Natura 2000 - SPA - Muntii Rodnei....
MUNTII RODNEI
Llacul Lala Mare din muntii Rodnei
ROSPA0085Munţii Rodnei
Judetul Bistrita-Nasaud: Maieru (56%), Parva (17%), Rebrisoara (32%), Rodna (55%), Romuli (8%),Sangeorz-Bai (39%), Sant (28%), Telciu (11%)
Judetul Maramures: Borsa (10%), Moisei (42%), Sacel (9%)
A fost selectat şi validat pentru în această zonă au fost identificate următoarele specii de păsări care sunt protejate prin Directiva Păsări:
- Acvila de munte- Aquila chrysaetos
- Minuniţa- Aegolius funereus
- Ierunca- Bonasa bonasia
- Cocoş de mesteacăn- Tetrao tetrix
- Cocoş de munte-Terao urogallus
- Muscar gulerat- Ficedula albicollis
- Muscar mic- Ficedula parva
- Viespar- Pernis apivorus
- Ciocănitoare cu spatele alb - Dendrocopos leucotos
- Ciocănitoarea neagră-Dryocopus martius
- Ciuvica - Glaucidium passerinum
- Sfâncioc roşu- Lanius collurio
- Ciocănitoarea de munte- Picoides tridactylus
- Huhurezul mare-Strix uralensis
Parcul Naţional Munţii Rodnei este o arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, suprapunându-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe raza judeţelor Bistriţa Năsăud şi Maramureş. În interiorul parcului, în judeţul nostru, există o singură localitate (Valea Vinului). Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25'54" şi 47o37'28" latitudine nordică şi 24o31'30" - 25o01'30" longitudine estică.
Suprafaţa parcului este de 46 399 ha, din care 37.429 ha în judeţul Bistriţa Năsăud, iar ca rezervaţie a biosferei sunt declarate 44 000 ha. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.
Conform datelor furnizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei această arie protejată are o administraţie alcătuită din 12 angajaţi (şef de parc, informatician, biolog, responsabil de turism şi relaţiile cu comunităţile, şeful pazei, 7 rangeri, economist).
Flora şi fauna inventariate până în momentul de faţă însumează 3100 specii, sistematizate în baza de date a administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Flora cormofitelor este extrem de bogată, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Endemite specifice masivului sunt: Silene nivalis, Festuca versicolor ssp.dominii, Minuartia verna ssp.oxypetala etc. Alte endemite carpatine întâlnite şi în Munţii Rodnei sunt: Centaurea carpatica ssp.carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Papaver alpinum ssp.corona-sancti-stephani, Poa granitica ssp.disparilis, Poa rehmannii, Festuca nitida ssp.flaccida, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului(Heracleum palmatum) etc.
În locuri mlăştinoase vegetează şi câteva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. De asemenea, în perimetrul parcului se întâlnesc şi specii ocrotite prin lege: floarea de colţi (Leontopodium alpinum), ghinţura galbenă (Gentiana lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sângele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.
Studiul nevertebratelor a pus în evidenţă o mare diversitate de specii, inclusiv numeroase endemite şi relicte. Dintre enchitreide, s-au identificat 40 specii, lumbricidele apar consemnate cu un număr de 15 specii, printre care specia Allolobophora carpatica este un endemit al Carpaţilor Nordici. S-au identificat, de asemenea, un număr mare de specii de colembole (74), interesantă fiind specia Tetrachanthella transylvanica. Diplopodele sunt reprezentate de 29 specii, dintre care 9 endemite, ca de exemplu: Glomeris promineus, Polydesmus dadayi etc. Dintre chilopode s-au identificat 36 specii, 6 fiind endemite, ca de exemplu, Clinopodes rodnensis, Lithobius matici etc. Ortopterele sunt reprezentate de 39 specii, printre care endemitele carpatice: Isophia brevipensis, Pholidoptera transsylvanica şi Miramella ebneri carpathica. Lepidopterele au fost identificate într-un număr de 550 specii, unele dintre acestea fiind protejate la nivel internaţional: Erebia pharte carpatica, Erebia epiphron transsylvanica, Erebia sudetica rodnensis, Parnasius apollo etc.
Fauna acestui parc prezintă şi o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Amfibienii sunt reprezentaţi prin 11 specii, mai interesante fiind Triturus montandoni, Triturus alpestris etc. Dintre reptile (10 specii), şopârla de munte (Zootoca vivipara), vipera (Vipera berus), năpârca (Anguis fragilis) etc. Pentru păsări (147 specii) sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele refugii din România, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), bună (Bubo bubo), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul călător (Falco peregrinus) etc.
Mamiferele sunt reprezentate de: capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), Microtus nivalis, Sicista betulina, Clethrionomys glareolus, Mustela nivalis etc.
În deplasările în ariile naturale protejate din judeţ nu au fost constatate nereguli care să prejudicieze grav obiectul conservării.