Cadru general
Judeţul Ilfov se află situat în SE ţării, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti şi este învecinat cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dîmboviţa
Din punct de vedere hidrografic, judeţul Ilfov este situat între râurile Argeş şi Ialomiţa, fiind brăzdat de râurile Argeş,Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Cociovaliştea, Snagov, Pasărea, Câlnău, Slotea, Cocioc, Vlăsia şi Mostiştea.
Teritoriul aferent judeţului Ilfov se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureştiului. Ea este o câmpie tabulară, cu o altitudine ce variază între 50 şi 120 m, înclinare slabă pe direcţia NV – SE.
Formele de relief sunt reprezentate de frunţile de terasă ale râurilor Colentina, Sabar, Dâmboviţa, Ialomiţa şi afluenţii acestora, de crovuri, văi puţin adânci, cu lunci largi şi tinere şi relieful antropic.
Judeţul Ilfov se află în zona temperat - continentală, la interferenţa influenţelor climatice specifice părţii de vest a ţării cu cele caracteristice părţii estice a Câmpiei Române, trăsătura principală fiind dată de succesiunea celor patru anotimpuri, diferenţiate din punct de vedere al elementelor meteorologice.
Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale.
Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).
Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.
Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume:
- porumbelul gulerat (Columba palumbus),
- porumbelul de scorbură (Columba oenas),
- turturica (Streptopelia turtur),
- potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),
- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),
- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix),
- raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),
- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),
- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),
- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).
În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume:
- vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc malul lacului;
- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .
- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).
Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv:
- pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.
O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 19.653 ha.
Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.
Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.