APM Botoşani

Sursele de poluare a aerului sunt variate şi pot fi antropice (artificiale) sau naturale. Principalele surse antropice sunt:

- arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie şi gospodării;

- procesele industriale şi utilizarea solvenţilor, de exemplu în industriile chimice şi cele extractive;

- agricultura;

- tratarea deşeurilor.

Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant.

 Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului şi indirect asupra sănătăţii umane - schimbările climatice, încălzirea globală sau deprecierea stratului de ozon. 

Cunoaşterea şi determinarea factorilor de risc constituie, poate, cea mai valoroasă contribuţie pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii. Influenţa factorilor de mediu asupra organismului uman poate fi diversă şi depinde de gradul de nocivitate şi de durata de acţiune a lor. Factorul nociv al mediului extern este acela care se află într-o cantitate improprie mediului dat, acţionând în timp şi exercitând o acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii, dispoziţiei şi capacităţii de muncă a omului.

• Dioxidul de azot  afecteazǎ ţesutul pulmonar. Populaţia expusǎ la acest tip de poluanţi poate avea dificultǎţi respiratorii, iritaţii ale cǎilor respiratorii, disfuncţii ale plǎmânilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusǎ poate distruge tesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
• Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioadǎ scurtǎ de timp, poate provoca dificultǎţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii,  varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cǎilor respiratorii.

Expunerea la o concentraţie redusǎ de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenţa efectele periculoase ale ozonului.

• Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.
• Monoxidul de carbon este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m³) prin reducerea capacitǎţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular.

La concentraţii relativ scazute afectezǎ sistemul nervos central, slabeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit în organism, reduce acuitatea vizualǎ şi capacitatea fizicǎ, expunerea pe o perioadǎ scurtǎ poate cauza oboseala acutǎ; poate cauza dificultǎţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
 determinǎ iritabilitate, migrene, respiraţie rapidǎ, lipsa de coordonare, greaţǎ, ameţealǎ, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populaţie cea mai afectatǎ de expunerea la monoxid de carbon o reprezintǎ: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumǎtorii.

• Benzenul este o substanţǎ cancerigenǎ, cu efecte dǎunatoare asupra sistemului nervos central.
• Poluarea cu pulberi înrǎutǎţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultǎţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scazutǎ de pulberi poate cauza cancer si moartea prematurǎ.

Evoluția calității aerului în judeţul Botoşani este monitorizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani prin intermediul Staţiei Automate de Fond Urban BT – 1, staţie  inclusǎ în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

Sunt monitorizaţi principalii poluanţi ai aerului:dioxid de sulf_, oxizi de azot_,  monoxid de carbon, ozon, benzen, toluen, etilbenzen, xileni, pulberi în suspensie, precum şi parametrii meteo: direcţia şi viteza vântului, presiunea atmosferică, temperatura, radiaţia solară, umiditatea relativă, precipitaţiile.

Poluanţii atmosferici sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurǎtor.

„Normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului”, aprobat prin Ordinul MMDD nr. 1095/2007 stabileşte metodologia de informare a cetăţenilor prin introducerea termenilor de „indicele general de calitate a aerului” şi „indicele specific de calitate a aerului”.

            Indicele specific de calitate a aerului reprezintă un sistem de codificare a concentrațiilor înregistrate pentru fiecare poluant monitorizat, iar indicele general de calitate a aerului este cel mai mare dintre indicii specifici.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel puțin 3 indici specifici corespunzatori poluanților monitorizați.

Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1-6 şi fiecarui număr îi corespunde un cod de culoare.

Informarea cetăţenilor din municipiul Botoşani cu privire la  calitatea aerului se realizează prin afişarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului Botoşani, lângă Casa Cărţii, şi pe panoul interior  de la sediul APM Botoşani.

De asemenea, specialiştii APM calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară şi îl publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul instituţiei (http://www.anpm.ro/web/apm-botosani/buletine-calitate-aer).