APM Bistrita

• ROSCI0051 Cuşma

Judetul Bistrita-Nasaud: Bistrita Bargaului (96%), Dumitrita (52%), Josenii Bargaului (42%), Livezile (40%),

Prundu Bargaului (33%), Satu Nou-Cetate (65%), Tiha Bargaului (34%)

Judetul Mures: Rastolita (<1%), Vatava (<1%)

Judetul Suceava: Poiana Stampei (<1%)

Tipuri de habitate:

4060 - Tufarisuri alpine si boreale;

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

91D0* - Turbarii cu vegetatie forestiera;

91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen;

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Specii de mamifere:

1352* - Canis lupus (Lup);

1361 - Lynx lynx (Ras);

1354* - Ursus arctos (Urs brun)

Specii de amfibieni si reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena);

1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta);

2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic)

Specii  de  pesti: 1163 - Cottus gobio (Zglavoc)

Specii de nevertebrate:4036 - Leptidea morsei

Situl Natura 2000 ROSCI0051 Cuşmaîn care sunt incluse şi 9 arii protejate de interes naţional: 2214 Valea Repedea, 2217 Locul Fosilifer Râpa Mare, 2218 Cheile Bistriţei Ardelene, 2224 Stâncile Tătarului, 2212 Piatra Cuşmei, 2201 Piatra Corbului, 2220 Râpa Verde, 2221 Comarnic, 2215 Tăul Zânelor  are ca şi custode Asociaţia Proprietarilor de Pădure din Comuna Bistriţa-Bârgăului – Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului conform convenţia de custodie nr. 0159/08.07.2010;

Limitele Sitului Cuşma, urmează în est şi sud graniţa judeţului Bistriţa - Năsăud. La sud, limita coboară până la cotitura spre vest a drumului judeţean 173, pentru ca apoi să continue această linie până la intersecţia cu drumul care duce spre localitatea Cetate. Partea vestică a sitului este delimitată şi de drumul judeţean 172G. Spre nord situl este delimitat, cu aproximaţie, începând cu Josenii Bârgăului, de drumul „bârgaielor" ce trece prin pasul Tihuţa şi uneşte Călimanii de Munţii Bârgăului.

Valoarea deosebită a sitului Cuşma din punct de vedere al biodiversităţii este demonstrată de suprapunerea parţială a acestuia cu 9 arii naturale protejate de interes naţional (conform Legii 5/2000).

Situl Cuşma cuprinde un relief variat, aparţinând grupelor nordice şi mijlocii a Carpaţilor Orientali. Această zonă se caracterizează prin masivitate, vegetaţie forestieră şi pajişti alpine, păşuni de culme şi o reţea hidrografică ramificată.

Din punct de vedere geologic, regiunea propusă reprezintă sectorul nord-estic al Bazinului Transilvaniei şi nord-vestul Munţilor Călimani, cuprinzând atât roci vulcanice şi piroclastice, cât şi depozite sedimentare.

• ROSCI0101 Larion     

Judetul Bistrita-Nasaud: Lunca Ilvei (23%)

Judetul Suceava: Cosna (<1%), Poiana Stampei(<1%)

Tipuri de habitate:

91D0* - Turbarii cu vegetatie forestiera;

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din  regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Specii de mamifere :

1352* - Canis lupus (Lup);

1361 - Lynx lynx (Ras);

1354* - Ursus arctos (Urs brun)

Situl Natura 2000 ROSCI 0101 Larion care cuprinde şi aria naturală protejată 2222 Crovul de la Larion are custode Asociaţia Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei – Ocolul Silvic Valea Ilvei ca urmare a încheierii  convenţiei  de custodie nr. 0158/08.07.2010.

Zona a fost propusă pentru a fi inclusă în Reţeaua Europeană de Arii Naturale Protejate Natura 2000 datorită prezenţei în zonă a unui  tip de habitat, care este protejat la nivelul Uniunii Europene şi considerat prioritar : 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră. De asemenea zona a fost declarată ca SCI şi din considerentul că aceasta reprezintă, culoar ecologic pentru carnivorelor mari (1352* - Canis lupus (Lup), 1361 - Lynx lynx (Râs), 1354* - Ursus arctos (Urs brun)) dinspre situl Cuşma şi Călimani Gurghiu spre zona Sucevei.

Situl Natura 2000 ROSCI0101 Larion este localizat în extravilanul localităţii Lunca Ilvei, având o suprafaţă de 3.016 hectare. Acesta include aria naturală protejată de interes naţional, 2222 Crovul de la Larion, declarată prin legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Secţiunea a III-a – Zone protejate, cu o suprafaţă de 250 ha.

Propunerea pentru includerea zonei în reţeaua europeană de arii naturale protejate a fost făcută de WWF, în cadrul proiectului LIFE05       NAT/RO/000176 - „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România", având o suprafaţă iniţială de 169 de hectare şi cuprinzând doar turbăria cu vegetaţie forestieră 91D0*, habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Ulterior în urma analizării datelor deţinute, grupul de lucru Natura 2000 organizat la nivelul Ministerului Mediului au hotărât extinderea, la actuala suprafaţă, ca şi coridor ecologic pentru carnivorele mari (urs - Ursus arctos, lup – Canis lupus, râs – Lynx lynx).

Suprafaţa de 3015 ha a sitului Natura 2000 Larion este situată în UB II Lunca Ilvei, administrat de Ocolul Silvic Valea Ilvei. În această unitate de bază, tipul principal de staţiune este cel „Montan de amestec de productivitate superioară, brun edafic mare cu Asperula –Dentaria", în etajul montan de amestecuri. Aproximativ 110 ha se află în etajul montan de molidişuri, fiind reprezentat de păduri de molid cu Shagnum şi Vaccinum myrtilus, molidiş cu Polytrichum, molidiş cu anin alb, molidiş cu Oxalis acetosela pe soluri cu gleizare pronunţată.

Din punct de vedere al bonităţii pe 95% din suprafaţa unităţii se găsesc staţiuni cu bonitate superioară, şi 4% din staţiuni de bonitate mijlocie şi 1% staţiuni de bonitate inferioară.

Speciile de floră şi habitatele din zona sitului

Unul dintre principalele motive pentru care a fost desemnată zona ca şi sit de importanţă comunitară o reprezintă prezenţa în zonă a habitatului prioritar de interes comunitar 91D0* Turbărie cu vegetaţie forestieră.

Tinovul sau mlaştina oligotrofă – se formează pe locul unei mlaştini sau al unui molidiş defrişat, prin colmatarea unui lac şi popularea zonei cu turbă. Se poate înfiripa pe diferite forme de relief şi substrat cu precădere pe roci silicioase, dar numai în regiuni cu climat umed, răcoros şi cu precipitaţii abundente.

Turbăriile cu vegetaţie forestieră reprezintă rezultatul unei evoluţii îndelungate, putând fi considerate o etapă intermediară între turbăriile active, improprii vegetaţiei forestiere şi pădurile propriu-zise.

La Lariontinovuleste înconjurat de păduri de molid cu structuri complexe, neregulate cu exces de umiditate în sol. Sunt prezente rare exemplare de cireş, brad şi fag. Pe văile umede apar aninul alb, mesteacănul şi plopul tremurător. Turbăria se află într-o stare de conservare relativ bună, are o suprafaţă cu strat de turbă mare ceea ce ii asigură stabilitate în cazul fragmentării. Prezintă o  importantă populaţie de Drosera rotundifolia, aproximativ 500 exemplare cantonate într-o suprafaţă de aproximativ 1 hectar. Speciile principale de arbori sunt pinul silvestru, molidul şi mesteacănul pufos (există porţiuni de cu compoziţie pură de pin silvestru cât şi porţiuni unde acesta se amestecă cu molidul şi mesteacănul pufos). Stratul de turbă are grosimi considerabile, în jur de 3 metri. Trebuie menţionată capacitatea de regenerare  a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniată de prezenţa puieţilor de molid şi pin de diverse vârste şi dimensiuni. În prezent suprafeţele de pădure sunt incluse în fond forestier şi sunt încadrate în Grupa I funcţională (funcţie specială de protecţie) fiind supuse regimului de conservare deosebită.

În formularul standard în categoria „Alte specii importante de floră şi faună" mai sunt enumerate următoarele specii de plante: Andromeda polifolia, Eriophorum vaginatum, Saxifraga cuneiforma, Corallorhiza trifida, Epipogium aphyllum, Plagimnium affine, Vaccinum myrtillus.

Fauna şi speciile de interes comunitar

Fauna ariei protejate Larion  este caracteristica lumii animale care populează pădurile de amestec din Carpaţii Orientali. Cele mai importante specii faunistice, atât prin faptul că sunt prioritare pentru desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi prin faptul că sunt populaţii nucleu foarte importante la nivel european sunt carnivorele mari (ursul, lupul şi râsul). Importanta populaţiilor de carnivore mari este recunoscuta şi prin desemnarea acestui areal ca Sit de Importanta Comunitara în cadrul reţelei ecologice Natura 2000, în formularele standard aprobate regăsindu-se şi acestea.

Evaluările făcute de gestionarul fondului de vânătoare şi cotele de recoltă aprobate, relevă faptul că în zonă se întâlnesc următoarele specii de faună, pe lângă carnivorele mari: cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), cocoş de  munte (Tetrao urogallus), vulpea (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela nivalis), hermelină (Mustela erminea).

• ROSCI0193 Pestera Tausoare

Judetul Bistrita-Nasaud: Rebrisoara (1%)

Specii de mamifere : 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava)

Situl Natura 2000 ROSCI0193 Peştera Tăuşoare care cuprinde şi aria protejată de interes naţional 2206 Peştera Tăuşoare este administrată de custode, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsud conform convenţiei de custodie nr. 0012/2010;

• ROSCI0095 La Saratura

Judetul Bistrita-Nasaud: Sintereag (<1%)

Tipuri de habi tate:1530* - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

Specii  de amfibieni si reptile:1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta)

Specii de nevertebrate:1060 - Lycaena dispar

• ROSCI9125 Muntii Rodnei

Judetul Bistrita-Nasaud: Maieru (56%), Parva (17%), Rebrisoara (32%), Rodna (55%), Romuli (8%),Sangeorz-Bai (39%), Sant (31%), Telciu (11%)

Judetul Maramures: Borsa (10%), Moisei (42%), Sacel (9%)

Tipuri de habitate:                                                                              

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;

3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane;

3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane;

4060 - Tufarisuri alpine si boreale;

4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix;

6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;

6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine;

6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;

6520 - Fanete montane;

7110* - Turbarii active;

7140 - Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat);

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

7230 – Mlastini alcaline;

7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;

8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani);

 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);

8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;

8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis;

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9420 - Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana

Specii de mamifere:

1352* - Canis lupus (Lup);

1361 - Lynx lynx (Ras);

2612 - Microtus tatricus (Soarece de Tatra);

1354* - Ursus arctos (Urs brun)

Specii de amfibieni si reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena);

1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta);

2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic)

Specii  de  pesti:

1163 - Cottus gobio (Zglavoc);

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chiscar)

Specii de nevertebrate:

1078* - Callimorpha quadripunctaria;

4012 - Carabus hampei;

4014 – Carabus variolosus;

4015 - Carabus zawadszkii;

4046 - Cordulegaster heros;

1086 - Cucujus cinnaberinus;

4054 -Pholidoptera transsylvanica;

1087* - Rosalia alpina (Croitor alpin)

Specii de plante:

4070* - Campanula serrata (Clopotel);

 1381 - Dicranum viride;

1393 – Drepanocladus vernicosus;

4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte);

4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului)

Aria protejată de interes comunitar este administrată de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

• ROSCI0232 Somesul Mare Superior

Judetul Bistrita-Nasaud: Feldru (<1%), Ilva Mica (<1%), Nasaud (<1%), Rebrisoara (<1%)

Specii de pesti:

1163 - Cottus gobio (Zglavoc);

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chiscar);

1122 - Gobio uranoscopus (Petroc);

1146 - Sabanejewia aurata (Dunarita)

Suprafaţa propusă ca Sit de Importanţă Comunitară (SCI) este de 75,4 ha, începând de la  confluenţa Someşului Mare cu Valea Ilvei (Ilva Mică), desfăşurându-se apoi de-a lungul albiei minore a  acestuia, până la confluenţa lui cu Valea Caselor (Năsăud).

• ROSCI0019 Calimani-Gurghiu

Judetul Bistrita-Nasaud: Bistrita Bargaului (4%)

Judetul Harghita: Bilbor (3%), Joseni (5%), Praid (2%), Toplita (6%)

Judetul Mures: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibanesti (71%),

Lunca Bradului (99%), Rastolita (99%), Rusii-Munti (<1%), Sovata (68%), Stanceni (94%), Vatava (25%)