Back

Plan de management ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sarat

 

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000

ROSPA0048IANCA-PLOPU-SĂRAT

 

Cuprins

1. INTRODUCERE.. 4

1.1. Scurtă descriere a planului de management 4

1.2. Scopul Planului de Management 5

1.3. Cadrul legal al Planului de Management 6

1.4. Procesul de elaborare a planului de management 8

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0048 IANCA-PLOPU-SĂRAT.. 9

2.1. Informaţii Generale. 9

2.1.1. Localizare. 9

2.1.2. Suprapunere cu alte arii naturale protejate. 11

2.2. Mediul fizic. 11

2.2.1. Așezarea geografică. 11

2.2.2. Geologia, geomorfologia. 11

2.2.3. Hidrologie. 12

2.2.4. Clima. 12

2.2.5. Soluri 13

2.3. Mediul biotic. 14

2.3.1. Fauna. 14

2.3.2. Specii alohtone și specii invazive. 32

2.3.3. Ecosisteme. 32

2.3.4. Peisajul 32

2.3.5. Procese naturale. 32

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale. 33

2.4.1. Comunități 33

2.4.2. Factorii interesaţi 35

2.4.3. Aspecte socio-economice. 40

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor 40

2.4.5. Administratori și gestionări 42

2.4.6. Recreere şi turism.. 43

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE.. 43

3.1. Valori 43

3.2. Presiuni și amenințări 50

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate. 64

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT.. 65

4.1. Viziunea. 65

4.2. Strategia de management 65

4.3. Planul de activități 65

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activități 73

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT.. 80

5.1. Sistemul de luare a deciziilor 80

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management 80

5.2.1. Resurse umane. 81

5.2.2. Investiții -echipament şi infrastructură. 81

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management 82

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management 83

BIBLIOGRAFIE.. 91

ANEXELE.. 93

Anexa nr. 1. la Planul de management: Fișa speciilor de păsări 93

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri 93

II Specii dependente de habitate acvatice. 98

Anexa nr. 2.1. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard  100

Anexa nr. 2.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard. 116

Anexa nr. 2.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard  119

Anexa nr. 2.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard. 136

Anexa nr. 2.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări carne iernează din Formularul standard  144

Anexa nr. 2.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard. 147

Anexa nr. 3. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate  148

 

 

 

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Scopul desemnării Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat îl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea Europeană, adică speciile de păsări sălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009privind conservarea păsărilor sălbatice, existente în perimetrul său, menținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora.     Aria de Protecție Specială Avifaunistică Ianca-Plopu-Sărat este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

 

Viziunea, pe termen lung, pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-un management responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ/sportiv.

Pentru realizarea acestei viziuni, este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină și chiar să se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Obiectivul principal al Planului de management este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate periclita, pe termen lung,starea de conservare a tuturor valorilor naturale și poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile din această arie protejată nu sunt importante doar strict din punct de vedere al conservării naturii, dar și ca resurse naturale și sursă generatoare pentru asigurarea condițiilor de trai pentru comunitățile locale.

Pentru păstrarea acestor valori au fost planificate și urmează a fi implementate măsuri de management:

 

Obiective:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare.

Obiectiv general 3: Management şi administrare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea custodelui ariilor protejate, ci a tuturor proprietarilor și administratorilor de terenuri, cât și a autorităților. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare și implicare activă a factorilor interesați.

Planul de management conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor, în baza cărora au fost stabilite direcțiile de acțiune prezentate în Planul de acțiune precum și activitățile și măsurile de management. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare pentru implementarea acțiunilor și măsurilor stabilite.

Acest plan se constituie într-un ghid util și important nu numai pentru custodelui ariilor protejate, dar și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

1.2. Scopul Planului de Management

Planul de management stabilește strategia de management a ariei protejate, direcțiile de management, precum și responsabilitățile pentru realizareamăsurilor.

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408” finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul POS Mediu, Axa prioritară 4.

Proprietatea diversă a terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptativși participativ.

Planul de management urmărește:

  1. Protecţia şi conservarea speciilor de păsări şi a habitatelor acestora, diversității biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;
  2. Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură şi societate, prin promovarea folosințelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;
  3. Încurajarea activităţilor educaționale şi de conștientizare;
  4. Promovarea cercetării științifice şi a monitorizării stării mediului;

Managementul adaptativ se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecăreiperioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul de activităţi a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor, în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptativ.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în procesul de elaborare a planului de management, cât și în implementarea acestuia.

Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii ariei naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate..

 

 

 

1.3.Cadrul legal al Planului de Management

 

Principalele acte legislative care au stat la baza elaborării prezentului Plan de management sunt:

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

 

  • Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

 

  • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

 

  • Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

 

  • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
  • Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
  • Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.

 

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile şi strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesității promovării unor măsuri direcționate spre conservarea diversității biologice şi dezvoltarea durabilă.

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecție speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Pe baza acestor date și informații, a fost realizată analiza contextului ariei protejate, evaluarea tendințelor în starea valorilor și impactulamenințărilor și presiunilor și au fost stabilite direcțiile principale de management, stabilindu-se și o serie de măsuri și activități pentru realizarea obiectivelor.

Au fost parcurse următoarele etape:

  • Colectarea de informații, inclusiv privind starea speciilor de păsări și descrierea situației actuale a Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat;
  • Acțiuni de informare și conștientizare;
  • Confecționarea şi montarea panourilor informative;
  • Activități de informare şi publicitate privind proiectul;
  • Realizarea unui website de prezentare: www.ianca-plopu-sarat.ro;
  • Analiza valorilor ariilor protejate precum și a presiunilor și amenințărilor la adresa lor;
  • Definirea viziunii şi a programelor de management;
  • Stabilirea obiectivelor, definirea direcțiilor de management pentru programele stabilite, identificarea indicatorilor şi stabilirea priorităților;
  • Identificarea acțiunilor și măsurilor de management necesare și/sau recomandate pentru fiecare direcție de management;
  • Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare a implementării Planurilor de Management;
  • O componentă esențială a elaborării planului a constituit consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea de întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;

Elaborarea strategiei de implementare a Planului de management.

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0048 IANCA-PLOPU-SĂRAT

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizare

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărateste situat în județul Brăila,având o suprafață de 1982hectare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pentru fiecare județ unitățile administrative - teritoriale în care este localizat situl şi suprafațaunității administrative-teritoriale cuprinsă în sit, în procente, conform Hotărârii Guvernului 1284/2007,cu modificările și completările ulterioare, actualizate cu informațiile rezultate din cadrul proiectului.

Tabelul nr. 1.

Unității Administrative-Teritoriale pe Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Unități administrative-teritoriale

Suprafața din Unitatea Administrativ Teritorială inclusă în aria de protecție specială avifaunistică

 

Hectare

Procentul

Ianca

871,2

4,68 %

Movila Miresii

1070,3

12,45 %

Traian

40,5

1 %

 

Situl cuprinde șase lacuri, dintre care trei sunt amenajări de acvacultură – lacurile Seaca, Esna, numit și Opreanuşi Lutul Alb. Lacurile Ianca şi Plopu sunt localizate pe teritoriul orașului Ianca,respectiv satului Plopu, oraș Ianca. Lacurile Esna, Lutu Alb, Seaca şi Lacul Sărat suntlocalizate în comuna Movila Miresii. Lacurile Ianca, Plopu şi Sărat sunt lacuri de crov, sărate,formate în condițiile climatului semiarid se stepă, cu adâncimi medii mici, de 2 metri Lacul Ianca,1 m Lacul Plopu şi 2-1,5 metriLacul Sărat. În condițiile unei secete prelungite suprafața luciuluide apă se micșorează foarte mult.

Altitudinea minimă este de 1 m, cea medie de 12 metri, iar cea maximă de 37 metri.

Arie de protecție specială avifaunistică poate fi accesatădin Drumul Național 2B, între localitățile Ianca şi Brăila sau din Drumul Național 22 între localitățileȘuțești şi Brăila. Aceste două drumuri principale paralele sunt conectate prin mai multe drumuri județene şi locale care facilitează accesul.

Aria protejată nu este traversată de drumuri naționale sau județene doar de drumuri locale, de pământ, care sunt folosite la deplasări, activitățile economice locale, fără a înregistra un trafic intens.

Pe suprafața ariei protejate nu există construcții civile doar construcții care aveau uz industrial.În partea de sud a lacului Ianca există două foste incinte industriale –amenajate pentru evacuarea apei de spălare de la fabrica de zahăr și uscarea nămolului de la stația de epurare–care în prezent sunt scoase din uz. În partea de nord-est a lacului Lutul Alb, partea sud-estică a lacului Ianca și partea de est a lacului Plopu există incintefolosite la acvacultură care în prezent sunt scoase din uz.

2.1.2. Suprapunere cu alte arii naturale protejate

În conformitate cu Formularul standard,situl Natura 2000 ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat se suprapune parțial cu                         situl Natura 2000 ROSCI0305Ianca-Plopu-Sărat–Comăneasca.

La o distanță ceva mai mare în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSPA0048 se află și situl Natura 2000 ROSCI005 Balta Albă-Amară-Jirlău-Lacul Sărat Câineni.

 

2.2. Mediul fizic

2.2.1. Așezarea geografică

            SitulROSPA0048 Ianca - Plopu - Sărat este așezată pe Câmpia Bărăganul de Nord numit şi Câmpia Brăilei. Coordonatele geografice sunt 27o 40’ 7” longitudine estică şi 45o 12’ 11” latitudine nordică. Se întinde integral în Județul Brăila pe partea central-nordică pe o suprafață de 1982hectare. Include șase lacuri: Lacul Ianca, Lacul Plopu, Lacul Esna, Lutul Alb,Lacul Sărat -Movila Miresii și Lacul Seaca -Iazu.

2.2.2. Geologia, geomorfologia

Depozitele din zonă, pe o grosime de 5-15 metri, sunt de vârstă cuaternară-holocen superior și inferior.Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor sunt nisipuri de dune și depozite loessoide.

Morfologic lacul este situat într-o depresiune fără scurgere, în interiorul unei zone cu profil eolian.

Din coloana stratigrafică rezultă că sub aceste depozite sunt probabil și depozite pleistocene caracterizate de nisipurile de Mostiștea cu grosimi cuprinse între 10-60 metri, de vârstă pleistocen superior, complexul marnos având grosimi între 10-80 metri, de vârstă pleistocen mediu și straturi de Frătești cu grosimi de 20-90 metri; nisipuri și pietrișuri cu trecere laterală la nisipuri argiloase de vârstă pleistocen inferior.

Acest tip de depresiune a luat naștere datorită acțiunii eoliene manifestate asupra nisipurilor fine ce formează cuvertura regiunii.Acțiunea eoliană s-a manifestat până la atingerea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic, care reprezintă sursa de alimentare a acestui tip de lac, prin izvoarele de pe contur.

S-a creat astfel un lac permanent instalat într-o depresiune fără scurgere -crov.

Particularitățile geomorfologice ale ariei protejate nu sunt de natură să influențeze negativ starea de conservare a speciilor conservative.Măsurile de conservare și acțiunile de conservare care se implementează pentru atingerea dezideratelor de conservare nu sunt afectate de condițiile geomorfologice deoarece acesta nu înregistrează o evoluție posibil periclitantă.

2.2.3. Hidrologie

            Lacurile cuprinse în sit sunt lacuri de tasare, numite şi lacuri de crov. Sunt formate prin tasare în microdepresiuni pe loess.

            Din punct de vedere hidrogeologic sunt așezate pe depozite loessoide din care primesc ape subterane cu minerale dizolvate, mai ales săruri şi sulfați.

            Adâncimea lor nu depășește5 metri, de exemplu Lacul Movila Miresii are o adâncime de 3 metri.

            Fără aport de apă dulce în afaraprecipitațiilor în apele lacurilor se acumulează mineralele din sol prin capilaritate. Procesul de capilaritate este mai accentuat în semestrul cald, în perioada secetoasă.  Gradul de mineralizare al lacurilor variază între valorile 25 grame/litru - 140 grame/litru, între regimul de mineralizare redusă şi accentuată. Au un conținut de săruri, predominând clorul, sulfații, sodiul şi magneziul. După conținutul de săruri, apa lacurilor este caracterizată ca apă clorurată, sulfatată-sodică, magneziană, hipertonă.

            Datorită temperaturilor şi radiației ridicate pe timp de vară, se evaporă mai multă apă de pe suprafața lacurilor decâtcade prin precipitațiiînsă nerezultând schimbări semnificative.

Caracteristicile hidrografice ale Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat au o influență decisivă asupra speciilor de păsări, deoarece starea de conservare se află într-o legătură directă cu disponibilitatea habitatelor acvatice, acestea fiind vitale pentru cuibărire, pasaj și hrănire.

2.2.4. Clima

            Din punct de vedere climaticzona lacurilor se află în provincia climatică temperat continentală cu nuanțe provenite din est, de la clima Luncii Dunării. Prin zonă trec mase de aer dinspre nord cu o frecvență de 21,3%, vest 16,7%, nord-est 18% şi sud-vest 12,8%, fără a se lovi în obstacole, bariere morfografice, datorită reliefului de câmpie. Masele de aer continentale împreună cu factorul de radiație solară cauzează o vară secetoasă, călduroasă şi uscată. Datorită faptului că așezarea este mai sudică unghiul de incidență a razelor este ridicată. Iernile sunt reci fără precipitații intense, stratul de zăpadă nu este semnificativ şi nici durabil.

            Valorile medii lunare şi amplitudinea absolută a temperaturii aerului reflectă în mod deosebit caracterul de climă temperat continentală. Temperatura medie este 11,2o Celsius în intervalul 1961 - 2010. Mediile în perioada 1961 - 1999 nu arată schimbare fiind în jurul de 11o Celsiusfață de ultimii zece ani analizați, când media crește peste 12o Celsius.

Precipitațiile atmosferice sunt caracteristice zoneiCâmpiei Române cu o cantitatemedie503 milimetri/an în perioada respectivă. Precipitațiimaxime au căzut în anul 1972 când au atins 762 milimetri/an iar cea mai scăzută valoare este înregistrată în anul 2000 cu 325 milimetri/an.

Temperatura și precipitațiile reprezintă cei mai importanți parametri climatici, întrucât influențează procesele fizice, biologice și chimice ce au loc în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat, dar și activitățile umane, inclusivcele turistice. În perioadele secetoase din cauza creșterii nivelului evapotranspirației și a precipitațiilor scăzute, scade nivelul lacurilor,scădere care afectează structura şi compozițiavegetației emergente. Aceste condiții îngreunează supraviețuirea și conservarea speciilor de păsări.

2.2.5. Soluri

Solurile au un rol foarte important în cadrul unui teritoriu. Caracteristicile solurilor determină tipul vegetației. Distribuția lor este influențată de substratul litologic, climă şi activități antropice.

            Solurile identificate pe teritoriul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Săratsunt solonceacuri în depresiunea lacurilor şi cernoziomuri în zona înconjurată.

            Solonceacul aparțineclasei salsodisoluri, care se dezvoltă în zonă de câmpie cu un climat cald. Datorită evaporației intense sărurile sunt acumulate prin capilaritate. Stratul respectiv se întinde pe suprafață, cu o adâncime de 50 cm.

            Cernoziomul este un tip de sol din clasa cernisolurilor, care este fertil, având un orizont humifer gros neagră şi o structură care permitecirculația activă a apei şi aerului.

Tipurile de sol ce se regăsesc în vecinătatea Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat sunt complementare habitatelor acvatice în sensul că definesc o parte din habitatele de cuibărire și hrănire ale speciilor de interes conservativ. Deoarece tipurile de sol definesc habitate vitale pentru specii de păsări este importantă asigurarea conservării caracteristicelor acestuia.

2.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat face parte din bioregiunea stepică.

2.3.1. Fauna

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat a fost desemnat pentru conservarea a unui număr de 29 de specii de păsări și 62 de specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I din Directiva 2009/147/CE Menționăm că în cadrul proiectului POS Mediu s-a aprobat evaluarea doar a speciilor de păsări din Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

În cadrul proiectului s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

În total au fost identificate și inventariate 53 de specii de păsări de interes conservativ:29 de specii de interes conservativ, menționate în Formularului standard, precum și alte 24 specii de interes conservativ care nu au fost menționate în Formularul standard.


Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în Formularul standard.

Tabelulnr. 2

Speciile de interes conservativ menționate în Formularul standard

Nr. crt.

Nume specie

Denumire populară

Cod Natura 2000

Anexa din Directiva 2009/147/CE

Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Lista roșie globală

  1.  

Alcedo atthis

Pescăraș albastru

A229

1

3, 4

mai puțin vulnerabil

  1.  

Anthus campestris

Fâsă de câmp

A255

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Ardea purpurea

Stârc roșu

A029

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Aythya nyroca

Rață roșie

A060

1

3

aproape amenințat,  în descreștere

  1.  

Botaurus stellaris

Buhai de baltă

A021

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Branta ruficollis

Gâscă cu gât roșu

A396

1

3

periclitat

  1.  

Calandrella brachydactyla

Ciocârlie de stol

A243

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Charadrius alexandrinus

Prundăraș de sărătură

A138

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Chlidonias hybridus

Chirighiță cu obraz alb

A196

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Chlidonias niger

Chirighiță neagră

A197

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Ciconia ciconia

Barză albă

A031

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Circus aeruginosus

Erete de stuf

A081

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Coracias garrulus

Dumbrăveancă

A231

1

3

aproape amenințat / în descreștere

  1.  

Egretta alba

Egretă mare

A027

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Egretta garzetta

Egretă mică

A026

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Falco vespertinus

Vânturel de seară

A097

1

3

aproape amenințat / în descreștere

  1.  

Glareola pratincola

Ciovlică ruginie

A135

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Himantopus himantopus

Piciorong

A131

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Ixobrychus minutus

Stârc pitic

A022

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Lanius minor

Sfrâncioc cu frunte neagră

A339

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Larus minutus

Pescăruș mic

A177

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Melanocorypha calandra

Ciocârlie de bărăgan

A242

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Pelecanus onocrotalus

Pelican comun

A019

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Phalacrocorax pygmeus

Cormoran mic

A393

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Philomachus punga

Bătăuș

A151

1, 2

3

mai puținvulnerabil

  1.  

Platalea leucorodia

Lopătar

A034

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Plegadis falcinellus

Țigănuș

A032

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Recurvirostra avosetta

Cioc întors

A132

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Tringa glareola

Fluierar de mlaștină

A166

1

3

mai puțin vulnerabil


Situația speciilor identificate în aria de protecțiespecială avifaunistică

În perioada 2012-2013 s-au făcut inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ, în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

Din totalul de 29 de specii de păsări identificate și inventariate, 8 de specii au starea de conservare favorabilă și 21 nefavorabilă.În majoritatea cazurilor intervențiile de management vor viza habitatele, pentru a se asigura condiții cât mai bune pentru cuibărit, adăpost și hrană speciilor dependente de habitatele respective. Starea de conservare și situația efectivelor speciilor de interes conservativ se redă în tabelele de mai jos.

 

Tabelulnr. 3

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservatividentificate și menționate în Formularul standard

Nr. crt.

Specia

Efective conform Formularului standard

Efective conform inventarierilor

Stare de conservare

Reproducere

Iernat

Pasaj

Reproducere

Iernat

Pasaj

1.     

Alcedo atthis

4 perechi - specie rezidentă

4 perechi - specie rezidentă

nefavorabilă

2.     

Anthus campestris

100-200 perechi

-

-

0-10 perechi

-

-

nefavorabilă

3.     

Ardea purpurea

2-4 perechi

-

15-20 indivizi

2-4 perechi

-

minim 5 indivizi

nefavorabilă

4.     

Aythya nyroca

5-8 perechi

-

80-200 indivizi

5-8 perechi

-

50-100 indivizi

nefavorabilă

5.     

Botaurus stellaris

2-2 m

-

-

1-2 perechi

-

-

nefavorabilă

6.     

Branta ruficollis

-

-

600 indivizi

-

minim 70 indivizi

minim 300 indivizi

favorabilă

7.     

Calandrella brachydactyla

50-80 perechi

-

-

-

-

rar

nefavorabilă

8.     

Charadrius alexandrinus

12-20 perechi

-

40-68 indivizi

5-30 perechi

-

40-68 indivizi

favorabilă

9.     

Chlidonias hybridus

20-80 indivizi

-

500-800 indivizi

-

-

minim 130 indivizi

nefavorabilă

10. 

Chlidonias niger

100-200 indivizi

-

300-700 indivizi

-

-

minim 150 indivizi

nefavorabilă

11. 

Ciconia ciconia

150-300 indivizi

-

600-2000 indivizi

2-5 perechi

-

minim 100 indivizi

nefavorabilă

12. 

Circus aeruginosus

2 perechi

-

-

2 perechi

-

-

nefavorabilă

13. 

Coracias garrulus

15-20 perechi

-

-

0-2 perechi

-

-

nefavorabilă

14. 

Egretta alba

10-30 indivizi

-

40-70 indivizi

-

-

minim 5 indivizi

nefavorabilă

15. 

Egretta garzetta

-

-

60 indivizi

-

-

minim 15 indivizi

nefavorabilă

16. 

Falco vespertinus

18-30 perechi

-

200-500 indivizi

-

-

minim 25 indivizi

nefavorabilă

17. 

Glareola pratincola

61 perechi

-

-

65-110 perechi

-

minim 50 indivizi

favorabilă

18. 

Himantopus himantopus

40-120 perechi

-

250-500 indivizi

160-300 perechi

-

250-500 indivizi

favorabilă

19. 

Ixobrychus minutus

4 perechi

-

-

10-20 perechi

-

-

nefavorabilă

20. 

Lanius minor

50-80 perechi

-

-

-

-

-

nefavorabilă

21. 

Larus minutus

-

-

10 indivizi

-

-

10 indivizi

nefavorabilă

22. 

Melanocorypha calandra

300-400 perechi

-

-

3-5 perechi

-

-

nefavorabilă

23. 

Pelecanus onocrotalus

-

-

200 indivizi

-

-

minim 300 indivizi

favorabilă

24. 

Phalacrocorax pygmeus

-

-

180 indivizi

-

-

R -minim 5 indivizi

nefavorabilă

25. 

Philomachus pugnax

-

-

500-800 indivizi

-

-

750-8000 indivizi

favorabilă

26. 

Platalea leucorodia

-

-

60 indivizi

-

-

minim 60 indivizi

favorabilă

27. 

Plegadis falcinellus

-

-

120 indivizi

-

-

minim 25 indivizi

nefavorabilă

28. 

Recurvirostra avosetta

30-150 perechi

-

300-700 indivizi

30-150 perechi

-

300-700 indivizi

favorabilă

29. 

Tringa glareola

-

-

100-300 indivizi

-

-

minim 40 indivizi

nefavorabilă

 

 

 

Tabelul nr. 4

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ altele decât cele incluse în Formularul standard

 

Alte specii de interes conservativ

În aria de protecție specială avifaunistică au fost identificate alte 24specii de interes conservativ,care nu sunt incluse în Formularul standard și sunt prezentate în tabelul de mai jos.

 

Nr. crt.

Specia

Efective conform inventarierilor

Stare de conservare

Rezident

Reproducere

Iernat

Pasaj

1.     

Ardeola ralloides

-

-

-

5 indivizi

nefavorabilă

2.     

Burhinus oedicnemus

-

-

-

0-7 indivizi

nefavorabilă

3.     

Buteo rufinus

-

-

0-2 indivizi

2-5 indivizi

nefavorabilă

4.     

Ciconia nigra

-

-

-

5 indivizi

nefavorabilă

5.     

Circus cyaneus

-

-

0-10 indivizi

0-10 indivizi

nefavorabilă

6.     

Circus macrourus

-

-

-

0-3 indivizi

nefavorabilă

7.     

Circus pygargus

-

-

-

0-5 indivizi

nefavorabilă

8.     

Cygnus cygnus

-

-

0-20 indivizi

0-10 indivizi

nefavorabilă

9.     

Falco columbarius

-

-

0-3 indivizi

2 indivizi

nefavorabilă

10. 

Falco peregrinus

-

-

0-2 indivizi

2-5 indivizi

nefavorabilă

11. 

Gavia stellata

-

-

-

0-5 indivizi

nefavorabilă

12. 

Gelochelidon nilotica

-

-

-

0-10 indivizi

nefavorabilă

13. 

Grus grus

-

-

-

0-5 indivizi

nefavorabilă

14. 

Larus genei

-

-

-

Rară

nefavorabilă

15. 

Larus melanocephalus

-

-

-

10-20 indivizi

nefavorabilă

16. 

Milvus migrans

-

-

-

0-5 indivizi

nefavorabilă

17. 

Nycticorax nycticorax

-

-

-

40 indivizi

nefavorabilă

18. 

Pelecanus crispus

-

-

-

5 indivizi

nefavorabilă

19. 

Pernis apivorus

-

-

-

2 indivizi

nefavorabilă

20. 

Pluvialis apricaria

-

-

-

0-80 indivizi

favorabilă

21. 

Podiceps auritus

-

-

-

0-5 indivizi

nefavorabilă

22.

Sternulla albifrons

 

0-7 perechi

 

0-10 indivizi

nefavorabilă

23.

Sterna hirundo

 

100-150 perechi

 

30-100 indivizi

favorabilă

24.

Tadorna ferruginea

-

-

-

0-10 indivizi

nefavorabil

 

 


2.3.2. Specii alohtone și specii invazive

Din cauza pășunatului intensiv, și a altor factori antropogeni, în aria de protecție specială avifaunistică sunt prezente următoarele specii invazive: Xanthiumspinosum, Xanthiumstrumarium

2.3.3. Ecosisteme

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat conține următoarele categorii de ecosisteme:

  • Ecosisteme agricole- 106,5 hectare
  • Ecosisteme acvatice -1605,5 hectare
  • Ecosisteme de pajiști– habitate seminaturale, pășuni- 232hectare
  • Ecosisteme umede– habitate cu stufărișuri -30 hectare
  • Ecosisteme antropogene–drumuri- 4,4 hectare

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol determinant în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost șiloc de cuibărire pentru speciile de păsări.

2.3.4. Peisajul

SitulROSPA0048 Ianca Plopu Săratse situează în Câmpia Bărăganului, unitate de relief ce îi conferă caracter peisagistic unitar. Corpurile de apă sunt formate din lacuri sărate ce prezintă risc de secare - una dintre cele mai stringente amenințări la adresa habitatelor acvatice și umede. Sărăturile sunt afectate antropic prin acvacultură, îndiguiri, precum și pășunat și agricultură intensivă în zonele adiacente lacurilor.

2.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural dar sunt amplificate deagricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul sitului și a vecinătăților. Cumulate cu folosirea iraționalăaîngrășămintelor sintetice, pesticidelor și ierbicidelor de sintezărezultă creșterea concentrațiilor de nitrați din sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei din lacuri, a celei subterane, cât și pentru speciile de interes ce cuibăresc pe sol.

Seceta ce se manifestă printr-o cantitate redusă de precipitații poate fi considerată un proces natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede -bălți, mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toateinteracțiunile din lanțul trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea zonelor umede și a lacurilor astfel reducându-se corpurile de apă implicit și habitatul de hrănire.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale        

2.4.1. Comunități

Întreaga suprafață a ariei protejate este situată pe teritoriul județului Brăila în regiunea Regiunea Sud Est. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărțit după cum urmează: orașul       lanca, comuna             Gemenele, comuna     Traian, comuna           TudorVladimirescu, comuna  Movila Miresii.

În localitatea Movila Miresii s-a extins intravilanul existent iar suprafața aferentă acestei suprapuneri este de aproximativ 262 hectare din care 201,15 hectare luciu de apă – Lacul Sărat – și restulpășuni şi pajiști de sărătură.

 


 

În cadrul ultimului recensământ, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelulnr. 5

Distribuția teritorială şi demografică a Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Localitate

2012

2002

   

Populația stabilă

Populația stabilă

Orașul

Ianca

10343

11383

Comuna

Gemenele

1819

1929

Comuna

Traian

3339

3736

Comuna

Tudor Vladimirescu

2107

5416

Comuna

Movila Miresii

4051

4375

 

Populația în jurul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat conform informațiilor de mai sus a scăzut cu un număr de 5180de locuitori în perioada 2002 – 2012, adică cu 20%.

 


2.4.2. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care au interese economice sau de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr.6

Analiza factorilor interesaţi identificați în procesul de realizare a planului de management

Nr. Crt

Instituţii, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în aria protejată

Rol / interes

Influenţa / importanță

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

  1.  

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Asigurarea cadrului legislativ, transpunerea directivelor UE, implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional.

puternică

  1.  

Agenția Națională de Protecție a Mediului

Implementarea politicilor de mediu

puternică

  1.  

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Implementarea politicilor de mediu la nivel local

puternică

  1.  

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Reglementarea activităților agricole și de dezvoltare rurală

medie

  1.  

Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare

Gestionarea sistemelor hidroameliorative

puternică

  1.  

Administrația Națională Apele Române, Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, Sistemul de gospodărire al apelor Brăila, Administrația Bazinală de Apa Buzău-Ialomița

Administrarea apelor aflate în proprietatea statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și a zonelor de protecție ale cursurilor de apă

puternică

  1.  

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila

Gestionarea resursei piscicole și a fondurilor de vânătoare Numărul 21 Plopu, Numărul 31 Urleasca, Numărul 16 Comăneasca

puternică

  1.  

Asociațiile vânătorești care gestionează fondurile cinegetice

Gestionarea fondurilor cinegetice

puternică

  1.  

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

Gestionarea resursei piscicole

puternică

  1.  

Administrația Națională Îmbunătățiri Funciare

Îmbunătățiri funciare, administrarea sistemelor de desecare și a construcțiilor aferente

puternică

  1.  

Agenția Domeniilor Statului

Concesionarea terenurilor statului cu destinaţie agricolă

puternică

  1.  

Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Reglementarea activităților de utilizare a resurselor minerale -ape subterane, ape minerale, resurse de apă și nămol terapeutic

puternică

  1.  

Autoritatea Națională pentru Turism

Reglementarea activității turistice

redusă

  1.  

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Reglementarea administrației publice

redusă

  1.  

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Județean Brăila

Inspecție şi control din punct de vedere al protecției mediului -sancțiuni, amenzi, restricții

puternică

  1.  

Garda ForestierăBrăila

Inspecție şi control în silvicultură şi vânătoare. Reglementarea managementului forestier

redusă

  1.  

Inspectoratul de Jandarmerie Județean Brăila

Ordine publică

redusă

  1.  

Poliția de Frontieră Brăila

Ordine publică, urmărire penală

redusă

Acordarea și controlul plăților pe suprafață

 

  1.  

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură Brăila

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală

medie

Autorități ale administrației publice locale

 

  1.  

Consiliul Județean Brăila

Planificarea teritorială și strategică

Administrarea drumurilor județene

medie

  1.  

Instituţia Prefectului Judeţului Brăila

Asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a celorlalte acte normative precum şi a ordinii publice

medie

  1.  

Primăria și Consiliul Local al oraşului Ianca

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate

medie

  1.  

Primăria și Consiliul Local al comuniei Gemenele

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate

medie

  1.  

Primăria și Consiliul Local al comunei Traian

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate

medie

  1.  

Primăria și Consiliul Local al comunei Tudor Vladimirescu

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate

medie

  1.  

Primăria și Consiliul Local al comunei Movila Miresii

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate

medie

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

 

  1.  

Proprietarii terenruilor agricole

Gestionează terenurile și resursele

puternică

  1.  

Populația locală din aria protejată și din imediata vecinătate

Proprietari de terenuri, gestionari și/sau utilizatori de resurse

puternică

  1.  

Pescari

Utilizare resurselor piscicole, recreere

puternică

  1.  

Vizitatori

Recreere

redusă

  1.  

Reprezentanți mass media

Informare, conștientizare

medie

Administrare infrastructură

 

  1.  

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

Administrarea drumurilor naționale

redusă

Școli, universități, muzee, institute de cercetare

 

  1.  

Universitatea Constantin Brâncoveanu

Activități educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate, informare, conștientizare

medie

  1.  

Școlile de pe teritoriul ariei protejate și din imediata vecinătate

Activități educative, informare, conștientizare

medie

Organizații neguvernamentale

 

  1.  

Societatea Ornitologică Română

Protecția mediului

puternică

  1.  

Asociația pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus

Protecția mediului

medie

Finanțatori

 

  1.  

Fundații, asociații, instituții ce gestionează fonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini activitatea ariei protejate

Sprijin pentru activități de conservare, educație, conștientizare și ecoturism, responsabilitate socio-economică

redusă

 

Dintre factorii interesați prezentați mai sus din punct de vedere al obiectivelor sitului un rol semnificativ au:

  1. Proprietarii terenurilor agricole care prin acțiunile lor de management determină calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de cuibărit.
  2. Primăriile ce au administrativul inclus în limitele ariei protejate.
  3. Asociații de protecția naturii, care pot contribui în mod semnificativ la implementarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

 

2.4.3. Aspecte socio-economice

Din punct de vedere economic majoritatea activităților desfășurate pe suprafața situluiROSPA0048 Ianca-Plopu Sărat întreprinse de persoane fizice și juridicesunt conexe sau direct legate de sectorul agricol și zootehnic: culturi de grâu, floarea soarelui, rapiță și plante tehnice. Sectorul zootehnic este definit de activități de creștere, comercializare a păsărilor, bovinelor și a ovinelor. Pe lacurile Lutul Alb, Esna, Seaca sunt amenajări de acvacultură funcționale exploatate de către societăți comerciale care cultivă specii autohtone din familia ciprinidelor și alte specii specifice, care pentru a își desfășura în condiții optime activitatea necesită menținerea luciului de apă la o suprafață cel puțin constantă astfel se menține și habitatul prioritar pentru speciile de păsări de apă. Amenajările de acvacultură prezintă astfel potențialul cel mai ridicat de a fi exploatate sustenabil, în acord cu obiectivele de conservare ale valorilor naturale.

Altă activitate agricolă importantă este pășunatul, activitate care luând în considerare suprafața redusă de pășune/pajiște este o presiune la adresa valorilor naturale. Pășunarea intensiva sau o încărcare mai mare de 1,5 Unități Vită Mare la hectar duce la scăderea timpurie a cantității de masă vegetală disponibilă, tasarea solului, scăderea calității apelor subterane care cumulativ afectează populațiile de păsări ce folosesc ca habitat pășunile.

Activitățile sociale, sportiv-recreaționale sunt reprezentate de pescuitul sportiv, activitate care nu este identificată ca fiind dăunătoare pentru specii sau habitate.

Situl ROSPA0048Ianca-Plopu-Săratse suprapune cu trei fonduri cinegetice: nr. 21- Plopu, nr. 31 - Urleasca, nr. 16 - Comănească. Gestionarul acestei fonduri este Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila.

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere administrativ Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat se află în judeţul Brăila, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, și se suprapune cu următoarele unități administrative-teritoriale: Ianca, Movila Miresii, Traian.

Suprafaţa ariei protejate este acoperită cu apă pe o suprafață de 1606,5 hectare. În vecinătatea celor trei lacuri cu apă dulce –Lutul Alb, Seaca şi Esna – există câte o fermă de acvacultură, ferme care administrează lacurile respective. Zonele neacoperite de apă sunt reprezentate de habitate seminaturale și stufărișuri  122 hectare, șiruri de arbori  2,7 hectare, păşuni  140 hectare, terenuri agricole  106,5 hectare. Drumurile acoperă o suprafață de 4,4 hectare.


 

Tabelul nr. 7

Situația juridică, suprafețele şi categoriile de terenuri

Grupuri de proprietari

Tipuri de proprietate

Vegetație forestieră

Pajiști

Terenuri agricole

Pășuni

Apă

Drumuri

Unități de administrative-teritoriale

Domeniul public al unităților administrativ

2,7

122

-

-

 

4,4

Persoane fizice

Proprietate privată a persoanelor fizice

-

-

106,5

140

 

-

Statul Român

Domeniul public al statului

 

 

 

 

1606,5

 

Procent din suprafața totală a sitului

0,1

6,2

5,4

7,0

81,1

0,2

 

 


2.4.5. Administratori și gestionări

Situl ROSPA0048Ianca-Plopu-Săratse administrează conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de Management şi Regulamentul, care sunt obligatorii de respectat de către custode şi de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.

În prezent aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0048 Ianca Plopu Sărat nu a fost atribuită în custodie. Conform art. 20 din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,, până la atribuirea în custodie, responsabilitatea managementului revine Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, prin instituțiile sale teritoriale din subordine, respectiv Agenției pentru Protecția Mediului Brăila întrucât limitele ariei protejate nu depășesc limitele teritoriale ale județului Brăila.

Această competență se asigură prin Biroul Calitatea Factorilor de Mediu care are responsabilități legate de ariile protejate, fără a avea resurse bugetare alocate special în acest scop.

Speciile de păsări din Anexa II a Directivei 2009/147/CE pot face obiectul vânătorii, iar speciile de păsări de interes conservativ nominalizate în anexa I a Directivei respective nu se pot vâna.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Este necesar avizul custodelui ariei naturale protejate atât pentru actualizarea documentațiilor de urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism - PUZ, PUG, PATJ etc., precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui.

 

2.4.6. Recreere şi turism

Situl nu are importanță turistică majoră în prezent. Speciile de păsări ar putea prezenta interes turistic în vederea asigurării unor activități turistice minim invazive și responsabile față de valorile naturale.

 

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secțiune se prezintă principalele valori și amenințări din Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

3.1. Valori

O prezentare sintetică a principalelor valori se face în tabelul de mai jos.

Tabelulnr. 8

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Valoarea identificată

Importanţă

Ecosisteme acvatice și de zonă umedă

Calitatea și cantitatea apei, respectiv ahabitatelor din acest ecosistem sunt esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.

1310 Comunități de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase

Habitat de interes comunitar, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

1530 Mlaștini şi stepe sărăturate panonice

Habitat de interes comunitar, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor cu Cnidion dubii

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1518 Comunitățiponto-sarmatice cu Salicornia prostrata şi Suaeda maritima

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1508 Comunități vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1525 Pajiști ponto-sarmatice de Juncus gerardi

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris

Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1529 Pajiști ponto-panonice de Hordeum hystrix

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1531 Pajiști ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1517 Pajiști vest-pontice de Agropyron elongatum

Habitat de interes comunitar, esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

Alcedo atthis-Pescăraș albastru

Specie de pasăre de interes conservativ, deși este o specie larg răspândită, nu este comună nicăieri

Anthus campestris-Fâsă de câmp

Specie de pasăre de interes conservativ. Specia preferă solul uscat, dar nu arid, în zonelesituate la latitudini mijlocii, de la țărmurile MăriiMediterane și stepe până în regiunile temperate.Evită terenurile abrupte și stâncoase, vegetația înaltă și joasă

Ardea purpurea-Stârc roșu

Specie de pasăre de interes conservativ care în ansamblu se află în descreștere

Aythya nyroca-Rață roșie

Specie de pasăre de interes conservativ, în România este o specie cuibăritoare în Dobrogea, cu efective mari în Delta Dunării, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat și mai izolat și mai rar în Transilvania. Efective mai mari se înregistrează în pasaj. În timpul iernii este rar observată, mai la ales la sud de România.

Botaurus stellaris-Buhai de baltă

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este cuibăritoare în lunca și Delta Dunării și în majoritatea zonelor umede cu stufăriș dens din toată țara

Branta ruficollis-Gâscă cu gât roșu

Iernează într-o zonă redusă ca întindere, care este influențată de modul de folosire a terenurilor. Cea mai mare parte a populației mondiale este prezentă în timpul iernii în România și Bulgaria

Calandrella brachydactyla-Ciocârlie de stol

Specie de pasăre de interes conservativ, în România cuibărește în Dobrogea și în Bărăgan, dar a fost găsită o populație mică și în Banat

Charadrius alexandrinus-Prundăraș de sărătură

Specie de pasăre de interes conservativ, o specie caracteristică zonelor deschise de țărmuri nisipoase şi amalurilor lacurilor sărate sau salmastre

Chlidonias hybridus-Chirighiță cu obraz alb

Specie de pasăre de interes conservativ, populația reprezintă peste 10% din populația Europeană deci are o importanţă continentală deosebită

Chlidonias niger-Chirighiță neagră

Specie de pasăre de interes conservativ, în descreștere în majoritatea țărilor, inclusiv România

Ciconia ciconia-Barză albă

Specie de pasăre de interes conservativ, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părți ale țăriipopulația a suferit o diminuarea accentuată

Circus aeruginosus-Erete de stuf

Specie de pasăre de interes conservativ, la nivel naţional este o specie larg răspândită, este întâlnită preponderent în perioadele de pasaj

Coracias garrulus-Dumbrăveancă

Specie de pasăre de interes conservativ, preferă zonele de câmpie, calde și uscate, care au pâlcuri de pădure sau copaci solitari, ocazional putând fi întâlnită și în regiunile colinare

Egretta alba-Egretă mare

Specie de pasăre de interes conservativ, în ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creștere

Egretta garzetta-Egretă mică

Specie de pasăre de interes conservativ, preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de copaci necesare cuibăritului. Este specia cea mai tăcută dintreegrete. Cuibărește în colonii mixte alături de alte specii de stârci și cormorani

Falco vespertinus-Vânturel de seară

Specie de pasăre de interes conservativ, în România șoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat şi denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică

Glareola pratincola-Ciovlică ruginie

Specie de pasăre de interes conservativ, Ciovlica ruginie este o specie caracteristică zonelor deschise, sărăturoase, nisipoase, cu puținăvegetație, aflate în apropierea lagunelor. Are unzbor elegant şi spectaculos, care amintește decel al rândunicii

Himantopus himantopus-Piciorong

Specie de pasăre de interes conservativ, unul dintre cele mai caracteristice şi elegante limicole din România

Ixobrychus minutus-Stârc pitic

Specie de pasăre de interes conservativ, o pasăre sfioasă, oaspete de vară la noi în țară

Lanius minor-Sfrâncioc cu frunte neagră

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristic zonelor agricole deschise, cu tufișuri și copaci izolați

Larus minutus-Pescăruș mic

Specie de pasăre de interes conservativ, cuibăreşte rar şi punctiform în Dobrogea, dar apare relativ frecvent în perioadele de migraţie.

Melanocorypha calandra-Ciocârlie de bărăgan

Specie de pasăre de interes conservativ, este caracteristică regiunilor joase aride şi cultivate, pajiștilor şi stepelor naturale

Pelecanus onocrotalus-Pelican comun

Specie de pasăre de interes conservativ, rară, aflata sub protecția legii, a cărei număr este în continuă scădere, din cauza combaterii făcute de către om

Phalacrocorax pygmeus-Cormoran mic

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este migratoare parțial, populația este cea mai importantă populație naţională pe plan global

Philomachus pugnax-Bătăuș

Specie de pasăre de interes conservativ, întâlnindu-se frecvent și în țara noastră în timpul migrației

Platalea leucorodia-Lopătar

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică bălților şi lacurilor puțin adânci cu stufărișuri şi pâlcuri de copaci

Plegadis falcinellus-Țigănuș

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică lacurilor, bălților şi mlaștinilor, dar poate fi observată şi în pășuni umede, pe maluri de râuri cu apă mică, în vegetație ripariană abundentă şi în stufărişuri cu pâlcuri de sălcii

Recurvirostra avosetta-Ciocîntors

Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie rară şi migratoare

Tringa glareola-Fluierar de mlaștină

Specie de pasăre de interes conservativ, În România este o specie comună de pasaj întâlnita în văile râurilor, în jurul lacurilor sau pe terenurile invadate de ape sau de pe care apele de inundație se retrag din diferite locuri din țară, dar mai ales în sud-est

Ardeola ralloides-Stârc galben

Specie de pasăre de interes conservativ, cuibărește în jumătatea sudică a Europei, în România sunt populații mai mari

Burhinus oedicnemus-Pasărea ogorului

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor deschise de stepă, pășunilorşi culturilor agricole. Adulții au înfățișare similară, cu un penaj de culoarea vegetației ierboase uscate, care camuflează perfect pasărea în peisajul din jur, mai ales atunci când aceasta stă nemișcată

Buteo rufinus-Șorecar mare

Cuibărește în zone aride şi semideşertice, dar şi în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante ușoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adapteazăşi zonelor împădurite cu copaci rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere

Ciconia nigra-Barză neagră

Specie de pasăre de interes conservativ, o specie retrasă şi sfioasă, care cuibărește în păduri

Circus cyaneus-Erete vânăt

Specie de pasăre de interes conservativ, populația europeană a speciei este relativ mică şi se află în descreștere

Circus macrourus-Erete alb

Specie de pasăre de interes conservativ, în România populația estimată în timpul pasajelor pot fi observate între 200 şi 1.000 de exemplare

Circus pygargus-Erete sur

Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie cu largă răspândire pe continentuleuropean. Iernează în Africa, iar exemplarele tinere îşi petrec prima vară în cartierele de iernare

Cygnus cygnus-Lebădă de iarnă

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia iernează mai ales în Delta Dunării, în sistemul lagunar șipe bălţile din sudul și estul ţării. De asemenea, poate fi observată în efective mai mici și pe lacurile din Transilvania sau din vestul României

Falco columbarius-Șoim de iarnă

Specie de pasăre de interes conservativ. În România șoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat şi denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică, în special în zonele de câmpie

Falco peregrinus-Șoim călător

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor deschise, stâncoase, din tundră, păşunilorsau stepelor cu pâlcuri de pădure şi coaste marine.

Gavia stellata-Cufundar mic

Specie de pasăre de interes conservativ, migratoare din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Cuibărește în nordul Europei pe bălți și lacuri mici.

Gelochelidon nilotica-Pescăriță râzătoare

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor lagunare cu apă salmastră şi țărmurilor nisipoase, dar apare şi pe lacurile cu apă dulce şi mlăștinoase

Grus grus-Cocor

Specie de pasăre de interes conservativ, în România, este incertă cuibărirea în prezent a speciei. În timpul migrației se estimează că unnumăr cuprins între 200 şi 700 de exemplaretranzitează țara noastră

Larus genei-Pescăruș rozalb

Specie de pasăre de interes conservativ, denumit şi martin cu cioc subțire, este o specie caracteristică lacurilor interioare şi coastelor nisipoase marine

Larus melanocephalus-Pescăruș cu cap negru

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor umede, deschise, lagunare și de coastă. Se adaptează ușor la diferite tipuri de habitat; în migrație apare în zone umede, lacuri, zone lagunare și de coastă, dar și în zone agricole și pășuni

Milvus migrans-Gaie neagră

Specie de pasăre de interes conservativ, este oportunistă-cosmopolită, cuibărește într-o varietate de habitate, deși se află în descreștere în centrul şi estul continentului

Nycticorax nycticorax-Stârc de noapte

Specie de pasăre de interes conservativ, este oaspete de vară, populația dinRomânia este importantă pe plan european

Pelecanus crispus-Pelican creț

Specie de pasăre de interes conservativ. Din cauza efectivelor reduse și a degradării continue a condițiilor de cuibărit, această specie este considerată amenințată, dar datorită unor creșteri trendul populațional este ușor ascendent

Pernis apivorus-Viespar

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri ușoare şi uscate, în care poate săpa ușor după hrană

Pluvialis apricaria-Ploier auriu

Specie de pasăre de interes conservativ, în România această specie poate fi observată numai în timpul migrației

Podiceps auritus-Corcodel de iarnă

Specie de pasăre de interes conservativ, este singurul corcodei care soseşte accidental la noi, numai iarna, şi se întîlneşte de-a lungul rîurilor neîngheţate ori a bălţilor şi chiar în ţinuturile lacurilor alpine.

Tadorna ferruginea-Călifar roșu

Specie de pasăre de interes conservativ, în România această specie poate fi întâlnită în zonele acvatice din partea de sud-est a țării și doar ocazional, în timpul migrațiilor, poate fi observată în restul apelor interioare

Sterna albifrons -Chiră mică

Specie de pasăre de interes conservativ, populația estimată în România este de 200-600 de perechi cuibăritoare, iar în pasaj trec prin țara noastră aproximativ 1.000-3.000 de exemplare

Sterna hirundo - Chiră de baltă

Specie de pasăre de interes conservativ, chira de baltă este caracteristică zonelor umede costiere, dar și lacurilor interioare cu apă dulce.

 

3.2. Presiuni și amenințări

Identificarea activităţilor cu potențial impact - presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Identificarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes conservativ a fost realizată de către experții care au colectat în teren datele și informațiile cu privire la habitate și specii, utilizând clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Din punct de vedere al temporalității activităţilor cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Presiunile actuală sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă. Amenințările viitoare sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

Tabel 9

Natura presiunilor

Presiune, Ameninţare minoră

Presiune, Ameninţare moderată

Presiune, Ameninţare majoră

Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management

Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil

Necesită acţiuni de management cu prioritate

Cu impact mic

Cu impact mediu

Cu impact major

1

2

3

 

 


Tabelulnr. 10

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

Amenințarea Presiunea identificată

Valoarea la care se face referire

Explicații

Nivel impact estimat

Presiuni

Amenințări

1. Dezvoltările rezidențiale şi comerciale.

 

 

1.1. Case şi așezări

Extinderea construcțiilor

Pescăruș mic -Larusminutus, Pelican comun -Pelecanusonocrotalus, Ciovlică ruginie -Glareolapratincola, Piciorong -Himantopushimantopus, Prundăraș de sărătură -Charadriusalexandrinus, Ciocîntors -Recurvirostraavosetta, Egretă mare -Egrettaalba, Fluierar de mlaștină-Tringaglareola, Dumbrăveancă -Coraciasgarrulus, Chirighiță cu obraz alb -Chlidoniashybridus, Chirighiță neagră -Chlidoniasniger, Pelican creț-Pelecanuscrispus, Stârc galben -Ardeolaralloides, Stârc de noapte -Nycticoraxnycticorax, Barză neagră -Ciconianigra, Lebădă de iarnă -Cygnuscygnus, Călifar roșu-Tadornaferruginea, Erete vânăt -Circuscyaneus, Erete sur -Circuspygargus, Erete alb-Circus macrourus, Gaie neagră -Milvusmigrans, Șorecar mare -Buteorufinus, Viespar -Pernisapivorus, Șoim călător -Falcoperegrinus, Șoim de iarnă -Falcocolumbarius, Pescăruș rozalb -Larusgenei, Chiră mică -Sternaalbifrons, Ciocârlie de pădure -Lullulaarborea, Sfrâncioc roșiatic-Laniuscollurio, Lopătar -Platalealeucorodia, Ţigănus -Plegadisfalcinellus, Stârc pitic -Ixobrychusminutus, Cocor -Grusgrus, Sfrâncioc roșiatic-Laniuscollurio, Rațăroșie-Aythyanyroca, Buhai de baltă -Botaurusstellaris, Erete de stuf -Circusaeruginosus, Stârc roșu-Ardeapurpurea, Chiră de baltă -Sternahirundo, Chiră mică -Sternaalbifrons, Chiră mică -Sternaalbifrons

Localizare: zona lacului Ianca și Plopu -orașul Ianca, satul Plopu și lacului Sărat -satul Movila Miresii

Cauza: extinderea construcțiilor – de exemplu stațiune balneară pe lacul Sărat

Impact: pierderea suprafețeihabitatului de cuibărire și de migrație a speciilor

1

2

2. Agricultură

2.3. Creșterea animalelor şi zootehnia

Accesul animalelor domestice -oi, vaci, cai, capre în locurile de cuibărire

Ciovlică ruginie -Glareolapratincola, Piciorong-Himantopushimantopus

Localizare:pășunile din jurulLacului Plopu

Cauza: nereglementarea accesului animalelor domestice în locurile de cuibărire

Impact: distrugerea cuiburilorspeciilor

2

3

Prundăraș de sărătură -Charadriusalexandrinus, Ciocîntors -Recurvirostraavosetta, Ciocârlie de bărăgan -Melanocoryphacalandra, Chiră mică -Sternaalbifrons, Chiră mică -Sternaalbifrons

 

Alte specii protejate: Vanellusvanellus, Tringatotanus, Charadriusdubius, Alaudaarvensis.

Localizare: pășunile din jurulLacului Plopu, Lacul Sărat

Cauza: nereglementarea accesului animalelor domestice în locurile de cuibărire

Impact: distrugerea cuiburilorspeciilor

2

3

Suprapășunare

Habitatele de hrănire și populația a speciilor de păsări de interes conservativ

Localizare:pășuniledinaria de protecțiespecială avifaunistică

Cauza: management inadecvat al activității pastorale

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre, scăderea nivelului biodiversităţii, dispariția nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor

2

3

Prezența câinilor ciobănești

Populațiile speciilor Ciovlică ruginie - Glareolapratincola, Piciorong - Himantopushimantopus, Ciocîntors - Recurvirostraavosetta, Bătăuș - Philomachuspugnax, Prundăraș de sărătură - Charadriusalexandrinus, Chiră mică - Sternaalbifrons, Chiră mică - Sternaalbifrons

Localizare: lacurile Ianca, Plopu și Lacul Sărat

Cauza:management inadecvat al activității pastorale - depășirea număr de câini prevăzut de lege, inexistența controlului din partea autorităților responsabile

Impact: descreșterea populațiilor de păsări

2

2

3. Energie şi Minerit

3.4. Producerea de energie

Amplasare de generatoare eoliene

Populațiile speciilor de păsări de interes conservativ

Localizare: în vecinătatea sitului

Cauza: reglementări insuficiente care generează riscul apariției de parcuri eoliene amplasate în vecinătate.

Impact: coliziuni cu turbine eoliene

0

3

5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora

5.1. Vânătoarea, uciderea şi capturarea animalelor terestre -legal sau ilegal

Vânătoare

Populația migratoare a speciilor Gâscă cu gât roșu-Brantaruficollis, Rațăroșie-Aythyanyroca

Localizare: pe toate suprafețele dinaria de protecție specială avifaunistică

Cauza: management inadecvat al activității cinegetice

Impact: uciderea indivizilor migratori

2

2

5.3. Exploatarea forestieră şi extragerea lemnului

Exploatarea materiei lemnoase

Habitatele cu șiruri de plop a speciei Sfrâncioc cu frunte neagră - Laniusminor

Localizare:șiruri de plopi localizate pe marginea drumurilor

Cauza:management inadecvat al vegetației forestiere

Impact: periclitează populația speciei Sfrâncioc cu frunte neagră -Laniusminor

1

2

6. Intruziune umană şi perturbări

6.5. Alte forme de perturbări

Prezența pisicilor și câinilor hoinari

Populațiile speciilor Ciocârlie de stol– Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocoryphacalandra, Piciorong – Himantopus himantopus, Ciocîntors – Recurvirostraavosetta, Prundăraș de sărătură– Charadriusalexandrinus, Ciovlică ruginie – Glareola pratincola, Fâsă de câmp – Anthus campestris

Localizare: stufărișuri, habitate umede, pe pășuni și pe terenuri arabile în aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: neîndeplinirea obligațiilor de către autoritățile locale, privind managementul câinilor hoinari

Impact: distrugerea pontei și descreșterea populațiilor de păsări

2

2

Perturbarea intenționată indivizilor de specii de păsări de interes conservativ,distrugerea cuiburilor

Populațiile speciei Ciovlică ruginie –Glareolapratincola

Localizare: Lacul Ianca, Plopu, Lacul Sărat şi Seaca

Cauza:lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea și uciderea indivizilor

1

1

Populația speciei Pescăraș albastru - Alcedoatthis

Localizare: rupturi de malla Lacul Ianca şi Lacul Lutul Alb

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor

1

1

Populațiile speciilor Pescăruș mic - Larusminutus, Pelican comun - Pelecanusonocrotalus, Piciorong - Himantopushimantopus, Ciocîntors - Recurvirostraavosetta, Egretă mare - Egrettaalba, Fluierar de mlaștină - Tringaglareola, Dumbrăveancă - Coraciasgarrulus, Chirighiță cu obraz alb – Chlidoniashybridus, Chirighiță neagră - Chlidoniasniger, Pelican creț - Pelecanuscrispus, Stârc galben - Ardeolaralloides, Stârc de noapte - Nycticoraxnycticorax, Barză neagră - Ciconianigra, Lebădă de iarnă - Cygnuscygnus, Călifar roșu - Tadornaferruginea, Erete vânăt - Circuscyaneus, Erete sur - Circuspygargus, Erete alb- Circus macrourus, Gaie neagră - Milvusmigrans, Şorecar mare -Buteorufinus, Viespar - Pernisapivorus, Șoim călător -Falcoperegrinus, Șoim de iarnă - Falcocolumbarius, Pescăruș rozalb - Larusgenei, Chiră mică - Sternaalbifrons, Ciocârlie de pădure - Lullulaarborea, Sfrâncioc roșiatic - Laniuscollurio, Chiră mică - Sternaalbifrons, Chiră mică - Sternaalbifrons

Localizare: Lacurile Ianca, Plopu, Lacul Sărat, Seaca, Esna și Lutul Alb

Cauza:lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor

1

1

Populațiile speciilor Lopătar - Platalealeucorodia, Ţigănus - Plegadisfalcinellus

Localizare: Lacurile Ianca, Plopu, Seaca, Esna și Lutul Alb

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor

1

1

Populațiile speciilor Cormoran mic - Phalacrocoraxpygmaeus, Cufundar mic - Gaviastellata, Corcodel de iarnă - Podicepsauritus, Ploier auriu - Pluvialisapricaria, Pescăruș cu cap negru - Larusmelanocephalus, Pescărițărâzătoare - Gelochelidonnilotica

Localizare: lacurile Lutul Alb, Esna şi Seaca

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor

1

1

Populația speciei Buhai de baltă - Botaurusstellaris

Localizare: lacul Plopu

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor

1

1

6.3. Alte forme de perturbări -pătrunderea ilegală, accesul, vandalismul

Accesul motorizat

Populațiile speciilor de păsări de interes conservativ

Localizare: pe pajiștile din aria de protecțiespecială avifaunistică

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor și distrugerea cuiburilor

1

2

Folosirea dispozitivelor sonore pentru alungarea păsărilor ihtiofage

Populațiile speciilor de păsări de interes conservativ, în special speciile ihtiofage, de exemplu Cormoran mic – Phalacrocoraxpygmaeus

Localizare: lacurile Lutul Alb, Esna şi Seaca

Cauza: alungarea păsărilor

Impact: deranjarea speciilor ihtiofage

1

2

9. Poluarea -provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate

9.1. Ape uzate de la gospodării şi din canalizarea urbană

Lipsa unui sistem centralizat de gestionare a apelor uzate menajere

Habitatele speciilor de interes conservativ

Localizare: comuna Movila Miresei

Cauza: unui sistem centralizat de gestionare a apelor uzate menajere

Impact: poluarea apelor și a solului, care conduce la pătrunderea substanțelor toxice în lanțurile trofice și poate exista riscul apariției unor modificări în rândul păsărilor -paralizie, sterilitate

2

3

9.4. Efluenți din agricultură şi silvicultură – de exemplu îngrășăminte şi pesticide în exces

Aplicarea îngrășămintelor sintetice

Habitatele de hrănire și populațiile speciilor de păsări de interes conservativ

Habitatul de interes comunitar 1530 Mlaștini şi stepe sărăturate panonice

Localizare: terenurile agricole dinaria de protecție specialăavifaunistică

Cauza:folosirea în exces a îngrășămintelor sintetice

Impact: poluare cu nitrați, eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre, scăderea nivelului biodiversităţii, dispariția nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor

2

2

Noxele emise și dejecții

Habitatele speciilor Ciovlică ruginie - Glareolapratincola, Piciorong - Himantopushimantopus, Ciocîntors - Recurvirostraavosetta, Bătăuș - Philomachuspugnax, Prundăraș de sărătură - Charadriusalexandrinus, Larusminutus, Pelican comun - Pelecanusonocrotalus, Piciorong - Himantopushimantopus, Ciocîntors - Recurvirostraavosetta, Egretă mare - Egrettaalba, Fluierar de mlaștină - Tringaglareola, Dumbrăveancă - Coraciasgarrulus, Chirighiță cu obraz alb - Chlidoniashybridus, Chirighiță neagră - Chlidoniasniger, Pelican creț - Pelecanuscrispus, Stârc galben - Ardeolaralloides, Stârc de noapte -Nycticoraxnycticorax, Barză neagră - Ciconianigra, Lebădă de iarnă - Cygnuscygnus, Călifar roșu - Tadornaferruginea, Erete vânăt - Circuscyaneus, Erete sur - Circuspygargus, Erete alb- Circus macrourus, Gaie neagră -Milvusmigrans, Şorecar mare - Buteorufinus, Viespar -Pernisapivorus, Șoim călător - Falcoperegrinus, Șoim de iarnă - Falcocolumbarius, Pescăruș rozalb - Larusgenei, Chiră mică - Sternaalbifrons, Ciocârlie de pădure - Lullulaarborea, Sfrâncioc roșiatic - Laniuscollurio, Lopătar -Platalealeucorodia, Ţigănus - Plegadisfalcinellus, Stârc pitic - Ixobrychusminutus, Cocor - Grusgrus, Sfrâncioc roșiatic - Laniuscollurio, Chiră mică - Sternaalbifrons, Chiră mică –S ternaalbifrons

Localizare:ferma avicolă din proximitatealacului Ianca

Cauza: utilizarea substanțelor chimice în agricultură, utilizarea substanțelor chimice în exces sau în mod necorespunzător.

Impact: periclitează populațiile speciilor

2

2

Folosirea pesticidelor pe terenurile agricole

 

Habitatele speciilor Barză albă - Ciconiaciconia, Șoim de iarnă - Falcocolumbarius, Ciocârlie de stol Calandrellabrachydactyla, Ciocârlie de bărăgan - Melanocoryphacalandra, Fâsă de câmp - Anthuscampestris

Localizare: terenurile agricole dinaria de protecție specialăavifaunistică

Cauza: folosirea pesticidelor în scopul creșterii producției agricole

Impact: scăderea efectivului de - Ciconiaciconia, Șoim de iarnă - Falcocolumbarius, Ciocârlie de stol - Calandrellabrachydactyla, Ciocârlie de bărăgan - Melanocoryphacalandra, Fâsă de câmp - Anthuscampestris prin consumarea unei hrane otrăvite

2

2

9.5. Deșeuri

Depozitarea ilegală a deșeurilor menajere și de construcții

Habitatele speciilor de interes conservativ

Localizare: pe toate suprafața a sitului

Cauza: management deficitar al deșeurilor, lipsa conștientizării și a educației ecologice

Impact: poluarea apelor și a solului, care duc la pătrunderea substanțelor toxice în lanțurile trofice și cu riscul apariției unor modificări în rândul păsărilor -paralizie, sterilitate

2

2

11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau altor fenomene climatice extreme

11.2. Secete

Secete înregistrate în regiune

Habitatele speciilor de păsări de interes conservativ

Localizare: lacurile sitului

Cauza: Creșterea nivelului evapotranspirației și precipitațiile scăzute

Impact:descreșterea suprafeței habitatelor și apopulațiilor speciilor de păsări de interes conservativ

3

3

               

 


3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

Aria protejată prezintă terenuri arabile-suprafață redusă-astfel una dintreamenințările la adresa speciilor este reprezentată de poluarea cu substanțe chimice -fertilizatori, pesticide din agricultură. De asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei – pescuit, braconaj,tranzit, recreațional, diverse – sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări existând riscul de eutrofizare a apelor pe termen mediu-lung. Se recomandă o monitorizare a stării ecologice a apei pe termen mediu-lung.

Pe termen mediu-lungs-a constatat în urma inventarierilor și evaluărilor din teren o tendință clară de intensificare a amenințărilor la adresa speciilor.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a sitului. Managementul acestora este extrem de important pentru menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări. Este necesar ca mare parte din activitatea custodelui să se concentreze pe reglementarea proiectelor și activităților ce se desfășoară sau se vor desfășura în imediata vecinătate a sitului.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate, pe termen mediu, cu stimulente financiare-plăți compensatorii de agro-mediuși acva-mediu, acolo unde sunt necesare astfel de măsuri ce se pot implementa de către proprietari.

Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate, pentru speciile de păsări, se evaluează starea de conservare a speciilor -inventariere dar și a habitatelor - de hrană, de cuibăriresau a altor variabile care influențează statutul de conservare : presiuni, amenințări.

Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare variabilă descrisă mai sus are tendințe separate -e.g. habitatul de cuibărire - pășune, pajiște, stufăriș este supus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire -habitat acvatic – reprezentat de toată suprafața luciului de apă .

 

 

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4.1. Viziunea

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european în urma managementului responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ sportiv.

4.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor propuse:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2:Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare.

Obiectiv general 3: Management şi administrare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

4.3. Planul de activități

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principaleleDirecții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activități sunt descrise în Capitolul D.3. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor și sunt redate în fișa speciei/habitatului -Tabelul. 12 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsurispecifice.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul de activităţi, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejaterevine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A. Introducerea, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu adminsitratorul ariei protejate, , fapt reflectat în coloana ”Responsabilitate pentru implementare” din Tabelul 11.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii,modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite.

Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că în prezent nici o custodede arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de management au fost prioritizate după cum urmează:

  • prioritatea 1 – direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
  • prioritatea 2 – direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
  • prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

Măsurile de management au fost elaborate astfel încât să nu existe prevederi contrare acelor statute de protecție existente pe suprafața suprapusă cu ROSCI0305 Iancu-Plopu-Sărat-Comăneasca.

 


Tabelulnr. 11

Principaleledirecții de acțiune

Direcții de management

Indicator de evaluare

Prioritate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitatea principală pentru implementare

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific: Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

 

Nivel populațional conform evaluărilor din 2013

Suprafața habitatelor de care depind speciile

Terenuri arabile și pajiști utilizate/administrate conform cerințelor speciilor

1

Custode, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, proprietari, utilizatori de terenuri, autorități locale, Asociațiile ce gestionează fondurile cinegetice

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Nivel populațional conform evaluărilor din 2013

Suprafața habitatelor de care depind speciile

 

1

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului, administratorul fermei piscicole, autorități locale, Garda Națională de Mediu, Asociațiile ce gestionează fondurile cinegetice, Agenției Naționale pentru Imbunătățiri Funciare

1.3. Gestionarea activităților de acvacultură astfel încât să se asigure condițiile pentru conservarea speciilor de interes conservative dependente de habitatele acvatice

0 folosiri de dispozitive în aria de protecție specială avifaunistică

1

Custode, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, administratorul fermei de acvacultură, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură

1.4. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puținla efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularul standard

Elaborarea studiului pentru speciile nou inventariate

2

Custode, Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare

 

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

Plan de comunicare

1

 

 

 

 

Custode

 

2.2.Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

Minim 2 puncte de informare

Minim 4 panouri de informare

Minim 1 punct de vizitare/informare

1

Custode

 

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

Minim 2 prezentări în școli/an

Minim 2 sesiuni pe teren/an

3

Custode

 

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

1 Strategie de vizitare

2

Custode

 

Obiectiv general 3:Management şi administrare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

3.1. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale.

Stabilirea și avizarea tarifelor

1

Custode

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

Nr. controale

1

Custode

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Cel puțin 10 patrulări pe lună în medie

1

Custode

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management .

Minim 3 persoane cu contract permanent de muncă

1

Custode

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

Minim 3 cursuri/schimburi de experiență pe an

2

Custode

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

Cel puțin 30 voluntari cooptați

3

Custode

3.7. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. Organizații Non Guvernamentale și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

Cel puțin 3 parteneriate

3

Custode

3.8. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

Lista temelor identificate

 

Cel puțin o temă în curs de cercetare

3

Custode

3.9. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

Un sediu

1

Custode

3.10. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

1 plan de lucru pe an

1

Custode

3.11. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

Cel puțin 2 mijloace de transport

1

Custode

3.12. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.

Cel puțin 6 protocoale de monitorizare elaborate

1

Custode

3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.

Colectarea cel puțin a informațiilor legate de activitățile cu prioritatea 1

1

Custode

3.14. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

Cel puțin o evaluare pe an

1

Custode

3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

Cel puțin o analiză pe an

1

Custode

3.16. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui management corespunzător

3 documentații transmise

1

Agenția Națională pentru Protecția Mediului,

                                   

 


 

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activități

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de activităţi este necesar să fie planificate și să fie realizate activități de management și să fie stabilite măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentateactivități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea măsurilor de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul de activităţi vor fi definite și alte activități și măsuri, carevor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelulnr. 12

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice

Direcții de acțiune

 

Activități și măsuri specifice

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

1.1. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Activități de management:

Patrulări, avizări de planuri/proiecte/activități, informare-conștientizare.

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul habitatelor agricole.

Măsuri specifice:

a) Pășunatul este interzis în jurul lacurilor Ianca, Plopu, Sărat, Seaca, Lutul Alb și Opreanu pe o lățime de 30 m de la limita luciului de apă în perioada de 1 februarie - 30 iunie.

  1. Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor.
  2. Aplicarea măsurilor de agromediu.
  1. Gestionarea durabilă a pajiștilor: transpunerea măsurilor din planul de management în amenajamentele și regulamentele pastorale, aprobarea acestora de către primării cu avizul custodelui, informarea utilizatorilor de pășuni. Stabilirea unei zone tampon de 30 m în jurul lacurilor în care să nu se permită nici instalarea de stâne – târlirea, nici accesul animalelor, îndeosebi acolo unde pășunea este habitat de cuibărire, în perioada de reproducere.
  2. Utilizarea substanțelor chimice în agricultură, pe terenurile agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și cantitățile specificate de producător, prin operatori autorizați.
  3. Gestionarea practicilor agricole în conformitate cu codul de bune practici agricole și normele de ecocondiționalitate.
  4. Gestionare durabilă a resurselor cinegetice: transpunerea măsurilor din planul de management în planul de management cinegetic, stabilirea zonelor în care exercitarea vânătorii este interzisă, stabilirea cotelor de extras împreună cu custodele, pe baza rezultatelor monitorizării.
  5. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate.
  6. Circulația cu mijloace de transport motorizate se va face doar pe drumurile amenajate în acest sens.
  7. Propunerea de refacere a Formularului standard pentru reflectarea corespunzătoare a valorilor de conservare din aria de protecție specială avifaunistică.
  8. Folosirea numărului de lege la fiecare stână. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu.
  9. Îndepărtarea câinilor și pisicilor domestice hoinare.

1.2. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Activități de management:

  1. Patrulări, emiterea avizului custodelui pentru reglementarea planuri și proiecte, informare-conștientizare.
  2. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru conservarea habitatelor acvatice.

Măsuri specifice:

  1. Menținerea și îmbunătățirea habitatelor umede.
  2. Interzicerea desecărilor în habitatele umede.
  3. Gestionarea durabilă a activităților de acvacultură și pescuit recreativ/sportiv sau de agrement: operatori licențiați și autorizați, aplicarea măsurilor de acvamediu.
  4. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate.
  5. Interzicerea deversării de materie organică sau alte substanțe în zona lacurilor, ce pot duce la eutrofizare.
  6. Menținereasaurefacerea parametrilor fizico-chimici și biochimici de calitate a apei.
  7. Stabilirea unei zone tampon în jurul lacurilor de 30 m în care să nu se permită nici instalarea de stâni – târlirea, nici accesul animalelor, îndeosebi acolo unde pajiștea este habitat de cuibărire, în perioada de reproducere.
  8. Accesul pescarilor și turiștilor se va face doar în afara coloniilor aflate pe mal.
  9. Prevenirea incendierii stufului.

1.3. Gestionarea activităților de acvaculturăastfel încât să se asigure condițiile pentru conservarea speciilor de interes conservativ dependente de habitatele acvatice

Activități de management:

Patrulări, informare-conștientizare

Măsuri specifice:

  1. Menținerea unui nivel minim de apă pe tot parcursul anului, astfel încât vegetația emergentă şi submergentă să nu dispară.
  2. Menținerea relativ constantă a nivelului apei în perioada de cuibărire 15 martie – 30 iulie.
  3. Menținerea în apă a plaselor de pescuit se va face pe perioadă de maxim 12 ore.

1.4. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puțin la efectivele actuale a speciilor de interes de

Activități de management:

Elaborarea protocoalelor de monitorizare a speciilor de păsări.

Măsuri specifice:

Monitorizarea speciilor de păsări pe baza protocoalelor de monitorizare.

 

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați.

Activități de management:

Actualizare Strategie de comunicare și Plan de comunicare.

2.2.Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

Activități de management:

  1. Stabilirea a 2 puncte administrative, în care, periodic, se vor colecta cereri și se vor transmite informații de la și către cetățenii și factorii interesați.
  2. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru confecționarea și amplasarea a minim 4 panouri informative noi, în punctele principale de acces în aria de protecție specială avifaunistică.
  3. Organizarea unui birou/centru de vizitare/informare interactiv pentru informarea factorilor interesați.

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

Activități de management:

  1. Organizarea a minim 3 prezentări la școlile din comunități în fiecare an.
  2. Organizarea a minim 2 sesiuni interactive de educație ecologică pe teren, în fiecare an, care să cuprindă posibilități cât mai educative/practice de lucru cu natura și factorii ei.

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

Activități de management:

Elaborare Strategie de vizitare a sitului.

Obiectiv general3: Management şi administrare:

3.1. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale.

Activități de management:

Stabilerea unor tarife pentru următoarele activităţi: emitere avize, fotografiere cât şi pentru altele conform prevederilor legale.

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

Activități de management:

Urmărirea pe teren a evoluției proiectelor avizate favorabil dacă acestea respectă condițiile stabilite legal prin vizite de teren și întocmire de rapoarte.

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Patrulare și întocmirea de rapoarte de teren prin care să se urmărească în timp evoluția factorilor ce influențează starea de conservare și valorile ariei protejate.

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management .

Contractarea unui studiu de piață despre sursele și posibilitățile de finanțare.

 

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

Participarea la evenimente de formare profesională.

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

Managementul voluntarilor.

3.7. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

Încheierea de parteneriate.

3.8. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

Încheierea de parteneriate.

3.9. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

Elaborare de proiecte.

3.10. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

Elaborare planuri de lucru.

3.11. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

Elaborare de proiecte, în care să fie achiziționate şi mijloace de transport.

3.12. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management pentru toate speciile, şi habitatele acestora, de interes conservativ.

Elaborare şi completare protocoale de monitorizare.

3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Implementare Plan de monitorizare.

3.14.Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

Activități de management:

Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului.

3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului.

3.16. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui management corespunzător

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru elaborarea unui studiu privind:

  1. Includerea în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat a ariilor din jurul localității Comăneasca care în prezent sunt incluse în situl ROSCI0305 Iancu-Plopu-Sărat-Comăneasca, care conține habitate importante de cuibărire, de hrănire, de migrare și de iernare pentru speciile de păsări de interes conservativ.
  2.  Includerea în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat a islazului situat la vest de localitatea Movila Miresii care conține habitate importante de cuibărire, de hrănire, de migrare și de iernare pentru speciile de păsări de interes conservativ.

 

 

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioareși Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climaticenr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

 

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Săratvor contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebui să se facă nu numai prin efortul custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climaticenr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a calculatnumărul angajaților de care ar trebui să dispună custodeleîn următorii 5 ani. În tabelul de mai jos se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 213306 și cel puțin o persoană să aibă competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 511315.

Tabelulnr. 13

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul

Grad de ocupare a postului – nivel minim

Personal actual

Personal necesar raportat la o normă întreagă

Directori executiv

0,5

0

0,5

Specialist Arii Protejate

0,5

0

0,5

Personal de teren -rangeri

0,5

0

0,5

 

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii custode. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

 

5.2.2. Investiții-echipament şi infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei clădiri existente, amplasate corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

La stabilirea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor am inclus timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, bani, echipament și infrastructură. Tabelul de buget detaliat cu resursele financiare necesare pentru efectuarea fiecărei acțiuni de planificare și monitorizare din planul de management, și totalizarea resurselor financiare se găsește în tabelul de mai jos, ce prezintă cheltuielile prevăzute pentru implementarea și monitorizarea planului de management.

Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuielile posibile. De exemplu, estimarea cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilornu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea şi urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, astfel necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului de activități.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate este prezentat în anexa nr. 3.

 

 


5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Tabelul 17 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul de activităţi. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizare care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-om necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului de activităţi după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Tabelul nr. 17, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienței de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienței de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utilizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

Numărul de zile necesare pentru monitorizare s-a exprimat in funcție de disponibilitatea de zile utilizându-se următoarele indicative:

M - număr minim de zile necesare pentru monitorizare;

O - număr optim de zile necesare monitorizării;

I - număr de zile ideal pentru efectuarea unei monitorizării cât mai calitative și complete.

 


Tabelul nr. 14

Planul de monitoring

Măsura de management

Scopul monitorizării

Indicator

Situația de referință - 2013

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitorizare

Cine efectuează monitorizarea

Perioada de monitorizare

Frecvența de monitorizare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

A. Monitorizări care se fac o dată la 5 ani, prin inventarieri complete

3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice cuibăritoare?

Număr perechi cuibăritoare

 

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Aprilie, Mai

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare cuibăritoare?

Număr perechi cuibăritoare

 

 

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Iunie, Iulie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice care iernează?

Număr indivizi care iernează

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Decembrie, Ianuarie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare care iernează?

Număr indivizi care iernează

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Decembrie, Ianuarie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice migratoare?

Număr indivizi staționari în timpul migrației

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Septembrie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare migratoare?

Număr indivizi prezenți în timpul migrației

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observare în jurul lacurilor şi a stufărișurilor

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Septembrie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Total zile/om necesare o dată la 5 ani

18

24

30

 

B. Monitorizări care se fac anual

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Afectează extinderea construcțiilor speciile din aria de protecție specială avifaunistică?

hectareafectate de construcții

 

Rapoarte de monitorizare

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

3

4

5

 

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

 

Se acționează pentru menținerea/ refacerea regimului hidric?

Toată suprafața cu regim hidric corespunzător

Toată suprafața cu regim hidric corespunzător

Rapoarte anuale

Observații directe

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

3

6

9

 

3.14. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specială avifaunistică ?

Nivelul populațiilor de păsări

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de teren

protocoale de monitorizare

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

10

20

20

Protocoale de monitorizare

3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specială avifaunistică ?

Nivelul populațiilor de păsări

Vezi în Tabelul 4. din Planul de management

Raport de cercetare

protocoale de monitorizare

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

5

10

15

Protocoale de monitorizare

Total zile/om necesare pentru monitorizările anuale

21

40

49

 

C. Monitorizări care se fac o dată la 6 luni

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Se asigură delimitarea coloniilor de păsări cu panouri și/sau semne de hotar din piatră sau din lemn?

Accesul în zone interzis

Nu sunt delimitate colonii de păsări aflate pe mal

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

6 luni

2

3

3

Se verifică dacă sunt presiuni şi amenințări directe

Total zile/om necesare o dată la 6 luni

2

3

3

 

D. Monitorizări care se fac lunar, pe toată perioada anului

 

Există acces de auto neautorizat în aria de protecțiespecială avifaunistică ?

număr acces auto neautorizat

Se efectuează exploatări de masă lemnoasă

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

Lunar

2

3

3

Se verifică dacă sunt amenințări directe

1.3. Gestionarea activităților de acvacultură astfel încât să se asigure condițiile pentru conservarea speciilor de interes conservative dependente de habitatele acvatice

Se folosesc dispozitive sonore pentru alungarea păsărilor ihtiofage?

dispozitive sonore

Se folosesc dispozitive sonore

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

Lunar

1

2

3

Se verifică dacă sunt amenințări directe

Total zile/om necesare pentru monitorizările lunare, pe toată perioada anului

4

6

9

 

 


BIBLIOGRAFIE

Báldi, A. Batári, P., Erdős, S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment.108:251–263.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M. 2006. Human facilitation of Phragmites australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti

Dudley N. 2008 Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate - http://propark.ro/ro/publicatii/ghidul-privind-aplicarea-categoriilor-de-management-al-ariilor-protejate-75.html

Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Gâştescu E, Gruescu I. S., 1973, Județul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică

Morariu T., Morariu E., Savu A., 1968, Lacurile Din România, Editura Științifică, București

Raport final al ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea limitelor ariilor de protecție specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, București

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J. 2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530 *Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Stolton S., Hockings M., Dudley N., MacKinnon K., Whitten T. şi Leverington F.: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. WWF International & The World Bank 2007.

Standard ocupaţional specialist arii protejate http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

Standard ocupațional pentru: Ranger arii protejate  http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

Colectivul de elaborare

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4

Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii, direcțiile de acțiune, respectiv măsurile de management au fost elaborate de S.C. Greenviro S.R.L. cu sprijinul experților Erika Stanciu, Tiberiu Chiricheș și Alina Ioniță.


ANEXELE

Anexa nr.1. la Planul de management: Fișa speciilor de păsări

 

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri

 

Speciile din Formularul standard:

barza albă -Ciconia ciconia, erete de stuf -Circus aeruginosus, vânturel de seară -Falco vespertinus, sfrâncioc cu frunte neagră-Lanius minor, ciocârlie de stol -Calandrella brachydactyla, ciocârlie de bărăgan -Melanocorypha calandra, fâsă de câmp -Anthus campestris,

 

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

viespar-Pernis apivorus, erete alb -Circus macrourus, erete vânăt -Circus cyaneus, eretele sur -Circus pygargus, șoim de iarnă -Falco columbarius, șoim călător -Falco peregrinus, sfrâncioc roșiatic -Lanius collurio, șorecar mare -Buteo rufinus, gaie neagră -Milvus migrans, dumbrăveancă -Coracias garrulus, pasărea ogorului -Burhinus oedicnemus, ciocârlie de pădure -Lullula arborea

 

Cerințele specifice ale speciilor privind habitatul

Indicatori posibili

Stare actuală

Starea de conservare favorabilă

Relevant pentru speciile:

Pajiști naturale sau seminaturale cu suficiente tufișuri și arbori existenți, care oferă loc de cuibărit și de odihnă/pândă speciilor vizate

 

Pajiștile oferă adăpost și suficientă hrană pentru speciile vizate, asigurând totodată și conectivitatea necesară

Suprafața pajiștilor naturale sau seminaturale

~ 92hectare

- Includerea în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat ariile din jurul localității Comănească care este inclusă în cadrul sitului ROSCI0305 Iancu-Plopu-Sărat-Comăneasca, care conține habitate importante de cuibărire, de hrănire, de migrare și de iernare pentru speciile de păsări de interes conservativ

- Includerea în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat islazul situat la vest de localitatea Movila Miresii care conține habitate importante de cuibărire, de hrănire, de migrare și de iernare pentru speciile de păsări de interes conservativ

Toate speciile.

% acoperire cu vegetație arbustivă

2,7 hectare

Minim 10 hectare

Falco vespertinus

Lanius collurio

Lanius minor

Buteo rufinus

Suprafețe anuale incendiate

Se incendiază

0 hectare

Toate speciile.

Suprafețe tratate cu pesticide

Se tratează

Numai în condițiile și cantitățile specificate de producător

Toate speciile.

Efective amfibieni și reptile.

Nu sunt date

efective naturale

Ciconia ciconia,

Buteo rufinus

Numărul mediu al câinilor ciobănești

Mai mult decât numărul maxim admis de lege

conform legii

Lanius collurio

Lanius minor

Numărul mediu pe hectar al câinilor ciobănești fără jujeu și al câinilor fără stăpân observați anual

Sunt prezenți câini hoinari

0

Lanius collurio

Lanius minor

% procent pajiști gestionate conform criteriilor de bune practice agricole

Nu sunt date

100%

 

Ciconia ciconia,

Falco vespertinus

Lanius collurio

Lanius minor

Buteo rufinus

Terenuri arabile caracterizate printr-un mozaic de parcele mici cu culturi diferite, cultivate în mod extensiv, în alternanță cu pârloage și vegetație lemnoasă.

Numărul culturi cu suprafața mai mare de 15 hectare

~0

0culturi

Toate speciile.

Procentul pârloagelor

0 din suprafața habitatelor terestre

Minim 10%.din suprafața habitatelor terestre

Toate speciile.

Suprafețe pe care au fost aplicate insecticide

Sunt aplicate

Numai în condițiile și cantitățile specificate de producător

Toate speciile.


II Specii dependente de habitate acvatice

 

Speciile din Formularul standard:

Pescăraș albastru -Alcedo atthis, rață roșie-Aythya nyroca, gâscă cu gât roșu-Branta ruficollis, chirighiță cu obraz alb -Chlidonias hybridus, chirighiță neagră -Chlidonias niger, egretă mare-Egretta alba, egretă mică -Egretta garzetta, piciorong-Himantopus himantopus, stârc pitic-Ixobrychus minutus, pescăruș mic-Larus minutus,cormoran mic-Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș-Philomachus pugnax, ciocîntors-Recurvirostra avosetta, fluierar de mlaștină -Tringa glareola,buhai de baltă-Botaurus stellaris,lopătar-Platalea leucorodia,țigănuș-Plegadis falcinellus,pelicanul comun -Pelecanus onocrotalus, ciovlică ruginie -Glareola pratincola, prundăraș de sărătură-Charadrius alexandrinus, stârc roșu-Ardea purpurea

 

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

barză neagră-Ciconia nigra, lebădă de iarnă -Cygnus cygnus, stârc de noapte-Nycticorax nycticorax, chiră de baltă-Sterna hirundo, chiră mică -Sterna albifrons, cufundar mic-Gavia stellata, corcodel de iarnă-Podiceps auritus, pelican creț-Pelecanus crispus, călifar roșu-Tadorna ferruginea, pescăruș cu cap negru -Larus melanocephalus, stârc galben-Ardeola ralloides, cocor -Grus grus, pescăraș rozalb -Larus genei, pescăriță râzătoare -Gelochelidon nilotica, ploier auriu-Pluvialis apricaria

 

Habitatul

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Relevant pentru speciile:

Ape dulci stătătoare, de mică adâncime - 30 – 100 cm, bogate în vegetaţie submergentă şi emergentă. Cele mai importante habitate de reproducere sunt reprezentate de bazine de apă dulce, eutrofe, de mică adâncime şi mlaştini cu vegetaţie submergentă, plutitoare, emergentă şi vegetaţie specifică de ţărm -ex. stufăriş, densă şi abundentă.

Suprafața lacului

1605 hectare

1605 hectare

Toate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie emergentă -Typha, Phragmites şi submergentă -Nymphaea, Utricularia şi Ceratophyllum

~30 hectare

100-130 hectare

Toate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie emergentă afectată de incendieri

0 hectare

0 hectare

Toate speciile

Concentrația în nitrați a apei

Peste 50 mg/l

Maxim 50 mg/l

Toate speciile

 

 


Anexa nr.2.1. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard

Figura 9. Distribuția speciei Botaurusstellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 10. Distribuția speciei Aythya nyroca în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 11. Distribuția speciei Ardea purpurea în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

 


Figura 12. Distribuția speciei Anthus campestris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 13. Distribuția speciei Alcedo atthis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 14. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 


Figura 15. Distribuția speciei Falco vespertinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

 

Figura 16. Distribuția speciei Coracias garrulus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 17. Distribuția speciei Circus aeruginosus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 


Figura 18. Distribuția speciei Ciconia ciconia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 19. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 20. Distribuția speciei Glareola pratincola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

 

Figura 21. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-. Sărat

 

 

 


Figura 22. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 23. Distribuția speciei Himantopus himantopus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 24. Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Anexa nr. 2.2. la Planul de management
Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 25. Distribuția speciei Sterna albifrons în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 26. Distribuția speciei Lanius collurio în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 


Figura 27. Distribuția speciei Sterna hirundo în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

Anexa nr. 2.3. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard

 


Figura 28. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 29. Distribuția speciei Branta ruficollis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 30. Distribuția speciei Botaurus stellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

 


Figura 31. Distribuția speciei Aythya nyroca în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 32. Distribuția speciei Ardea purpurea în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 33. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 34. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 35. Distribuția speciei Glareola pratincola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 36. Distribuția speciei Falco vespertinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 37.Distribuția speciei Coracias garrulus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

 

Figura 38. Distribuția speciei Ciconia ciconia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 39. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 40. Distribuția speciei Plegadis falcinellus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 41. Distribuția speciei Platalea leucorodia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 42. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 43. Distribuția speciei Tringa glareola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 



Figura 44. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 


Anexa nr. 2.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 45. Distribuția speciei Pluvialisapricaria în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 46. Distribuția speciei Larus melanocephalus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 47. Distribuția speciei Grus grus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 48. Distribuția speciei Gelochelidon nilotica în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

Figura 49. Distribuția speciei Gavia stellata în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 50. Distribuția speciei Burhinus oedicnemus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


Figura 51. Distribuția speciei Podiceps auritus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 


 

Figura 52. Distribuția speciilor migratoare care nu figurează în Formularul standard din situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 


Anexa nr. 2.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări carne iernează din Formularul standard

 

Figura 53. Distribuția speciei Botaurusstellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 

 

Figura 54. Distribuția speciei Branta ruficollis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 

 



Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard

Figura 55. Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

 



Anexa nr. 2.6. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări care ierneazăși care nu figurează în Formularul standard

Figura 56. Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în Formularul standard


 

Anexa nr. 3. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate

Direcții de acțiune

Prioritate

Salarii

Operaționale

Total cheltuieli directe

Programul 1: Managementul biodiversității

1.1 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

1

101945

41368

143313

1.2 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

1

88710

4444

93154

1.3 Refacerea condițiilor pentru speciile dependente de stufăriș

3

6167

204

6371

1.4 Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puțin la efectivele actuale a speciilor de interes de onitorizarea stării de conservare și a măsurilor de management pentru păstrarea cel puțin la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularul standard

1

61077

            22038

83115

Programul 2: Conștientizare și educație

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

1

53961

1019

54980

2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

1

35579

1019

36598

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

3

35579

1019

36598

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

2

35579

1019

36598

Programul 3: Management și monitorizare

3.1. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale.

1

17315

7283

24598

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

1

24312

283

24595

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

1

45066

1019

46085

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management.

1

173150

283

173433

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

2

29056

13160

42216

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

3

19568

2769

22337

3.7. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

3

7709

15849

23558

3.8. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

3

24312

1698

26010

3.9. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

1

23126

283

23409

3.10. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

1

39137

4519

43656

3.11. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

1

17196

226698

243894

3.12. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.

1

29056

120556

149612

3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.

1

128676

335400

464076

3.14. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

1

40916

3580

44496

3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

1

29056

1019

30075

3.16. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui management corespunzător

1

6475

2204

8679