ø alcali;

Ø fotochimice;

Ø pesticide;

Ø tuburi fluorescente şi alte deşeuri

care conţin mercur;

Ø echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi;

Ø uleiuri şi grăsimi;

Ø vopseluri, cerneluri, adezivi, şi

răşini care conţin substanţe periculoase;

Ø detergenţi care conţin substanţe periculoase;

Ø medicamente citotoxice şi citostatice;

Ø baterii şi acumulatori ;

Ø echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, conţinând componente periculoase;

Ø lemn conţinând substanţe periculoase.

În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile municipale, menajere şi asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Există mai multe opţiuni pentrucolectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. Astfel, SC” Setcar” SRL Brăila este singurul agent economic din judeţul Brăila autorizat să desfăşoare activităţi de colectare, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase. În anul 2008 au fost colectate, valorificate sau eliminate (prin instalaţia proprie sau predate/exportate în vederea eliminării) peste 20.000 tone de deşeuri periculoase, colectate şi din alte judeţe, cum sunt: reactivi chimici cu termen de valabilitate expirat, deşeuri periculoase vrac sau ambalate, pesticide expirate, soluţii galvanice ulei uzat, azbest, echipamente cu conţinut de PCB.

Din activitatea SNP PETROM SA rezultă reziduuri petroliere (şlam) care intră în categoria deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase. Pentru eliminarea acestora operatorul deţine două bataluri în localitatea Oprişeneşti. Ambele depozite au sistat activitatea conform calendarului de închidere a depozitelor de deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului prevăzut de HG.nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, după cum urmează:

Batalul vechi a fost închis din iulie 2006, iar în 2008 s-a finalizat procesarea şlamului, fiind în curs de ecologizare. Procesarea şlamului implică separarea acestuia după prelucrare în trei componente: apă sărată ce se reinjectează în subteran, tiţei recuperat şi steril care în urma unor amendamente pe baza buletinelor de analiză poate avea diferite întrebuinţări (ex. material umplutură pentru drumuri, pământ fertil etc.).

· Batalul nou are o suprafaţă de 6600 m2 şi un grad de umplere de aproximativ 15%. Începând cu 01.01.2007 s-a sistat activitatea de depozitare pe batal, urmând ca SC” Petrom” SA să stabilească modul de gestionare al şlamului petrolier.

Pentru gestionarea şlamului cu un conţinut de substanţe periculoase de până la 9%, în anul 2008 au început lucrările de investiţie privind depozitarea temporară şi tratarea pe platformele de bioremediere a solurilor contaminate cu produse petroliere. Pentru depozitarea/eliminarea/neutralizarea şlamului petrolier şi a solurilor infestate cu produs petrolier rezultate din activitate, în cursul anului 2008 s-a amenajat şi s-a dat în folosinţă o platformă de stocare temporară şi de bioremediere a acestor deşeuri.

Bifenili policloruraţi

Bifenilii policloruraţi (PCB) şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, utilizate în scop industrial datorită caracteristicilor lor de stabilitate chimică şi inflamabilitate scăzută şi în special pentru proprietăţile lor dielectrice şi termice. Unii dintre aceşti compuşi au efecte similare dioxinei, substanţă extrem de toxică pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora. Aceste uleiuri se folosesc în general la echipamente electrice cum sunt transformatoarele şi condensatoarele. Riscul de contaminare a mediului apare la scoaterea din uz.

În conformitate cu prevederile HG.nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi (PCB)şi ale altor compuşi similari,modificată şi completată cu HG.nr. 975/2007 echipamentele scoase din uz sunt supuse unor planuri eşalonate de eliminare conform calendarului propus de deţinători şi aprobat de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, până la sfârşitul anului 2010.

În judeţul Brăila există 17 agenţi economici care deţin 1515 buc. condensatori în funcţiune şi 20 agenţi economici care deţin 1618 buc. condensatori scoşi din uz. Părţile componente ale echipamentelor cu materiale cu conţinut de PCB se elimină în general prin incinerare sau tratare prin diverse pocese chimice sau pe depozite de deşeuri periculoase. În judeţul Brăila SC” Setcar” S.A este singurul agent economic autorizat care colectează şi elimină echipamentele cu conţinut de PCB.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor precum şi regulile specifice de colectare, tratare, reciclare şi eliminare sunt reglamentate de HG.nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi al acumulatorilot auto şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

În Romania nu există încă o reţea bine pusă la punct pentru colectarea deşeurilor de baterii portabile. Ca urmare, cu excepţia unor magazine care colectează de la cumpărători, majoritatea deşeurilor de baterii ajung în gunoiul menajer.

Începând cu anul 2008 producătorii de baterii sunt obligaţi să implementeze măsuri privind asumarea responsabilităţilor de colectare şi reciclare.

Conform legii colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori se face individual de către producători sau prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit – organizaţie colectivă. Producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarelerate minime de colectare:

- 25% până la data de 26 septembrie 2012;

- 45% până la data de 26 septembrie 2016.

Rata de colectare pentru un an calendaristic- procentajul obţinut prin împărţirea greutăţii deşeurilor de baterii portabile şi de acumulatori portabili colectaţi pe parcursul anului calendaristic respectiv, la greutatea medie a bateriilor portabile şi acumulatorilor portabili pe care producătorii fie îi vând direct utilizatorilor finali, fie îi livrează unor terţi pentru a fi vânduţi utilizatorilor finali din România pe parcursul anului respectiv şi al celor 2 ani calendaristici precedenţi.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

În judeţul Brăila nu există producători de baterii şi acumulatori industriali şi auto, distribuitorii trebuie să respecte următoarele:

- să colecteze bateriile şi acumulatorii auto de la utilizatorii finali;

- să aplice sistemul "depozit" asupra preţului de vânzare al bateriilor şi acumulatorilor auto;

- să depoziteze în spaţii special amenajate, împrejmuite şi asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile şi acumulatorii auto primiţi în schimbul celor vânduţi;

- să predea bateriile şi acumulatorii auto producătorilor sau unui operator economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului;

- să afişeze la loc vizibil anunţul cu următorul conţinut: "Predaţi bateriile şi acumulatorii auto în vederea valorificării";

- să afişeze în mod vizibil preţul pentru o baterie sau un acumulator auto şi valoarea depozitului corespunzător;

- să emită cumpărătorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanţă pe care să se specifice valoarea depozitului;

- să ramburseze cumpărătorului valoarea depozitului, pe baza chitanţei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziţionării cumpărătorul îi predă o baterie sau un acumulator auto.

84.350 tone de deşeuri acumulatori auto colectate prin operatori economici autorizaţi în anul 2008

Deşeuri generate din activităţi medicale

Din totalul de deşeuri produse în unităţile sanitare 75-80 % sunt deşeuri nepericuloase asimilabile cu cele menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţi medicale variază în funcţie de mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi.

Cantitatea medie de deşeuri medicale este următoarea :

Cantitatea medie anuală de deşeuri medicale

(kg. /24h/judeţ)

Cantitatea medie de deşeuri nepericuloase asimilabile cu cele menajere

(kg/24h/judeţ)

Cantitate medie de deşeuri periculoase infecţioase

(kg/24h/judeţ)

Cantitate medie de deşeuri periculoase înţepătoare

(kg/24h/judeţ)

2182,97

1500,66

315,03

367,28

În unităţile sanitare deşeurile se colectează selectiv conform Ord. MS 219/2002 . Transportul deşeurilor periculoase în afara unităţilor sanitare se realizează în conformitate cu reglementările în vigoare. O parte din deşeurile medicale generate de spitale, cele considereate periculoase (patologice, infecţioase) se incinerau în crematoriile spitalelor, însă acestea fiind instalaţii vechi neconforme cu normele europene actuale au fost închise. La ora actuală aceste deşeuri sunt colectate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport şi eliminare prin incinerare cum este SC” Eco Fire Sistems” SRL Constanţa. Cantitatea colectată în anul 2008 a fost de 159 tone.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti şi industriale

Din procesele de epurare care au loc în staţiile de epurare a apelor uzate rezultă nămoluri cu diverse caracteristici, în funcţie de specificul apei uzate tratate, respectiv ape uzate orăşeneşti (menajere) sau industriale. Nu există instalaţii de tratare/valorificare/eliminare a nămolurilor existente la nivelul judeţului Brăila. Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare sunt reprezentate de valorificarea în agricultura şi valorificarea energetică. Toate tipurile de valorificări energetice, precum co-incinerarea în fabricile de ciment sau incinerarea cu recuperare de energie, necesită o putere calorifică suficientă a nămolului.

În ceea ce priveşte valorificarea în agricultură, condiţia utilizării nămolului ca fertilizator este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură sunt conform prevederilor Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare. Utilizarea nămolului se face cu permis de împrăştiere emis pe baza unui studiu agrochimic şi a unui plan de fertilizare.

În judeţul Brăila există 4 staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti în localităţile Ianca, Movila Miresii, Făurei şi Însurăţei. Din funcţionarea acestora au rezultat în anul 2007 cca. 80 t nămol care s-a eliminat pe depozitele de deşeuri municipale. Există 10 operatori economici deţinători de staţii de epurare ape uzate industriale din activităţi zootenhnice, de abatorizare şi din alte ramuri ale industriei alimentare, care au produs în total peste 16000 t nămol în anul 2007. Cele mai mari cantităţi de nămol rezultă în special din creşterea porcilor şi au fost utilizate ca fertilizant agricol, sau eliminate pe depozite în cazul în care au conţinut substanţe dăunătoare pentru sol şi apa freatică.

Deşeuri de echipamentele electrice şi electronice (DEEE)

DEEE sunt deşeurile de echipamente care funcţionează pe baza de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi de generare, transport şi măsurare a acestor curenţi şi câmpuri. Conform HG.nr.448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta selectiv DEEE de la populaţie şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora. Preluarea DEEE-urilor colectate la punctele municipale precum şi valorificarea lor trebuie asigurată de către producători. Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual sau prin transferarea responsabilităţii către organizaţii colective, autorizate conform OM.nr.1225/2005. Pentru anii 2006-2008 rata de colectare a acestor deşeuri a fost stabilită la 2, 3 şi repectiv 4kg/an/locuitor, iar din 2008 rata de valorificare trebuie să fie de 100% din rata de colectare stabilită pentru acelaşi an. În judeţul Brăila nu există instalaţii pentru tratarea DEEE.

Pentru a se atinge această ţintă, s-au organizat începând cu anul 2008 campanii “Marea Debarasare” de colectare a DEEE urilor de la populaţie, organizate de administraţia publică locală cu concursul operatorilor de salubritate, campanii care începând cu anul 2009, prin decizia Ministerului Mediului au loc în fiecare primă săptămână a lunii. Populaţia trebuie să scoată în stradă aparatura electrică şi electronică pe care nu o mai foloseşte, iar operatorii de salubritate o colectează şi o transportă la puncte de colectare de unde este trimisă spre valorificare.

În Brăila, prin aceste campanii s-au colectat în 2008 9 t, iar în primele trei trimestre ale anului 2009 cantitatea de 5,7 t. Depozitarea temporară a DEEE-urilor colectate se face la depozitul S.C.” Braicata” SA de unde se predau prin Asociaţia ENVIRON spre valorificare la agenţi economici autorizaţi. Întrucât ţintele de colectare nu s-au atins la nivel naţional este necesară desfăşurarea unor campanii de conştientizare a populaţiei privind acest flux de deşeuri.

În judeţul Brăila S.C” Amromeli” SRL şi SC” Brai Cata” SRL deţin autorizaţii de mediu în vederea colectării DEEE urilor.

Distribuitorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul achiziţionat.

Gestionarea vehiculelor scoase din uz

Regimul vehiculelor scoase din uz (VSU) este reglementat prin HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz cu modificările ulterioare, care prevede măsuri de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la VSU şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. Există o reţea de companii comerciale (peste 100), răspândite relativ uniform la nivel naţional, care desfaşoară operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz. În judeţul Brăila, SC”Mioriţa” SRL este singurul agent economic autorizat pentru colectarea şi dezmembrarea VSU. Principalul deşeu valorificat este cel metalic, celelalte părţi componente au fost fie valorificate către societaţi autorizate (de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat,) fie eliminate prin co-incinerare, dar există şi anumite deşeuri (plastic, textil, etc) pentru care nu există societăţi autorizate în ţară care să preia acest deşeu.

Cantităţile de VSU colectate în perioada 2005-2008 sunt:

	UM	2005	2006	2007	2008
Vehicule scoase din uz colectate şi dezmembrate	nr/an	134	238	391	508

Rata de colectare a VSU a crescut progresiv în ultimii ani şi datorită programului de reînnoire a parcului auto “Rabla” de care populaţia poate beneficia numai în cazul în care predă autoturismul vechi la un operator economic autorizat pentru colectarea şi dezmembrarea VSU.

2.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE ŞI DE ARTĂ

Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă este relativ bună. Fondurile alocate au fost insuficiente şi nu au permis în totalitate asigurarea bunei conservări a acestora.

Primăria Brăila a iniţiat adoptarea unui PUZ “Centrul istoric al Municipiului Brăila”, întocmit de URBANPROIECT Bucureşti pentru reglementarea zonelor construite pentru 113 poziţii - cuprinse în lista de monumente din OMCC 2314/2004 şi OMCC 2182/2005 situate pe teritoriul administrativ al municipiului Brăila, în scopul instituirii zonelor de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional.

Obiectivele principale ale PUZ - CP (planul urbanistic pentru zone construite protejate) sunt:

Ø protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice cu valoare istorică, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică;

Ø Delimitarea în plan a monumentelor şi a zonelor istorice protejate;

Ø Stabilirea zonelor de protecţie a monumentelor clasate şi a zonelor istorice protejate;

Ø Evidenţierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea urbană.

Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din localitate şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia.

2.2.10. POLUĂRI ACCIDENTALE

În perioada 2003 - 2008 au avut loc 162 poluari accidentale în majoritate avarii pe conductele de trasport produse petroliere, astfel:

2003 = 20 poluări din care 17 au afectat solul şi 3 apa;

2004 = 23 poluări factorul afectat solul;

2005 = 22 poluări din care 21 au afectat sol şi una aerul;

2006 = 45 poluări din care 42 au afectat solul şi 3 apa;

2007 = 21 poluări din care 18 au afectat solul, 2 apa şi 1 combinată sol şi apa;

2009 = 31 poluări din care 25 au afectat solul, 3 apa, 2 combinate sol-aer şi 1 combinată sol şi apa

Majoritatea cazurilor de poluare a solului s-au produs datorită avariilor la conductele de transport ţiţei ale SC „Conpet” SA şi produse petroliere ale SC”Petrom” SA şi au fost cauzate în principal de corodarea acestora, defecţiuni în timpul pompării sau avarii provocate. Suprafeţele afectate au fost mici (max. 1000 m), iar pentru remediere s-a intervenit prin aplicarea de şarnieră, recuperarea pierderilor şi redarea terenului afectat folosinţei iniţiale. Doar două din aceste poluări s-au datorat unor accidente, dar nici una nu a avut impact major asupra mediului. Cele câteva cazuri de poluare a apei s-au produs pe fluviul Dunărea, cu apa uzată rezultată de la SC” Complexul de Porci” S.A. Brăila şi cu produse petroliere în Bazinul Docuri al SC” Hercules „ SA.

2.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI DE PE TERITORIUL JUDEŢULUIMONITORING

2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului

Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat şi nu s-au delimitat zone critice generate de poluarea atmosferei. Aceste concluzii sunt rezultatul, atât al activităţii de monitorizare a atmosferei, cât şi din studiile de Impact şi bilanţurile de Mediu, elaborate de diferite institute de specialitate pentru reglementarea unor agenţi economici. Indicatorii de poluare a atmosferei la imisie urmăriţi în anul 2008 (NOx, SO2, NH3, H2S şi Cl2, pulberi în suspensie şi sedimentabile) s-au situat mult sub valorile concentraţiilor maxime admise şi nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Nu s-au înregistrat accidente de poluare acută sau îmbolnăviri acute ce ar fi putut fi cauzate direct şi exclusiv de poluanţii atmosferici.

2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila transmite că pe teritoriul judeţului nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă.

Pentru apele subterane, la nivelul judeţului Brăila se regăsesc două zone critice ca urmare a poluărilor istorice din:

ü 1986 - poluarea localităţii Ţepeş Vodă, comuna Movila Miresii cauzată de avarierea conductei de transport benzină a SC” Petrotrans” SA - Ploieşti şi care a afectat pânza freatică, făcând imposibilă utilizarea apei din 8 fântâni.

ü 1991 - poluarea pânzei freatice din cartierul Chercea, municipiul Brăila, prin ascensionarea produsului petrolier de pe conducta de transport produse petroliere a SC” Petrotrans” SA Ploieşti.

Din punct de vedere al poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, zone vulnerabile sub aspectul poluării apei subterane, s-au identificat perimetrele localităţilor Galbenu, Movila Miresii, Vădeni, Şuteşti, Traian, Chiscani şi Vişani. Această poluare se datorează unor surse istorice reprezentate de unităţi sau complexe agrozootehnice care şi-au încetat activitatea şi surse actuale situate, de regulă, în aceste zone vulnerabile.

2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului

a)Areale largi cu restricţiile de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu procese de sărăturare, soluri afectate de eroziune eoliană).

Din inventarierea efectuată de Staţiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Brăila, şi de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice, calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, asupra calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare.

Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:

Tip de sol	Total
Tip de sol	ha	%
Soluri salinizate	91098	23,45
Soluri sodizate	18642	4,80
Soluri afectate de eroziune	770	0,20
Soluri afectate de relief eolian şi textură grosieră	21540	5,54
Exces de umiditate	46963	12,09
Total	179013	46,09

Reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă şi vânt şi a salinizării şi sodizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică şi elemente nutritive, reprezintă manifestări ale fenomenului de deşertificare.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul.

b) Eroziunea solului şi alunecările de terenreprezintă un important factor limitativ al calităţii solului. Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila o constituie eroziunea apelor curgătoare.

Au fost identificate zonele privind riscurile naturale la alunecări de teren şi inundaţii în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou.

c) Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole: 59.048 hateren arabil. Localităţile din judeţul Brăila unde există surse de nitraţi din activităţile agricole au fost cuprinse în Anexa nr. 1 a Ordinului MMGA nr. 241/2000:

Nr.

crt.

Comuna

Teren agricol

Teren arabil

Sursa de NO3 la nivelul comunei

Surse actuale

Surse istorice

Chiscani

Galbenu

Movila Miresii

Şuţeşti

Traian

Tudor Vladimirescu

Vădeni

Vişani

5356

7370

6864

5782

14883

8772

11904

5309

4773

6996

5574

4950

14114

7495

11070

4075

La sfârşitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În judeţul Brăila această listă cuprinde 40 de localităţi. În cursul anului 2009 consiliile locale vor elabora planuri de acţiune locale care vor cuprinde măsuri pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi pentru localităţile respective.

d) Degradarea stării fizice şi chimice a solurilor

În conformitate cu prevederile HG.nr.1408/2007 care reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic:

- Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului îi revine obligaţia de a realiza identificarea preliminară a siturilor contaminate, prin instituţiile din subordine, pe baza chestionarelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale HG.nr.1408/2007, a documentaţiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice.

- Prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale se vor aproba:

- lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate;

- lista siturilor contaminate actual.

În cursul anului 2008 au fost realizate acţiuni în scopul identificării preliminare a siturilor contaminate. Astfel, zonele potenţial contaminate din judeţul Brăila includ următoarele amplasamente:

Nr.

crt.

Nume agent economic responsabil

Tipul activităţii generatoare

Suprafaţa contami-nată

(ha)

Tip agent poluant

Starea actuală

Observaţii

1.1

“PETROM” SA

Batal vechi de reziduuri petroliere

Depozitare provizorie a şlamurilor şi solurilor contaminate rezultate din activitatea de exploatare petrolieră

0,5250

Deşeuri petroliere

A încetat activitatea la 31.12.2006, conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr. 44/17.07.2006 cu program de conformare. S-a realizat eliminarea şi procesarea şlamului petrolier.

Investigaţiile realizate au identificat poluarea solului şi subsolului.

programul de conformare anexat avizului de mediu pentru închidere impune lucrări de remediere sol identificat contaminat

1.2

Batal nou de reziduuri petroliere

Idem

0,7755

Deşeuri petroliere

A încetat activitatea la 31.12.2006, conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr. 45/17.07.2006 cu program de conformare. În prezent se realizează eliminarea şi procesarea şlamului petrolier cu termen de finalizare 31.12.2009

programul de conformare

anexat avizului de mediu pentru închidere impune lucrări de remediere sol identificat contaminat până în trim.IV 2012.

1.3

Abandonare 100 sonde şi 5 parcuri

Extragere hidrocarburi

Ţiţei, apă de zăcământ

Au fost obţinute avizele de mediu pentru încetarea activităţii care cuprind în anexă programe de conformare

Se impune refacerea terenurilor ocupate în desfăşurarea activităţilor de exploatare a zăcământului

1.4

SC” Petrom” SA –

Sucursala

PECO

Depozitarea produselor petroliere

0,916

2,06

1,27

Produse petroliere

Depozitele şi-au încetat activitatea

Depozitele sunt amplasate localităţile Făurei, Baldovineşti, Ianca.

SC”Celhart Donaris” SA

Depozitare deşeuri industriale

34,8 din care 15,5

sunt ocupate de deşeuri

Şlam de la caustizare

Va sista activitatea la 16.07.2009, conform HG 349/2005; până la această dată va obţine avizul de mediu pentru închidere, care va cuprinde în anexa programul de conformare

*bilanţul de mediu al societăţii nu conţine date şi informaţii privind “grosimea pachetului contaminat”, metoda de reconstrucţie.

Depozitul de deşeuri menajere Făurei

Depozitarea deşeurilor menajere

Deşeuri menajere

Va sista activitatea conform HG 349/2005

în 2017

BM de nivel II nu a identificat depăşiri ale pragurilor de alertă pentru sol

Depozitul de deşeuri menajere Ianca

Depozitarea deşeurilor menajere

0,97

Deşeuri menajere

Va sista activitatea conform HG 349/2005

în 2009

BM de nivel II nu a identificat depăşiri ale pragurilor de alertă pentru sol

Etapa de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, pentru siturile potenţial a fi contaminate precum şi pentru siturile care vor fi incluse în cele două liste menţionate mai sus, se va realiza după aprobarea acestora, şi în conformitate cu prevederile „Ghidului Tehnic privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului” care urmează a fi aprobat prin ordin comun al Ministrului Mediului, Ministrul Finanţelor şi Ministrul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

2.2.11.4. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică

HG.nr.1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectatestabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

§ caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;

§ tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;

§ distribuţia poluanţilor în mediul geologic;

§ volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia;

§ obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;

§ raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

§ destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.

Pentru refacerea potenţialului productiv al terenurilor agricole din categoria terenurile arabile nu s-au întreprins proiecte speciale de reconstrucţie ecologică, decât pe unele perimetre cu suprafaţă redusă în care au avut loc poluări generate de extracţia şi transportul ţiţeiului.

Totodată pentru ameliorarea unor terenuri degradate s-a propus împădurirea. Astfel, începând din 1996, 3674 ha teren degradat au fost preluate în fondul forestier, din care au fost deja împădurite 2955 ha.

Sub coordonarea D.A.D.R. în anii 2005-2006 s-a realizat o nouă acţiune de inventarire, delimitare, verificarea din punct de vedere pedologic şi agrochimic şi întocmire a fişelor perimetrelor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate. Au fost identificate toate terenurile degradate din judeţ, în suprafaţă totală de 7060 hectare, 1542 pe terasă şi 5518 hectare în Insula Mare a Brăilei, pentru a fi ameliorate prin împădurire. Din suprafaţa specificată mai sus au fost împădurite până în prezent numai 89,52 hectare.

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL BRĂILA

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Evaluarea problemelor de mediu reprezintă un profil al condiţiilor de mediu existente într-o arie geografică bine definită (oraş, zonă, judeţ, regiune). Acest profil reprezintă la rândul său, o imagine cât mai clară a stării actuale a factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau în :

§ furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate;

§ furnizarea informaţiilor privind impactul activităţilor instituţiilor publice, private şi individuale asupra mediului, precum şi privind modul în care acestea pot îmbunătăţi şi proteja mediul;

§ stabilirea unui nivel iniţial al condiţiilor de mediu care să constituie reperul faţă de care se va măsura eficienţa acţiunilor de îmbunătăţire;

§ conştientizarea publicului în raport cu problemele de mediu şi implicarea cetăţenilor în acţiunile pentru îmbunătăţirea mediului;

§ facilitarea stabilirii relaţiilor şi parteneriatului între participanţii la implementarea acţiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunităţi de acţiune.

Sursele de date din judeţul Brăila au fost în general autorităţile locale: Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, primăriile, instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. O alta sursă de date a fost constituită din unităţi private, ONG - uri, agenţii economici precum şi cetăţenii. Pe baza datelor colectate şi procesate au fost identificate problemele/aspectele de mediu individuale, clasificate apoi în categorii de probleme.

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru evaluarea potenţialului şi limitelor comunităţii, dar şi oportunităţi şi ameninţări ce sunt considerate externe.

Pe baza analizei calităţii mediului prezentată în capitolul: ”Situaţia iniţială a judeţului Brăila” se stabilesc următoarele:

PUNCTE TARI:

Condiţii naturale locale

Resurse naturale semnificative: existenţa Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, a lacurilor terapeutice Lacu Sărat, Movila Miresii şi Câineni
Amplasarea geo-climatică a judeţului favorabilă dezvoltării unei agriculturi performante cu potenţial agro-alimentar ridicat
Poziţia de port la Dunăre a oraşului Brăila

Potenţialul economic

Economie complexă şi diversificată cu întreprinderi reprezentative şi de tradiţie
Absenţa unor industrii poluante semnificative în interiorul unor zone urbane
Numărul mare de întreprinderi mici şi mijlocii în judeţ
Ponderea mare a sectorului privat în economie
Suprafeţe mari de teren arabil
Potenţial piscicol

§ Factori favorizanţi ai dezvoltării industriei uşoare (în special industria textilă)

Infrastructură

Reţea densă de drumuri publice
Existenţa conductelor magistrale de gaz
Existenţa magistralei de cale ferată
Electrificarea localităţilor într-o proporţie ridicată
Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile

Potenţialul uman

Existenţa unui mediu ştiinţific şi universitar bine dezvoltat
Un nivel ridicat al gradului de calificare profesională

§ Reprezentarea societăţii civile (ONG-uri), cu activitate în domeniul protecţiei mediului, comunicaţiilor, dezvoltării generale a judeţului

§ Existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate

Turism

Potenţial turistic natural şi construit bogat şi variat
Existenţa resurselor balneoclimaterice
Numeroase agenţii de turism

Zone protejate

Numeroase zone protejate declarate
Marea diversitate privind valoarea şi importanţa ariilor protejate

§ Prezenţa unui muzeu de ştiinţe naturale cu personal calificat

PUNCTE SLABE:

Condiţii naturale locale:

§ Reţea hidrografică neuniform distribuită

§ Suprafaţă ocupată de păduri/cap de locuitor sub media pe ţară

§ Resurse naturale reduse cantitativ

§ Fenomene naturale extreme: secete, inundaţii etc., care au generat fenomene de deşertificare

§ Suprafeţe mari de terenuri degradate (cca. 7060 ha)

Potenţialul economic:

§ Echipamente şi tehnologii depăşite

§ Capacitatea lentă de adaptare a întreprinderilor la modificările intervenite în structura pieţei

§ Industrie poluatoare, mare consumatoare de materii prime şi energie.....anterior era mentionat Absenţa unor industrii poluante semnificative

§ Investiţii reduse în industrie şi agricultură

§ Procesul de modernizare a agriculturii este în fază incipientă

§ Proprietate fărămiţată asupra terenurilor agricole determină realizarea cu dificultate a lucrărilor de mecanizare

§ Suprafeţe mari de terenuri arabile neirigate

§ Extinderea terenurilor agricole degradate

Infrastructura:

§ Infrastructură urbană necorespunzătoare la periferii şi în zonele industriale

§ Lipsa autostrăzilor şi drumurilor rapide în judeţ

§ Starea necorespunzătoare a drumurilor existente

Infrastructura tehnică:

§ Colectarea şi depozitarea neselectivă şi defectuoasă a deşeurilor

§ Managementul deficitar al deşeurilor

§ Alimentarea cu apă din reţeaua publică a localităţilor rurale redusă sau inexistentă

§ Reţeaua de canalizare deficitară în mediul urban şi inexistentă în mediul rural

§ Inexistenţa staţiilor de epurare atât în mediul urban, cât şi rural

§ Dotări social-culturale, sanitare, insuficiente în mediul rural

§ Lipsa implementării standardului SR EN ISO14001 în cadrul unităţilor poluatoare

Turism:

§ Serviciile oferite sunt limitate şi uneori de slabă calitate

§ Infrastructura turistică inexistentă în mediul rural

§ Potenţial turistic nevalorificat corespunzător

§ Informaţie turistică limitată

§ Neintegrarea unor zone turistice în reţelele turistice naţionale

Zone protejate:

§ Zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt bornate şi supravegheate curent

§ Inexistenţa administratorilor/custozilor pentru aplicarea planurilor de management pentru zonele protejate

§ Informarea privind regulamentele zonelor protejate este deficitară

Resurse financiare:

§ Autorităţile locale nu pot asigura resurse financiare suficiente pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei de mediu

§ Capacitate financiară redusă a sectorului industrial local şi a persoanelor fizice de a investi în protecţia mediului

Potentialul uman:

§ Personal redus şi/sau insuficient pregătit în instituţiile publice şi în cadrul unităţilor poluatoare pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu şi sănătate umană

§ Educaţia ecologică superficială

§ Participarea redusă a publicului la luarea deciziilor de mediu

OPORTUNITĂŢI

§ Suport legislativ şi financiar U.E.

§ Transpunerea şi implementarea Directivelor U.E. în legislaţia naţională

§ Implicarea autorităţilor locale (Consiliul Judeţean, Prefectură) în realizarea unor proiecte de interes judeţean: extindere şi modernizare reţele de apă-canal, epurarea apelor uzate, modernizarea arterei de legătură cu litoralul românesc, extinderea infrastructurii în mediul rural, amenajarea zonei libere, amenajare centru de marketing etc.

§ Existenţa unei structuri instituţionale la nivel regional

AMENINŢĂRI

§ Insuficienta corelare a legislaţiei de mediu cu legislaţia din alte domenii

§ Implementarea dificilă a legislaţiei datorită situaţiei economice de tranziţie

§ Surse externe de poluare (Mital Steel)

§ Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase din ultimii ani, necompensată printr-un volum adecvat al irigaţiilor

§ Creşterea continuă a preţurilor produselor energetice

§ Derularea dificilă a investiţiilor majore şi pe termen lung datorită fluctuaţiei cursului de schimb şi conjuncturii internaţionale relativ instabilă

Pornind de la analiza realizată, scopul elaborării şi implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu este de a promova dezvoltarea economică locală bazată pe existenţa unui potenţial regional în administrarea capitalului natural şi social existent în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. Etapa următoare a constituit-o stabilirea problemelor specifice pe fiecare factor de mediu, urmată apoi de etapa prelucrării tuturor acestor informaţii şi revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu -judeţul Brăila.

În ceea ce priveşte metodologia, revizuirea PLAM poate fi împărţită în două secţiuni distincte:

-monitorizarea şi evaluarea implementării acţiunilor prevăzute în PLAM elaborat în anul 2004;

- identificarea, prioritizarea şi revizuirea problemelor de mediu şi a acţiunilor necesare, funcţie de impactul asupra mediului după realizarea evaluării stadiului problemelor de mediu faţă de PLAM elaborat în anul 2004.

- transformarea problemelor prioritare în acţiuni care trebuie întreprinse de părţile implicate.

Atât scopurile cât şi metodologia sunt bazate pe un principiu cheie – abordarea participativă a părţilor implicate.

Angajamentul părţilor în ce priveşte implementarea reprezintă un element critic pentru asigurarea succesului acestuia. Acesta este motivul pentru care abordarea participativă a părţilor implicate este un element esenţial pentru întreaga metodologie.

Principalele categorii de probleme identificate din punct de vedere al complexităţii şi/sau al impactului unor activităţi socio-economice asupra factorilor de mediu suntpoluarea apelor de suprafaţă, calitatea şi cantitatea apei potabile, managementul deşeurilor.

În conformitate cu abordarea participativă a părţilor implicate, atât identificarea cât şi clasificarea problemelor de mediu au fost realizate de către grupul de reprezentanţi locali - Comitetul de Coordonare al PLAM- judeţ Brăila şi Grupul de lucru, aprobate prin Ordin al Prefectului judeţului Brăila nr.413/2004 actualizat prin Ordinul nr.435/2006.

3.2. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE

LISTA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU DIN JUDEŢUL BRĂILA

1. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

1.1. Grad insuficient de asigurare a calităţii şi cantităţii apei potabile

2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

2.1. Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape uzate menajere neepurate/ insuficient epurate

2.2. Poluarea Dunării datorită deversării apelor uzate insuficient epurate de către agenţii economici riverani

2.3. Poluarea apelor de suprafaţă datorată insuficientei capacităţi de epurare la nivelul complexelor zootehnice şi a unităţilor din industria alimentară de prelucrare (abatoare, caramangerii, etc.,) din judeţul Brăila

3. POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

3.1. Poluarea solului şi a apelor subterane cauzată de infiltrarea de ape uzate

3.2. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de stocarea dejecţiilor animaliere din agricultură

3.3. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de depozitarea deşeurilor industriale

3.4 Poluarea solului şi a apelor subterane in zona depozitelor de deşeuri municipale

3.5. Poluarea solului datorită activităţii de extracţie a ţiţeiului şi de gestionare a deşeurilor rezultate de la această activitate

3.7. 3.6 Sărăturarea solului – sa corespunda cu masurile din matricile plan

3.8. 3.7 Eroziunea accentuata a solului – sa corespunda cu masurile din matricile plan

3.9. 3.8 Existenţa solurilor vulnerabile la nitraţi şi Poluarea apelor subterane cu nitraţi din agricultură- sa corespundă cu măsurile din matricile plan

3.10. Intensificarea secetelor şi deşertificării

3.11. Contaminarea solului ca urmare a activităţilor antropice industriale

4. POLUAREA ATMOSFEREI

4.1. Poluarea atmosferei datorată industriei energetice

4.2. Poluarea provenita de la unităţile industriale

4.3. Poluarea atmosferei datorită emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din instalaţiile şi activităţile care utilizează solvenţi organici volatili şi staţii de distribuţie a carburanţilor

4.4. Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic

4.5. Afectarea globală a mediului datorată emisiilor de gaze cu efect de seră

5. GESTIUNEA DEŞEURILOR

5.1. Inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale

6. MEDIUL NATURAL

6.1. Deficitul de vegetaţie forestieră

6.2. Eroziunea biodiversităţii

6.3. Insuficienta implementare a unei agriculturi ecologice

7. PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE - erau trecute in ordine diferita fata de matricea plan

7.1 Management administrativ defectuos datorat lipsei hărţilor de risc pentru fiecare localitate la nivelul judeţului Brăila

7.2. Existenţa riscurilor de inundaţie datorate eroziunilor de mal în sectorul Dunării Insula Mare a Brăilei din – B.H. Dobrogea Litoral, municipiul Brăila

7.3. Existenţa zonelor expuse riscului de eroziune şi alunecări de teren

7.4 Întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

7.5. Degradări de albii şi maluri cursuri de apă din judeţ

8. TURISM ŞI AGREMENT

8.1. Lipsa infrastructurii specifice pentru turismcare să asigure valorificarea potenţialului turistic al judeţului, practicarea unui turism ecologic şi a agroturismului,- nu corespunde cu masura din matricea plan

Promovarea redusăa turismului ecologic şi agroturismului, managementul defectuos în exploatarea potenţialului turistic al judeţului, practicarea în general a unui turism neorganizat

8.2. Absenţa zonelor de agrement autorizate pentru perioada estivală

8.3. Amenajarea inadecvată în unele zone de agrement a dotărilor corespunzătoare din punct de vedere funcţional, igienico-sanitar şi al gestiunii deşeurilor

9. MEDIUL ANTROPIC

9.1. Dezvoltareainfrastructurii rutiere adecvate parcului auto existent şi prognozat în mediul urban

9.2. Spaţii verzi insuficiente în zonele urbane din judeţul Brăila, lipsa unor spaţii de joacă pentru copii şi lipsa zonelor de recreere adecvate pentru populaţie

9.3. Insuficienţa perdelelor de protecţie în zonele urbane

9.4. Poluarea sonoră

9.5. Insuficienţa spaţiilor de parcare în zonele urbane ale judeţului Brăila

10. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

10.1. Informare, educaţie şi conştientizare publică insuficientă cu privire la legislaţia de mediu în vigoare

10.2. Capacitate instituţională insuficientă a APM Brăila

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA

4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRĂILA

4.1.1. Introducere

PLAM oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale judeţului Brăila .

Aprobarea sa de către Consiliul Judeţean şi Prefectura Brăilaconferă acestui document putere de lege la nivel de judeţ şi va trebui respectat cu stricteţe de către operatorii economici, instituţiile administrative şi autorităţile locale.

Pentru a mări la maxim eficienţa PLAM, este necesar ca Recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al acţiunilor pentru mediu ale comunităţii.

Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională.

Planul Local de Acţiune deschide nu numai perspectiva îmbunatăţirii condiţiilor de mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Brăila, ci şi a unui mediu propice pentru o nouă piaţă de afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic.

4.1.2. STABILIREA OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila are în vedere următoarele obiective generale şi imediate: DE STABILIT DACA RAMANE ASA ORDINEA OBIECTIVELOR SI OBIECTIVELE!!

1. aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi reglementari compatibile cu exigenţele Uniunii Europene ;

2. sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;

3. îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor municipale şi industriale;

4. îmbunătăţirea calităţii aerului;

5. protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice;

7. asigurarea unor sisteme adecvate de management pentru ariile protejate ;

8. apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

9. extinderea spaţiilor verzi;

10. promovarea turismului ecologic;

11. facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului;

12. îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Brăila, pentru fiecare problemă de mediu prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare.

4.1.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apă

Obiective generale:

Apa potabilă

· asigurarea din punct de vedere calitativ şi cantitativ a apei potabile în mediul urban şi în mediul rural

· reducerea pierderilor de apă ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile

· asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare şidistribuţie a apei potabile în mediul urban şi rural.

Apele de suprafaţă

· reducerea poluării apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape insuficient epurate

· eliminarea poluării datorită depozitării deşeurilor

· eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafaţă şi de adâncime la nivelul complexelor zootehnice

· controlul, diminuarea poluării accidentale a Dunării cu produse petroliere generată de activităţile navale şi portuare

· reducerea impactului produs asupra solului prin deversarea apelor uzate din reţeaua de canalizare învechită a municipiului Brăila

· controlul şi eliminarea poluării apelor subterane cu nitraţi din agricultură

· utilizarea durabilă a apei.

Obiective imediate:

§ reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apã potabilă a municipiului Brăila;

§ realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă în localităţile rurale ale judeţului Brăila;

§ colectarea apelor uzate menajere în aglomerãrile umane cu peste 2000 l.e.

§ epurarea corespunzãtoare a apelor uzate menajere în aglomerãrile umane cu peste 2000 l.e.

creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din industrie

§ implementarea unor sisteme de automonitorizare a calităţii apelor uzate în toate activităţile potenţial poluatoare a apelor

reducerea cantitãţilor de poluanţi evacuaţi în emisar

§ susţinerea proiectelor din programul guvernamental de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural.

salubrizarea cursurilor de apã

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer

Obiective generale:

§ măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea emisiilor de pulberi, Nox, CO din activităţi antropice

§ măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea emisiilor de COV rezultate din activităţile care utilizează substanţe cu conţinut de COV, precum şi de la staţiile de distribuţie carburanţi,

§ măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea emisiilor de noxe provenite din traficul auto,

§ măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere,

§ sprijinirea introducerii de „tehnologii curate“.

Obiective imediate:

§ lucrări de reparaţii ale instalaţiilor şi echipamentelor companiilor poluatoare,

§ achiziţionarea de echipamente noi în cazul activităţilor care utilizează solvenţi pe bază de COV, astfel încât să se respecte valoarea limită a emisiei de COV conform legislaţiei în vigoare,

§ conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor;

§ emiterea autorizaţiilor de comercializare a Certificatelor de Emisii de Gaze cu Efect de Seră pentru instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE.

Recomandări cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate

Obiective generale:

§ monitorizarea diversităţii biologice,

§ evaluarea biodiversităţii în zonele insuficient sau deloc cunoscute,

§ reconstrucţia ecologică a ecosistemelor şi habitatelor deteriorate,

§ stimularea participării la acţiunile de conservare a diversităţii biologice a organizaţiilor neguvernamentale,

§ conservarea diversităţii biologice,

§ asigurarea sistemelor de management adecvate pentru conservarea ariilor protejate,

§ desemnarea de noi arii naturale protejate sau extinderea celor existente,

§ inventarierea ecosistemelor terestre şi acvatice naturale neafectate antropic în vederea declarării unor noi arii naturale protejate,

§ creşterea suprafeţei împădurite.

Obiective imediate:

§ colaborarea cu autorităţile teritoriale pentru agricultură, silvicultură, cu Instituţia Prefectului Brăila şi Primăriile din judeţ pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinţe şi împădurirea lor,

§ realizarea perdelelor de protecţie potrivit prevederilor legale,

§ supravegherea comerţului cu flora şi fauna salbatică din judeţ, prin autorizarea persoanelor fizice şi juridice care recoltează/capturează flora/fauna salbatică în vederea valorificării acestora pe piaţa internă.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol şi gestiunea deşeurilor

Obiective generale:

§ aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor şi a Masterplanului privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţul Brăila,

§ aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puţine deşeuri,

§ aplicarea măsurilor de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale,

§ implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze activitatea de reciclare şi reutilizare a deşeurilor,

§ reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor;

§ implementarea legislaţiei privind identificarea, investigarea şi remedierea siturilor contaminate prin depozitare de deşeuri şi/sau substanţe periculoase.

Obiective imediate:

§ realizarea infrastructurii necesare managementului deşeurilor,

§ realizarea planurilor de acţiune pentru prevenirea poluării cu nitraţi din agricultură,

§ respectarea Codului de bune practici agricole.

Recomandări cadru pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu

Obiective generale:

§ sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie în caz de calamităţi naturale şi accidente de mediu,

§ încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare/avertizare la unităţile a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc,

§ încurajarea dotării agenţilor economici cu mijloace de intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală,

§ colaborarea permanentă cu Inspectoratul Situaţiilor de Urgenţă în vederea abordării celor mai bune măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor calamităţilor naturale asupra mediului înconjurator, precum şi a complicaţiilor care pot decurge din astfel de situaţii.

Obiective imediate:

§ APM Brăila va asigura o bună funcţionare a fluxului informaţional în cazul producerii calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu, în vederea soluţionării acestora în timp util;

§ APM Brăila împreună cu Garda de Mediu va acţiona conform legii, solicitând obiectivelor economice cu riscuri majore de impact asupra mediului elaborarea planurilor de intervenţie şi prevederea unor măsuri speciale pentru evitarea accidentelor de mediu.

Recomandări cadru pentru ecologizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală durabilă

Obiective generale:

§ încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă,

§ protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile,

§ promovarea agriculturii ecologice,

§ reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare (irigaţie şi desecare),

§ colaborarea cu instituţiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparţinând fondului funciar în vederea reabilitării acestora,

§ aplicarea Codului de bune practici agricole.

Obiective imediate:

§ promovarea propunerilor de proiecte care vizează ecologizarea agriculturii locale,

§ monitorizarea importurilor, producţiei, prelucrării şi comercializării organismelor modificate genetic,

§ implementarea de măsuri pentru stoparea deşertificării terenurilor agricole.

Recomandări cadru pentru extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane

Obiective generale:

§ urmărirea respectării normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul număr locuitori/spaţii verzi în localităţile urbane.

Obiective imediate:

§ realizarea de noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane din judeţ şi îmbunătăţirea celor existente

Recomandări cadru pentru promovarea ecoturismului în judeţul Brăila

Obiective generale:

§ identificarea zonelor de interes ecoturistic în judeţul Brăila,

§ susţinerea turismului în zonele cu tradiţie din judeţul Brăila în acord cu principiile de protecţie a mediului.

Recomandări cadru pentru facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului Brăila

Obiective generale:

§ informarea publicului interesat în legatură cu evoluţia procesului de avizare a finanţării proiectelor propuse,

§ promovarea unei atitudini responsabile şi pozitive a cetăţenilor asupra problemelor de mediu,

§ atragerea participării publice spre promovarea unor noi proiecte de mediu care să vizeze dezvoltarea durabilă a judeţului.

Obiective imediate:

§ asigurarea participării publice la luarea deciziei pe probleme de protecţia mediului,

§ dezbateri publice cu privire la propunerile de proiecte de mediu din judeţul Brăila,

§ menţinerea legăturii cu mass-media pentru a facilita diseminarea informaţiei de mediu,

§ dialogul permanent între Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila şi organizaţiile nonguvernamentale, ca reprezentante ale societăţii civile, colaborarea cu acestea în scopul diseminării informaţiei de mediu şi a sensibilizării publicului,

Recomandări cadru pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei

Obiective generale:

§ colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în educarea ecologică a populaţiei judeţului Brăila,

§ integrarea acţiunilor de educaţie ecologică şi dezvoltare durabilă în programa şcolară,

§ elaborarea şi implementarea unei strategii educaţionale judeţene privind protecţia mediului,

§ colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale din judeţ în scopul formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

Obiective imediate:

§ implicarea elevilor în acţiuni cu caracter aplicativ: plantare de pomi şi flori, recuperarea deşeurilor refolosibile, crearea şi funcţionarea cluburilor ecologice în şcoli,

§ educarea populaţiei din localităţile urbane ale judeţului în vederea depozitării controlate şi colectării selective a deşeurilor;

§ colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale pentru realizarea unor materiale ecologico-educative necesare pentru formarea tinerilor în spiritul răspunderii civice faţă de mediul înconjurător;

§ marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu în scopul sensibilizării opiniei publice.

4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune

Următorul pas în revizuirea PLAM este identificarea acţiunilor specifice. În timp ce viziunea comunităţii asigură cadrul general, iar obiectivele şi ţintele de mediu servesc drept jaloane pentru identificarea acţiunilor, acţiunile servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.

Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă, anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acţiuni esenţial a fi realizate într-un anumit interval de timp.

Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesare a fi realizate în intervalul de timp specificat.

Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a ţintelor, precum şi măsura îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.

Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine pentru fiecare problemă individuală, un set de acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei căreia i se adresează.

Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat, pe de o parte, în punctele tari existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte, în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau surse externe), cum sunt:

§ necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi administraţiei publice locale;

§ necesitatea atingerii standardelor UE în domeniul protecţiei mediului;

§ fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională;

§ suportul autorităţii administrative (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţului) pentru PLAM;

§ experienţa şi capacitatea în managementul mediului a autorităţilor judeţene;

§ existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv prin colaborare internaţională ;

§ existenţa unui mediu de afaceri propice.

Planul Local de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi sociale.

Acţiunile posibile selectate incluse în Planul Local de Acţiune au fost grupate în patru categorii:

§ măsuri tehnologice – acţiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluţionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraţia locală, fie de companii de utilităţi, societăţi, contractori privaţi;

§ acţiuni legislative şi de reglementare - acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu reglementările de mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului;

§ educarea publicului şi instruirea personalului - programele de educare a publicului joacă un rol crucial în educarea cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinţe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu;

§ programele comunităţii – activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale membrilor comunităţii pentru soluţionarea unor probleme de mediu.

4.1.5. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR

În identificarea şi aplicarea criteriilor de selectare a acţiunilor din Planul Local de Acţiune s-au luat în considerare următoarele aspecte:

§ prezenţa în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale - ca priorităţi reprezentative,

§ raportul cost/eficienţă- permite compararea costurilor relative ale mai multor acţiuni,

§ fezabilitatea tehnică- permite evaluarea unei tehnologii,

§ eficienţa- permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi ţintelor şi cu eficienţa sa, în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei sau ecologice,

§ impactul financiar - permite evaluarea acestuia asupra membrilor comunităţii,

§ autoritatea statutară- permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale locale şi a altor instituţii de implementare în raport cu acţiunile de implementare,

§ echitatea- permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi comunitate,

§ flexibilitatea -permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în functie de schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative,

§ perioada de implementare, permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar, a implementării unei acţiuni,

§ acceptabilitatea/suportabilitatea - permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare a acţiunii de către public sau de către Consiliul Judeţului, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor,

§ impactul asupra mediului- permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact,

§ ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului şi calitatii vieţii -este evaluat impactul asupra sănătăţii umane şi mediului,

§ impactul asupra forţei de muncă -permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncă.

Aceasta listă nu este limitată, existând şi alte aspecte cum sunt:

§ rezultatul ierarhizării problemelor de mediu;

§ numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;

§ efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu, cât şi timpul necesar pentru implementarea acţiunii;

§ obţinerea unor efecte multiple, cum ar fi utilizarea tehnologiilor curate şi a obţinerii unor efecte în cascadă;

§ viteza şi uşurinţa desfăşurării procesului de implementare.

4.1.6. IDENTIFICAREA, ANALIZAREA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR

Analiza şi selectarea acţiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor. Este pasul când se decide asupra celor mai eficiente acţiuni în atingerea scopurilor şi ţintelor de mediu. Pentru a reduce lista de acţiuni rezultată şi a selecta câteva subiecte de acţiune s-a propus un proces în două etape:

1. realizarea listei de acţiuni preferate;

2. selectarea acţiunilor bazate pe analizele specifice comunităţii.

Prima etapă în procesul de selectare a acţiunilor este elaborarea unei liste preferate de acţiuni care este supusă apoi unei analize riguroase prin aplicarea criteriilor de evaluare asupra unei liste de acţiuni stabilite prin contribuţie multidisciplinară.

După elaborarea listei de acţiuni, următoarea etapă constă în efectuarea analizelor specifice comunităţii în vederea fundamentării listei finale de acţiuni prioritare.

Pe baza procesului de selecţie descris mai sus şi utilizând criteriile selectate, a fost identificată următoarea listă de categorii de acţiuni de mediu ce urmează a fi implementate în judeţul Brăila:

• extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, conform Masterplanului APA;

• retehnologizarea staţiilor de epurare urbane şi industriale;

• construirea staţiei de epurare a municipiului Brăila, precum şi în localităţile rurale cu peste 2000 l.e.

• retehnologizarea proceselor industriale poluante;

• realizarea infrastructurii necesare managementului integrat al deşeurilor:(depozitul ecologic Ianca, staţia de transfer Însurăţei, două staţii de compostare la Muchea şi Ianca, două staţii de sortare la Muchea şi Ianca) conform prevederilor din planul judeţean de gestionare a deşeurilor;

• dotarea corespunzătoare a fiecărei localităţi pentru colectarea şi depozitarea selectivă a deşeurilor;

• identificarea soluţiilor pentru eliminarea deşeurilor periculoase;

• împădurirea zonelor afectate de eroziuni şi refacerea malurilor degradate;

• implementarea cadrului legislativ pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii locale;

• elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltării durabile în zonele turistice – amenajarea zonelor pentru practicarea turismului ecologic;

• extinderea spaţiilor verzi din localităţi şi reabilitarea construcţiilor;

• asigurarea condiţiilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi creşterea nivelului de trai în mediul urban;

• asigurarea bazei materiale şi umane pentru realizarea educaţiei ecologice;

4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA

4.2.1. MATRICILE – PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

1. Matricea plan pentru problema PM01 - CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă

Indicator

Acţiune

Responsabili

Termen

PM01.1. Grad insuficient de asigurare a calităţii şi cantităţii apei potabile	1.1. Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile în mediul urban şi rural	1.1.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile	Încadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite în sistem centralizat în prevederile Legii nr. 458/2002 modificatã de Legea nr. 311/2004 Reducerea pierderilor în sistemele de distribuţie a apei potabile	Număr de proiecte alimentare de reabilitare/ extindere Număr localităţi Număr km reţea reabilitată/extinsă Număr locuitori deserviţi	1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizarea lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile locale CUP Dunărea BRĂILA SGA BRĂILA Autoritatea de Sănătate Publică BRĂILA	2010-2018
					2. Reabilitarea staţiilor de tratare şi extinderea alimentării cu apă în localităţi
		1.1.2. Exploatarea corespunzătoare a sistemelor centralizate de alimentare cu apăpotabilă Creşterea numãrului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile		Indicatori fizico-chimici şi bacteriologici ai apei potabile Număr gospodării contorizate Număr de acţiuni de conştientizare	1. Asigurarea monitorizãrii şi informãrii consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului ; controlul strict al calităţii apei potabile prin înfiinţarea şi/sau dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice pentru determinarea indicatorilor monitorizaţi	Operatorii sistemelor Consiliile locale Autoritatea de Sănătate Publică	Permanent
					2. Contorizarea tuturor abonaţilor casnici		2010-2018
					3. Acţiuni de conştientizare a populaţiei privind calitatea apei din fântâni /puţuri forate		Permanent
	2.1. Conservarea calităţii surselor de apă subterană şi de suprafaţă	2.1.1. Menţinerea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică instituite pentru protecţia captărilor de apă	Conservarea calităţii naturale a surselor de apă, astfel încât să poată fi tratată fără costuri suplimentare	În cadrarea indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai apei brute în standardele de calitate Număr de marcaje executate pentru semnalizarea zonelor de protecţie	1. Menţinerea în condiţii de siguranţă a zonelor de protecţie în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din judeţ	Consiliile locale comunale CUP Dunărea BRĂILA Autoritatea de Sănătate Publică BRĂILA	Permanent
					2. Acţiuni de informare a populaţiei cu privire la institutirea acestor zone şi măsurile de protecţie care se impun	Consiliile locale Autoritatea de Sănătate Publică BRĂILA	Permanent

2. Matricea plan pentru problema PM02 – POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă

Indicator

Acţiune

Responsabili

Termen

PM 02 1 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape uzate menajere neepurate/ insuficient epurate	1.1 Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere asupra apelor de suprafaţă	1.1.1. Colectarea apelor uzate menajere în aglomerările umane cu mai mult de 10000 locuitori echivalenţi (municipiul BRĂILA)	Colectarea şi epurarea tuturor apelor uzate menajere din mediul urban până în 2013	Număr proiecte depuse spre finanţare/ implementate Kilometri reţea canalizare reabilitată/extinsă/ înfiinţată Număr gospodării racordate la sistemul de canalizare	1. Implementarea măsurilor din Planurile de Management pentru Bazinul Hidrografic Ialomiţa-Buzău secţiunea privind gestiunea apelor uzate menajere	SGA BRĂILA	2010-2018
					2. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de executţe pentru reabilitarea/extinderea reţelelor de canalizare în municipiul BRĂILA	Consiliul Judeţean BRĂILA Consiliul Local BRĂILA CUP Dunărea BRĂILA	2010-2013
					3. Reabilitarea/extinderea reţelelor de canalizare în municipiul BRĂILA		Permanent
		1.1.2. Eliminarea poluării apelor de suprafaţăprin deversarea de ape uzate neepurate din municipiul BRĂILA	Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate menajere pentru municipiul BRĂILA	Încadrarea indicatorilor fizici, chimici şi bacteriologici ai apelor uzate epurate înainte de deversarea în cursul receptor în standardele de calitate (NTPA 001); Volume şi debite de ape uzate epurate Valoare investiţii Randamentul de epurare atins;	1. Realizarea şi operaţionalizarea staţiei de epurare a municipiului BRĂILA prin fonduri ISPA	Consiliul Local BRĂILA CUP Dunărea BRĂILA	2010
					2. Monitorizarea funcţionării staţiei de epurare	CUP Dunărea BRĂILA Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Permanenet din 2010
		1.1.3. Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere în aglomerările cu 2000-10000 locuitori echivalenţi	Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate menajere din mediulrural până în 2018	Număr proiecte depuse spre finanţare/ implementate Încadrarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate în standardele de calitate Debitele de ape uzate menajere colectate şi epurate	1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de execuţie pentru realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare	Consiliul Judeţean BRĂILA Consiliile Locale comunale CUP Dunărea BRĂILA	2010-2018
					2. Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în 36 localităţi (3 oraşe şi 33 comune) din judeţ		2010-2018
PM 02 2. Poluarea apelor de suprafaţă prin deversarea apelor uzate insuficient epurate din activităţi industriale	2.1. Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate industriale asupra apelor de suprafaţã	2.1.1. Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din industrie	Reabilitarea/ Modernizarea staţiilor de epurare şi preepurare	Număr proiecte depuse spre finanţare/ implementate Încadrarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate în standardele de calitate Volume şi debite de ape uzate epurate Valoare investiţii; - randamente; - valoare/mc apă epurată;	1. Indeplinirea planurilor de monitorizare pentru apele de suprafaţă prevăzute în actele de reglementare	Agenţi economici cu instalaţii IPPC fără perioadă de tranziţie ARPM Galaţi APM BRĂILA	Permanent
					2. Realizarea lucrărilor de execuţie şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare ale operatorilor cu perioadă de tranziţie aprobată	Agenţi economici cu instalaţii IPPC cu perioadă de tranziţie ARPM Galaţi APM BRĂILA	Conform Planurilor de acţiuni negociate
					3. Indeplinirea planurilor de monitorizare pentru apele de suprafaţă prevăzute în actele de reglementare
PM 02 3. Poluarea apelor de suprafaţă datorată insuficientei capacităţi de epurare la nivelul complexelor zootehnice şi unităţilor din industria de prelucrare a cărnii	3.1. Reducerea impactului asupra apelor de suprafaţă a evacuărilor de ape uzate provenite de la fermele de creştere a animalelor şi a exfiltraţiilor de la batalurile de dejecţii	3.1.1. Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din zootehnie şi industria de prelucrare a cărnii	Reabilitarea/ Modernizarea staţiilor de epurare/ preepurare	Număr proiecte depuse spre finanţare/ implementate Încadrarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate în standardele de calitate	1.Monitorizarea funcţionării staţiilor de epurare	Agenţi economici ARPM Galaţi Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Permanent
					2.Realizarea/modernizarea staţiilor de epurare		Conform Planurilor de acţiuni negociate şi a autorizaţiilor
Deteriorarea resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic	Conservarea resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic	Implementarea prevederilor legale cu privire la exploatarea durabilă a resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic	Stoparea degradării resurselor	Număr de proiecte realizate/implemntate Facilităţi înfiinţate/ reabilitate Zone/perimetre de protecţie stabilite/marcate în teren Număr de avize ANRM emise pentru instituirea zonelor de protecţie	1.Elaborarea şi imlementarea de proiecte pentru realizarea/reabilitarea facilităţilor pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic	Consiliul judeţean Brăila Consiliile locale pe al căror teritoriu administrativ există lacuri sărate cu nămol terapeutic Sistemul de Gospodărirea Apelor Brăila Deţinătorii de licenţe de exploatare	Permanent
					2.Instituirea şi marcarea zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică		2012
					3.Realizarea de noi facilităţi şi reabilitarea celor existente necesare pentru utilizarea lacurilor cu apă sărată şi nămol terapeutic		2015

2. Matricea plan pentru problema PM03 - POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă

Indicator

Acţiune

Responsabili

Termen

PM 03 1. Poluarea solului şi a apelor subterane cauzată de infiltrarea de ape uzate	3.1.1. Eliminarea poluării solului şi apelor subterane	3.1.1.1. Eliminarea poluării solului şi apelor freatice cauzată de infiltrările de ape uzate	Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare	Număr de kilometri reabilitaţi Instalaţii noi/ modernizate de canalizare/ preepurare	1. Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de canalizare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi programele proprii	Consiliile Locale Consiliul judeţean BRĂILA SGA RA APABRĂILA Operatori economici Consiliile Locale Operatorii Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Permanent
					2. Extinderea reţelelor de canalizare în mediul rural		Permanent
					3. Monitorizarea cantitativă şi calitativă a apelor uzate primite şi evacuate în sistemele de canalizare		Permanent
					4. Preepurarea apelor uzate industriale înainte de evacuarea în reţeaua de ape menajere		Permanent
PM 03 2. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de stocarea dejecţiilor animaliere din agricultură	3.2.1. Reducerea poluării solului şi apelor subterane cauzată de stocarea dejecţiilor animaliere	3.2.1.1. Reducerea poluării solului şi apelor subterane provocate de platformele de depozitare dejecţii din fermele zootehnice	Reducerea suprafeţelor de teren afectate de depozitarea dejecţiilor animaliere	Număr de proiecte depuse spre finanţare/ implementate Suprafeţe de teren agricol fertilizate organic Număr ferme/instalaţii modernizate	1. Utilizarea dejecţilor animaliere din sectorul zootehnic şi a nămolurilor rezultate din staţiile de epurare pentru fertilizarea organică a solului pe baza studiilor agrochimice şi a planurilor de fertilizare	Agenţi economici Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală	Permanent
					2. Implementarea celor mai bune tehnici disponibile în fermele de creştere păsări şi în complexele de creştere porcine	Agenţi economici	Permanent
					3. Acţiuni de conştientizare a populaţiei privind respectarea Codului de Bune Practici Agricole	Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală	Permanent
PM 03 3. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de depozitarea deşeurilor industriale	3.3.1. Reducerea poluării cauzată de depozitarea deşeurilor industriale	3.3.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri industriale prin utilizarea de tehnologii curate 3.3.1.2. Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor industriale	Reducerea suprafeţelor de teren afectate de depozitarea deşeurilor industriale	Gradul de realizare a măsurilor din planul de acţiuni/ programul de conformare	1. Inchiderea depozitelor de deşeuri industriale în conformitate cu prevederile HG 349/2005	SC” CELHART DONARIS” SA BRĂILA ARPM APM	Conform avizului de încetare a activităţii şi programului conformare
PM 03 4. Poluarea solului şi a apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri municipale	3.4.1. Diminuarea poluării solului şi apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri municipale	3.4.1.1. Monitorizarea calităţii solului şi apelor subterane din zona depozitelor de deşeuri	Gestionarea depozitelor în conformitate cu legislaţia în vigoare	Număr de depozite neconforme închise Gradul de realizare a măsurilor din programele de conformare Incadrarea indicatorilor monitorizaţi în standardele de calitate	1. Închiderea depozitelor neconforme (Ianca )	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale Ianca şi Făurei Operatorii depozitelor APM BRĂILA	2012
					2. Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri municipale		Conform avizelor de mediu pentru încetarea activităţii
					3.Asigurarea funcţionării în siguraţă a depozitului de deşeuri Făurei		Permanent
PM 03 5. Poluarea solului cauzată de activitatea de extracţie a ţiţeiului şi de depozitare a deşeurilor rezultate de la această activitate	3.5.1. Reducerea poluării solului datorate activităţii de extragere a ţiţeiului	3.5.1.1. Controlul procesului de extracţie a produselor petroliere	Reabilitarea reţelelor de transport a ţiţeiului şi a zonelor de teren afectate	Număr de măsuri de conformare realizate Suprafeţe reabilitate ecologic Suprafeţe redate circuitului agricol	1.Curăţarea careurilor sondelor în exploatare care prezintă scurgeri de fluide	SC PETROM SA	Permanent Conform avizelor de mediu pentru încetarea activităţii
					2. Îndeplinirea măsurilor cuprinse în avizele de închidere a sondelor
		3.5.1.2. Asigurarea eliminării deşeurilor rezultate din extracţia produselor petroliere în condiţii conforme cu legislaţia în vigoare	Eliminarea deşeurilor rezultate din extracţia produselor petroliere şi redarea în circuitul agricol a suprafeţelor eliberate		1. Indeplinirea obligaţiilor de mediu prevăzute în avizele de închidere a batalurilor de reziduuri petroliere		2010-2012
					2 Realizarea şi exploatarea platformelor de bio-remediere		2012
		3.5.1.3. Redarea în circuitul agricol a terenurilor aferente sondelor închise			1. Realizarea măsurilor stabilite în avizele de mediu pentru încetarea activităţii		Conform avizelor de mediu pentru încetarea activităţii
PM 03 6. Sărăturarea solului	3.6.1. Reducerea degradării solului	3.6.1.1. Reducerea degradării solului cauzată de fenomenul de sărăturare	Creşterea calităţii solului prin aducerea reacţiei acestuia la neutru	Gradul de salinizare Suprafeţe terenuri amendate	1. Reabilitarea sistemelor de desecare	SNIF ANIF Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA SCDA Proprietarii de terenuri Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală	Permanent
					2. Amendarea solurilor alcaline		Anual
					3. Lucrări de scarificare ale solului pe fostele suprafeţe inundate		Permanent
PM 03 7. Eroziunea accentuată a solului	3.7.1. Reducerea eroziunii solului	3.7.1.1. Reducerea degradării solului cauzată de eroziune	Reducerea aridizării şi a deşertificării terenurilor	Număr studii pedologice realizate/ actualizate Număr proiecte realizate/ implementate Ha împădurite Km perdele forestiere realizate Număr de acţiuni	1. Executarea de împăduriri pe terenurile degradate, refacerea perdelelor forestiere degradate şi extinderea acestora	Prefectura Brăila Consilil judeţean BRĂILA Consilii Locale Direcţia Silvică BRĂILA Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală	Permanent
					2. Reducerea tăierilor ilegale	Direcţia Silvică BRĂILA	Permanent
					3. Acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa plantaţiilor antierozionale	Direcţia Silvică ONG Consiliul Judeţean APM	Permanent
					4. Realizarea şi actualizarea studiilor pedologice în vederea reactualizării sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi sol-vegetaţie forestieră	Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA	Permanent
					5. Evaluarea stării solurilor forestiere prin respectarea Programului de monitorizare sol-vegetaţie forestieră	Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA Direcţia Silvică	2012
					6. Acţiuni de conştientizare a fermierilor privind codurile bunelor practici agricole	DADR Centrul de Consultanţă Agricolă APM	Permanent
PM 03 8. Existenţa solurilor vulnerabile la nitraţi şi poluarea apelor subterane cu nitraţi din agricultură	3.8.1. Reducerea degradării solului şi diminuarea poluării apelor subterane	3.8.1.1. Reducerea degradării solului şi diminuarea poluării apelor subterane în zonele identificate ca vulnerabile la nitraţi	Imbunătăţirea calităţii solurilor şi a apelor subterane în zonele identificate ca vulnerabile la nitraţi	Număr de studii agrochimice realizate Număr planuri de acţiune locale elaborate	1. Monitorizarea zonelor vulnerabile	SGA Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA	Permanent
					2. Aplicarea Codului de bune practici agricole, în special în zonele vulnerabile la nitraţi	Agenţi economici Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA Consilii locale Direcţia Agricolă si Dezvoltare Rurală	Permanent
					3. Aplicarea programelor de acţiune şi a planurilor de acţiune locale
PM 03 10. Intensificarea secetelor şi deşertificării	3.10.1. Reducerea degradării solului	3.10.1.1 Reducerea degradării solului cauzată de secetă	Diminuarea efectelor secetelor	Suprafaţa amenajată pentru irigaţii Cantitatea de apă consumată pentru irigaţii Suprafaţa împădurită	1. Extinderea suprafeţei amenajate cu sisteme de irigaţii 2. Reabilitarea şi repunerea în funcţiune a amenajărilor pentru irigaţii existente 3. Impădurirea terenurilor degradate proprietate publică de stat şi preluarea acestora la cerere	ANIF SNIF Consiliile locale Consiliul judeţean DADR Operatorii economici ITRSV	Permanent
PM 03 11. Contaminarea solului ca urmare a activităţilor antropice	3.11.1 Protecţia solului	3.11.1.1. Combaterea poluării solului	Reabilitarea siturilor contaminate	Suprafeţe identificate/ Investigate/ reabilitate Rapoarte geologice elaborate Proiecte de remediere realizate/ implementate	1. Identificarea terenurilor contaminate şi a celor potenţial contaminate 2. Elaborarea rapoartelor geologice 3. Reabilitarea terenurilor	APM BRĂILA Operatori economici	Conform termenelor stabilite în actele de reglementare

4. Matricea plan pentru problema PM04 - POLUAREA ATMOSFEREI

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă

Indicator

Acţiune

Responsabili

Termen

PM 04.1 Poluarea atmosferei datorată industriei energetice	4.1.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul BRĂILA	4.1.1.1. Reducerea emisiilor rezultate prin arderea combustibililor fosili din instalaţiile mari de ardere	Încadrarea imisiilor în standardele prevăzute pentru protecţia sănătăţii umane şi protecţia ecosistemelor	Cantităţi anuale de noxe evacuate Concentraţii de noxe emise Frecvenţa depăşirilor	1 Retehnologizarea instalaţiilor (conform prevederilor din Planurile de acţiune, anexă la autorizaţia integrată de mediu)	SC” CET” SA BRĂILA SC „TERMOELECTRICA” SA	2010-2013
					2. Respectarea planului de reducere progresivă a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţiile mari de arderi	SC „CET” SA BRĂILA SC „TERMOELECTRICA” SA	2010-2013
					3.Monitorizarea emisiilor de poluanţi	SC” CET” SA BRĂILA SC „TERMOELECTRICA’ SA	Permanent
					4. Dezafectarea instalaţiilor închise IMA 3,5,6	SC” CET” SA
		4.1.1.2. Reducerea emisiilor de poluanţi prin eficientizarea sistemelelor de distribuţie şi transport energie termică	Reducerea emisiilor de noxe rezultate de la sistemele de încălzire	Strategii şi planuri de implementare pentru serviciile comunitare de alimentare cu energie termică în sistem centralizat Număr proiecte depuse/ implementate pentru reabilitare termică a clădirilor Fonduri alocate/valoare investiţii Număr puncte termice reabilitate/ modernizate Km reţea distribuţie reabilitaţi	1. Reabilitarea termică a locuinţelor	Autorităţile administraţiei publice Asociaţiile de proprietari	2010-2015
					1. Reabilitarea sistemelor de distribuţie şi transport energie termică	Autorităţile administraţiei publice SC” Termoelectrica” SA SC” CET” SA	2010-2015
PM 04.2. Poluarea provenităde la unităţile industriale	4.2.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul BRĂILA	4.2.1.1.Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la unităţile industriale	Incadrarea concentratiilor de poluanţi în LMA conform prevederilor legale	Număr instalaţii reabilitate/ modernizate Valoare investiţii	Reabilitarea, modernizarea şi optimizarea instalaţiilor şi monitorizarea emisiilor	Operatori economici de profil	permanent
PM 4.3. Poluarea atmosferei datorită emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din instalaţiile şi activităţile care utilizează solvenţi organici volatili şi staţii de distribuţie a carburanţilor	4.3.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul BRĂILA	4.3.1.1. Reducerea emisiilor de COV din activităţi care utilizează substanţe cu conţinut de COV	Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale Emisii totale anuale de COV sub valoarea de 0,01% din cantitatea totală anuală de benzină tranzitată de staţiile de distribuţie a carburanţilor	Încadrarea în valorile de emisia ţintă Număr societăţi care au introdus tehnici de reducere a emisiilor de COV Nr. staţii de distribuţie carburanţi care au instalat sisteme de recuperare COV	1.Retehnologizarea instalaţiilor în vederea reducerii emisilor COV	Operatori economici	permanent
					2. Înlocuirea solvenţilor organici care prin utilizare produc emisii COV cu solvenţi pe bază de apă sau solvenţi ecologici	Operatori economici	Permanent
					3. Dotarea rezervoarelor de la staţiile de distribuţie a benzinei cu recuperatoare Respectarea termenelor şi măsurilor prevăzute în certificatele COV	Societăţi care deţin staţii de distribuţie benzină
PM 04.4. Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic	4.4. 1. Îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul BRĂILA	4.4.1.1. Reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier)	Reducerea nivelului de poluare a aerului asociată traficului auto în zona urbană	Strategii şi planuri de implementare pentru optimizarea traficului urban în vederea reducerii emisiilor Km străzi reabilitate/ modernizate Suprafeţe de perdele reabilitate/ constituite Număr de autovehicule noi achiziţionate mai puţin poluante	1. Reabilitarea infrastructurii rutiere	Consiliul Judeţean Primării Administraţia naţională a drumurilor	Permanent
					2. Asigurarea de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie şi transport	Consiliul Judeţean Primării Administraţia naţională a drumurilor	Permanent
					3. Reabilitarea parcului auto destinat transportului public	Consiliul Local BRĂILA Operatori economici de profil RAR	Permanent
PM 04.5. Afectarea globală a mediului datorată emisiilor de gaze cu efect de seră	4.5.1. Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră	4.5.2.1. Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră	Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră	Suprafeţe împădurite	1. Realizarea de plantaţii forestiere pentru sechestrarea carbonului	Direcţia Silvică Brăila	Permanent
		4.5.2.2. Promovarea utilizării energiei neconvenţionale	Creşterea producţiei şi consumului de biocarburanţi	Număr agenţi economici din judeţ care produc şi furnizează biodiesel	1. Elaborarea şi implementarea de proiecte pentru producerea de biocarburanţi	Agenţi economici	Permanent
			Producţia de energie din surse regenerabile	Număr de agenţi economici din judeţ care produc energie din surse regenerabile Valoarea investiţiei Infrastructură realizată Energie produsă	1. Elaborarea şi implementarea de proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile

5. Matricea plan pentru problema PM05 - GESTIUNEA DEŞEURILOR

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţintă

Indicator

Acţiune

Responsabili

Termen

PM 05.1.

Inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale

5.1.1. Reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al deşeurilor municipale în mediul urban şi rural

5.1.1.1. Implementarea unui

sistem integrat de

colectare şi transport

al deşeurilor

Aria de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban de 100%

Număr de strategii/planuri actualizate

Numărul de locuitori deserviţi de serviciul de salubritate

Procentul ariei de acoperire cu servicii de salubritate

Cantitatea de deşeuri colectate selectiv şi reciclate

Facilităţi asigurate pentru colectare selectivă

(contracte încheiate cu firme specializate, pubele/containere pentru colectare)

1. Elaborarea/actualizarea strategiilor judeţene/locale de dezvoltare a serviciilor de salubrizare a localităţilor şi gestionare a deşeurilor solide şi a planurilor locale de implementare a acestor strategii

Consiliul judeţean

Consiliile locale

2010

anual

2 . Asigurarea serviciilor de salubrizare a deşeurilor menajere în

mediul urban cu un grad de acoperire de 100%

Consiliul Local BRĂILA, Ianca, Făurei, Însurăţei

Operatori de salubritate

Agenţi economici

2013

Atingerea unei arii de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul rural de 80%

3. Asigurarea serviciilor de salubrizare a deşeurilor menajere în

mediul rural

2010

4. Implementarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a

deşeurilor municipale

Etapizat 2012

Creşterea gradului de colectare separată

5.1.1.2.

Reducerea cantităţii

de deşeuri biodegradabile

depozitate

Atingerea ţintelor prevăzute de lege: în 2016 cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate trebuie să scadă la 35% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995

Cantitatea de deşeuri depozitată faţă de anul 1995

Staţii de compostare realizate

Cantitatea de compost valorificat

1. Realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor biodegradabile din

deşeurile municipale în vederea tratării (compostare, fermentare

anaerobă, tratare mecano-biologică) şi valorificării

Consiliul judeţean

Consilii locale

Operatorii de salubritate

2015

5.1.1.3. Eliminarea deşeurilor

fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu

Asigurarea infrastructurii pentru

eliminarea deşeurilor municipale în condiţii de protecţie a mediului

Depozite şi staţii de transfer realizate

Realizarea celei de-a doua celule a depozitului municipal Muchea

Număr puncte de colectare înfiinţate

Dotări asigurate

1. Realizarea celui de-al doilea depozit de deşeuri municipale şi a celei de-a doua celule a depozitului municipal Muchea

Autorităţi locale

SC” Tracon” SA

Consiliul Judeţean Brăila

Conform

PLGD

şi Masterplan pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor

2. Realizarea staţiilor de transfer

3. Realizarea punctelor de colectare zonală

Închiderea depozitelor neconforme şi urmărirea postînchidere

Gradul de realizare a măsurilor din programele pentru conformare

şi planurile de monitorizare postînchidere

Suprafeţe ecologizate

1 Închiderea depozitelor neconforme Ianca,

SC” Celhart Donaris” SA

SNP Petrom SA – Batal ecologic Oprişeneşti

Consiliul judeţean Autorităţi locale

DSP Ianca

SC” Celhart Donaris” SA

SNP Petrom SA

Conform termenelor din programele pentru conformare/

planurile de monitorizare postînchidere

2. Ecologizarea amplasamentelor şi/sau reconstrucţia ecologică a terenurilor

5.1.1.4. Gestionarea

corespunzătoare a deşeurilor de

ambalaje

Atingerea ţintelor de reciclare prevăzute de lege pentru fiecare tip de deşeu

Facilităţi înfiinţate

Pentru colectarea şi prelucrarea deşeurilor de ambalaje

Cantităţi de deşeuri de ambalaje valorificate energetic

1.Asigurarea infrastructurii pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării

Primaria BRĂILA

Consilii locale

Etapizat conform

ţintelor stabilite

pentru fiecare tip de material

2. Realizarea de noi capacităţi de prelucrare a deşeurilor de ambalaje

Agenţi economici

Permanent

3. Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică

ridicată care nu pot fi reciclate

Autorităţi locale Agenţi economici

Permanent

5.1.1.4.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

Îndeplinirea ţintelor de colectare stabilite de lege

Facilităţi înfiinţate

pentru gestionarea deşeurilor voluminoase pe categorii

1. Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor voluminoase

Asociaţia producătorilor de DEEE

Autorităţi locale

Agenţi economici

Permanent

5.1.1. 5.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

Gestionarea separată a deşeurilor periculoase

Număr de containere speciale

Puncte de colectare înfiinţate

Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în vederea eliminării corespunzătoare

1. Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor periculoase

Autorităţi locale

Operatori de salubritate

Agenţi economici

2015

5.1.1.6.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări şi valorificarea acestora

Facilităţi înfiinţate:

spaţii de depozitare, instalaţii de procesare/

valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări

1. Asigurarea infrastructurii necesare gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări

Consilii locale

Operatori salubritate

2015

6. Matricea plan pentru problema PM06 - MEDIUL NATURAL

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţinta

Indicator

Acţiune

Responsabil

Termen

PM 06.1. Deficitul de vegetaţie forestieră	6.1.1. Ameliorarea climatului continental arid şi a terenurilor degradate	6.1.1.1. Reducerea deficitului de vegetaţie forestieră	Creşterea suprafeţei fondului forestier	Suprafaţă împădurită	1. Împădurire teren preluat în fond forestier	Direcţia Silvică BRĂILA ITRSV Focşani	Permanent
PM 06.1. Deficitul de vegetaţie forestieră		6.1.1.1. Reducerea deficitului de vegetaţie forestieră	Creşterea suprafeţei cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier	Suprafaţă cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier	2. Realizarea de plantaţii cu specii forestiere pe terenuri agricole, perdele de protecţie de-a lungul căilor de transport	DADR Brăila Prefectura Brăila	Permanent
PM 06.2. Eroziunea biodiversităţii	6.2.1. Conservarea biodiversităţii	6.2.1.1. Asigurarea unui management durabil al ariilor naturale protejate din judeţul BRĂILA	Respectarea regimului ariilor naturale protejate	Număr de măsuri realizate din planul de management Numărul de acţiuni de verificare a modului în care sunt respectate regulamentele şi sunt îndeplinite măsurile din planurile de management	1. Elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate	Administratorii/ custozii ariilor naturale protejate	Conform termenelor din contractul de administrare şi convenţia de custodie
					2. Verificarea modului de îndeplinire amăsurilor din planurile de management	Autoritatea publică pentru arii protejate APM Brăila	Permanent
					3. Acţiuni de educaţie ecologică şi informare publică cu privire la regimul ariilor naturale protejate	Administratorii/custozii ariilor naturale protejate APM Brăila	Cu ocazia evenimentelor ecologice
		6.2.1.2.Asigurarea protecţiei corespunzătoare a florei şi faunei sălbatice	Menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor	Număr autorizaţii emise pentru recoltarea/ capturarea speciilor sălbatice Număr controale pentru verificarea conformării la legislaţia în domeniu Acţiuni de conştientizare cu privire la problematica protecţiei florei şi faunei	1. Supravegherea utilizării speciilor de floră şi faună sălbatice	APM Brăila Administraţia publică locală Gestionarii fondurilor de vânătoare	Permanent
PM 06.3. Insuficienta implementare a unei agriculturi ecologice	6.3.1. Promovarea agriculturii ecologice	6.3.1.1. Conştientizarea beneficiilor agriculturii ecologice	Creşterea numărului de agenţi economici şi a suprafeţelor pe care se practică agricultura ecologică	Numărul de agenţi economici şi suprafeţe	1. Informarea publicului cu privire la importanţa şi beneficiile agriculturii ecologice	DSVSA BRĂILA DADR BRĂILA ASP BRĂILA APM BRĂILA	2015 permanent
	6.3.2. Monitorizarea organismelor modificate genetic (OMG)	6.3.2.1. Monitorizarea activităţii cultivatorilor de OMG	Respectarea legislaţiei referitoare la OMG	Registrul cultivatorilor de OMG	1. Realizarea Registrului cultivatorilor de OMG	DADR BRĂILA Comisia pentru controlul OMG	2015 permanent

7. Matricea plan pentru problema PM07 - PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Tinta

Indicator

Acţiune

Responsabil

Termen

PM 07.1.Management administrativ defectuos datorat lipsei hărţilor de risc pentru fiecare localitate la nivelul judeţului BRĂILA	7.1.1. Îmbunătăţirea activităţii administrative privind diminuarea efectelor producerii unor catastrofe/ fenomene naturale	7.1.1.1. Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor de risc	Strategia şi Programul de măsuri corespunzătoare în zonele de risc	Număr hărţi de risc realizate	1. Analiza teritoriului şi stării hazardurilor naturale, diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeţean	Consiliul Judeţean BRĂILA Consilii locale IPTANA Bucureşti	2011
					2. Realizarea în format digital a hărţilor de risc natural la cutremure, aluecări de teren şi inundaţii		2013
					3. Strategie şi Program de măsuri privind prevenirea, atenuarea efectelor hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren, inundaţii) identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeţean		2015
PM 07.2 3. Existenţa riscurilor de inundaţie datorate eroziunilor de mal în sectorul Dunarii Insula Mare a Brailei din – B.H . Dobrogea Litoral, mun. BRĂILA	7.2.1. Adoptarea de măsuri pentru evitarea apariţiei inundaţiilor în zonele cu probabilitate mare de apariţie a acestor fenomene	7.2.1.1. Amenajarea zonelor expuse riscurilor de inundaţie astfel încât acestea să fie mult reduse sau eliminate	Realizarea proiectelor tehnice Realizarea lucrărilor de amenajare şi protecţie împotriva inundaţiilor	Valoare investiţii realizate Număr de lucrări	1. Amenajarea pentru apărarea împotriva inundaţiilor	ANIF BRĂILA Sistemul de Gospodărire a Apei BRĂILA Consiliile locale Primării Consiliul judeţean BRĂILA	2015
					2. Regularizări şi consolidări de maluri		Permanent
					3. Executarea de diguri, consolidări maluri zona Noianu-Chiscani		Permanent
					4. Intocmirea documentaţiilor pentru obţinerea de fonduri	Consiliul judeţean BRĂILA ANIF BRĂILA	Permanent
PM 07.3 4. Existenţa zonelor expuse riscului de eroziune şi alunecări de teren	7.3.1. Adoptarea de măsuri pentru evitarea apariţiei eroziunii şi alunecărilor de teren în zonele cu probabilitate mare de apariţie a acestor fenomene	7.3.1.1. Reducerea suprafeţelor afectate de eroziuni şi alunecări de teren Exploatarea raţională a fondului forestier	Număr de lucrări specifice efectuate Valoarea investiţiilor Suprafaţa	Costuri lurări Număr de lucrări	1. Mărirea capacităţii de retenţie a apei în partea superioară a bazinetelor prin lucrări de împădurire şi îmbunătăţiri funciare	Consiliile locale ANIF BRĂILA	2015
					2. Reabilitarea zonelor accidentate şi regenerarea pădurilor şi pajiştilor comunale	Consiliile locale Direcţia silvică	2015
PM 07.4. Întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare	7.4.1. Întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare	7.4.1.1. Reabilitarea amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor umane împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor	Realizarea lucrărilor	Proiecte depuse/implementate Număr lucrări realizate Valoare investiţii realizate	1. Reabilitarea amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor din judeţ împotriva inundaţiilor şi eroziunilor de mal (reparaţii construcţii hidrotehnice, reparaţii staţii de pompare)	ANIF	2015
PM 07.5. Degradări de albii şi maluri cursuri de apă din judeţ	7.5.1. Evitarea apariţiei de fenomene nedorite ca urmare a degradărilor de albii şi maluri	7.5.1.1. Consolidări de mal a albiilor şi cursurilor de apă din jud. BRĂILA	Realizarea proiectelor tehnice Realizarea lucrărilor	Km de albie/ maluri refăcuţi	1. Intocmirea proiectelor tehnice în vederea stabilirii soluţiilor de realizare a lucrărilor	Consiliul judeţean BRĂILA Consilii locale Sistemul de Gospodărire a Apelor BRĂILA	2015
					2. Identificarea surselor de finanţare, solicitarea finanţărilor şi realizarea propriu-zisă a lucrărilor
					4. Monitorizarea post-execuţie a lucrărilor	Sistemul de Gospodărire a Apelor BRĂILA

8. Matricea plan pentru problema PM08 - TURISM ŞI AGREMENT

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţinta

Indicator

Acţiune

Responsabil

Termen

PM 08.1 Amenajarea inadecvată în unele zone de agrement a dotărilor corespunzătoare din punct de vedere funcţional, igienico-sanitar şi al gestiunii deşeurilor	1.1. Amenajarea corespunzătoare din punct de vedre ecologic a zonelor de agrement din perimetrul judeţului	1.1.1. Identificarea zonelor de agrement şi evaluarea necesităţilor de dotare	Dotarea corespunzătoare a zonelor de agrement	Numărul-suprafaţă zone de agrement Numărul de dotări igienico-sanitare	1. Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor rezultate din activităţile de agrement	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale Operatorii de servicii de salubritate	Permanent
					2. Asigurarea igienizării periodice prin societăţi specializate a zonelor de agrement identificate
					3. Realizarea sistemului de colectare, transport şi epurare a apelor uzate din zonele turistice
					4. Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber
PM 08.2. Absenţa zonelor de agrement autorizate pentru perioada estivală	2.1. Asigurarea unor condiţii optime pentru populaţie pentru petrecerea timpului liber	2.1.1. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului în zonele de agrement în perioada estivală	Autorizarea zonelor de agrement conform legislaţiei în vigoare	Numărul zonelor de agrement autorizate	1. Identificarea zonelor de agrement estivale şi autorizarea zonelor de agrement conform legislaţiei în vigoare	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale Autoritatea de Sănătate Publică BRĂILA	2009-2010
PM 08.3. Promovarea redusă a turismului ecologic şi agroturismului, managementul defectuos în exploatarea potenţialului turistic al judeţului, practicarea în general a unui turism neorganizat	3.1. Realizarea unui sistem eficient de promovare şi exploatare a turismului ecologic şi a agroturismului	3.1.1. Îmbunătăţirea managementului în exploatarea potenţialului turistic al judeţului	Practicarea unui turism organizat	Numărul de centre de informare	1. Infiinţarea unei reţele de centre de informare şi documentare pentru turişti	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale	2009-2014
		3.1.2. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor eco-agro turistice	Formarea şi dezvoltarea furnizorilor de servicii eco-agro turistice	Numărul de furnizori de servicii eco-agro turistice Numărul de turişti Suprafeţe de teren pe care se practică eco-agro turismul	1. Dezvoltarea turismului de agrement pe fluviul Dunărea, eco-turismului în localităţile judeţului BRĂILA	Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale	2009-2015
						Agenţi economici deţinători de ambarcaţiuni

9. Matricea plan pentru problema PM09 – MEDIUL ANTROPIC

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Tinta

Indicator

Acţiune

Responsabil

Termen

PM 9.1 Dezvoltareainfrastructurii rutiere adecvate parcului auto existent şi prognozat în mediul urban	9.1.1 Dezvoltarea infrastructurii rutiere adecvate parcului auto existent şi prognozat	9.1.1.1 Fluidizarea circulaţiei	Reabilitare străzi	Kilometri de drumuri reabilitate/ modernizate	1. Reablitarea/modernizarea străzilor şi a trotuarelor din mediul urban	Primăria BRĂILA	Permanent
PM 9.2. Spaţii verzi insuficiente în zonele urbane din judeţul BRĂILA, lipsa unor spaţii de joacă pentru copii şi lipsa zonelor de recreere adecvate pentru populaţie	9.2.1. Conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement	9.2.1.2.Realizarea unui program de gestionare a spaţiilor verzi	Asigurarea unei suprafeţe de 20 mp/cap de locuitor până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2013	Baza de date	1. Elaborarea Registrului spaţiilor verzi din judeţul Brăila	Administraţia publică locală	Anual
				Suprafeţe de spaţii verzi nou create / reabilitate	2. Crearea de noi spaţii verzi şi reabilitarea celor existente	Administraţia publică locală	Permanent
PM 9.3 Insuficienţa perdelelor de protecţie în zonele urbane	9.3.1. Peisagistică, protecţia calităţii aerului, protecţia împotriva zgomotului	9.3.1.1. Extinderea perdelelor de protecţie în zonele urbane	Plantarea de perdele de protecţie	Suprafeţe (ha) pe care au fost plantaţi arbori	1. Prevederea de măsuri specifice în faza de acord de mediu pentru proiectele care urmeazăa se realiza	Prefectura BRĂILA Administraţia publică locală DADR Brăila	Permanent
PM 9.4. Poluarea sonoră	9.4.1. Implementarea de sisteme de management al zgomotului urban conform directivelor europene	9.4.1.1. Diminuarea poluării fonice în judeţul BRĂILA	Realizarea hărţilor strategice de zgomot	6 hărţi de zgomot	1. Alocarea de fonduri pentru alcătuirea hărţilor de zgomot	Primăria BRĂILA	2010
					2. Încheierea de contracte cu societăţi autorizate	Primăria BRĂILA	2011
					3. Realizarea hărţilor strategice de zgomot	Primăria BRĂILA Comisia tehnică regională de zgomot	2012
					4. Evaluarea hărţilor strategice de zgomot		2012
					5. Stabilirea măsurilor şi a planurilor de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental		2012
PM 9.5. Insuficienţa spaţiilor de parcare în zonele urbane ale judeţului BRĂILA	9.5.1. Asigurarea unui flux corespunzător pentru trafic şi a unui număr optim de locuri de parcare	9.5.1.1.Asigurarea spaţiilor de parcare cu respectarea normelor în vigoare	Fluidizarea traficului Crearea unui număr optim de locuri de parcare Reducerea parcărilor pe carosabil, trotuare şi spaţii verzi în strânsă corelare cu fluidizarea traficului	Număr de locuri de parcare amenajate şi reabilitate	1. Amenajarea de noi parcări şi reabilitarea celor existente	Primăria BRĂILA	Permanent
		9.5.1.2. Eliberarea spaţiilor de parcare şi a străzilor ocupate de maşini abandonate / scoase din uz	Eliminarea maşini abandonate / scoase din uz	Număr de maşini ridicate	1. Ridicarea maşinilor abandonate pe străzi	Primăria BRĂILA	Permanent

10. Matricea plan pentru problema PM010 - EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Tinta

Indicator

Acţiune

Responsabil

Termen

PM 10 1. Informare, educaţie şi conştientizare publică insuficientă cu privire la problematica de mediu	10.1.1. Creşterea gradului de informare, educaţie şi conştientizare publică cu privire la legislaţia de mediu	10.1.1.1Asigurarea cadrului şi a instrumentelor de informare publică de mediu şi de popularizare a legislaţiei de mediu	Asigurarea accesului la informaţiile de mediu a populaţiei şi a partenerilor comunitari	Numărul de surse de informare publică de mediu Numărul de participanţi Numărul evenimentelor de mediu organizate	1. Stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte informarea populaţiei	Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA Consiliul judeţean BRĂILA Consiliile Locale ONG	Permanent
					2. Stabilirea celor mai eficiente instrumente de informare publică
					3. Organizarea de întâlniri, activităţi educaţionale, mediatizare sub orice formăa privind problematica protecţiei mediului
					4. Instituţionalizarea evenimentelor publice cu prilejul zilelor din calendarul evenimentelor ecologice (Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Dunării, etc.,)
PM 10 2. Capacitate instituţională insuficientă a APM BRĂILA	10.2.1. Creşterea capacităţii instituţionale a APM BRĂILA	10.2.1.1. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a personalului APM BRĂILA	Creşterea numărului de specialişti instruiţi în cadrul APM BRĂILA	Număr de cursuri Număr de angajaţi instruiţi	1. Participarea la cursuri tematice specifice pentru specialiştii din cadrul APM	Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Permanent
					2. Participarea la twinning-uri, Taiex-uri şi alte instruiri specifice a specialiştilor din APM BRĂILA
		10.2.1.2. Creşterea capacităţii pentru realizarea şi difuzarea materialelor informative şi de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului	Informarea publicului şi raportarea către public şi entităţile superioare a problemelor de mediu	Materiale informative elaborate/ furnizate privind aspectele de mediu	1. Publicarea pe site-ul APM BRĂILA şi în mass-media locală a unor materiale informative referitoare la activităţile desfăşurate de către angajaţii APM BRĂILA în colaborare cu instituţiile colaboratoare 2. Furnizarea continuă către public a datelor referitoare la calitatea aerului prin afişarea on-line a indicilor de calitate a aerului pe panoul electronic amplasat în zona centrală a municipiului BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Permanent

5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE

Planul de implementare vizează integrarea acţiunilor pentru fiecare problemă indentificată într-o strategie globală care să asigure realizarea sinergică a acţiunilor pentru atingera obiectivelor şi ţintelor. Scopul principal al Planului de Implementare este de a identifica sursele de finanţare necesare realizării acţiunilor propuse în PLAM.

Planul de implementare a acţiunilor contine următoarele elemente:

q Părţile (instituţii, organizaţii, grupuri) responsabile care implementează acţiunile;

q Părţile (grupuri, instituţii, organizaţii, alte entităţi) care cooperează la implementarea acţiunilor;

q Termenele de finalizare a acţiunilor;

q Sursele de finanţare posibile pentru implementarea acţiunilor.

Principalele acţiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:

Însuşirea PLAM de către toţi factorii de decizie locali şi unirea tuturor forţelor capabile să implementeze acţiunile prevăzute în PLAM;
Eforturi pentru susţinerea în continuare a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor, de actualizare şi de îmbunatăţire a acestuia;
Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reală a publicului în luarea deciziilor;
Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de mediu şi la modul de abordare a soluţiilor de rezolvare;
Stabilirea unei ierarhii a localităţilor în funcţie de problemele de mediu, în vederea alocării corespunzătoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi din alte surse de finanţare.

În continuare se prezintă Planul de Implementare a Acţiunilor pentru problemele prioritare identificate în judeţul BRĂILA.

5.2.MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

1. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

3. POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

4. POLUAREA ATMOSFEREI

5. GESTIUNEA DEŞEURILOR

6. MEDIUL NATURAL

7. PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

8. TURISM ŞI AGREMENT

9. MEDIUL ANTROPIC

10. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

1.1.1. Colectarea apelor uzate menajere în aglomerările umane cu peste 10000 locuitori echivalenţi (municipiul BRĂILA)

1. Implementarea măsurilor din Planurile de Management pentru Bazinul Hidrografic Ialomiţa-Buzău secţiunea privind gestiunea apelor uzate menajere

SGA BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2010-2018

Surse proprii

2. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizarii lucrărilor de executţe pentru reabilitarea/extinderea reţelelor de canalizare în municipiul BRĂILA

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliul Local BRĂILA

CUP Dunărea BRĂILA

2010-2013

Surse proprii

Surse externe

3. Reabilitarea/extinderea reţelelor de canalizare în municipiul BRĂILA

Permanent

Surse proprii

Surse externe

1.1.2. Eliminarea poluării apelor de suprafaţăprin deversarea de ape uzate neepurate din municipiul BRĂILA

1. Realizarea şi operaţionalizarea staţiei de epurare a municipiului BRĂILA prin fonduri ISPA

Consiliul Local BRĂILA

CUP Dunărea BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2010

Surse proprii

Surse externe

2. Monitorizarea funcţionării staţiei de epurare

CUP Dunărea BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA

Permanenet din 2010

Surse proprii

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

1.1.3. Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere în aglomerările cu 2000-10000 locuitori echivalenţi

1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizarii lucrărilor de execuţie pentru realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale comunale

CUP Dunarea BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2010-2018

Surse proprii

Surse externe

2. Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în 36 localităţi (3 oraşe şi 33 comune) din judeţ

2010-2018

Surse proprii

Surse externe

2.1.1. Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din industrie

1. Îndeplinirea planurilor de monitorizare pentru apele de suprafaţă prevăzute în actele de reglementare

Agenţi economici cu instalaţii IPPC fără perioadă de tranziţie

ARPM Galaţi

APM BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

2. Realizarea lucrarilor de execuţie şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare ale operatorilor cu perioadă de tranziţie aprobată

Agenţi economici cu instalaţii IPPC cu perioadă de tranziţie

ARPM Galaţi

APM BRĂILA

Conform Planurilor de acţiuni negociate

Surse proprii

Surse externe

3. Îndeplinirea planurilor de monitorizare pentru apele de suprafaţă prevăzute în actele de reglementare

3.1.1. Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din zootehnie şi industria de prelucrare a cărnii

1.Monitorizarea funcţionării staţiilor de epurare

Agenţi economici

ARPM Galaţi

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

2.Realizarea/modernizarea staţiilor de epurare

Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA

Conform Planurilor de acţiuni negociate şi a autorizaţiilor

Surse proprii

Surse externe

Implementarea prevederilor legale cu privire la exploatarea durabilă a resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic

1.Elaborarea şi imlementarea de proiecte pentru realizarea/reabilitarea facilităţilor pentru utilizarea durabilă a resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic

Consiliul judeţean Brăila

Consiliile locale pe al căror teritoriu administrativ există lacuri sărate cu nămol terapeutic

Sistemul de Gospodărirea Apelor Brăila

Deţinătorii de licenţe de exploatare

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

Surse externe

2. Instituirea şi marcarea zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică

2012

Surse proprii

3.Realizarea de noi facilităţi şi reabilitarea celor existente necesare pentru utilizarea lacurilor cu apă sărată şi nămol terapeutic

2015

Surse proprii

Surse externe

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM03 POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

3.1.1.1.

Eliminarea poluării solului şi apelor freatice cauzată de infiltrările de ape uzate

1. Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de canalizare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi programele proprii

Consiliile Locale

Consiliul judeţean

BRĂILA

SGA

RA APA BRĂILA

Operatori economici

Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse externe

Bugete locale Fondul de Mediu

Surse proprii

2. Extinderea reţelelor de canalizare în mediul rural

3. Monitorizarea cantitativă şi calitativă a apelor uzate primite şi evacuate în sistemele de canalizare

4. Preepurarea apelor uzate industriale înainte de evacuarea în reţeaua de ape menajere

3.1.1.2. Reducerea poluării solului şi apelor subterane provocate de platformele de depozitare dejecţii din fermele zootehnice

1. Utilizarea dejecţiilor animaliere din sectorul zootehnic şi a nămolurilor rezultate din staţiile de epurare pentru fertilizarea organică a solului pe baza studiilor agrochimice şi a planurilor de fertilizare

Operatori economici

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse externe

Bugete locale Fondul de Mediu

Surse proprii

2. Implementarea celor mai bune tehnici disponibile în fermele de creştere păsări şi în complexele de creştere porcine

Operatori economici

3. Acţiuni de conştientizare a populaţiei privind respectarea Codului de Bune Practici Agricole

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

3.1.1.3.. Reducerea cantităţii de deşeuri industriale prin utilizarea de tehnologii curate

3.1.1.4. Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor industriale

1. Inchiderea depozitelor de deşeuri industriale în conformitate cu prevederile HG 349/2005

SC”CELHART DONARIS „ SA BRĂILA

ARPM

APM

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Conform

avizului de încetare a activităţii şi programului conformare

Fondul de Mediu

Surse proprii

3.1.1.5.. Monitorizarea calităţii solului şi apelor subterane din zona depozitelor de deşeuri

1. Închiderea depozitelor neconforme

(Ianca)

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale Ianca şi Făurei

Operatorii depozitelor

APM BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2010

Surse proprii

2. Monitorizarea post închidere a depozitelor de

deşeuri municipale

Conform avizelor de mediu pentru încetarea activităţii

3.Asigurarea funcţionării în siguranţă a depozitului de deşeuri Făurei

Permanent

3.1.1.6. Controlul procesului de extracţie a produselor petroliere

1.Curăţarea careurilor sondelor în exploatare care prezintă scurgeri de fluide

SC” PETROM „ SA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Conform avizelor de mediu pentru încetarea activităţii

Surse proprii

2. Îndeplinirea măsurilor cuprinse în avizele de închidere a sondelor

3.1.1.7. Asigurarea eliminării deşeurilor rezultate din extracţia produselor petroliere în condiţii conforme cu legislaţia în vigoare

1. Îndeplinirea obligaţiilor de mediu prevăzute în avizele de închidere a batalurilor de reziduuri petroliere

SC” PETROM” SA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2008-2012

Surse proprii

2 Realizarea şi exploatarea platformelor de bio-remediere

2012

3.1.1.8.. Redarea în circuitul agricol a terenurilor aferente sondelor închise

1. Realizarea măsurilor stabilite în avizele de mediu pentru încetarea activităţii

SC” PETROM „ SA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Conform

avizelor de mediu pentru încetarea activităţii

Surse proprii

3.1.1.9.

Reducerea degradării solului

cauzată de fenomenul de sărăturare

1. Reabilitarea sistemelor de desecare

SNIF

ANIF

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

SCDA

Proprietarii de terenuri

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

Surse externe

2. Amendarea solurilor alcaline

Anual

Surse proprii

3. Lucrări de scarificare ale solului pe fostele suprafeţe inundate

Permanent

Surse proprii

3.7.1.1. Reducerea degradării solului cauzată de eroziune

1. Executarea de împăduriri pe terenurile degradate, refacerea perdelelor forestiere degradate şi extinderea acestora

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consilii Locale

Direcţia Silvică BRĂILA

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Sirse proprii

Surse externe

Fondul pentru Mediu

2. Reducerea tăierilor ilegale

Direcţia Silvică

Surse proprii

3. Acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa plantaţiilor antierozionale

Direcţia Silvică

ONG

Consiliul Judeţean

APM

Surse proprii

4. Realizarea şi actualizarea studiilor

pedologice în vederea reactualizării sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi sol-vegetaţie forestieră

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Permanent

Surse proprii

5. Evaluarea stării solurilor forestiere prin respectarea Programului de monitorizare sol-vegetaţie forestieră

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Directia Silvică

2012

Surse proprii

5. Evaluarea stării solurilor forestiere prin respectarea Programului de monitorizare sol-vegetaţie forestieră

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Directia Silvică

2012

Surse proprii

6. Acţiuni de conştientizare a fermierilor privind codurile bunelor practici agricole

DADR

Centrul de Consultanţă Agricolă

Permanent

Surse proprii

3.8.1.1. Reducerea degradării solului şi diminuarea poluării apelor subterane în zonele identificate ca vulnerabile la nitraţi

1. Monitorizarea zonelor vulnerabile

SGA

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

2. Aplicarea Codului de bune practici agricole, în special în zonele vulnerabile la nitraţi

Operatori economici

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice BRĂILA

Consilii locale

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Permanent

3. Aplicarea programelor de acţiune şi a planurilor de acţiune locale

Permanent

3.9.1.1 Reducerea degradării solului cauzată de secetă

1. Extinderea suprafeţei amenajate cu sisteme de irigaţii

ANIF

SNIF

Consiliile locale

Consiliul judeţean

DADR

Operatorii economici

ITRS

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

2. Reabilitarea şi repunerea în funcţiune a amenajărilor pentru irigaţii existente

3. . Împădurirea terenurilor degradate proprietate publică de stat şi preluarea acestora la cerere

3.10.1.1. Combaterea poluării solului

1. Identificarea terenurilor contaminate şi a celor potenţial contaminate

Operatori economici

APM BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Conform

termenelor stabilite în actele de reglementare

Surse proprii

2. Elaborarea rapoartelor geologice

3. Reabilitarea terenurilor

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM04 POLUAREA ATMOSFEREI

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

4.1.1.1. Reducerea emisiilor rezultate prin arderea combustibililor fosili din instalaţiile mari de ardere	1. Retehnologizarea instalaţiilor (conform prevederilor din Planurile de acţiune, anexă la autorizaţia integrată de mediu)	SC CET SA BRĂILA SC TERMOELECTRICA SA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2010-2013	Surse externe Surse proprii
	2. Respectarea planului de reducere progresivă a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţiile mari de arderi (IMA)			2010-2013
	3.Monitorizarea emisiilor de poluanţi			permanent
	4. Dezafectarea instalaţiilor închise IMA 3,5,6	SC CET SA		……………….
4.1.1.2. Reducerea emisiilor de poluanţi prin eficientizarea sistemelelor de distribuţie şi transport energie termică	1. Reabilitarea termică a locuinţelor	Autorităţile administraţiei publice Asociaţiile de proprietari	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2010-2015	Surse proprii Buget de stat
	2. Reabilitarea sistemelor de distribuţie şi transport energie termică	Autorităţile administraţiei publice SC Termoelectrica SA SC CET SA		2010-2015
4.2.1.1.Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la unităţile industriale	1. Reabilitarea, modernizarea şi optimizarea instalaţiilor şi monitorizarea emisiilor	Operatori economici de profil	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	permanent	Surse proprii
4.3.1.1. Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) din activităţi care utilizează substanţe cu conţinut de COV	1. Retehnologizarea instalaţiilor în vederea reducerii emisilor COV	Operatori economici	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	permanent	Surse proprii
	2. Înlocuirea solvenţilor organici care prin utilizare produc emisii COV cu solvenţi pe bază de apă sau solvenţi ecologici	Operatori economici		Permanent
	3. Dotarea rezervoarelor de la staţiile de distribuţie a benzinei cu recuperatoare	Societăţi care deţin staţii de distribuţie benzină
	4. Respectarea termenelor şi măsurilor prevăzute în certificatele COV
4.4.1.1. Reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier)	1. Reabilitarea infrastructurii rutiere	Consiliul Judeţean Primării Administraţia naţionalăa drumurilor	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	permanent	Surse proprii Buget de stat
				permanent
	2. Asigurarea de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie şi transport	Consiliul Judeţean Primării Administraţia naţională a drumurilor		permanent
	3. Reabilitarea parcului auto destinat transportului public	Consiliul local Brăila Operatori economici de profil RAR		permanent
4.5.1.1. Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră	1. Realizarea de plantaţii forestiere pentru sechestrarea carbonului	Direcţia Silvică Brăila	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	permanent	Buget de stat
4.5.1.2. Promovarea utilizării energiei neconvenţionale	1. Elaborarea şi implementarea de proiecte pentru producerea de biocarburanţi	Ope Operatori economici	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii
	2. Elaborarea şi implementarea de proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM05 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

5.1.1.1. Implementarea unui

sistem integrat de

colectare şi transport

al deşeurilor

Consiliul judeţean

Consiliile locale

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2010

anual

Surse proprii

2 . Asigurarea serviciilor de salubrizare a deşeurilor menajere în

mediul urban cu un grad de acoperire de 100%

Consiliul Local BRĂILA, Ianca, Faurei, Însurăţei

Operatori de salubritate

Agenţi economici

2013

Surse externe

Surse proprii

3. Asigurarea serviciilor de salubrizare a deşeurilor menajere în

mediul rural

2010

4. Implementarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a

deşeurilor municipale

Etapizat 2012

5.1.1.2.

Reducerea cantităţii

de deşeuri biodegradabile

depozitate

1. Realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor biodegradabile din

deşeurile municipale în

vederea tratării (compostare, fermentare

anaerobă, tratare mecano-biologică) şi valorificării

Consiliul judeţean

Consilii locale

Operatorii de salubritate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse externe

Surse proprii

5.1.1.3. Eliminarea deşeurilor

fãrã riscuri pentru sãnãtatea populaţiei şi pentru mediu

1. Realizarea celui de-al doilea depozit de deşeuri municipale şi a celei de-a doua celule a depozitului municipal Muchea

Autorităţi locale

SC” Tracon” SA

Consiliul Judeţean Brăila

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Conform

PLGD

şi Masterplan pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor

Surse externe

Surse proprii

2. Realizarea staţiilor de transfer

Consiliul judeţean Autorităţi locale

DSP Ianca

SC” Celhart Donaris” SA

SNP Petrom SA

3. Realizarea punctelor de colectare zonală

4 Închiderea depozitelor neconforme Ianca, SC” Celhart Donaris” SA

SNP Petrom SA – Batal ecologic Oprişeneşti

Conform termenelor din programele pentru conformare/planurile de monitorizare postînchidere

5. Ecologizarea amplasamentelor şi/sau reconstrucţia ecologică a terenurilor

5.1.1.4. Gestionarea

corespunzătoare a deşeurilor de

ambalaje

1.Asigurarea infrastructurii pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje în

vederea reciclării

Primaria BRĂILA

Consilii locale

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Etapizat conform

ţintelor stabilite

pentru fiecare tip de material

Surse externe

Surse proprii

2. Realizarea de noi capacităţi de prelucrare a deşeurilor de ambalaje

Agenţi economici

Permanent

3. Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică

ridicată care nu pot fi reciclate

Autorităţi locale Agenţi economici

Permanent

5.1.1.4.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

1. Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor voluminoase

Asociaţia producătorilor de DEEE

Autorităţi locale

Agenţi economici

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse externe

Surse proprii

5.1.1. 5.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

1. Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor periculoase

Autorităţi locale

Operatori de salubritate

Agenţi economici

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse externe

Surse proprii

5.1.1.6.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

1. Asigurarea infrastructurii necesare gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări

Consilii locale

Operatori salubritate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse externe

Surse proprii

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM06 MEDIUL NATURAL

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

6.1.1.1. Reducerea deficitului de vegetaţie forestieră

1. Împădurire teren preluat în fond forestier

Direcţia Silvică BRĂILA

ITRSV Focsani

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

Surse externe

2. Realizarea de plantaţii cu specii forestiere pe terenuri agricole, perdele de protecţie de-a lungul căilor de transport

DADR Brăila

Prefectura Brăila

6.2.1.1. Asigurarea unui management durabil al ariilor naturale protejate din judeţul BRĂILA

1. Elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate

Administratorii/custozii ariilor naturale protejate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Conform termenelor din contractul de administrare şi convenţia de custodie

Surse proprii

Surse externe

2. Verificarea modului de îndeplinire amăsurilor din planurile de management

Autoritatea publică pentru arii protejate

APM Brăila

Permanent

3. Acţiuni de educaţie ecologică şi informare publică cu privire la regimul ariilor naturale protejate

Administratorii/custozii ariilor naturale protejate

APM Brăila

Cu ocazia evenimentelor ecologice

6.2.1.2.Asigurarea protecţiei corespunzătoare a florei şi faunei sălbatice

Supravegherea utilizării speciilor de floră şi faună sălbatice

APM Brăila

Administraţia publică locală

Gestionari fonduri de vânătoare

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

6.3.1.1. Conştientizarea beneficiilor agriculturii ecologice

1. Informarea publicului cu privire la importanţa şi beneficiile agriculturii ecologice

DSVSA BRĂILA

DADR BRĂILA

ASP BRĂILA

APM BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse proprii

6.3.2.1. Monitorizarea activităţii cultivatorilor de

OMG

1. Realizarea Registrului cultivatorilor de OMG

DADR BRĂILA

Comisia pentru controlul OMG

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM07 PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

7.1.1.1. Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor de risc	1. Analiza teritoriului şistării hazardurilor naturale, diagnostic privind condiţiile de producere şiefectele hazardurilor identificate şidelimitate la nivelul teritoriului judeţean	Consiliul Judeţean BRĂILA Consilii locale IPTANA Bucureşti	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2011	Surse proprii
	2. Realizarea în format digital a hărţilor de risc natural la cutremure, alunecări de teren şiinundaţii			2013
	3. Strategie şiProgram de măsuri privind prevenirea, atenuarea efectelor hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren, inundaţii) identificate şidelimitate la nivelul teritoriului judeţean			2015
7.2.1.1. Amenajarea zonelor expuse riscurilor de inundaţie astfel încât acestea să fie mult reduse sau eliminate	1. Amenajarea pentru apărarea împotriva inundaţiilor	ANIF BRĂILA Sistemul de Gospodărire a Apelor BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2015	Surse proprii Surse externe
	2. Regularizări şi consolidări de maluri			Permanent
	3. Executarea de diguri, consolidări maluri zona Noianu-Chiscani			Permanent
	4. Intocmirea documentaţiilor pentru obţinerea de fonduri	Consiliile locale Consiliul Judeţean BRĂILA		Permanent
7.3.1.1. Reducerea suprafeţelor afectate de eroziuni şi alunecări de teren Exploatarea raţională a fondului forestier	1. Mărirea capacităţii de retenţie a apei în partea superioară a bazinetelor prin lucrări de împădurire şi îmbunătăţiri funciare	Consiliile locale ANIF BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2015	Surse proprii Surse externe
	2. Reabilitarea zonelor accidentate şi regenerarea pădurilor şi pajiştilor comunale	Consiliile locale Direcţia Silvică BRĂILA		2015
7.4.1.1. Reabilitarea amenăjărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor umane împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor	1. Reabilitarea amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor din judeţ împotriva inundaţiilor şi eroziunilor de mal (reparaţii construcţii hidrotehnice, reparaţii staţii de pompare)	ANIF		2015
7.5.1.1. Consolidări de mal a albiilor şi cursurilor de apă din jud. BRĂILA	1. Intocmirea proiectelor tehnice în vederea stabilirii soluţiilor de realizare a lucrărilor	Consiliul Judeţean BRĂILA Consilii locale Sistemul de Gospodărire a Apelor BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2015	Surse proprii Surse externe
	2. Identificarea surselor de finanţare, solicitarea finanţărilor şi realizarea propriu-zisă a lucrărilor
	4. Monitorizarea post-execuţie a lucrărilor

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM08 TURISM ŞI AGREMENT

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

8.1.1.1. Identificarea zonelor de agrement şi evaluarea necesităţilor de dotare

1. Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor rezultate din activităţile de agrement

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale

Operatorii de servicii de salubritate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Permanent

Surse proprii

2. Asigurarea igienizării periodice prin societăţi specializate a zonelor de agrement identificate

3. Realizarea sistemului de colectare, transport şi epurare a apelor uzate din zonele turistice

4. Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber

8.2.1.1. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului în zonele de agrement în perioada estivală

1. Identificarea zonelor de agrement estivale şi autorizarea zonelor de agrement conform legislaţiei în vigoare

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale

Autoritatea de Sănătate Publică BRĂILA

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse proprii

8.3.1.1. Îmbunătăţirea managementului în exploatarea potenţialului turistic al judeţului

1. Infiinţarea unei reţele de centre de informare şi documentare pentru turişti

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse proprii

8.3.1.1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor eco-agro turistice

1. Dezvoltarea turismului de agrement pe fluviul Dunărea, eco-turismului în localităţile judeţului BRĂILA

Consiliul Judeţean BRĂILA

Consiliile Locale Agenţi economici deţinători de ambarcaţiuni

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

2015

Surse proprii

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM09 – MEDIUL ANTROPIC

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

9.1.1.1 Fluidizarea circulaţiei	1. Reablitarea străzilor şi a trotuarelor din mediul urban	Primăria BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii Surse externe
9.2.1.2.Realizarea unui program de gestionare a spaţiilor verzi	1. Elaborarea Registrului spaţiilor verzi din judeţul Brăila	Administraţia publică locală	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Anual	Surse proprii Surse externe
	2. Crearea de noi spaţii verzi şireabilitarea celor existente	Administraţia publică locală		Permanent	Surse proprii Surse externe
9.3.1.1. Extinderea perdelelor de protecţie în zonele urbane	1. Prevederea de masuri specifice în faza de acord de mediu pentru proiectele care urmeazăa se realiza	Prefectura BRĂILA Administraţia publică locală DADR Brăila	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii Surse externe
9.4.1.1. Diminuarea poluării fonice în judeţul BRĂILA	1. Alocarea de fonduri pentru alcătuirea hărţilor de zgomot	Primăria BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Agenţia Regională pentru Protecţia Meiului Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	2010	Surse externe Surse proprii
	2. Încheierea de contracte cu societăţi autorizate	Primăria BRĂILA		2011
	3. Realizarea hărţilor strategice de zgomot	Primăria BRĂILA Comisia tehnică regională de zgomot		2012
	4. Evaluarea hărţilor strategice de zgomot			2012
	5. Stabilirea măsurilor şi a planurilor de acţiune pentru reducerea zgomotuui ambiental			2012
9.5.1.1.Asigurarea spaţiilor de parcare cu respectarea normelor în vigoare	1. Amenajarea de noi parcări şi reabilitarea celor existente	Primaria BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii
9.5.1.2. Eliberarea spaţiilor de parcare şi a străzilor ocupate de autovehicule abandonate / scoase din uz	1. Ridicarea autovehiculelor abandonate de pe străzi	Primăria BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse externe

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema PM10EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

Obiectiv specific

Acţiune

Responsabili

Supraveghere cooperare

Termen

Surse de finanţare

10.1.1.1Asigurarea cadrului şi a instrumentelor de informare publică de mediu şi de popularizare a legislaţiei de mediu	1. Stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte informarea populaţiei	Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA Consilil judeţeanBRĂILA Consilii locale ONG	Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii
	2. Stabilirea celor mai eficiente instrumente de informare publică
	3. Organizarea de întîlniri, activităţi educaţionale, mediatizare sub orice formă privind mediatizarea protecţiei mediului			Permanent
	4. Instituţionalizarea evenimentelor publice cu prilejul zilelor din calendarul evenimentelor ecologice
10.2.1.1. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a personalului APM BRĂILA	1. Participarea la cursuri tematice specifice pentru specialiştii din cadrul APM	Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii
	2. Participarea la twinning-uri şi Taiex-uri specifice pentru specialiştii din APM BRĂILA
10.2.1.2. Creşterea capacităţii pentru realizarea şi difuzarea materialelor informative şi de conştientizare a populaţiei ăn ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului	1. Publicarea pe site-ul APM BRĂILA şi în mass-media locală a unor materiale informative referitoare la activităţile desfăşurate de către angajaţii APM BRĂILA în colaborare cu instituţiile colaboratoare	Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent	Surse proprii
	2. Furnizarea continuă către public a datelor referitoare la calitatea aerului prin afişarea on-line a indicilor de calitate a aerului pe panoul electronic amplasat în zona centrală a municipiului Brăila
10.2.1.3. Creşterea capacităţii pentru realizarea şi difuzarea materialelor informative şi de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului	1. Publicarea pe site-ul APM BRĂILA şi în mass-media locală a unor materiale informative referitoare la activităţile desfăşurate de către angajaţii APM BRĂILA	Agenţia pentru Protecţia Mediului BRĂILA	Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Permanent

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE SI DE EVALUARE

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în compararea rezultatelor obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele stabilite în Planul de Acţiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse.

Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt:

Ø Cunoaşterea stadiului implementării acţiunilor;

Ø Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate aceste acţiuni;

Ø Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor în funcţie de noile realităţi;

Ø Furnizarea datelor şi informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu. Datele şi informaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acţiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.

Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest proces fiind însă implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru, Comitetul de Analiză Tehnică), precum şi responsabilii direcţi pentru implementarea şi monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, după caz, implicarea şi altor persoane sau grupuri în acest proces. Instituţiile responsabile de implementare vor fi în mai mare măsură capabile să utilizeze rezultatele evaluării dacă participă şi îşi însuşesc procesul de evaluare.

Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Brăila va fi efectuată anual. La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse în matricea de monitorizare şi evaluare prezentată în secţiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua în considerare toate datele şi informaţiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a acţiunilor şi problemelor (conform Manualului de Elaborare şi Implementare PLAM). Întrucât procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menţionată va servi perfect pentru prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obţinute în implementarea PLAM.

In pregătirea evaluării vor fi luate în considerare:

Ä Eficienţa acţiunii în atingerea efectelor estimate;

Ä Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare;

Ä Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;

Ä Abilitatea de administrare a diferiţilor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilor implementării;

Ä Dificultăţile întâmpinate;

Ä Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea unor proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire.

Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluării sunt:

Ä Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi programelor;

Ä Identificarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări;

Ä Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor care vor decide aceste modificări;

Ä Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

Ţelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăţirea continuă a PLAM în acord cu dinamica dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţene privind dezvoltarea corelată cu protecţia mediului. Acest ţel se va reflecta în revizuirea periodică a PLAM.

Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităţii asupra atingerii obiectivelor şi ţintelor din Planul de Acţiune şi din Planul de Implementare.

Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra stării condiţiilor de mediu, a îmbunătăţirilor aduse acestor condiţii şi a acţiunilor care trebuie efectuate în continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Raportul de Evaluare a rezultatelor implementării PLAM va fi elaborat anual, începând cu anul 2010. Inanii în care este stabilită revizuirea PLAM pentru judeţul Brăila se va elabora un Raport de Evaluare a rezultatelor implementării pentru întreaga perioadă anterioară revizuirii.

6.2. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în compararea rezultatelor obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele stabilite în Planul de Acţiune, incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse.

Scopurile principale ale acestui proces de evaluare sunt:

- Cunoaşterea stadiului implementării acţiunilor;

- Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate aceste acţiuni;

- Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor în funcţie de noile realităţi;

- Furnizarea datelor şi informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu.

Datele şi informaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acţiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.

Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest proces fiind însă implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru), precum şi responsabilii direcţi pentru implementarea şi monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, după caz, implicarea şi altor persoane sau grupuri în acest proces. Instituţiile responsabile de implementare vor fi în mai mare măsură capabile să utilizeze rezultatele evaluării dacă participă şi îşi însuşesc procesul de evaluare.

Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Brăila va fi efectuată anual.

La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse în matricea de monitorizare şi evaluare prezentată în secţiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua în considerare toate datele şi informaţiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a acţiunilor şi problemelor. Întrucât procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menţionată va servi perfect pentru prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obţinute în implementarea PLAM.

În pregătirea evaluării vor fi luate în considerare:

- Eficienţa acţiunii în atingerea efectelor estimate;

- Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare;

- Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;

- Abilitatea de administrare a diferitelor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilor implementării;

- Dificultăţile întâmpinate;

- Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea unor proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire.

Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluării sunt:

- Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi programelor;

- Identificarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări;

- Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor care vor decide aceste modificări;

- Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităţii asupra atingerii obiectivelor şi ţintelor din Planul de Acţiune şi din Planul de Implementare.

Raportul de Evaluare a rezultatelor implementării PLAM va fi elaborat anual, începând cu anul 2007.

În anii în care este stabilită revizuirea PLAM pentru judeţul Brăila se va elabora un Raport de Evaluare a rezultatelor implementării pentru întreaga perioadă anterioară revizuirii.

Un sistem de raportare ideal trebuie să conţină următoarele elemente:

- Planificarea şi instrucţiunile, pentru toate părţile responsabile, asupra modului reciproc de raportare;

- Planificarea întâlnirilor periodice dintre părţile responsabile şi coordonatori în vederea coordonării acţiunilor şi revizuirii reciproce a performanţelor.

Echipa pentru Monitorizare şi Evaluare va elabora o formă unică de raport care va facilita colectarea şi evaluarea datelor. Echipa va prelucra informaţiile şi le va prezenta într-un raport global.

Un sistem de raportare clar este esenţial în procesul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor.

6.4. TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BRĂILA

PLAM constituie îndrumarul pe termen lung în abordarea problemelor de mediu ale comunităţii. Tehnologiile şi priorităţile se vor schimba în timp, ceea ce va solicita revizuirea periodică a planului pentru a asigura că priorităţile de mediu reflectă în continuare preocupările comunităţii. PLAM va necesita o ajustare periodică, în mod ideal la trei până la cinci ani, pentru a reflecta noile informaţii, progresul tehnologic şi noile cerinţe de mediu.

Pornind de la faptul că Planul Local de Acţiune al judeţului Brăila va fi implementat începând cu anul 2010, revizuirea acestuia a fost stabilită la intervale de patruani.

6.5. ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI

După operarea tuturor modificărilor, Comitetul Tehnic Consultativ a urmărit aprobarea PLAM şi prezentarea lui atât Consiliului Judeţului Brăila, cât şi Instituţiei Prefectului, pentru adoptarea oficială.

Adoptarea PLAM de către Consilil judeţeanşi Instituţia Prefectului va ajuta la implementarea acţiunilorspecifice recomandate. În plus, este foarte importantă includerea recomandărilor PLAM în cadrul proceselor formale de planificare, cum ar fi pregătirea planului de utilizare a terenurilor şi bugetul anual. Odată adoptat, PLAM-ul poate servi ca argument adiţional în obţinerea de resurse financiare, în special a celor oferite de Uniunea Europeană. Fiecare proiect propus pentru a fi finanţat de către programele de asistenţă financiară ale Uniunii Europene trebuie, nu doar să facă parte dintr-un plan, dar totodată trebuie să aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia i se adresează.

După APM Brăila 17/05/2011 17/05/2011

APM Braila

Dezvoltare durabila

Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Braila - 2010

Grupul de lucru al PLAM Brăila

Comitetul de analiză tehnică al PLAM format din conducătorii instituţiilor din care fac parte membrii Grupului de Lucru

Instituţia

Problemele de mediu identificate în judeţul Brăila

2.1.1. Valori istorice şi culturale

2.1.2. DESCRIEREA JUDEŢULUI

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRĂILA

2.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI

2.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

Lista siturilor potenţial contaminate

2.2.4. STAREA PĂDURILOR

2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE

2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

2.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE

2.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE ŞI DE ARTĂ

2.2.10. POLUĂRI ACCIDENTALE

2.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI DE PE TERITORIUL JUDEŢULUIMONITORING

5.2.MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

Navigare rapida:

Program functionare APM Braila:

Sediu: