APM Braila

Raportul de evaluare a rezultatelor implementării

Planului Local  de Acţiune pentru Mediu

al judeţului Brăila

Ţinând seama de principiile generale de protecţie a mediului, de starea factorilor de mediu şi de condiţiile specifice din judeţul Brăila la baza stabilirii obiectivelor privind acţiunile ce trebuie întreprinse pentru protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului stau următoarele deziderate:

• menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului resurselor naturale ;
• apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor;
• raportul maxim beneficiu/cost;
• respectarea prevederilor Convenţiilor şi Programelor internaţionale privind protecţia mediului;
• procesul continuu de aliniere la standardele Uniunii Europene. 

Obiectivul major  în domeniul protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, la îmbunătăţirea stării de sănătate al acesteia, la conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care judeţul Brăila beneficiază.

Obiectivele strategicedin domeniului protecţiei mediuluisunt reprezentate de:

§  conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

§  protecţia sănătăţii umane,

§  utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectivele prioritare

·         dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de apă;

·         îmbunătăţirea mediului ambiental prin asigurarea calităţii aerului la nivelul standardelor internaţionale, realizarea obiectivelor privind schimbările climatice, controlul poluării industriale şi managementul riscului, managementul zgomotului ambiental;

·         îmbunătăţirea gradului de utilizare a resurselor naturale prin dezvoltarea sistemelor de management al deşeurilor şi gestiunea substanţelor chimice periculoase;

·         conservarea diversităţii biologice, asigurarea utilizării durabile a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) este un proces dinamic a cărui evoluţie este continuă, datorită dezvoltării în timp a factorilor economici şi sociali. Din acest motiv PLAM necesită o permanentă actualizare şi monitorizare.

Actualizarea periodică a PLAM se face în concordanţă cu obiectivele strategice, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului.

Elaborarea şi reactualizarea permanentă a PLAM reprezintă un proces complex, care urmăreşte implementarea unor acţiuni şi proiecte concrete, având drept scop final îmbunătăţirea progresivă a calităţii factorilor de mediu în judeţ.

Problemele specifice de mediu care au fost identificate şi ierarhizate în cadrul ultimului proces de revizuire a PLAM pentru judeţul Brăila, pentru care s-au stabilit obiective specifice, sunt următoarele:

1. Calitatea şi cantitatea apei potabile

2. Poluarea apelor de suprafaţă

3. Poluarea solului şi a apelor subterane

4. Poluarea atmosferei

5. Gestiunea deşeurilor

6. Mediul natural

7. Pericole generate de fenomene naturale

8. Turism şi agrement

9. Mediul antropic

10. Educaţia ecologică şi informarea comunităţii

Pentru fiecare categoriie de probleme, situaţia se prezintă astfel:

PROBLEMA1.CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

Pornind de la problema  gradului  insuficient de asigurare a calităţii şi cantităţii apei potabile la nivelul judeţului, acest domeniu are ca obiectiv general  asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile în mediul urban şi rural care se poate atinge prin implementarea următoarelor  obiective specifice:

1.Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabileîn mediul urban şi rural

S-au înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară şi  operatorul unic la nivel judeţului Brăila-Compania de Utilităţi Publice „ Dunărea” Brăila care a preluat activitatea de alimentare cu apă a S.C Judeţeana de Apă  Brăila. Consiliul Judeţean a realizat Master- Planul judeţean APĂ şi proiectul Modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Brăila care se implementează din fonduri POS Mediu.

La nivelul anului 2012  situaţia proiectelor  care privesc reabilitarea, extinderea sau înfiinţarea reţelelor de apă potabilă în judeţul Brăila finanţate din diverse surse ( POS Mediu , fonduri guvernamentale atribuite prin HG nr. 577/1997 si OG. nr.7/2006) aflate în  faza de execuţie fizică,se prezintă după cum urmează :

• Prin fonduri guvernamentale au fost finanţate un număr de 9 proiecte din care  6 proiecte prin HG nr. 577/1997 şi  3 proiecte prin OG. nr.7/2006 . Acestea vizează modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în comunele Zăvoaia, Ciocile, Ulmu, Frecăţei, Scorţaru Nou, Dudeşti, Gradiştea, Racoviţa , Romanu, şi în satele componente.
• Prin POS Mediu au fost finanţate un număr de 8 proiecte integrate (sisteme de  apă potabilă şi sisteme de  canalizare ape uzate ) care la această problemă  vizează reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile. Prin finalizarea acestora se vor asigura următoarele facilităţi:

-       Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de  transport,  şi distribuţie a apei potabile în Staţiunea Lacu Sărat, comunele Vădeni, Chiscani,Viziru, oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei, şi în satele componente.

-       Reabilitarea staţiilor de captare de la Chiscani şi Gropeni.

-       Realizarea, modernizarea şi reabilitarea staţiilor de clorinare, staţiilor de pompare  şi a rezervoarelor de la Chiscani , Gropeni, Ianca, Făurei şi  Însurăţei.

-       Realizarea Sistemului Regional de captare , tratare, pompare şi a conductei magistrale de aducţiune de la Gropeni care va asigura  infrastructura de alimentare cu apa pentru localitatile: Gropeni, Tichilesti, Tufesti, Ianca, Plopu, Perisoru, Oprisenesti, Berlesti, Tirlele Filiu, Bordei Verde, Liscoteanca, Gabrielescu, Mircea Voda, Dedulesti, Surdila Gaiseanca, Gradistea, Sutesti,  Faurei, Movila Miresii, Tepes Voda, Racovita, Gemenele, Rimnicelu, Urleasca, Traian, Unirea,Viziru, Lanurile, Valea Cinepii.

La nivelul mun. Brăila se află în faza de execuţie fizică un număr de 11 proiecte după cum urmează:

-       5 proiecte cu finanţare integrală de la bugetul local care vizează reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile localizate în cart. Brăiliţa, str. Mecanizatorilor, str.  Cimbrului, şos. Rm. Sărat.

-       5 proiecte complexe cu finanţare FEDR – POR în cadrul cărora se reabilitează şi reţelele de distribuţie a apei potabile respectiv – modernizare şi reabilitare Bd. Dorobanţi, Bd. Călăraşi (între Independenţei şi bd. Dorobanţi), Calea Galaţi(Dorobanţi – Mălăeru) , Pasaj pietonal Piaţa Independenţei, Zona Promenada.

-       1 proiect cu finanţare POS Mediu vizând aglomerarea Brăila , parte componentă a Masterplanului Apa , în cadrul căruia sunt prevăzute lucrări de reabilitare – extindere a reţelelor de distribuţie a apei potabile pentru un număr semnificativ de străzi.

2. Exploatarea corespunzătoare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă

Implementarea acestui obiectiv specific a implicat acţiuni cu caracter permanent vizând:

-asigurarea monitorizãrii şi informãrii consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului;

-controlul strict al calităţii apei potabile prin înfiinţarea şi dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice pentru determinarea indicatorilor monitorizaţi

- contorizarea tuturor abonaţilor casnici

- acţiuni de conştientizare a populaţiei privind calitatea apei din fântâni /puţuri forate

- menţinea  legăturii cu autorităţile locale, şi informarea lor  periodică în ceea ce priveşte obligaţiile legate de consumul de apă potabilă şi cunoaşterea reglementărilor privind instituirea zonelor de protecţie sanitară. -monitorizarea stării reţelelor de distribuţie, eliminarea pierderilor şi a consumului nejudicios.

3. Conservarea calităţii surselor de apă subterană şi de suprafaţă

Implementarea acestui obiectiv specific a implicat acţiuni cu caracter permanent vizând  menţinerea  şi  respectarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică instituite pentru protecţia captărilor de apă:

 - menţinerea în condiţii de siguranţă a zonelor de protecţie în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din judeţul Brăila

- acţiuni de informare a populaţiei cu privire la instituirea acestor zone şi măsurile de protecţie care se impun

- monitorizarea calităţii apei furnizate din surse de profunzime şi efectuarea de studii privind gradul de siguranţă a surselor de apă de adâncime.

În localităţile aprovizionate în sistem centralizat cu apă din surse de profunzime, s-a constatat  preocuparea pentru întreţinerea corespunzătoare a perimetrelor de protecţie.

PROBLEMA 2.POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Acest domeniu are caobiectiv general reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă de evacuarea apelor uzate neepurate/insuficient epurate  de tip menajer, din activităţi industriale si a complexelor zootehnice şi unităţilor din industria de prelucrare a cărnii.Atingerea acestui obiectiv se va realiza prin implementarea următoarelor  obiective specifice:

1.1 Colectarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate de tip menajer în aglomerările cu mai mult de 10000 locuitori echivalenţi (municipiul Brăila).

S-au elaborat documentaţiile necesare obţinerii finanţării în vederea reabilitării şi extinderii reţelelor de canalizare atât din surse proprii cât şi din surse  pre şi post aderare ( ISPA, FEDR )  în vederea reabilitării şi extinderii reţelelor de canalizare în municipiul brăila. Se află în faza de execuţie fizică un număr de 11 proiecte care cuprind  lucrări  privind reabilitarea/extinderea reţelelor de canalizare  după cum urmează:

-       5 proiecte cu finanţare integrală de la bugetul local care vizează reabilitarea şi extinderea reţelelor decanalizarelocalizate în cart. Brăiliţa, str. Mecanizatorilor, str.  Cimbrului şi şos. Rm. Sărat.

-       5 proiecte complexe cu finanţare FEDR – POR în cadrul cărora se reabilitează şi reţelele de canalizarerespectiv – modernizare şi reabilitare Bd. Dorobanţi, Bd. Călăraşi (între Independenţei şi bd. Dorobanţi), Calea Galaţi (Dorobanţi – Mălăeru) , Pasaj pietonal Piaţa Independenţei, Zona Promenada.

-       1 proiect cu finanţare POS Mediu vizând aglomerarea Brăila, parte componentă a Masterplan-ului Apă, în cadrul căruia sunt prevăzute lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare pentru un număr semnificativ de străzi.

1. 2 Realizarea şi operaţionalizarea staţiei de epurare a municipiului Brăila prin fonduri ISPA.

Proiectul staţiei de epurare a apelor uzate pe Dunăre pentru 250. 000 locuitori a municipiului Brăila realizat prin fonduri ISPA a fost finalizat la sfârşitul anului 2011 şi a fost pus în funcţiune începând cu anul 2012. Funcţionarea staţiei a intrat în monitorizarea APM Brăila, începând cu anul 2012.

1. 3  Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere în aglomerările cu 2000-10000 locuitori echivalenţi

La nivelul anului 2012  situaţia proiectelor  care privesc Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurareîn judeţul Brăila finanţate din diverse surse aflate în  faza de execuţie fizică,se prezintă după cum urmează :

• Prin fonduri guvernamentale au fost finanţate un număr de 5 proiecte  conform OG nr.7/2006 . Acestea vizează realizarea reţelelor de canalizare în comuna Chiscani cu pompare în reţeaua municipală şi realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare aferente  în comunle Gropeni, Măxineni, Mircea Vodă, Stăncuţa şi în satele componente.
• Prin POS Mediu au fost finanţate un număr de 7 proiecte integrate (sisteme de apă potabilă şi sisteme de canalizare ape uzate) care la această problemă vizează înfiinţarea, reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare, staţii de epurare a apelor uzate, staţii de pompare şi conducte de refulare în aglomerările Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei, Viziru şi Tufeşti.

1.4 Poluarea apelor de suprafaţă prin deversarea apelor uzate insuficient epurate  din activităţi industriale şi a complexelor zootehnice şi unităţilor din industria de prelucrare a cărnii

Toţi operatorii economici deţin acte de reglementare de mediu. Monitorizarea se efectuează de către APM Brăila prin efectuarea de analize de apă în laboratorul propriu, pe baza planului de monitorizare anual, dar şi prin analizarea raportărilor depuse de către operatori, conform frecvenţei şi indicatorilor pevăzuţi în actele de reglementare. Orice abatere de la frecvenţa de raportare sau după caz, depăşirea valorilor limită constatate la indicatorii prevăzuţi în actele de reglementare, sunt comunicate CJGNM Brăila, care dispune sancţiunile prevăzute de legislaţia de mediu.

Toţi operatorii cu perioadă de tranziţie au respectat termenele pentru realizarea lucrărilor de execuţie şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare. Există o singură excepţie şi anume SC Complexul de Porci Brăila SA, Ferma Baldovineşti, care nu a respectat termenul stabilit în planul de acţiuni aferent autorizaţiei IPPC pentru reabilitarea staţiei de epurare, motiv pentru care la sfârşitul anului 2011s-a dispus încetarea activităţii acestui obiectiv.

2.5 Implementarea prevederilor legale cu privire la exploatarea durabilă a resurselor de apă sărată şi nămol terapeutic. Sunt exploatate numai resursele Lacului Sărat Brăila, operatorii care exploatează resursele de nămol şi apă sărată deţin licenţe emise de Agenţia de Resurse Minerale. Toate planurile/proiectele/activităţile care au legătură cu perimetrele de protecţie ale resurselor terapeutice sunt analizate corespunzător stabilinduse măsuri pentru reducerea impactului.

PROBLEMA  3. POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE

Acest domeniu are caobiectiv general eliminarea poluării solului şi apelor subterane din diverse surse, care poate fi realizat prin soluţionarea următoarelor  aspecte:

3.1. Poluarea solului şi a apelor subterane cauzată de infiltrarea de ape uzate

Modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare în mediul urban şi rural şi reducerea impactului produs asupra solului prin infiltrări de apă uzată din reţeaua de canalizare învechită a municipiului Brăila sunt obiective ale Masterplan-ului Apă, adoptat la nivelul judeţului Brăila. Pe baza acestuia, s-a obţinut finanţarea şi sunt în curs de execuţie fizică un număr de 6 proiecte de construire de sisteme centralizate de canalizare a apelor uzate şi 5 proiecte de modernizarea şi extindere a reţelelor de canalizare în mediul rural, concomitent cu derularea unui număr de 13 proiecte de modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare în municipiul Brăila. Aceste proiecte sunt specificate în detaliu la problema de mediu „Poluarea apelor de suprafaţă”.

3.2. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de stocarea dejecţiilor animaliere din agricultură

În mediul rural stocarea dejecţiilor animaliere pe terenuri agricole era principala sursă de poluare a solului şi apelor subterane. Au existat 155 de platforme neecologice de depozitare săteşti ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, în iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost închise prin metode simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Stocarea dejecţiilor animaliere pe platforme a este acceptată dacă acestea sunt construite şi utilizate corect, impermeabilizate şi prevăzute cu colectarea scurgerilor, iar compostul obţinut poate fi utilizat ca fertilizant organic.

În cadrul unor proiecte cu finanţare prin programe de preaderare Phare CES au fost realizate 2 staţii de compostare a deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei în oraşele Ianca şi Însurăţei. Pentru localităţile Chiscani, Vadeni şi Movila Miresii, în cadrul Programului Naţional privind Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti se vor realiza 3 astfel de facilităţi.

Toţi agenţii economici din domeniul zootehnic au implementate cele mai bune tehnici disponibile prin proiectele destinate realizării de noi ferme sau de reabilitare a celor existente. Prin actele de reglementare pentru autorizarea funcţionării acestora se impune asigurarea prin contract a suprafeţelor de teren necesare pentru utilizarea gunoiului produs ca fertilizant organic, cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole.

Fertilizarea organică a solului se realizează pe baza studiilor agrochimice şi a planurilor de fertilizarea căror realizare revine în sarcina deţinătorului de teren.

3.3. Poluarea solului şi apelor subterane cauzată de depozitarea deşeurilor industriale

A fost prevăzută închiderea depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase al SC Celhart Donaris SA precum şi cele de deşeuri periculoase din industria petrolieră (două bataluri de şlam) în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitraea deşeurilor. Acestea au sistat activitatea conform calendarului stabilit fiind la ora actuală în diverse stadii de realizarea a măsurilor de închidere.

3.4  Poluarea solului şi a apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri municipale

Riscul de poluare a solului şi apelor freatice este generat de depozitele neconforme, neecologice pentru deşeuri municipale Ianca şi Făurei. Primul a sistat activitatea confoorm planificării la 16 iulie 2009, s-au realizat o parte din măsurile de pregătire a închiderii până la sfârşitul anului 2011, restul fiind preluate în Masterplan Deşeuri a cărui implementare nu a început.Depozitul Făurei, administrat de Direcţia Serviciilor Publice Făurei, este programat să sisteze depozitarea în anul 2017. Este autorizat şi parcurge măsuri de pregătire a sistării activităţii şi închidere.

Depozitul conform situat în localitatea Muchea, proiectat să funcţioneze până în anul 2026, este administrat de SC Tracon SRL Brăila. Acesta funcţionează din anul 2002, deservind practic tot judeţul Brăila, excepţie făcând localităţile Făurei şi Ianca. În trim. II. 2010 s-au finalizat lucrările de construcţie a celei de a doua celule. Fiind depozit conform nu ridică probleme de poluare a solului şi subsolului.

3.5. Poluarea solului datorită activităţii de extracţie a ţiţeiului şi de gestionare a deşeurilor rezultate de la această activitate

Activitatea de exploatare şi transport a resurselor petroliere gestionată de SC OMV Petrom SA este reglementată. Pentru toate forajele noi se emit acorduri de mediu de către APM Brăila, pe baza studiilor de impact care prevăd măsurile necesare diminuării/eliminării impactului acestora.

Închiderea sondelor este reglementată prin avizele de încetarea activităţii şi după caz, acord de mediu pentru dezmembrare sau obligaţii de mediu.

În caz de evenimente neprevăzute, gen scurgeri de fluide petroliere, contaminarea solului din incinta careurilor sondelor sau de pe traseul conductelor parcurilor de exploatare, se aplică procedura referitoare la poluări accidentale, titularul activităţii având obligaţia să informeze autorităţile competente de mediu şi să treacă imediat la stoparea surselor de poluare şi la eliminarea efectelor acestor evenimente.

Pentru asigurarea eliminării deşeurilor rezultate din extracţia produselor petroliere în condiţii conforme cu legislaţia în vigoare:

Până la sfârşitul anului 2006 deşeurile de şlam petrolier erau eliminate în două bataluri situate în localitatea Oprişeneşti. Ambele au sistat activitatea conform calendarului de închidere a depozitelor de deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului, prevăzut de HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Şlamul din ambele instalaţii a fost procesat urmând să se realizeze proiectele tehnice de remediere.

La ora actuală această soluţie de eliminare nu se mai aplică, fiind utilizate instalaţii de procesare şlam prin metode de separare prin centrifugare şi desorbţie termică cu recuperarea fracţiei de petrol şi a apei care se reinjectează în strat.

Tot în localitatea Oprişeneşti pentru deşeurile cu conţinut petrolier cum sunt: sol rezultat din lucrări de dezafectare/decontaminare, din contaminări accidentale (scurgeri de ţiţei), sediment din procesarea mecanică a şlamului petroler şi alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase din construcţii şi demolări s-au realizat o platformă pentru stocarea temporară şi o staţie de bioremediere.

3.6 Sărăturarea solului

Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi secetos specific judeţului Brăila. Regimul de uscăciune a fost accentuat totodată de creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice. Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului. Modificări însemnate pot avea loc din cauza calităţii apei de irigare folosite, fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare, (în situaţia apelor conţinând săruri), sau modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie).

Amendarea solurilor saraturate reprezintă o metodă de reducere a degradării solurilor prin salinizare şi/sau sodizare. Toate studiile pedologice executate de OJSPA Brăila pe UAT-uri cuprind metode şi reţete de amendare. Lucrările trebuie executate cel putin odată la 2 (doi) ani, pe cheltuiala proprietarului de teren.

Ca şi o măsură permanentă ANIF Brăila asigură starea operaţională şi reabilitarea sistemelor de desecare, iar agenţii economici procedează după caz la lucrări de scarificare ale solului pe fostele suprafeţe inundate. 

3.7 Eroziunea accentuată a a solului

Fenomenul de degradare a solului prin eroziune se manifestă mai pregnant în lunca râului Buzău şi în zona reliefului de dune de nisip remaniate eolian. Limitarea fenomenului se poate face prin terasarea şi amenajarea versanţilor sau prin stabilizarea cu culturi specifice (viţă de vie de exemplu) a dunelor de nisip. Totodată este necesară executarea de împăduriri pe terenurile degradate, refacerea perdelelor forestiere degradate şi extinderea acestora.

3.8 Existenţa solurilor vulnerabile la nitraţi şi Poluarea apelor subterane cu nitraţi din agricultură

În judeţul Brăila  au fost desemnate în total 40 de localităţi unde există surse de nitraţi din activităţi agricole,  acestea fiind grupate în trei Zone Vulnerabile la Nutrienţi (Siret Inferior 2, Lunca Dunării 1 şi Călmăţui). Practicau fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi suprafeţele tuturor UAT-urilor, excepţie făcând Bărăganu, Roşiori şi Victoria. OJSPA Brăila coordonează aplicarea Planului local de acţiune pentru protecţia solului şi apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole prin asigurarea instruirii personalului de la nivel comunal şi completarea machetelor cu date specifice legate de sol şi mediul ambiant. Aplicarea Codului de bune practici agricole, în special în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi este obligatorie începând cu micul cultivator de teren până la marii fermieri. Executarea studiilor pedologice şi agrochimice în vederea realizării Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură se face permanent.Pentru exploataţiile agricole cu un număr de animale cuprins între 8 şi 100 UVM de pe raza localităţilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi este obligatorie aplicarea măsurilor din Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole. Consiliile locale au elaborat planuri de acţiune locale care cuprind măsuri pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi pentru localităţile respective.

Este necesară construirea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea dejecţiilor, împrăştierea acestora după macerare pe terenurile analizate agrochimic şi rezolvarea problemei vetrei de sat ca sursă de poluare. Studiile pedologice ce se execută la nivel de UAT-uri, vor trebui să cuprindă analize specifice pentru nitraţi şi soluţii de limitare a fenomenului de poluare. PrinProiectul : Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti -  finantat din fonduri rambursabile acordate de BIRD, fonduri nerambursabile acordate de facilitatea globala de mediu (GEF) si fonduri locale de la Consiliul Judeţean si Consiliile Locale– s-au semnat contractele intre Ministerul Mediului, Consiliul Judeţean Brăila si Consiliile Locale Chiscani, Vadeni, Movila Miresii ;

1.Au fost elaborate si receptionate proiectele şi studiile de pre/fezabilitate.

2.Ministerul a incheiat contracte cu diversi  furnizori pentru : realizare proiectare platforme pentru depozitare  gunoi de grajd, livrare tractoare, construire platforme, livrare remorci si vidanje, livrare masini de imprastiat gunoi de grajd şi livrare incarcatoare.

3.9. Intensificarea secetelor şi deşertificării

Aridizarea şi implicit deşertificarea sunt  fenomene prezente şi active în judeţul Brăila, generate de scăderea drastică a suprafeţelor împădurite pentru rezolvarea cărora s-au stabilit ca necesare extinderea suprafeţei amenajate cu sisteme de irigaţii, reabilitarea şi repunerea în funcţiune a amenajărilor pentru irigaţii existente şi împădurirea terenurilor degradate.

S-au înfiinţat asociaţii ale utilizatorilor de apă la nivelul judeţului, se cuantificarea necesarului de apă şi se asigură planificarea necesară privind capacitarea şi operaţionalizarea sistemelor de irigaţii.

La nivelul anului 2012 s-a reuşit asigurarea irigării unui procent de 74% din terenul arabil. Pe parcursul ultimilor doi ani organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii au realizat proiecte pentru modernizarea sistemelor de irigaţii pe care le au în administrare care vor fi implementate prin finanţare PNDR.

Din păcate procesul de refacere a perdelelor de protecţie şi de împădurire a zonelor ce se pretează din punct de vedere pedologic pentru acest lucru, trenează de foarte mult timp fără să se fi făcut mari progrese. În cadrul Programului  de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate finanţat din Fondul pentru Mediu este în implementare proiectul Reconstructie ecologica forestiera pe terenuri degradate, constituite în perimetre de ameliorare, 216 ha – în com. Baraganul, Unirea, Surdila Gaiseanca, Zavoaia, Maxineni. Din totalul de 216ha s-au impadurit 107ha.

3.10. Pentru rezolvarea problemelor legate de contaminarea solului ca urmare a activităţilor antropice industriales-au stabilit îdentificarea terenurilor contaminate şi a celor potenţial contaminate, elaborarea rapoartelor geologice şi reabilitarea terenurilor.

Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 au fost întocmite propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila. Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri contaminate şi 3 situri potenţial contaminate şi cuprind amplasamente aparţinând SC Petrom SA, SC Mioriţa SA, SC Pal SA, SC Termoelectrica SA. Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului se vor stabili potrivit HG 1408/2007 utilizând metode specifice geologice şi pedologice, în baza metodologiilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

S-au reglementat 3 proiecte de decontaminare pentru depozitele OMV Petrom Brăila Oraş, Făurei şi  Ianca, primele două fiind în curs de realizare.Pentru batalurile închise se vor realiza, după caz, proiectele de remediere. Pentru sondele de extracţie petrol care au fost abandonate OMV Petrom întocmeşte documentaţiile necesare reglementării din punct de vedere al protecţiei mediului şi stabilirii obligaţiilor de mediu, după caz.

PROBLEMA 4. POLUAREA ATMOSFEREI

Acest domeniu are caobiectiv general îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul Brăila. Atingerea acestui obiectiv se poate realiza prin reducerea impactului produs de emisiile de poluanţi proveniţi din diverse surse şi are ca obiective specifice următoarele :

4.1. Reducerea poluării atmosferei datorată industriei energetice

Pe teritoriul judeţului Brăila funcţionează doi operatori ce deţin instalaţii mari de ardere :C Cet SA Brăila - 2 instalaţii funcţionale şi SC “Termoelectrica” SA Bucureşti, Sucursala Electrocentrale Brăila -1 instalaţie.

Beneficiind de perioadă de tranziţie, ambii operatori au implementat Programe de reducere progresivă a emisiilor concretizate în investiţii pentru dotarea cu echipamente de reţinere a poluanţilor SO2, NOx şi pulberi şi încadrarea valorilor limită de emisie a acestora în limitele prevăzute de HG 440/2010.

Programele au fost realizate la termene de SC CET SA iar SC Termoelectrica urmează să finalizeze lucrările până la sfârşitul anului 2013.

Cei doi operatori economici sunt verificaţi trimestrial de către reprezentanţii APM Brăila împreună cu reprezentanţii CJGNM Brăila. Din verificările făcute s-a constatat că activitatea desfăşurată se încadrează în valorile ţintă anuale stabilite pentru fiecare din poluanţii în cauză.

4.2. Reducerea poluării provenite de la unităţile industriale

În judeţul Brăila, agenţii economici care prin procesele de producţie industriale eliberează cantităţi semnificative de emisi în atmosferă, sunt: S.C. “Laminorul” S.A. Brăila şi S.C.” Promex” S.A. Brăila.

Conform condiţiilor impuse în autorizaţia integrată de mediu, operatorii realizează semestrial monitorizarea emisiilor în aer provenite de la cuptoare pentru poluanţii CO, NOx, SO2, pulberi. Conform Rapoartelor  anuale de mediu depuse la APM Brăila,  nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită de emisie impuse .

4.3. Reducerea poluăriiatmosferei datorită emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din instalaţiile şi activităţile care utilizează solvenţi organici volatili şi staţii de distribuţie a carburanţilor

Problemele care privesc emisiile COV din instalaţii care utilizează solvenţi organici, sau a celor care vizează staţiile de distribuţie a benzinei au fost rezolvate odată cu implementarea legislaţiei specifice.

La nivelul judeţului Brăila s-au înregistrat un număr de 11 agenţi economici care deţin instalaţii COV . Toate instalaţiile au fost autorizate conform Directivei 1999/13/CE / COV , iar în conformitate cu prevederile actelor de reglementare operatorii sunt monitorizaţi de către APM Brăila cu privire la nivelul emisiilor COV prin prezentarea de către aceştia a bilanturilor masice anuale si a buletinelor de analiză.

S-au luat măsuri de promovare a tehnologiilor şi instalţiilor care permit înlocuirea solvenţilor organici, care prin utilizarea lor produc emisii COV cu solvenţi pe bază de apă, sau solvenţi ecologici. Referitor la dotarea rezervoarelor de la staţiile de distribuţie a benzinei cu recuperatoare, menţionăm că la nivelul  anului 2012 au fost inventariate pe raza judeţului Brăila un număr de 20 containere mobile şi 48 de staţii de benzină aflate în funcţiune.Facem precizarea că acestea sunt conforme cu prevederile legislaţiei COV şi dotate corespunzător cu recuperatoare COV.

4.4.  Reducerea poluării aerului cu emisii de noxe provenite din trafic

Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultate din traficul rutiereste necesară dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin îmbunătăţiri ale tehnologiilor de fabricaţie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scăzut de plumb, fluidizarea traficului în zonele aglomerate din interiorul oraşelor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor căi de rulare cu sensuri unice), elaborarea şi aprobarea conceptului de înverzire a terenurilor din vecinătatea arterelor de circulaţie şi crearea ecranelor de protecţie din vegetaţie între străzi şi spaţiie de locuit, elaborarea unei scheme de amenajare a pistelor pentru biciclişti în toate sectoarele oraşului Brăila.

Toate priectele implementate pentru reabilitarea şi modernizarea arterelor de circulaţie din municipiul Brăila au vizat ca rezultat şi diminuarea poluării produse de trafic.

4.5. Afectarea globală a mediului datorată emisiilor de gaze cu efect de seră

Protocolul de la Kyoto, are ca principal obiectiv definirea unor constrângeri legale şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)pentru fiecare ţară industrializată.Protocolul nominalizează GES ca fiind: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, hidrofluorcarburile, perfluorcarburile şi hexafluorurilor de sulf. Acestea sunt emise în urma activităţilor umane.

Pe teritoriul judeţului Brăila îşi desfăşoară activitatea cinci operatori economici ce intră sub incidenţa HG 780/2006 şi care sunt autorizaţi în vederea comercializării de certificate de GES, conform Planului Naţional de Alocare pentru perioada 2008-2012: SC CET SA Brăila, SC Termoelectrica SA Bucureşti- sucursala Electrocentrale Brăila, SC Celhart Donaris SA Brăila, SC Promex SA Brăila şi SC Laminorul SA Brăila.  APM Brăila realizează anual colectarea şi furnizarea datelor necesare realizării bazei de date pentru Registrul naţional al GES, acţiuni de informare şi conştientizare a publicului cu privire la schimbările climatice; colectarea şi agregarea datelor în vederea realizării inventarului naţional al emisiilor de GES, pentru anul 2011 (INEGES).

Pentru rezolvarea problemelor legate de calitatea aerului în anul 2010, a fost elaborat pe baza modelarii matematice a dispersiei emisiilor de poluanti atmosferici - Programul de gestionare a calităţii aerului pentru poluantul pulberi în suspensie - PM 10 în Judeţul Brăila – localităţile: Brăila, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu, Romanu, Tichileşti, Tudor Vladimirescu, Vădeni. Programul a fost insusit de către Consiliul Judeţean Brăila si cuprinde o serie de măsuri si acţiuni specifice asumate  de către autorităţile implicate în Program, care prin realizarea lor conduc la diminuarea, incadrarea şi mentinerea în limitele valorilor de emisie permise pentru acest tip de poluant. APM Brăila în colaborare cu Comisariatul Judeţean Brăila al Gărzii Naţionale de Mediu au monitorizat anual stadiul măsurilor/acţiunilor realizate de către autorităţile implicate. La ultima monitorizare de la sfarsitul anului 2012 s–a constatat fapul ca din cele 79 de masuri incluse în program marea lor majoritate ( 95%), au fost implementate.

Pentru realizarea unor surse de încălzire nepoluante începand cu anul 2010 a fost lansat Programul CASA VERDE - privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Acestaare ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice, pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. Finanţarea se realizeaza din Fondul pentru mediu sila nivelul judeţului Brăila s-au  depus  în  cele două sesiuni lansate  în anii 2010 si 2011 un numar de 237 cereri de finantare.

PROBLEMA 5- GESTIUNEA DEŞEURILOR 

Obiectivul general al domeniului este reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al deşeurilor municipale în mediul urban şi rural datorat inexistenţei unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale care să asigure eliminarea integrală a deşeurilor în instalaţiile conforme cele mai apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii,care să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătaţii populaţiei şi a mediului.

Obiectivele specificeau prevăzut:

·         Implementarea unui sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor

·         Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

·         Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu

·         Gestionarea corespunzătoare a unor fluxuri a deşeuri de ambalaje, deşeuri voluminoase, periculoase precum şi a celor din activităţi de construire şi demolare.

În acest scop au fost elaborate Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) şi Planul de investitii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 “Managementul integrat al deseurilor în judeţul Brăila” - Master Plan care stabileşte calendarul de implementare pentru realizarea investiţiilor din PJGD. Pentru aceste investiţii a fost întocmit şi aprobat proiectul pentru care s-a solicitat finanţare prin POS Mediu dar nu a fost încă demarată implementarea.

Acest proiect cu o valoare de 24,8 milioane euro (fara TVA) şi o durata de realizare a investiţilor estimată la 28 luni cuprinde:

ü  staţie de transfer în extravilanul oraşului Însurăţei

ü  o nouă staţie de transfer în localitatea Muchea după ce depozitul de la Muchea va sista activitatea

ü  staţie de sortare şi staţie de tratare mecano biologică (compostare) în extravilanul comunei Vădeni (la 1,4 km de comuna Siliştea)

ü  depozit de deşeuri nepericuloase şi staţie de sortare în extravilanul oraşului Ianca, care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea, va deservi întregul judeţ.

ü  închiderea depozitului neconform Ianca (care a sistat activitatea la 16 iulie 2009)

ü  implementarea unui sistem de colectare selectivă duală (pe două fracţii, umed şi uscat) în toate localităţile din judeţul Brăila.

Pentru asigurarea serviciilor de salubrizare şi implementarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor municipale în perioada 2006-2010 au fost implementate 3 proiecte de gestionare a deseurilor: „Statie de compostare pentru deseuri biodegradabile Ianca” (numai pentru gunoi de grajd din gospodăriile populaţiei), „Sistem de management al deseurilor în orasul Insuratei si satele componente”, ce a inclus şi o statie de compost şi „Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colecatre selectiva în Orasul Faurei” care a constat în realizarea de platforme pentru amplasarea pubelelor si achizitionarea de pubele şi utileje transport.

În mediul rural, până la realizarea investiţiilor planificate în Masterplan s-a implementat din 2010 o soluţie tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor municipale prin amenajarea unor puncte de colectare zonală prevăzute cu containere de mare capacitate (32mc) în 10 puncte zonale. Fiecărui punct de colectare îi sunt arondate 3 comune, care răspund pentru colectarea deşeurilor de la populaţie. Deşeurile colectate sunt transportate de către SC Compania Romprest Service SA la depozitul ecologic Muchea pentru eliminare.

În vederea eliminării deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu în 2009 s-a sistat depozitarea pe depozitul neconform Ianca a cărui închidere va fi realizată prin proiectul de investiţii aferent Masterplan-ului. Totodată s-a sistat depozitarea şi pe cele 155 de platforme neecologice de depozitare săteşti, iar terenurile respective au fost reabilitate prin metode simplificate. La ora actuală toate deşeurile municipale sunt eliminate pe depozitul conform de la Muchea care în 2010 a pus în funcţiune şi a doua celulă.

S-a asigurat o reţea de puncte de colectare stradală cu containere tip clopot pentru colectarea separată în vederea reciclării, pentru deşeurile de ambalaje tip PET, hârtie, carton şi sticlă bine dezvoltată în municipiul Brăila(85 puncte cu 212 containere) şi în principalele localităţi urbane. 

Pentru deşeurile din demolări care au fost utilizate pentru terasarea unor terenuri, în municipiu se implementează o altă soluţie de valorificare pe un teren din zona liberă. În oraşele Ianca şi Făurei se utilizează spaţii de stocare temporară până la valorificare.Nu există încă instalaţii adecvate pentru sortare/tratare/reciclare a acestor deşeuri.

Pentru deşeuri voluminoase de echipamente electrice şi electronice s-au implementat soluţiile prevăzute de lege de colectare de la populaţie prin 20 puncte de colectare permanente administrate de operatori specializaţi (10 în mediul urban şi restul în alte 8 localităţi) şi prin campanii periodice iniţiate de administraţia publică locală.

S-a asigurat o acoperire serviciilor de salubrizare a deşeurilor menajere de 71,4% pentru municipiul Brăila şi 80,24 pentru totalul populaţiei din judeţul Brăila (70,36% pentru populaţia urbană şi 98,5% pentru populaţia din mediul rural).

Cu toate că s-au înregistrat progrese, inexistenţa infrastructurii integrate de gestionare face ca anumite ţinte să nu poată fi realizate:

·         gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuie să atingă până la sfârşitul anului 2013 100% în mediul urban şi 80% în mediul rural.

·         reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la eliminare prin depozitare, care până în 2016 trebuie să reprezinte numai 35% din cantităţile depozitate în 1995. În acest scop a fost stabilit un obiectiv anual de diminuare cu 15% care încă nu se poate realiza integral şi pentru care administraţia publică trebuie să plătească penalizări din care se constituie Fondul pentru Mediu.

·         devierea acestor deşeuri de la depozitare este condiţionată de

ü  colectarea separată la sursă a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere,

ü  de existenţa unor dotări suficiente de colectare separată a ambalajelor şi a altor tipuri de deşeuri reciclabile şi

ü  nu în ultimul rând de conştientizarea populaţiei în vederea utilizării acestor dotări în care colectarea se bazează pe aport propriu.

·         Aceleaşi cauze ridică riscuri şi pentru atingerea obiectivelor de recuperare/valorificare/reciclare a materialelor reciclabile din deşeuri menajere.Până în 2020 nivelul de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a hârtiei, plasticului şi sticlei din deşeuri  menajere trebuie să atingă 50% din masa totală de deşeuri generate şi colectate de la populaţie

·         Nu sunt încă implementate soluţii de colectare separată a deşeurilor municipale periculoase.

·         Pentru deşeuri din demolări, până în anul 2020 trebuie să se atingă o rată de valorificare de 70% din totalul cantităţilor produse.

PROBLEMA 6. MEDIUL NATURAL

Pentru acest domeniu au fost identificate trei probleme majore:

·         Deficitul de vegetaţie forestieră

·         Eroziunea biodiversităţii

·         Insuficienta implementare a unei agriculturi ecologice

6.1. Deficitul de vegetaţie forestieră

Pentruameliorarea climatului continental arid şi a terenurilor degradate s-a stabilit ca fiind necesară reducerea deficitului de vegetaţie forestieră.

Suprafaţa acoperită cu păduri în judeţul Brăila este de 27267 ha, ceea ce reprezintă circa 5,83 % din suprafaţa judeţului.Potrivit Codului silvic(Legea nr. 46/2008) judeţul Brăila este zonă deficitară în păduri deoarece suprafaţa acestora reprezintă mai puţin de 16% din suprafaţa totală a judeţului. În ultimii ani aceste zone s-au menţinut constante, înregistrându-se doar o uşoară extindere începând cu anul 2009.

Raportat la tipul de proprietate a terenurilor, se poate constata în ultimii ani tendinţa de creştere semnificativă a proprietăţii private prin retrocedarea terenurilor, însă cea mai mare suprafaţă din fondul forestier (cca 89%) este administrată de către Direcţia Silvică Brăila.

Soluţiile stabilite au fost împădurirea unor noi terenuri preluate în fond forestier (mai ales terenuri agricole degradate ) şi mărirea suprafeţelor din afara fondului forestier prin realizarea de perdele de protecţie de-a lungul căilor de transport.

Deşi s-au realizat în mai multe etape (2005-2009) sub coordonarea Direcţiei de Agricultură acţiuni de inventariere a terenurilor agricole degradate, în suprafaţă de peste 8000 ha, conform OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate aprobată prin  Legea nr. 107/1999, pentru care s-au creat perimetre de ameliorare prin împădurire, realizările nu sunt semnificative, cauza principală este lipsa fondurilor.

Prin Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate finanţat din Fondul pentru Mediu s-a întocmit un proiect de Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetre de ameliorare pentru 216 ha în com. Bărăganu, Unirea, Surdila Găiseanca, Zăvoaia, Măxineni, derulat începând cu anul 2012 din care s-au plantat doar 100,6 ha.

6.2. Eroziunea biodiversităţii

În  judeţul Brăila elementele cu valoare conservativă pentru care s-au stabilit măsuri de protecţie sunt reprezentate de luncile fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău, Călmăţui şi Siret precum şi majoritatea lacurilor cu apă dulce sau sărată. În aceste zone s-au instituit 24 arii protejate conform următoarelor categorii:

·         3 arii naturale de interes naţional - Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Rezervaţia Nturală Lacul Jirlău -Vişani şi  Rezervaţia Naturală Pădurea Camniţa

·         O arie protejată de interes internaţional-Insula Mică a Brăileizonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR), 

·         18 arii protejate de interes comunitar-Reţeaua de arii naturale protejate Natura 2000 :

      - 9 arii de protecţie specială avifaunistică

      - 9 situri de importanţă comunitară

·         2 arii protejate de interes judeţean-Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara, Popina Blasova-Monument al naturii

Perimetrele acestor arii se suprapun parţial sau total iar o parte dintre ele acoperă şi suprafeţe din judeţele învecinate.

Pentru realizarea obiectivului general de conservare a biodiversităţii prin asigurarea unui management durabil al ariilor naturale protejate în PLAM s-au stabilit:

·         Elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate

·         Verificarea modului de îndeplinire amăsurilor din planurile de management

·         Acţiuni de educaţie ecologică şi informare publică cu privire la regimul ariilor naturale protejate

Sarcina elaborării planurilor de management revine administratorilor (structură de administrare sau custode). Din totalul ariilor naturale protejate, doar 10 au un administrator: numai Parcul Natural are administraţie proprie care administrează 4 arii , restul având custozi: o rezervaţie naturală şi 7 arii protejate de interes comunitar.

Atribuirea în administrare revine Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Doar pentru 5 dintre aceste arii au fost elaborate aceste planuri, pentru restul ariilor care au administrator ele sunt în pregătire.

Pentru ariile protejate de interes comunitar care nu au fost atribuite în administrare, atribuţiile de management revin agenţiilor teritoriale de protecţia mediului pe al căror teritoriu este situată cea mai mare suprafaţă din perimetrul acestora. Ca urmare, APM Brăila are atribuţii de management numai pentru 5 arii protejate de interes comunitar. Aceste atribuţii nu includ însă şi realizarea planurilor de management ci numai stabilirea unor măsuri minime de conservare, atribuţie care a fost realizată.

Conform actelor prin care a fost atribuită administrarea/custodia atribuţia de verificare a modului cum este respectat planul de management revine autorităţii centrale de protecţia mediului precum şi Gărzii Naţionale de Mediu.

Acţiuni de educaţie ecologică şi informare publică au fost realizate atăt de către APM Brăila căt şi de către Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, în parteneriat cu instituţii de învăţămînt, mai ales cu ocazia evenimentelor din calendarul ecologic.

În vederea realizării obiectivelor din planul de management Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB) a implementat în perioada 2006-2010 proiectul LIFE NATURA „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a Brăilei” şi începând cu februarie 2011 a început implementarea proiectului ”Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare” finanţat încadrul POS Mediu, Axa 4, cu termen de finalizare aprilie 2014. Acest ultim proiect care se desfăşoară în parteneriat cu APM Brăila şi Muzeul Brăilei are ca obiective:

·         Îmbunătăţirea managementului PNBMB în contextul instituirii statutului de sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică pentru această arie naturală protejată şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei Natura 2000;

·         Creşterea magnitudinii biodiversităţii PNBMB după modelul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre existente înainte de deceniul 6 şi îmbunătăţirea serviciilor oferite de ecositeme;

·         Îmbunătăţirea percepţiei în rândul celor 4 grupuri ţintă-comunităţile locale, elevi, vizitatori, utilizatori de resurse şi servicii oferite de ecosistemele din parc-despre valoarea patrimoniului natural din PNBMB

De asemenea, Universitatea Ecologică Bucureşti, custodele ariei de protecţie avifaunistică Lunca Buzăului derulează proiectul cu finanţare POS Mediu „Plan de management, consultare publică şi campanie de conştientizare pentru siturile de interes comunitar Lunca Buzăului şi Platoul Meledic” .

Din rapoartele anuale furnizate de către administratori rezultă că starea de conservare a ariilor protejate este satisfăcătoare şi la ora actuală nu ne confruntăm cu riscuri majore în ceea ce priveşte menţinerea acestora. Concluzia o susţinem şi pe baza faptului că se aplică prin procedurile de reglementare a activităţilor antropice principiile dezvoltării durabile, toate planurile şi proiectele fiind evaluate corespunzător în cazul în care sunt situate în perimetrul sau vecinătatea ariilor protejate.

Pentru viitor este necesară  asigurarea administrării pentru toate ariile protejate. Impedimentul în rezolvarea problemei este legat de interesul unor instituţii/autorităţi cu expertiză în domeniu şi putere financiară în a-şi asuma responsabilitatea  solicitării administrării.   

Un alt obiectiv specific pentru conservarea biodiversităţii a fost sigurarea protecţiei corespunzătoare a florei şi faunei sălbatice prin supravegherea utilizării speciilor de floră şi faună sălbatice. Aceasta este atribuţia autorităţii teritoriale de protecţia mediului care se realizează permanent prin:

- coordonarea procedurilor de evaluare a speciilor strict protejate de interes cinegetic şi de solicitare a acordării derogărilor

- reglementarea utilizării speciilor sălbatice prin autorizarea activităţilor de recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare conform legislaţiei în vigoare

- controlul autorităţilor care administrează spaţii publice de comercializare a acestor resurse (pieţe şi târguri) împreună cu Garda de Mediu

- autorizarea şi supravegherea funcţionării Parcului Zoo Brăila

- aplicarea legislaţiei privind capturile şi uciderile accidentale

6.3. Pentru implementarea unei agriculturi ecologice Direcţia pentru Agricultură desfăşoară acţiuni de informare şi promovare în judeţ cu potenţiali beneficiari de finanţări europene nerambursabile, producători agricoli şi autorităţi, privind  promovarea  măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală  în domeniile, sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă,  înfiinţarea grupurilor de producători,  instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, promovarea agriculturii ecologice şi beneficiile produselor BIO.

În ceea ce priveşte utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) autorizarea introducerii în mediu este în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Direcţia de Agricultură autorizează cultivatorii de OMG şi întocmeşte Registrul cultivatorilor de OMG. Suprafeţele cultivate sunt pentru testare şi pentru obţinerea de sămânţă şi nu sunt semnificative. Considerăm că problema nu va necesita prevederea unor alte acţiuni în PLAM revizuit.

PROBLEMA7. PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE

Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila o constituie eroziunea apelor curgătoare, zonele privind riscurile naturale la alunecări de teren şi inundaţii sunt situate în în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou.

Obiective specifice acestui domeniu:

7.1     Management administrativ defectuos datorat lipsei hărţilor de risc pentru fiecare localitate la nivelul judeţului Brăila

Sunt în curs de elaborare hărţile strategice de risc natural la cutremure, alunecări de teren, inundaţii.

7.2.   Existenţa riscurilor de  inundaţie datorate eroziunilor de mal în sectorul Dunării Insula Mare a Brăilei din – B.H. Dobrogea Litoral, municipiul Brăila

Au fost realizate lucrări de consolidare şi supraînălţare a digului de apărare la Dunăre în zona Noianu – Chiscani. ANIF Brăila a comunicat că începând cu luna ian. 2012 au fost predate către Ministerul Mediului şi Pădurilor, administraţia naţională „ Apele Române” lucrările de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, cantoane, materiale, etc.), inclusiv digul din zona Noianu – Chiscani.

7.3. Rezolvarea problemelor legate de  zonele expuse riscului de eroziune şi alunecări de teren şi degradarea albiilor şi malurilor unor cursuri de apă din judeţ.

În zona satului Custura, comuna Racovita se manifestă un fenomen de eroziune accelerată (3- 4 m anual) a malului stâng al râului Buzău, fiind pusă în pericol stabilitatea drumului judeţean DJ 202 A (distanţa dintre cursul de apă şi drum fiind de cca 25 m). Au fost alocate prin HCJBrăila nr.73/05.07.2012 din fondul de rezervă bugetară aferent anului 2012 fondurile necesare realizării investiţiei în valoare de 100.000 RON. Fenomene de eroziune a malului drept râu Buzău se manifestă şi în zona satului Constantineşti, comuna Rîmnicelu dar aceasta nu are o evoluţie rapidă care să pună în pericol localitatea. SGA Brăila monitorizează situaţia şi se vor lua măsuri în momentul în care evoluţia eroziunii va periclita zona.

7.4     Întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

Apărarea împotriva inundaţiilor este o activitate de bază a ANIF RA şi constă în menţinerea în stare de funcţionare a digurilor de apărare şi a barajelor de atenuare a viiturilor, a întregii infrastructuri cu lucrări de desecare pentru evacuarea apei de pe terenurile agricole inundate sau cu exces de umiditate şi a infrastructurii cu lucrări de CES pentru dirijarea scurgerilor pe terenurile în pantă şi prevenirea alunecărilor de teren. Fondurile necesare pentru refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare afectate de inundaţii, precum şi pentru punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare pentru prevenirea inundaţiilor au fost solicitate anual de către ANIF RA, dar nu au fost asigurate niciodată la nivelul necesarului.

PROBLEMA 8. TURISM ŞI AGREMENT

8.1. Promovarea redusăa turismului ecologic şi agroturismului, managementul defectuos în exploatarea potenţialului turistic al judeţului, practicarea în general a unui turism neorganizat.

Portofoliul de proiecte al Consiliului Judeţean Brăila, a inclus în domeniul turismuluimai multe proiecte care au ca tematică:

·         Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea /modernizarea infrastructurilor conexe:  “Conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, o cale pentru dezvoltarea turismului brăilean”,“O poartă spre patrimoniul cultural brăilean” , “Includerea în circuitul turistic a hrubelor Cetăţii Brăilei”, “Turul toleranţei mulţi-confesionale”

·         Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice: „Dezvoltarea turismului în Parcul Natural Insula Mică a Brăilei prin crearea infrastructurii de acces la navigaţia pentru comunele riverane Dunării – Stăncuţa şi Gropeni”, „Acces la navigaţia fluvială şi la turismul de agrement Insula Mare a  Brăilei”, „Valorificarea potenţialului natural al Lacului Blasova”, „Turism şi agrement în zona Lacului Sărat Movila Miresii”, „Dezvoltarea turismului de agrement prin valorificarea potenţialului natural al Lacului Sărat Câineni Băi”, „Valorificarea potenţialului natural al Lacului Zăton„.

S-au elaborat în acest scop documentatiie urbanistice (PUZ) pentru Statiunea Movila Miresii, Manastirea Maxineni, Balta Mica a Brailei, Amenajare de vacanta Blasova, Amenajare de vacanta   Zaton, toate fiind în curs de avizare.S-au mai avizat planuri urbanistice zonale pentru lacul terapeutic Movila Miresii în vederea includerii acestuia în circuitul turistic şi pentru reabilitarea staţiunii Lacu Sărat. Prezenţa pe teritoriul judeţului a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), zonă umedă de interes internaţional(sit RAMSAR), favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari. În cadrul proiectelor cu finanţare europeană Administraţia PNBMB a inclus şi realizare unei strategiide ecoturism. S-au realizat traseele turistice care se pot practica astfel încăt componentele biodiversităţii să nu fie afectate.

Este de menţionat de asemenea faptul că s-a realizat un proiect pentru un port de agrement în zona localităţii Chiscani care va contribui la asigurarea infrastructurii necesare turismului în zona inundabilă brăileană.

8.2. În ceea ce priveşte zonele de agrement pentru perioada estivală problemele sunt legate de faptul că acestea nu sunt autorizate şi amenajate cu dotările corespunzătoare din punct de vedere funcţional, igienico-sanitar şi al gestiunii deşeurilor.

În mod tradiţional se folosesc malurile Dunării în scop recreativ, dar în judeţul Brăila nu există zone naturale de îmbăiere amenajate şi autorizate sanitar. În municipiul Brăila sunt câteva piscine autorizare sanitar, acestea fiind racordate la reţeaua de apă potabilă a municipiului. Calitatea apei din staţiunea Lacu - Sărat este monitorizată de către Institutul Naţional de Resurse Minerale şi de către Institutul Naţional de Balneologie.

Activităţile de agrement şi turism de week-end se desfăşoară în special în zonele dig mal ale fluviului Dunărea şi în zona Lacului Sărat. Nu au fost încă amenajate  zone speciale privind desfăşurarea activităţilor de picnicaşa cum sunt prevăzute de Legea nr. 54/2012. Se urmăreşte prevederea acestora în cadrul planurilor urbanistice care parcurg  procedura de avizare.

Doar în zona sud-vestică a Lacului Sărat Primăria Brăila a asigurat în ultimii ani, pe perioada verii, măsuri de pază şi control acces auto, asigurarea unor puncte sanitare şi o zonă pentru grătar. Ne confruntăm totuşi cu degradarea vegetaţiei datorită parcării autoturismelor în pădure şi pe maluri, depozitării necontrolate a deşeurilor şi aprinderii focului în afara locurilor amenajate.

PROBLEMA 9. MEDIUL ANTROPIC

9.1. Dezvoltareainfrastructurii rutiere adecvate parcului auto existent şi prognozat în mediul urban.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere a constituit o preocupare permanenta a factorilor de decizie . Astfel la nivelul mun. Brăila se pot mentiona o serie de proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere  finalizate  în perioada de  referinţă sau aflate în derulare:  Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor din municipiul Brăila,  Modernizare şi reabilitare str. Calea Galaţi din Municipiul Brăila pe tronsonul cuprins între B-dul Dorobanţilor şi str. Mircea Mălăeru colţ cu str. Costache Negruzzi,  Modernizare şi reabilitare str. Calea Călăraşilor din Municipiul Brăila pe tronsonul cuprins între B-dul Dorobanţilor şi B-dul Independenţei,  Reabilitare pasaj pietonal Piaţa Independenţei ,  Modernizarea Strazii Calea Galati .

9.2. Pentru problema insuficienţei spaţiilor  verzi în zonele urbane a lipsei unor spaţii de joacă pentru copii şi lipsa zonelor de recreere adecvate pentru populaţie au fost stabilite : elaborarea  Registrului spaţiilor verzi din judeţul Brăila precum şi crearea de noi spaţii verzi şi reabilitarea celor existente.

OUG 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările ulterioare prevede că autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. La ora actuală dintre localităţile urbane municipiul Brăila şi oraşul Făurei nu îndeplinesc încă ţinta stabilită pentru anul 2013.

La avizarea planurilor urbanistice (PUZ, PUG) se urmăreşte în mod special ca acestea să prevadă în intravilanul propus suprafaţa minimă de 5% alocată spaţiilor verzi care să asigure minimumul de 26mp pe cap de locuitor.

În cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu au fost aprobate 3 proiecte pentru amenajarea unor parcuri în localităţile Făurei, Ianca şi Bordei Verde, dintre care primele două au fost finalizate.

În ceea ce priveşte Registrul spaţiilor verzi acesta nu a fost întocmit încă pentru nicio localitate,  doar Primăria Brăila a făcut demersurile necesare şi a aprobat finanţarea elaborării acestei lucrări.

Consiliul Judeţean a realizat Studiul de fundamentare privind amenajarea peisagistică a judeţului Brăila – Renaturarea pentru limitarea efectelor adverse microclimatice şi punerea în valoare a potenţialului economic).

9.3. Insuficienţa perdelelor de protecţie în zonele urbane

Având în vedere influenţa hotărâtoare pe care o deţin perdelele forestiere de protecţie ca barieră biologică împotriva poluanţilor şi a factorilor climatici dăunători, Direcţia de Agricultură în conformitate cu Legea 289/2002, a iniţiat un studiu de fundamentare, executat de SCDA Brăila, pentru înfiinţarea în perioada 2005-2012 a 8445 ha perdele forestiere de protecţie. din care în prima etapă 567 (Însurăţei – 237,99 ha, Salcia Tudor – 83,84 ha, IMB – 117,69 ha, Râmnicelu – 68,64 ha şi Gemenele – 58,84 ha). Documentaţia a fost transmisă din 2003 în fiecare an la autoritatea centrală pentru agricultură, pentru verificare şi aprobare. Din păcate, din lipsa alocaţiilor bugetare acest proiect nu s-a implementat..

În baza Legii nr. 289/2002 privind înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie prin ordin de prefect se instituie Comandamentul Judeţean de Analiză a Programului Anual de Înfiinţare a Perdelelor de Protecţia pe raza judeţului Brăila

9.4. Pentru rezolvarea problemei poluării sonore obiectivele specifice au vizat diminuarea poluării fonice în judeţul Brăila şi alocarea de fonduri pentru alcătuirea hărţilor de zgomot.

Realizarea hărţilor strategice de zgomot este reglementată de HG 321/2005, republicată, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. Această hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în respectiva hotărâre;

- asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale,

- adoptarea pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului.

La ora actuală este în derulare realizare hărţilor strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent (care trebuiau realizate până la data de 30 iunie 2012) şi planurile de acţiune (care trebuie finalizate până la data de 18 iulie 2013).

9.5. Insuficienţa spaţiilor de parcare în zonele urbaneale judeţului Brăila

Dezvoltareainfrastructurii rutiere a constituit o preocupare permanenta a factorilor de decizie. Astfel la nivelul mun. Brăila se poate afirma ca insuficienţa spaţiilor de parcare constituie o problema importanta dat fiind cresterea masiva a parcului auto si a intensitatii traficului. Au fost incluse în proiectele de  de reabilitare a infrastructurii rutiere finalizate  în perioada de  referinţă sau aflate în derulare si reabilitarea si extinderea locurilor de parcare, precum si infiintarea de noi parcari de tip rezidential în zonele disponibile.

PROBLEMA10. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

 Acest Domeniu are ca obiectiv  informarea, educaţia şi conştientizarea publică cu privire la respectarea problemelor de mediu si a legislaţiei  de mediu în vigoare.

APM Brăila a urmărit cele două direcţii specifice pentru rezolvarea cărora s-au întreprins următoarele acţiuni:

1.      Informarea, educaţia şi conştientizarea publică cu privire la respectarea problemelor de mediu

APM Brăila a realizat acţiuni de educaţie ecologică  pe baza Protocoalelor de colaborare  încheiate cu instituţiile de învăţământ de pe teritoriul judeţului, şcoli, Palatul Copiilor şi Elevilor Brăila, Universitatea Galaţi - Facultatea de Inginerie Brăila şi cu ONG-uri precum Asociaţia ANMRF Louis Pasteur-Club Voltin, Asociaţia Română a Iubitorilor Naturii, Asociaţia Clubul de Turism Proilavia Brăila, Pro-Democraţia Club Brăila.Informarea comunităţii locale s-a realizat prin transmiterea de  comunicate de presă şi prin interviuri acordate mass-mediei locale.

2.      Respectarea problemelor de mediu si a legislaţiei  de mediu în vigoare

Aceasta masura are caracter permanent si tine de informarea si participarea publicului la luarea deciziilor de mediu , care se afla  inclusa în procedurile de emitere a actelor de reglementare de mediu de catre APM Brăila. S-e materializeaza prin anunturile publice, afisaj la sediul APM, postari pe pagina proprie de internet, organizarea de dezbateri publice, si  permiterea accesului publicului interesat la informatiile de mediu detinute.