APM Bistrita

Rezervaţiile Biosferei sunt (OUG 57/2007) "acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase".

Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:

1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;

2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;

3. zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;

4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.

Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. Aceste rezervaţii sunt recunoscute la nivel internaţional în cadrul reţelei UNESCO din Programul Om-Biosferă (MAB - Man and the Biosphere). Rezervaţiile biosferei se constituie într-o Reţea Mondială. Sunt propuse de guvernele ţărilor în care se găsesc şi trebuie să îndeplinească minim trei funcţii de bază, complementare, şi anume:

funcţia de conservare– să contribuie la conservarea peisajelor, a ecosistemelor, speciilor şi a varietăţilor genetice;

funcţia de dezvoltare– să încurajeze dezvoltarea economică şi umană durabilă din punct de vedere socio-cultural şi ecologic;

funcţia logistică– să sprijine cercetarea, monitoringul, educaţia şi schimbul de informaţii privind aspecte globale de conservare şi dezvoltare.

Comitetul MAB UNESCO (al Programului Om-Biosferă) a atribuit statutul de rezervaţii ale biosferei pentru trei zone de valoare deosebită pentru România, respectiv Delta Dunării, Retezat şi Pietrosul Rodnei. Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost declarat Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MAB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om - Biosferă, care a avut loc la Paris în 1979.

Rezervaţia Pietrosul Rodnei s-a înfiinţat în anul 1932 – la început a fost protejat numai golul de munte din jurul Vf. Pietrosu (183 ha), mai târziu suprafaţa rezervaţiei a fost extinsă ajungând la 3300 ha. Consiliul Internaţional de Coordonare a Programului MAB - UNESCO din 1979, Paris – a hotărât includerea acestei rezervaţii în reţeaua mondială ca Rezervaţie a Biosferei, cu o suprafaţă de 44 000 ha, dintre care 8200 ha este zonă de protecţie integrală, 11 800 ha zonă tampon şi 24 000 ha zonă de tranziţie (www.unesco.org/mab). În ce priveşte baza legală actuală, Rezervaţia Biosferei este declarată pe aceeaşi suprafaţă cu Parcul Naţional Munţii Rodnei, adică 46 399 ha. Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a evoluat mult de la sfârşitul anilor 1970, obiectivele de management ale unei rezervaţii ale biosferei diferenţiindu-se faţă de cele ale unui parc naţional. Parcul Naţional, cu obiectivele sale prioritare de conservare se poate constitui ca zonă centrală, de protecţie maximă în interiorul unei Rezervaţii a Biosferei.

Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a Biosferei nu a avut o administraţie proprie până în anul 2004. După desemnarea ei, în rezervaţia biosferei au fost iniţiate acţiuni specifice de conservare sau de dezvoltare durabilă a zonei. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a început, odată cu implementarea proiectului „Implicarea tinerilor la realizarea planului de management al PNMR", acţiuni de promovare a conceptului de dezvoltare durabilă a zonei în imediata vecinătate a Parcului Naţional, în comunităţile limitrofe, realizând astfel primii paşi spre fundamentarea unui plan de dezvoltare a zonei în concordanţă cu statutul de rezervaţie a biosferei.

MAB UNESCO a stabilit ca obiective principale pentru rezervaţiile biosferei următoarele:

* conservarea diversităţii biologice
* menţinerea ecosistemelor în stare bună
* studierea sistemelor naturale şi a modului în care se schimbă
* studierea modalităţilor tradiţionale de utilizare a terenurilor
* realizarea de schimburi de experienţă privind gospodărirea durabilă a resurselor naturale
* cooperarea în vederea soluţionării problemelor legate de resursele naturale.

Obiectivul de management pentru următorii ani, poate fi definit astfel:

* promovarea conceptului de rezervaţie a biosferei
* reflectarea principiilor rezervaţiei biosferei în activităţile de management ale Parcului Naţional Munţii Rodnei
* începerea activităţilor specifice Rezervaţiei Biosferei prin planificarea şi realizarea de activităţi în afara Parcului Naţional, care să ducă treptat la realizarea obiectivelor principale ale Rezervaţiei Biosferei.