APM Bistrita

Nr.11068 /30 noiembrie 2010

Se extinde

Reţeaua Ecologică Europeană“Natura 2000”

în judeţul Bistriţa-Năsăud

Rolul reţelei “Natura 2000” este de a asigura menţinerea, sau dacă este cazul restabilirea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabilă.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a iniţiat în 2009 un proiect pentru desemnarea de noi Situri Natura 2000 ca urmare a  obligaţiilor ce revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene în ceea ce priveşte constituirea şi consolidarea reţelei Natura 2000 „Proiectul de cercetare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin ţării noastre în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor comunitare privind reţeaua ecologică Natura 2000”.

În urma acestui proiect au fost identificate în judeţul Bistriţa-Năsăud alte cinci zone care întrunesc criteriile ştiinţifice pentru a fi introdu-se în reţeaua europeană de arii naturale protejate “Natura 2000”, după cum urmează:

1.       Şieu Budac: pentru mamiferul vidra (Lutra lutra), amfibianul:buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), precum şi pentru următoarele specii de peşti: ovat (Aspius aspius), mreana vânăta (Barbus meridionalis), porcuşorul de nisip (Gobio albipinnatus), petroc (Gobio kessleri, Gobio uranoscopus), boarţa (Rodeus sericeus amarus), dunariţă (Sabanejewia aurata). Se întinde între localităţile Cetate, Budacu de Jos, Bistriţa, Şieu Măgheruş, Şintereag şi Beclean.

2.      Ţiglele de la Buza-Chiochiş pentru 4 habitate de pajişti: tufărişuri subcontinentale peri-panonice, pajiştiuscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia), pajişti stepice subpanonice, stepe ponto-sarmatice şi o specie de plantă : Iris aphylla ssp. hungarica. Această propunere de arie naturală protejată este amplasată în localitatea Chiochiş.

3.      Dealul Pădurea Murei din Sângeorzu Nou pentru pajiştiuscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia), pajişti stepice subpanonice,  stepe ponto sarmatice şi pentru specia de plantă: Iris aphylla ssp. hungarica. Localităţile Lechinţa, Teaca şi Sânmihaiu de Câmpie au suprafeţe incluse în această propunere.

4.      Legătura Vătava – Monorpentru habitate de pădure de tip Asperulo-Fagetum şi păduri dacice de stejar şi carpen, precum şi pentru mamiferele mari: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), rădaşcă (Lucanus cervus ). Localitatea Monor are suprafeţe incluse în acest sit.

5.      Someşul Mare  pentru mamiferul vidră (Lutra lutra) şi speciile de amfibieni:buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) şi reptile: brosca ţestoasa de apă (Emys orbicularis), precum şi pentru următoarele specii de peşti: avat (Aspius aspius), porcuşorul de nisip (Gobio uranoscopus), petroc (Gobio kessleri, Gobio uranoscopus), boarţa (Rodeus sericeus amarus), dunariţă (Sabanejewia aurata). Albia majoră a acestui râu strabate localităţilşe: Nimigea, Chiuza, Beclean, Căianu Mic, Uriu, Petru Rareş, Ciceu Mihăieşti şi trece în judeţul Cluj.

Fiecare Stat Membru are obligaţia de a contribui la crearea Reţelei Ecologice “Natura 2000” incluzând în această reţea un anumit procent din spaţiul său natural pentru ai asigura conservarea. În acest sens, fiecare Stat Membru propune şi transmite Comisiei Europene o listă de situri pentru a fi incluse în Reţeua Ecologică “Natura 2000”.

Pentru declararea unui sit „Natura 2000”, se ţine cont de interesele economice, culturale şi sociale din zona vizată, fiind permise activităţile economice care sunt în sprijinul dezvoltării durabile şi nu afectează starea de conservare a sitului respectiv.

Astfel, orice plan sau proiect susceptibil de a afecta un sit “Natura 2000” într-un mod semnificativ va face obiectul unei evaluări adecvate a impactului său asupra sitului. În urma evaluării implicaţiilor asupra sitului, planul sau proiectul va fi acceptat dacă acesta nu va afecta negativ integritatea sitului.

Reţeaua Ecologică „Natura 2000” nu exclude oamenii şi activităţile desfăşurate de aceştia atâta timp cât aceste activităţi nu afectează negativ patrimoniul natural al zonei respective.

Ministerul Mediului şi Padurilor solicita ca procesul de consultare a factorilor interesaţi să înceapa în cel mai scurt timp posibil, astfel incat acesta sa fie finalizat pana la jumatatea lunii decembrie.

Locaţia, ora şi data la care vor avea loc dezbaterile publice vor fi comunicate în timp util.

Informaţii suplimentare cu privire la aceste propuneri se pot obţine de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Strada Parcului, nr. 20, Bistriţa, telefon 0263224064, fax. 0263223709.

DIRECTOR EXECUTIV

Ştefan Ioachim Mureşan