Back

Plan de management ROSPA0077 Maxineni

 

PLANUL DE MANAGEMENTAL SITULUI NATURA 2000ROSPA0077 MĂXINENI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cuprins

1. INTRODUCERE. 4

1.1. Scurtă descriere a planului de management 4

1.2. Scopul Planului de Management 5

1.3. Cadrul legal al Planului de Management 7

1.4. Procesul de elaborare a planului de management 8

2. DESCRIEREA SITULUI 10

2.1. Informaţii Generale. 10

2.1.1. Localizare. 10

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management 11

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate. 11

2.2. Mediul fizic. 11

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief. 11

2.2.2. Hidrologia. 12

2.2.3. Clima. 12

2.2.4. Soluri 13

2.3. Mediul biotic. 14

2.3.1. Context biogeografic. 14

2.3.2. Fauna. 14

2.3.3. Ecosisteme. 32

2.3.4. Peisajul 32

2.3.5. Procese naturale. 32

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale. 33

2.4.1. Comunităţi 33

2.4.2. Factorii interesaţi 33

2.4.3. Aspecte socio-economice. 38

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor 39

2.4.5. Administratori și gestionări 40

2.4.6. Recreere și turism.. 41

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE. 41

3.1. Valori 41

3.2. Presiuni și amenințări 46

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate. 57

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT. 58

4.1. Viziunea. 58

4.2. Strategia de management 58

4.3. Planul de activităţi 58

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activităţi 65

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT. 71

5.1. Sistemul de luare a deciziilor 71

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management 71

5.2.1. Resurse umane. 72

5.2.2. Investiţii  - echipament și infrastructură. 72

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management 73

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management 73

BIBLIOGRAFIE. 82

ANEXELE. 84

Anexa nr.1. la Planul de management: Localizarea Sitului ROSPA0077 Măxineni 84

Anexa nr.2. la Planul de management: Aşezarea teritoriului Sitului ROSPA0077 Măxineni 85

Anexa nr.3. la Planul de management: Hartă geologică a sitului ROSPA0077 Măxineni 86

Anexa nr. 4. la Planul de management Situația corpurilor de apă din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE. 87

Anexa nr. 5. la Planul de management Fișa speciilor de păsări 88

Anexa nr. 6.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard  93

Anexa nr. 6.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard. 103

Anexa nr. 6.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard  106

Anexa nr. 6.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard. 120

Anexa nr. 6.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard  124

Anexa nr. 6.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard. 126

Anexa nr. 7. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate  127

 


1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

            Scopul desemnării Sitului ROSPA0077 Măxineniîl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea Europeană, adică speciile de păsări sălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009privind conservarea păsărilor sălbatice, existente în perimetrul său, menținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora.             Aria de Protecție Specială Avifaunistică Măxineni este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Viziunea, pe termen lung, pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0077 Măxineni oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-un management responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit.

Pentru realizarea acestei viziuni, este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină și să se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Obiectivul principal al Planului de management este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate periclita, pe termen lung, starea de conservare a tuturor valorilor naturale și poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile din această arie protejată nu sunt importante doar strict din punct de vedere al conservării naturii, dar și ca resurse naturale și sursă generatoare pentru asigurarea condițiilor de trai pentru comunitățile locale.

Pentru păstrarea acestor valori au fost planificate și urmează a fi implementate măsuri de management:

 

Obiective:

Obiectiv general 1:Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de acțiune necesare.

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea Custodelui ariilor protejate, ci a tuturor proprietarilor și administratorilor de terenuri, cât și a autorităților. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare și implicare activă a factorilor interesați.

Planul de management conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor, în baza cărora au fost stabilite direcțiile de acțiune prezentate în Planul de acțiune precum și activitățile și măsurile de management. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare pentru implementarea acțiunilor și măsurilor stabilite.

Acest plan se constituie într-un ghid util și important nu numai pentru custodele ariilor protejate, dar și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

1.2. Scopul Planului de Management

Planul de management stabilește strategia de management aariei protejate, direcțiile de acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizareamăsurilor.

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ” Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Proprietatea diversă asupra terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptativși participativ.

Planul de management urmărește:

  1. Protecțiași conservarea speciilor de păsări și a habitatelor acestora, diversității biologice, etnofolclorice, culturale și a elementelor de peisaj;
  2. Dezvoltarea unor relații armonioase între natură și societate, prin promovarea folosințelortradiționale ale terenurilor și resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;
  3. Încurajarea activitățiloreducaționaleși de conștientizare;
  4. Promovarea cercetării științificeși a monitorizării stării mediului;

Managementul adaptativ se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărei perioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul de activităţi a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor  în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptativ.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în procesul de elaborare a planului de management, cât și în implementarea acestuia.

Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru custodele ariei naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de managementpentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicareaautorităților,, iar ca urmare, Planul de activităţi stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității menținerii lor pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltarea durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante.

1.3. Cadrul legal al Planului de Management

Aria naturală protejată ROSPA0077 Măxineni a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 , cu modificările și completările ulterioare.Elaborarea planului de management al Sitului ROSPA0077 Măxineni s-a realizat în bazaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Legislaţia care a stat la baza elaborării  prezentului Plan de management:

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

 

  • Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

 

  • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
  • Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

 

  • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
  • Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

 

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile și strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesității promovării unor măsuri direcționate spre conservarea diversității biologice și dezvoltarea durabilă.

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecție speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 și ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Pe baza acestor date și informații, a fost realizată analiza contextului ariei protejate, evaluarea tendințelor în starea valorilor și impactul amenințărilor și presiunilor și au fost stabilite direcțiile principale de acțiune, stabilindu-se și o serie de măsuri și activități pentru realizarea obiectivelor.

Au fost parcurse următoarele etape:

  1. Colectarea de informații – inclusiv privind starea speciilor de păsări - și descrierea situației actuale a Sitului ROSPA0077 Măxineni;
  2. Acțiuni de informare și conștientizare;
  3. Confecționareași montarea panourilor informative;
  4. Activități de informare și publicitate privind proiectul;
  5. Realizarea unui website de prezentare: http://www.spamaxineni.ro/;
  6. Analiza valorilor ariilor protejate precum și a presiunilor și amenințărilor la adresa lor;
  7. Definirea viziunii și a programelor de management;
  8. Stabilirea obiectivelor, definirea direcțiilor de acțiune pentru programele stabilite, identificarea indicatorilor și stabilirea priorităților;
  9. Identificarea acțiunilor și măsurilor de management necesare și/sau recomandate pentru fiecare direcție de acțiune;
  10. Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare a implementării Planurilor de Management;
  11. O componentă esențială a elaborării planului a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea de întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;
  12. Elaborarea strategiei de implementare a Planului de management.

 

2. DESCRIEREA SITULUI

2.1. Informaţii Generale

Situl ROSPA0077 Măxineni se află în județul Brăila, în vecinătatea comunei Măxineni și are o suprafață de 1504hectare conform Formularului standard.

Situl a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică pentru protecția a 39 specii de păsări cuprinse în art.4 din Directiva 2009/147/CE și Anexa II din Directiva 92/43/CEEa Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Situl  este traversat de păsări aflate pe ruta de migraţie carpatică ce coboară din nordul ţării urmând în principal cursul Siretului.

Mediul biotic și abiotic din aria de protecție specială avifaunistică și vecinătățile acestuia conferă condiții propice de habitat necesar pentru reproducere, cuibărire, hrănire pentru  speciile de păsări. În urma inventarierilor efectuate s-a constatat că din totalul de 39 specii de interes conservativ din Formularul standard au fost identificate 24.

Marea majoritate din speciile identificate au stare de conservare medie sau redusă, necesitând măsuri active de management sau chiar de refacere a habitatelor a căror stare de conservare s-a degradat treptat în ultimii ani din cauza încetării desfășurării activităților de acvacultură, fapt ce a dus la reducerea considerabilă a habitatelor acvatice.

2.1.1. Localizare

Situl ROSPA0077 Măxineni se află în partea nordică a Judeţului Brăila, Regiunea Sud-Est şi este aşezat în Lunca Inferioară a Siretului, cu coordonatele geografice: 27o 36` 53” longitudine estică şi 45o 26` 41” latitudine nordică, pe teritoriul administrativ al comunei Măxineni. SuprafaţaSitului ROSPA0077 Măxinenieste de 1504 hectare. Din punct de vedere geografic teritoriul face parte din Câmpia Română.

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu teritoriul administrativ al comunei Măxineni întru-un procent de 11 % din totalul teritoriului administrativ al comunei, conform Hotărârii Guvernuluinr.1284/2007 , cu modificările și completările ulterioare.

Altitudinea minimă este de 1 m, cea medie de 12 m, iar cea maximă de 37 m.

În zonă se poate ajunge pe Drumul Național 23  - Brăila-Măxineni-Gulianca, din localităţile aflate pe drumul național:Măxineni, Corbu Nou şi Gulianca pleacă mai multe drumuri locale spre aria de protecție specială avifaunistică.

Situl ROSPA0077 Măxinenieste traversat de Drumul Comunal 1, drum de pământ ce face legătura între localitățile Corbu Vechi și Corbu Nou și  alte drumuri de pământ din fosta incintă a exploatației piscole.

Pe teritorul sitului nu se regăsesc alte clădiri în afară de cele folosite la exploatarea piscicolă care în prezent sunt părăsite. Deasemenea nu există alte forme de infrastructură în afară de drumurile de acces.

 

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona sitului

Situl ROSPA0077 Măxineni este inclus conform Directivei 2009/147/CE, desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare

Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin intermediul paginii de internethttp://atlas.anpm.ro/atlas#.

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSPA0077 Măxineni nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.

 

2.2. Mediul fizic

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief

Depozitele din zona, pe o grosime de 5-15 m, sunt de vârstă cuaternară-holocen superior și inferior. Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor sunt date de nisipurile de dune și depozitele loessoide.

Morfologic bazinelesunt situate într-o depresiune fără scurgere, în interiorul unei zone cu profil eolian. Din coloana stratigrafică rezultă că sub aceste depozite sunt probabil și depozite pleistocene caracterizate de nisipurile de Mostiștea cu grosimi cuprinse între 10-60 metri, de vârstă pleistocen superior, complexul marnos având grosimi între 10-80 metri, de vârstă pleistocen mediu și straturi de Frățești cu grosimi de 20-90 metri; nisipuri și pietrișuri cu trecere laterală la nisipuri argiloase de vârstă pleistocen inferior.

Acest tip de depresiune a luat naștere datorită acțiunii eoliene manifestate asupra nisipurilor fine ce formează cuvertura regiunii. Acțiunea eoliană s-a manifestat până la atingerea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic, care reprezintă sursa de alimentare.

Caracterul de braț mort, al Râului Siret, l-a avut balta Măxineni înainte de modificările care s-au făcut pentru utilizare în scop piscicol în urmă cu cel puțin trei decenii.

Particularitățile geologice și geomorfologice ale ariei protejate nu sunt de natură să influențeze negativ starea de conservare a speciilor conservative. Măsurile de conservare și acțiunile de conservare care se implementează pentru atingerea dezideratelor de conservare nu sunt afectate de condițiile geomorfologice deoarece acesta nu înregistrează o evoluție posibil periclitantă.

2.2.2. Hidrologia

Situl ROSPA0077 Măxinenicuprinde o amenajare de acvacultură formată din mai multe heleșteie. În prezent heleșteielesunt în număr de 3, și prezintă diferite mărimi. Au o adâncime variabilă care depinde atât de perioadele de secetă cât și de funcția de utilizarealor în procesul decreștere a peștelui: pepiniere, creștere. Din heleșteielerespective o parte sunt secate din cauza că activitatea de acvacultură nu se mai desfășoară în prezent, astfel cele care au secat parțial s-au acoperit cu stuf și altele au primit o altă folosință - agricolă.

            Alimentarea lor principală este din precipitații. Deși suntcu apă dulce în structura hidrochimică pot să apare săruri, sulfați datorită faptului că se întind pe un sol cu caracter solonceac.            Adâncimile mici pot fi explicate prin radiația solară ridicată, 125Kcal/m2. Precipitațiile nu pot completa total apa pierdută prin evaporație.

Caracteristicile hidrologice  au o influențămajoră asupra speciilor de păsări, deoarece starea de conservare se află într-o legătură directă cu disponibilitatea habitatelor acvatice, acestea fiind vitale pentru cuibărire, pasaj și hrănire.

2.2.3. Clima

Situl ROSPA0077 Măxineni se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu vară călduroasă și uscată datorită maselor de aer continentale.Precipitațiile sunt reduse. Clima este influențată de anticiclonul siberian ce influențează iernilereci fără strat de zăpadă.

            În lipsa obstacolelor orografice și forestiere vântul constituie un element climatic cu o influență majoră. Vânturile de nord, din nord-est și vest au frecvența cea mai mare. Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivățul, un vânt rece și uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcție nord, nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat și cald care bate vara din partea estică cu o frecvență mai mică.

            Din punct de vedere termic luna ianuarie este cea mai rece, iar luna iulie se prezintă cu temperaturile cele mai ridicate. Temperatura medie din 1961 până în 2010 este de 10,7o Celsius.

Datele anuale în perioada respectivă arată că temperatura medie anuală este ușor în creștere fiind 10,4o Celsius între 1961 - 1969 și 11,2o Celsius între 2000 - 2010.

                        Precipitațiile atmosferice anuale în general ajung la 500 mm/an, media ultimilor cincizeci de ani fiind 549 mm/an, valori care reflectă caracterul continental. Cantitatea precipitațiilorvariază de la un an la altul și nu arată tendințe crescătoare sau de scădere. Mai mult de jumătate din precipitațiile anuale cad în semestrul cald. Sub formă de zăpadă cade o cantitate de apă de aproximativ100 mm/an.

Temperatura și precipitațiile reprezintă cei mai importanți parametri climatici, întrucât influențează procesele fizice, biologice și chimice ce au loc în Situl ROSPA0077 Măxineni, dar și activitățile umane. În perioadele secetoase din cauza creșterii nivelului evapotranspirației și a precipitațiilor scăzute, scade nivelului luciului de apă, scădere care afectează structura șicompozițiavegetației. Aceste condiții îngreunează supraviețuirea și conservarea speciilor de păsări.

2.2.4. Soluri

Situl ROSPA0077 Măxineni este înconjurată cu aluviosoluri datorită faptului că se află între râurile Buzău și Siret. La formarea acestor tipuri de soluri a ajutat inund abilitatea teritoriului fiind prezent un relief foarte jos, dar și  materialul de bază format din nisipuri argiloase. Astfel s-au format salsodisoluri ca solonețulși solonceacul datorită prezenței condițiilor de formare ideale ale acestora, adică procesul de evaporare intensă care cauzează acumularea sărurilor din soluțiile ridicate prin capilaritate.

Tipurile de sol ce se regăsesc în perimetrul Sitului ROSPA0077 Măxineni și vecinătățile acestuia sunt complementare habitatelor acvatice în sensul că definesc o parte din habitatele de cuibărire și hrănire ale speciilor de interes conservativ. Deoarece tipurile de sol definesc habitate vitale pentru speciile de păsări de interes conservativeste importantă asigurarea conservării caracteristicelor acestora.

2.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0077 Măxineni face parte din bioregiunea stepică.

Situl ROSPA0077 Măxineni a fost desemnatîn special pentru conservarea unui număr de 39 de specii de păsări. Conform Formularului standardsunt prezente următoarele categorii: 39 specii din Anexa I  a Directivei 2009/147/CE, 45 specii de păsări migratoare, listate în anexele LegIi nr.13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonnla 23 iunie 1979 și 6 specii de păsări periclitate la nivel global.

2.3.1.Context biogeografic

Situl ROSPA0077 Măxineni face parte din bioregiunea stepică.

2.3.2. Fauna

Situl ROSPA0077 Măxinenia fost desemnat, conform Formularului standard, pentru conservarea unui număr de39 de specii de păsări din Directiva 2009/147/CE, 45 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

Menționăm că în cadrul proiectului POS Mediu s-a aprobat evaluarea doar a speciilor de păsări din Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

În cadrul proiectului s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

În total au fost identificate și inventariate 38 de specii de păsări de interes conservativ:

24specii de interes conservativ menționate la Anexa I a Directivei 2009/147/CE, din Formularul standard, precum șialte 14 specii de păsări de interes conservativ, menționate la Anexa I a Directivei 2009/147/CE,din care doar 5 specii sunt propuse pentru includerea în Formularul standard.

Celelalte 9 specii nu sunt propuse pentru includere, deoarece aria de protecție specială avifaunistică nu prezintă habitatele necesare acestor specii.

Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în Formularul standard.

 


 

Tabelul nr. 1

Speciile de interesconservativ menționate în Formularul standard

Nr. crt.

Nume specie

Denumire populară

Cod Natura 2000

Anexa din Directiva 2009/147/CE

Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Lista roșie globală

  1.  

Accipiter brevipes

Uliu cu picioare scurte

A402

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Anthus campestris

Fâsă de câmp

A255

1

3

mai puțin vulnerabil

  1.  

Aquila clanga

Acvila țipătoare mare

A090

1

3

vulnerabil

  1.  

Ardea purpurea

Stârc roșu

A029

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Ardeola ralloides

Stărc galben

A024

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Aythya nyroca

Rață roșie

A060

1

3

aproape amenințat

  1.  

Botaurus stellaris

Buhai de baltă

A021

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Branta ruficollis

Gâscă cu gât roșu

A396

1

3

periclitat

  1.  

Charadrius morinellus

Prundănaș de munte

A139

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Chlidonias hybridus

Chirighiță cu obraz alb

A196

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Ciconia ciconia

Barză albă

A031

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Ciconia nigra

Barză neagră

A030

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Circus aeruginosus

Erete de stuf

A081

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Circus pygargus

Erete sur

A084

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Crex crex

Cristel de câmp

A122

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Cygnus cygnus

Lebădă de iarnă

A038

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Egretta alba

Egretă mare

A027

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Egretta garzetta

Egretă mică

A026

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Falco cherrug

Șoim dunărean

A511

1

3

periclitat

  1.  

Gallinago media

Becațină mare

A154

1

3

apropare amenințat

  1.  

Glareola pratincola

Ciovlică ruginie

A135

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Grus grus

Cocor

A127

1

3, 4

mai puţin vulnerabil

  1.  

Haliaeetus albicilla

Codalb

A075

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Himantopus himantopus

Piciorong

A131

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Ixobrychus minutus

Stârc pitic

A022

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Mergus albellus

Ferestraș mic

A068

1

4

mai puţin vulnerabil

  1.  

Nycticorax nycticorax

Stârc de noapte

A023

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Pandion haliaetus

Uligan pescar

A094

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Pelecanus crispus

Pelican creț

A020

1

3

vulnerabil

  1.  

Pelecanus onocrotalus

Pelican comun

A019

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Phalacrocorax pygmaeus

Cormoran mic

A393

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Philomachus pugnax

Bătăuș

A151

1, 2

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Platalea leucorodia

Lopătar

A034

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Plegadis falcinellus

Țigănuș

A032

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Pluvialis apricaria

Ploier auriu

A140

1, 2, 3

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Porzana parva

Cresteț cenușiu

A120

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Recurvirostra avosetta

Ciocîntors

A132

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Sterna hirundo

Chiră de baltă

A193

1

3

mai puţin vulnerabil

  1.  

Tringa glareola

Fluierar de mlaștină

A166

1

3

mai puţin vulnerabil

 


Situaţia speciilor identificate în Situl ROSPA0077 Măxineni

În perioada 2012-2013 s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări , în baza cărora se poate estima starea actuală a speciilor.

Dintre cele 24 specii de păsări de interes conservativ, identificate în aria de protecție specială avifaunistică, 24 au stare de conservare nefavorabilă, necesitând măsuri active de management sau chiar de refacere. În majoritatea cazurilor intervențiile de management vor viza habitatele, astfel încât să beneficieze de acestea toate speciile dependente de habitatele respective.

 


 

Tabelul nr. 2

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate menționate în Formularul standard

Nr. crt.

Specia

Efective conform Formular standard

Efective conform inventarierilor

Starea de conservare

Reproducere

Iernat

Pasaj

Reproducere

Iernat

Pasaj

 

Anthus campestris

30-60 perechi

-

-

30-60 perechi

 

> 5 indivizi

Nefavorabilă

 

Ardea purpurea

> 2 perechi

-

-

> 2 perechi

-

-

Nefavorabilă

 

Ardeola ralloides

-

-

> 20 indivizi

-

-

> 1 indivizi

Nefavorabilă

 

Aythya nyroca

20-40 perechi

-

550-720indivizi

3-6 perechi

-

>25 indivizi

Nefavorabilă

 

Botaurus stellaris

> 1 indivizi

-

-

> 1 indivizi

-

-

Nefavorabilă

 

Charadrius morinellus

-

-

<127 indivizi

-

-

<127 indivizi

Nefavorabilă

 

Chlidonias hybridus

400-500 perechi

-

120 indivizi

60-80 perechi

-

>30 indivizi

Nefavorabilă

 

Ciconia ciconia

-

-

> 40 indivizi

-

-

>40 indivizi

Nefavorabilă

 

Circus aeruginosus

> 4 indivizi

-

-

> 4 indivizi

-

-

Nefavorabilă

 

Circus pygargus

-

-

10-20 indivizi

-

-

rar

Nefavorabilă

 

Cygnus cygnus

-

-

> 66 indivizi

-

> 50 indivizi

> 66 indivizi

Nefavorabilă

 

Egretta alba

-

-

> 40 indivizi

3-7 perechi

-

> 40 indivizi

Nefavorabilă

 

Egretta garzetta

-

-

> 150 indivizi

-

-

> 5 indivizi

Nefavorabilă

 

Glareola pratincola

30-80 perechi

-

-

-

-

> 20 indivizi

Nefavorabilă

 

Haliaeetus albicilla

-

-

> 2 indivizi

-

-

> 1 indivizi

Nefavorabilă

 

Himantopus himantopus

4-6 perechi

-

150-200 indivizi

0-1 perechi

-

rar

Nefavorabilă

 

Ixobrychus minutus

> 11 indivizi

-

-

> 11 indivizi

-

-

Nefavorabilă

 

Nycticorax nycticorax

-

-

> 120 indivizi

-

-

rar

Nefavorabilă

 

Phalacrocorax pygmaeus

-

-

> 120 indivizi

-

-

> 7 indivizi

Nefavorabilă

 

Philomachus pugnax

-

-

900-1100 indivizi

-

-

> 40 indivizi

Nefavorabilă

 

Pluvialis apricaria

-

< 350 indivizi

-

-

< 350 indivizi

-

Nefavorabilă

 

Porzana parva

> 36 indivizi

-

-

-

-

-

Nefavorabilă

 

Recurvirostra avosetta

-

-

80-110 indivizi

-

-

> 5 indivizi

Nefavorabilă

 

Tringa glareola

-

-

> 60 indivizi

-

-

> 10 indivizi

Nefavorabilă

 

Tabelul nr. 3

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate,altele decât cele incluse în Formularul standard

Nr. crt.

Specia

Efective conform inventarierilor

Stare de conservare

Rezident

Reproducere

Iernat

Pasaj

 

Circus cyaneus

     

0 – 5indivizi

Favorabilă

 

Gavia arctica

-

-

-

4 indivizi

Nefavorabilă

 

Buteo rufinus

-

-

-

1 – 5indivizi

Nefavorabilă

 

Aquila pomarina

-

-

-

5 indivizi

Favorabilă

 

Falco columbarius

-

-

-

3 indivizi-

Nefavorabilă

 

Falco vespertinus

     

peste 500 indivizi

Favorabilă

 

Lanius collurio

 

5 – 10 perechi

 

1 – 20 indivizi

Nefavorabilă

 

Larus melanocephalus

-

-

-

2 indivizi

Nefavorabilă

 

Luscinia svecica

 

3 – 15 perechi

 

10 – 30 indivizi

Favorabilă

 

Chlidonias niger

-

-

-

3 indivizi

Nefavorabilă

 

Asio flammeus

-

-

-

1 indivizi

Nefavorabilă

 

Oenanthe isabellina

-

-

-

1 indivizi

Nefavorabilă

 

Emberiza hortulana

-

-

-

3 indivizi

Nefavorabilă

 

Melanocorypha calandra

 

5 – 15 perechi

 

peste 20 indivizi

Nefavorabilă


2.3.3. Ecosisteme

Formularul standard al Sitului ROSPA0077 Măxineni conține următoarele categorii de ecosisteme:

  1. Ecosisteme acvatice
  2. Ecosistemede pajiște
  3. Agroecosisteme
  4. Ecosisteme antropogene

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol specific în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost și/sau loc de cuibărire pentru speciile de păsări.

La momentul inventarierilor, ecosistemele de apă acopereau o suprafață de 547,1hectare, ecosistemele de pajiști - 543,1hectare, agroecosistemele - 385,2hectare și ecosisteme artificiale 28,6 hectare. Ecosistemele acvatice au trecut printr-o degradare continuă în ultimii ani din cauza încetării activităților de acvacultură astfel suprafețele inițial ocupate de luciu de apă s-au acoperit cu stuf.

2.3.4. Peisajul

Situl ROSPA0077 Măxineni este amplasat pe suprafața unei foste unități de exploatare piscicolă. Luciul de apă ocupă un procent însemnat din suprafața sitului. Peisajul conține elemente naturale - pajiști sărate specifice zonelor de câmpie dar și elemente antropice : decantoare, canalele, construcții din beton, metal.

Toate elementele enumerate mai sus descriu un peisaj mozaicat cu diverse medii de viață/forme de relief - pajiște, teren agricol , stufăriș, miriște, zone ce reprezintă importante habitate de cuibărire pentru speciile de păsări.

2.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural dar sunt amplificate de agricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul sitului și vecinătăți. Cumulate cu folosirea irațională a îngrășămintelor sintetice, pesticidelor și ierbicidelor chimice de sinteză rezultă creșterea concentrațiilor de nitrați din sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei de suprafață, a celei subterane, cât și pentru speciile de interes ce cuibăresc pe sol.

Seceta printr-o cantitate redusă de precipitații poate fi considerată un proces natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede  - bălți, mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toate interacțiunile din lanțul trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea heleșteielor astfel reducându-se luciul de apă implicit și habitatul de hrănire.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale        

2.4.1. Comunităţi

Situl este situat pe teritoriul județului Brăila în regiunea Sud-Est.

În cadrul ultimului recensământ, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelul nr.4

Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului ROSPA0077 Măxineni

 

2012

2002

Unitate Administrativ-Teritorială

Populația stabilă

Populația stabilă

Măxineni

3310

3764

 

 

Populația din jurul SituluiROSPA0077 Măxineni conform informațiilor demai sus a scăzut cu un număr de 454de locuitori în perioada 2002 – 2012, adică cu 12%.

2.4.2. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care au interese economice sau de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr. 5

Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru aria protejată

1Influența: Capacitatea /posibilitatea de a influenţa decizii importante de management:  - +++ puternic/++ mediu/+ redus.

Nr. Crt

Instituţii, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în aria protejată

Rol / interes

Influenţa

 

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

  1.  

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Asigurarea cadrului legislativ, transpunerea  directivelor Uniunii Europene, implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional.

puternică

  1.  

Agenția Naționala de Protecție a Mediului

Implementarea politicilor de mediu

puternică

  1.  

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila

Implementarea politicilor de mediu la nivel local

puternică

  1.  

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Reglementarea activităților agricole și de dezvoltare rurală

medie

  1.  

Administrația Națională Apele Române, Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, Sistemul de gospodărire al apelor Brăila

Administrarea apelor aflate în proprietatea statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și a zonelor de protecție ale cursurilor de apă

puternică

  1.  

Agenția Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare

Gestionarea sistemelor hidroameliorative

puternică

  1.  

Asociația Județeana a Vânătorilor și Pescărilor Sportivi Brăila

Gestionarea fondurilor de vânătoare și a resursei piscicole

puternică

  1.  

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

Gestionarea resursei piscicole

puternică

  1.  

Asociațiile vânătorești care gestionează fondurile cinegetice

Gestionarea fondurilor cinegetice

puternică

  1.  

Administrația Națională Îmbunătățiri Funciare

Îmbunătățiri funciare, administrarea sistemelor de desecare și a construcțiilor aferente

puternică

  1.  

Agenția Domeniilor Statului

Concesionarea terenurilor statului cu destinaţie agricolă

puternică

  1.  

Autoritatea Națională pentru Turism

Reglementarea activităţii turistice

redusă

  1.  

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Reglementarea administrației publice

redusă

  1.  

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila

Inspecţie şi control din punct de vedere al protecţiei mediului  - sancţiuni, amenzi, restricţii

puternică

  1.  

Garda Forestieră  Focșani

Inspecţie şi control în silvicultură şi vânătoare.Reglementarea managementului forestier din afara fondului forestier

redusă

  1.  

Inspectoratul de Jandarmerie Judeţean Brăila

Ordine publică

 

 

redusă

 

Acordarea și controlul plăților pe suprafață

 

  1.  

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Brăila

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală

medie

 

Autorități ale administrației publice locale

 

  1.  

Consiliul Judeţean Brăila

Planificarea teritorială și strategică

Administrarea drumurilor județene

puternică

  1.  

Instituţia Prefectului a Judeţului Brăila

Asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a celorlalte acte normative precum şi a ordinii publice

puternică

  1.  

Primăria și Consiliul Local al comunei Măxineni

Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale

redusă

 

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

 

  1.  

Populația locală din aria protejată și din imediata vecinătate

Proprietari de terenuri, gestionari și/sau utilizatori de resurse

puternică

  1.  

Pescari

Utilizare resurselor piscicole, recreere

puternică

  1.  

Ciclişti

Recreere

redusă

  1.  

Vizitatori

Recreere

redusă

  1.  

Reprezentanți mass media

Informare, conștientizare

medie

 

Administrare infrastructură

 

 

  1.  

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

Administrarea drumurilor naționale

redusă

 

Școli, universități, muzee, institute de cercetare

 

  1.  

Universitatea Constantin Brâncoveanu

Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi a habitatelor protejate, informare, conştientizare

medie

  1.  

Școlile de pe teritoriul ariei protejate și din imediata vecinătate

Activităţi educative, informare, conştientizare

medie

 

Organizații neguvernamentale

 

 

  1.  

Societatea Ornitologică Română

Protecția mediului

puternică

  1.  

Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus

Protecția mediului

medie

 

Finanțatori

 

 

  1.  

Fundații, asociații, instituții ce gestionează fonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini activitatea ariei protejate

Sprijin pentru activități de conservare, educație, conștientizare și ecoturism, responsabilitate socio-economică

puternică

 

Dintre factorii interesați prezentați mai sus, din punct de vedere al obiectivelor sitului  un rol semnificativ au:

  1. Proprietarii și utilizatorii terenurilor agricole și gestionarii fondului forestier, care prin acțiunile lor de management determină calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de cuibărit.
  2. Primăriile ce au administrativul inclus în limitele ariei protejate.
  3. Societatea Ornitologică Română, care poate contribui în mod semnificativ la realizarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

2.4.3. Aspecte socio-economice

Activitățile economice specifice comunei Măxineni dar și vecinătăților sunt pescuitul, sectorul zootehnic  - creșterea bovinelor, ovinelor, împletituri de răchită, procesarea laptelui.

Produsele sunt comercializate prin intermediul magazinelor specializate și a târgurilor tradiționale organizate săptămânal.

Alte activitati economice principale desfășurate de agenți economici sunt: confecţionarea de încălţăminte, morărit, vulcanizare, tâmplărie PVC, prelucrare cherestea.

Pe raza comunei Măxineni se află 1560 de gospodării, 1501 locuințe. Populația beneficiază, pentru nevoile educative,  de un număr de 4 grădinițe, 5 școli și un liceu.

Principalele obiective turistice sunt :

  1. Mănăstirea "Matei Basarab" din Măxineni
  2. Ansamblul de arhitectură populară Corbu-Vechi
  3. Situl arheologic - sat Voineşti din comuna Măxineni
  4. Ruinele Bisericii "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" şi Mănăstirea Măxineni
  5. Lanţul de cazemate din cel de-al doilea război mondial

Proiectele administrației publice locale sunt legate de reabilitarea drumurilor comunale, construirea de parcuri, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă.

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu  teritoriul administrativ al comunei Măxineni întru-un procent de  11,21% din totalul teritoriului administrativ al comunei.

Suprafaţa ariei protejate este acoperită de apă pe o suprafață de 547,74 hectare. Zonele neacoperite de apă sunt reprezentate de pajiști - 543,1 hectare, din care 239,4 hectare sunt habitate umede.Terenurile agricole acoperă 385,2  hectare  din care 121  ,8 hectare sunt habitate umede. Drumurile acoperă aproximativ 28,6 hectare.

Tabelul nr. 6

Situația juridică, suprafețele și categoriile de terenuri

Grupuri de proprietari

Tipuri de proprietate

Pajiște

Terenuri agricole

Drumuri

Apă

Statul Român

Domeniul public al statului

 

 

28,6

547,1

Unități Administrative-Teritoriale

Domeniul public al unităților administrative-teritoriale

239,4

121      ,8

 

 

Persoane fizice

Proprietate privată a persoanelor fizice

303,7

263,4

 

 

Procent din suprafața totală a sitului

36,10

25,60

1,90

36,40

 

 

2.4.5. Administratori și gestionări

Situl ROSPA0077 Măxineni se administrează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, având la bază Planul de Management și Regulamentul, care sunt obligatorii de respectat de către custode și de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul acestuia.

În prezent aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0077 Măxineni nu a fost atribuită în custodie. Conform art. 20 din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările și completările ulterioare,, până la atribuirea în custodie responsabilitatea managementului revine Agenției pentru Protecția Mediului Brăila.

Această competență se asigură prin Biroul Calitatea Factorilor de Mediu care are responsabilități legate de ariile protejate, fără a avea resurse bugetare alocate special în acest scop.

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu un singur fond cinegetic, fondul nr. 17 - Corbu Vechi. Gestionarul fondului este Asociația Județeana a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi Brăila.

Speciile de păsări din Anexa II a Directivei 2009/147/CE, pot face obiectul vânătorii, iar speciile de păsări de interes conservativ nominalizate în anexa I a Directivei respectiv nu se pot vâna.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Este necesar avizul custodelui ariei naturale protejate atât pentru actualizarea documentațiilor de urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism – Planul de Urbanism Zonal, Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean, precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui.

2.4.6. Recreere și turism

Situl nu are importanță turistică în prezent. Speciile de păsări ar putea prezenta interes turistic.Viitorul custode al ariei protejate trebuie să includă și să armonizeze strategia de vizitare a ariei protejatecu  departementul responsabil de turism ale administrației publice locale.

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secţiune se prezintă principalele valori și amenințări din Situl ROSPA0077 Măxineniși se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

3.1. Valori

Principalele valori ale Sitului ROSPA0077 Măxineni sunt reprezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 7

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul ariei protejate

Valoarea identificată în sit şi vecinătatea acestuia

Importanţa

Ecosisteme acvatice și de zonă umedă

Calitatea și cantitatea apei, respectiv habitatelor din acest ecosistem sunt esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.

1530 Mlaştini şi stepe sărăturate panonice

Habitat de interes conservativ, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.

R1509 – Comunităţi vest pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum

Habitat de interes comunitar, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1513 – Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria pisidica

Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R1529 – Pajişti Ponto-panonice de Hordeum hystrix

Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată

R5309 – Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris

Habitat prioritar pentru conservare, fiind esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.

Anthus campestris - Fâsă de câmp

Specie de pasăre de interes conservativ, deşi este o specie larg răspândită, nu este comună nicăieri

Ardea purpurea - Stârc roșu

Specie de pasăre de interes conservativ care în ansamblu se află în descreștere

Ardeola ralloides - Stărc galben

Specie de pasăre de interes conservativ, cuibăreşte în jumătatea sudică a Europei, în România sunt populaţii mai mari

Aythya nyroca - Rață roșie

Specie de pasăre de interes conservativ, în România este o specie cuibăritoare în Dobrogea  - cu efective mari în Delta Dunării, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat și mai izolat și mai rar în Transilvania. Efective mai mari se înregistrează în pasaj. În timpul iernii este rar observată, mai la ales la sud de România.

Botaurus stellaris - Buhai de baltă

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este cuibăritoare în lunca și Delta Dunării și în majoritatea zonelor umede cu stufăriș dens din toată țara

Charadrius morinellus - Prundănaș de munte

Specie de pasăre de interes conservativ. Prundărașul de munte cuibărește în zone înalte, deschise, pe creste și platouri montane, acolo unde vegetația este rară

Chlidonias hybridus - Chirighiță cu obraz alb

Specie de pasăre de interes conservativ, populația reprezintă peste 10% din populația Europeană deci are o importantă continentală deosebită

Ciconia ciconia - Barză albă

Specie de pasăre de interes conservativ, datorită mai ales a desecării excesive a zonelor umede în multe părți ale țăriipopulația a suferit o diminuarea accentuată

Circus aeruginosus - Erete de stuf

Specie de pasăre de interes conservativ, la nivel național este o specie larg răspândită, este întâlnită preponderent în perioadele de pasaj

Circus pygargus - Erete sur

Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie cu largă răspândire pe continentul  european. Iernează în Africa, iar exemplarele tinere îşi petrec prima vară în cartierele de iernare

Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă

Specie de pasăre de interes conservativ , în România specia iernează  mai ales în Delta Dunării, în sistemul lagunar și  pe bălţile din sudul și estul ţării. De asemenea,  poate fi observată în efective mai mici și pe lacurile din Transilvania sau din vestul României

Egretta alba - Egretă mare

Specie de pasăre de interes conservativ, în ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creștere

Egretta garzetta - Egretă mică

Specie de pasăre de interes conservativ, preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de copaci necesare cuibăritului. Este specia cea mai tăcută dintre egrete. Cuibărește în colonii mixte alături de alte specii de stârci și cormorani

Glareola pratincola - Ciovlică ruginie

Specie de pasăre de interes conservativ, ciovlica ruginie este o specie caracteristică zonelor deschise, sărăturoase, nisipoase, cu puţină  vegetaţie, aflate în apropierea lagunelor. Are un  zbor elegant şi spectaculos, care aminteşte de  cel al rândunicii

Haliaeetus albicilla - Codalb

Specie de pasăre de interes conservativ , în România preferă păduri ripariene din apropierea zonelor umede, situate până la altitudinea  de 200 m, principala populație reproducătoare  din țară fiind în Dobrogea, în zona Dunării.

Himantopus himantopus - Piciorong

Specie de pasăre de interes conservativ, unul dintre cele mai caracteristice și elegante limicole din România

Ixobrychus minutus - Stârc pitic

Specie de pasăre de interes conservativ, o pasăre sfioasă, oaspete de vară la noi în ţară

Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte

Specie de pasăre de interes conservativ, este oaspete de vară, populațiadin România este importantă pe plan european

Phalacrocorax pygmaeus - Cormoran mic

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este migratoare parțial, populația este cea mai importantă populațienațională pe plan global

Philomachus pugnax - Bătăuș

Specie de pasăre de interes conservativ, întâlnindu-se frecvent și în țara noastră în timpul migrației

Pluvialis apricaria - Ploier auriu

Specie de pasăre de interes conservativ, în România această specie poate fi observată numai în timpul migrației

Porzana parva - Cresteț cenușiu

Specie de pasăre de interes conservativ, în România se regăseşte în principal în zona Deltei Dunării, de-a lungul Dunării şi în câteva zone din Transilvania. Este o specie migratoare ce iernează în Africa şi Peninsula Arabiei

Recurvirostra avosetta - Ciocîntors

Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie rară și migratoare

Tringa glareola - Fluierar de mlaștină

Specie de pasăre de interes conservativ, În România este o specie comună de pasaj întâlnita în văile râurilor, în jurul lacurilor sau pe terenurile invadate de ape sau de pe care apele de inundație se retrag din diferite locuri din țară, dar mai ales în sud-est

Circus cyaneus - Erete vânăt

Specie de pasăre de interes conservativ, populația europeană a speciei este relativ mică și se află în descreștere

Falco vespertinus - Vânturel de seară

Specie de pasăre de interes conservativ, în România șoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat și denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică

Lanius collurio - Sfrâncioc roșiatic

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristic zonelor  agricole deschise de pășune, cu multe tufișuri  și mărăcinișuri

Luscinia svecica - Gușă vânătă

Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia cuibărește îndeosebi în Delta Dunării, dar și în Câmpia Banatului, în Bărăgan  și în Crișana, acolo unde întâlnește habitatul caracteristic

Melanocorypha calandra - Ciocârlie de bărăgan

Specie de pasăre de interes conservativ, este caracteristică regiunilor joase aride şi cultivate, pajiștilor şi stepelor naturale

Gavia arctica - Cufundar polar

Specie de pasăre de interes conservativ, sunt păsări migratoare, iernează pe lacuri și pe mare. Vara, nota distinctivă o constituie gâtul și bărbia de culoare neagră și creștetul gri închis.

Buteo rufinus - Șorecar mare

Cuibărește în zone aride şi semi deșertice, dar și în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante ușoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adaptează  şi zonelor împădurite cu copaci rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere

Aquila pomarina - Acvila țipătoare mică

Specie de pasăre de interes conservativ, o specie monotipică cu un areal relativ restrâns. Cuibăreşte doar în partea estică al Europei

Falco columbarius - Șoim de iarnă

Specie de pasăre de interes conservativ. În România şoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat şi denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică, în special în zonele de câmpie

Larus melanocephalus - Pescăruș cu cap negru

Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor umede, deschise, lagunare și de coastă. Se adaptează ușor la diferite tipuri de habitat; în migraţie apare în zone umede, lacuri, zone lagunare și de coastă, dar și în zone agricole și pășuni

Chlidonias niger - Chirighiță neagră

Specie de pasăre de interes conservativ, în descreștere în majoritatea ţărilor, inclusiv România

Asio flammeus - Ciuf de câmp

Specie de pasăre de interes conservativ, în România, ciuful de câmp este întâlnit de obicei în numere scăzute în câmpiile din vestul țării, în sud, precum și în Dobrogea.

Oenanthe isabellina - Pietrar răsăritean

Specie de pasăre de interes conservativ, habitatul specific este reprezentat de stepă și semideșert ,cu suprafețe întinse, situate în climatul cald și arid, până la altitudinea de 3.500 m

Emberiza hortulana - Presură de grădină

Specie de pasăre de interes conservativ, preferă lanurile de porumb și terenurile vecine acestuia. Migrează în stoluri  mici formate din 5-50 de exemplare

 

3.2. Presiuni și amenințări

Identificarea activităţilor cu potențial impact - presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Identificarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes conservativ a fost realizată de către experții  care au colectat în teren datele și informațiile cu privire la habitate și specii, utilizând clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Din punct de vedere al temporalității activităţilor cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Presiunile actuală sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă. Amenințările viitoare sunt acele activități cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

Tabel nr. 8

Natura și intensitatea presiunilor

Presiune/Ameninţare minoră

Presiune/Ameninţare moderată

Presiune/Ameninţare majoră

Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management

Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil

Necesită acţiuni de management cu prioritate

Cu impact mic

Cu impact mediu

Cu impact major

1

2

3

 


Tabelul nr. 9

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

Ameninţarea / Presiunea identificată

Valoarea la care se face referire

 

Explicații

 

Nivel impact estimat

Presiuni

Amenințări

2. Agricultură

2.3. Creşterea animalelor şi zootehnia

Pășunat intensiv

Habitatulul 1530 Mlaştini şi stepe sărăturate panonice  - R1509, R1513, R1529

Localizare: pe marginea digurilor și în bazinele secate

Cauza:  management inadecvat al activității pastorale

Impact: degradarea habitatelor

2

3

Habitatele de hrănire a speciei Gâscă cu gât roşu  - Brantaruficollis , Erete sur - Circuspygargus , Piciorong  - Himantopushimantopus , Ciovlică ruginie  - Glareolapratincola , Fâsă de câmp  - Anthuscampestris , Şorecar mare  - Buteorufinus , Vânturel de seară  - Falcovespertinus , Şoim de iarnă  - Falcocolumbarius , Ciuf de câmp  - Asioflammeus , Pietrar răsăritean  - Oenantheisabellina

Localizare:  pășuni din  aria de protecție  specială avifaunistică

Cauza: management inadecvat al activității pastorale

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre , scăderea nivelului biodiversităţii, dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor, facilitând înmulţirea speciilor ruderale, rezistente la păşunat: Cynodondactylon, Agropyronrepens, Eryngium campestris, Hordeumhystrix.Prin acest proces scade valoarea furajeră a păşunii.

1

2

Habitatele deschise cu vegetație joasă și populațiile speciei Ploier auriu  - Pluvialisapricaria

Localizare: păşunea de la intrarea în localitatea Gulianca, de pe ambele părţi ale drumului principal

Cauza: management inadecvat al activității pastorale

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre , scăderea nivelului biodiversităţii, dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor

1

2

Habitatele deschise de șes a speciilor Ciocârlie de bărăgan  - Melanocoryphacalandra , Ciovlică ruginie  - Glareolapratincola , Fâsă de câmp  - Anthuscampestris

Localizare: pășunile din aria de protecție  specială avifaunistică

Cauza:  management inadecvat al activității pastorale

Impact: distrugerea cuiburilor

2

2

Prezența câinilor ciobănești

Populațiile speciilor Ciocârlie de bărăgan  - Melanocoryphacalandra , Piciorong  - Himantopushimantopus , Ciovlică ruginie  - Glareolapratincola , Fâsă de camp  - Anthuscampestris

Localizare: pășuni și terenuri agricole din  aria de protecție specială  avifaunistică

Cauza: management inadecvat al activității pastorale - depășirea număr decâini prevăzut de lege, inexistența controlului din partea autorităților responsabile)

Impact: descreșterea populațiilor

1

2

Ameninţări generate de exploatarea resurselor neregenerabile

5. Utilizarea resurselor biologice și afectarea acestora

5.1. Vânătoarea, uciderea și capturarea animalelor terestre  - legal sau ilegal

Vânătoare

Populațiile migratoare a speciilor Gâscă cu gât roşu  - Brantaruficollis , Ciocârlie de bărăgan  - Melanocoryphacalandra , Vânturel de seară  - Falcovespertinus

Localizare: pe toate suprafețele din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: management inadecvat al activității cinegetice

Impact: uciderea indivizilor migratori

2

2

5.3. Exploatarea forestieră și extragerea lemnului

Tăierea arborilor de pe marginea drumurilor

 

Habitatele de migrație cu arbori de-a lungul drumurilor a speciei Vânturel de seară  - Falcovespertinus

Localizare:șiruri de arbori de-a lungul drumurilor în  aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: asigurarea condițiilor de siguranță a traficului

Impact: periclitează populațiile migratoare

1

2

Tăierea stufărișului

Habitatele de cuibărire și de migrație cu stufărişuri a specieiSfrâncioc roşiatic  - Laniuscollurio

Localizare: stufărişurile din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: nereglementarea interzicerii tăierii stufărișului

Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire și scăderea efectivului

1

2

6. Intruziune umană și perturbări

6.5. Alte forme de perturbări

Activități umane

Populațiile speciilor Stârc roşu  - Ardeapurpurea , Cresteţ cenuşiu  - Porzanaparva

Localizare: stufărișurile din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea păsărilor

1

2

Populațiile  speciilor Stârc galben  - Ardeolaralloides , Egretă mică  - Egrettagarzetta , Stârc pitic Ixobrychusminutus , Stârc de noapte  - Nycticoraxnycticorax

Localizare: canalul înstufărit de pe marginea drumului care leagă localităţile Corbu Nou şi Corbu Vechi

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea păsărilor

1

2

6.3. Alte forme de perturbări  - pătrunderea ilegală, accesul, vandalismul

Prezența pisicilor și câinilor hoinari

Populațiile speciilor Ciocârlie de bărăgan  - Melanocoryphacalandra , Piciorong  - Himantopushimantopus , Ciovlică ruginie  - Glareolapratincola , Fâsă de camp  - Anthuscampestris

Localizare: stufărișuri, habitate umede, pe pășuni și pe terenuri arabile în aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: neîndeplinirea obligațiilor de către autoritățile locale, privind managementul câinilor hoinari

Impact: distrugerea pontei și descreșterea populațiilor de păsări

2

2

Perturbarea intenționatăa  indivizilor de specii de păsări de interes conservativ,distrugerea cuiburilor

Populațiile speciilor Ciocârlie de bărăgan  - Melanocoryphacalandra , Piciorong  - Himantopushimantopus , Ciovlică ruginie  - Glareolapratincola , Fâsă de camp  - Anthuscampestris

Localizare: pajiștile din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: lipsa panourilor de informare

Impact: deranjarea indivizilor de specii de păsări de interes conservativ distrugerea cuiburilor

1

2

7. Modificări ale sistemelor naturale

7.1. Incendii și stingerea acestora

Arderea stufărișurilor

 

Habitatele pe maluri cu vegetație ierboasă mai înaltă a speciilor Stârc galben  - Ardeolaralloides , Buhai de baltă  - Botaurusstellaris , Gâscă cu gât roşu  - Brantaruficollis , Codalb  - Haliaaetusalbicilla , Erete de stuf  - Circusaeruginosus , Egretă mare  - Egrettaalba , Egretă mică  - Egrettagarzetta , Stârc pitic  - Ixobrychusminutus , Stârc roşu  - Ardeapurpurea , Cresteţ cenuşiu  - Porzanaparva

Localizare:pe malurile cu vegetaţie ierboasă înaltă

Cauza: nerespectarea prevederilor ce interzic arderea stufărișului

Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire și scăderea efectivului

1

3

9. Poluarea  - provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate

9.4. Efluenţi din agricultură şi silvicultură

Aplicarea îngrășămintelor sintetice

Habitatele de hrănire a speciei Gâscă cu gât roşu  - Brantaruficollis , Barză albă  - Ciconiaciconia , Şorecar mare  - Buteorufinus , Şoim de iarnă  - Falcocolumbarius

Localizare: pe terenuri agricole din  aria de protecție specialăavifaunistică

Cauza: folosirea în exces a îngrășămintelor sintetice

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre , scăderea nivelului biodiversităţii, dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor

1

2

Folosirea pesticidelor pe terenurile agricole

Habitatele de migrare a speciilor Erete sur  - Circuspygargus , Acvilă ţipătoare mică  - Aquilapomarina , Vânturel de seară  - Falcovespertinus , Ciuf de câmp  - Asioflammeus , Presură de grădină  - Emberizahortulana

Localizare: terenurile  agricole din  aria de protecție specialăavifaunistică

Cauza: folosirea pesticidelor în scopul creșterii producției agricole

Impact: scăderea efectivului prin consumarea unei hrane otrăvite

1

2

9.5. Deșeuri

Depozitarea ilegală a deșeurilor menajere și de construcții

Habitatele a speciilor de interes conservativ

Localizare:pe toată suprafața sitului

Cauza:  management deficitar al deșeurilor, lipsa conștientizării și a educației ecologice

Impact: poluarea apelor și a solului, care conduce la pătrunderea substanţelor toxice în lanţurile trofice

1

2

11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau altor fenomene climatice extreme

11.2. Secete

Secetă în regiune

Habitatele a speciilor de păsări de interes conservativ

Localizare: corpurile de apă din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: secetă înregistrată în regiune/lipsa măsurilor care sa reducă fenomenul secării

Impact: restrângerea habitatelor speciilor de păsări de interes conservativ

2

3

Habitatele cu vegetație palustră a speciilor Erete de stuf  - Circusaeruginosus , Egretă mare  - Egrettaalba , Egretă mică  - Egrettagarzetta , Stârc pitic  - Ixobrychusminutus , Stârc roşu  - Ardeapurpurea , Cresteţ cenuşiu  - Porzanaparva

Localizare: pe malurile cu vegetaţie ierboasă înaltă

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației și precipitațiile scăzute

Impact: distrugerea habitatelor de migrație și de cuibărire a speciilor

2

3

Populațiile migratoare a speciilor Lebădă de iarnă  - Cygnuscygnus , Ferestraş mic  - Mergusalbellus , Stârc de noapte  - Nycticoraxnycticorax , Uligan pescar  - Pandionhaliaetus , Pelican creţ  - Pelecanuscrispus , Chiră de baltă  - Sternahirundo , Fluierar de mlaştină  - Tringaglareola , Lopătar  - Platalealeucorodia , Cocor  - Grusgrus , Becaţină mare  - Gallinagomedia , Pelican comun  - Pelecanusonocrotalus , Bătăuş  - Philomachuspugnax

Localizare: pe toate suprafețele cu apă deschisă din  aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației și precipitații scăzute

Impact: distrugerea habitatelor de migrație și scăderea efectivului

2

3

Habitate acvatice cu vegetație plutitoare a speciei Chirighiţă cu obraz alb  - Chlidoniashybridus

 

Localizare: pe corpurilor de apă din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației și precipitații scăzute

Impact: distrugerea habitatelor de migrație și de cuibărire și scăderea efectivului

2

3

Habitate acvatice cu vegetație plutitotiare a speciilor Pescăruş cu cap negru  - Larusmelanocephalus , Chirighiţă neagră  - Chlidoniasniger

Localizare: pe corpurilor de apă din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației și precipitații scăzute

Impact: distrugerea habitatelor de migrație și scăderea efectivului

2

3

Desalinizarea habitatelor și dispariția speciilor caracteristice pentru sărături importante pentru întreaga faună, facilitează invazia

Habitatele de sărături și habitatele umede

Localizare:corpurile de apă din aria de protecție specială avifaunistică

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației și precipitații scăzute

Impact: distrugerea habitatelor

2

3

 

 


3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

Aria protejată prezintă terenuri arabile astfel una dintre amenințările la adresa speciilor este reprezentata de poluarea cu substanțe chimice: fertilizatori, pesticide din agricultură. De asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei: pescuit, tranzit, diverse, sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări.

Pe termen mediu-lung s-a constatat, în urma inventarierilor și evaluărilor din teren, o tendință clară de intensificare a amenințărilor la adresa speciilor.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a sitului. Managementul acestora este extrem de importantă pentru menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări. Este necesară ca o mare parte din activitatea custodelui să se concentreze asupra reglementării proiectelor și activităților ce se desfășoară sau se vor desfășura în imediata vecinătate a sitului.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate, pe termen mediu, cu stimulente financiare - plăți compensatorii acolo unde sunt necesare astfel de măsuri.

Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate pentru speciile de păsări, se evaluează starea de conservare a speciilor nu numai prininventariere exemplarelor sau a perechilor cuibăritoare, dar și a habitatelor de hrană, de cuibărire sau a altor variabile care influențează statutul de conservare : presiuni, amenințări.

Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare variabilă descrisă mai sus are tendințe separate.Habitatul de cuibărire - pășune, pajiște, stufăriș - estesupus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire  - habitat acvatic – reprezentat de suprafața corpurilor de apă.

Riscul major în aria protejată este reprezentat de secare. Prin secare se reduc habitatele vitale speciilor de păsări astfel se reduce puternic capacitatea de încărcare a ecosistemului și implicit aceasta generează reducerea efectivelor de păsări.

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4.1. Viziunea

Situl ROSPA0077 Măxineni oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european în urma managementului responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ/sportiv.

4.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor propuse:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de acțiune necesare.

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

4.3. Planul de activităţi

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programeledefinite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activități sunt descrise în Capitolul 4.4. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor și sunt redate în fișa speciei/habitatului Tabelul. 11 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specific.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de acțiune descrise în Planul de activităţi, obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la Capitolul 1, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu adminsitratorul ariei protejate , fapt reflectat în coloana ”Responsabilitate pentru implementare” din Tabelul 10.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite.

Având în vedere resursele limitate de care dispune Custodele, precum și faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de acțiune au fost prioritizate după cum urmează:

  1. prioritatea 1 – direcțiile de acțiune care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
  2. prioritatea 2 – direcțiile importante de acțiune, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
  3. prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ ariei protejate. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

Tabelul nr. 10

Principalele direcții de acțiune

Direcții de acțiune

Indicator de evaluare

Prioritate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitatea principală pentru implementare

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectivspecific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Nivel populațional conform evaluărilor din 2013

 

Suprafața habitatelor de care depind speciile

Terenuri arabile și pajiști utilizate/administrate conform cerințelor speciilor

1

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului proprietari, utilizatori de terenuri, autorități locale, Asociațiile ce gestionează fondurile cinegetice,

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Nivel populațional conform evaluărilor din 2013

 

Suprafața habitatelor de care depind speciile

 

1

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului, autorități locale, Garda Națională de Mediu, Asociațiile ce gestionează fondurile cinegetice, Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare

1.3. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puţin  la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularul standard

Elaborarea studiului pentru speciile nou inventariate

2

Custode Agenția pentru Protecția Mediului

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de acțiune necesare.

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

Plan de comunicare

1

 

 

 

 

Custode

2.2.Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

Minim 2 puncte de informare

Minim 4 panouri de informare

Minim 1 punct de vizitare

1

Custode

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

Minim 2 prezentări în școli/an

Minim 2 sesiuni pe teren/an

3

Custode

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

1 Strategie de vizitare

2

Custode

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectivspecific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane

3.1.Emiterea de avize în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al planurilor și proiectelor.

Nr. puncte de vedere

 

Nr. avize

1

Custode

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

Nr. controale

1

Custode

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Cel puțin 10 patrulări pe lună în medie

1

Custode

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management.

Minim 3 persoane cu contract permanent de muncă

1

Custode

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

Minim 3 cursuri/schimburi de experiență pe an

2

Custode

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

Cel puțin 30 voluntari cooptați

3

Custode

3.7. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale..

Nr. tarife stabilite conform prevederilor legale

1

Custode

3.8. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

Cel puțin 3 parteneriate

3

Custode

3.9. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

Lista temelor identificate

Cel puțin o temă în curs de cercetare

3

Custode

3.10. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

1 sediu

1

Custode

3.11. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

1 plan de lucru pe an

1

Custode

3.12. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

Cel puțin 2 mijloace de transport

1

Custode

3.13. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.

Cel puțin 6 protocoale de monitorizare elaborate

1

Custode

3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.

Colectarea cel puțin a informațiilor legate de activitățile cu prioritatea 1

1

Custode

3.15. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

Cel puțin o evaluare pe an

1

Custode

3.16. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

Cel puțin o analiză pe an

1

Custode


4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activităţi

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de activităţi este necesar să fie planificate și să fie realizezate activități de management și să fie stabilte măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către Custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate posibile activități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea măsurilor de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul Operațional vor fi definite și alte activități și măsuri, carevor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, Custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelulnr.11

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice

Direcții de acțiune

 

Activități și măsuri specifice

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Activități de management:

Patrulări, avizări de planuri/proiecte/activități, informare-conștientizare

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul habitatelor agricole

Măsuri specifice:

  1. Pășunatul este interzis pe o lățime de 30 m de la limita luciului de apă în perioada de 1 februarie - 30 iunie.
  2. Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor
  3. Aplicarea măsurilor de agromediu
  4. Gestionarea durabilă a pajiștilor: transpunerea măsurilor din planul de management în amenajamentele și regulamentele pastorale, aprobarea acestora de către primării cu avizul custodelui, informarea utilizatorilor de pășuni. Stabilirea unei zone tampon în jurul corpurilor de apă în care să nu se permită nici instalarea de stâne – târlirea, nici accesul animalelor, îndeosebi acolo unde pajiștea este habitat de cuibărire, în perioada de reproducere
  5. Utilizarea substanțelor chimice în agricultură, pe terenurile agricole limitrofe corpurilor de apă, se va face doar în condițiile și cantitățile specificate de producător, prin operatori autorizați
  6. Gestionarea practicilor agricole în conformitate cu codul de bune practici agricole și normele de ecocondiționalitate
  7. Gestionare durabilă a resurselor cinegetice: transpunerea măsurilor din planul de management în planul de management cinegetic, stabilirea zonelor în care exercitarea vânătorii este interzisă, stabilirea cotelor de extras împreună cu custodele, pe baza rezultatelor monitorizării
  8. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate
  9. Controlul circulației motorizate în afara drumurilor  publice.
  10. Refacerea Formularelor standard pentru reflectarea corespunzătoare a valorilor de conservare din aria de protecție specială avifaunistică;
  11. Folosirea numărului maxim de câini prevăzut de lege la fiecare stână. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu;
  12. Îndepărtarea câinilor și pisicilor domestice hoinare

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Activități de management:

  1. Patrulări, emiterea avizului custodelui pentru reglementarea planuri și proiecte, informare-conștientizare.
  2. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru conservarea habitatelor acvatice

Măsuri specifice:

  1. Menținerea habitatelor umede.
  2. Interzicerea desecărilor în habitatele umede.
  3. Gestionarea durabilă a activităților de acvacultură și pescuit recreativ/sportiv sau de agrement: operatori licențiați și autorizați, aplicarea măsurilor de acvamediu
  4. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate
  5. Interzicerea deversării de materie organică sau alte substanțe, ce pot duce la eutrofizare;
  6. Menținerea / Refacerea parametrilor fizico-chimici și biochimici de calitate a apei;
  7. Stabilirea unei zone tampon în jurul corpurilor de apă în care să nu se permită nici instalarea de stâne – târlirea, nici accesul animalelor, îndeosebi acolo unde pajiștea este habitat de cuibărire, în perioada de reproducere.
  8. Accesul pescarilor și turiștilor se va face doar în afara coloniilor aflate pe mal.
  9. Prevenirea incendierii stufului;

1.3. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puțin la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularul standard

Activități de management:

Elaborarea protocoalelor de monitorizare a speciilor de păsări.

Măsuri specifice:

Monitorizarea speciilor de păsări pe baza protocoalelor de monitorizare

Programul 2: Conștientizare și educație ecologică

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați.

Activități de management:

Elaborare Strategie de comunicare și actualizare Plan de comunicare

2.2.Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

Activități de management:

  1. Stabilirea a 2 puncte administrative, în care, periodic, se vor colecta cereri și se vor transmite informații de la și către cetățenii și factorii interesați .
  2. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru confecționarea și amplasarea a minim 4 panouri informative noi, în punctele principale de acces în aria de protecție specialăavifaunistică.
  3. Organizarea unui birou/centru de vizitare/informare interactiv pentru informarea factorilor interesați

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

Activități de management:

  1. Organizarea a minim 3 prezentări la școlile din comunități în fiecare an.
  2. Organizarea a minim 2 sesiuni interactive de educație ecologică pe teren, în fiecare an, care să cuprindă posibilități cât mai educative/practice de lucru cu natura și factorii ei

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

Activități de management:

Elaborare Strategie de vizitare a sitului

Programul 3: Management și monitorizare:

3.1.Emiterea de avize în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al planurilor și proiectelor.

Activități de management:

Evaluarea oricărui proiect care necesită sau sunt solicitate puncte de vedere. Analiza punctelor de vedere prin prisma necesităților de conservare ale valorilor ariei protejate.

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

Activități de management:

Urmărirea pe teren a evoluției proiectelor avizate favorabil dacă acestea respectă condițiile stabilite legal prin vizite de teren și întocmire de rapoarte.

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Activități de management:

Patrulare și întocmirea de rapoarte de teren prin care să se urmărească în timp evoluția factorilor ce influențează starea de conservare și valorile ariei protejate.

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management.

Activități de management:

Contractarea unui studiu de piață despre sursele și posibilitățile de finanțare.

 

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

Activități de management:

Participarea la evenimente de formare profesională.

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

Activități de management:

Managementul voluntarilor.

3.7. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale.

Activități de management:

Stabilerea unor tarife pentru următoarele activităţi: emitere avize, fotografiere cât şi pentru altele conform prevederilor legale.

3.8. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

Activități de management:

Încheierea de parteneriate.

3.9. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

Activități de management:

Încheierea de parteneriate

3.10. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

Activități de management:

Elaborare de proiecte

3.11. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

Activități de management:

Elaborare planuri de lucru

3.12. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

Activități de management:

Elaborare de proiecte

3.13. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.

Activități de management:

Elaborare/completare protocoale de monitorizare

3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.

Activități de management:

Implementare Plan de monitorizare.

3.15. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

Activități de management:

Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului

3.16. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

Activități de management:

Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului

     

 

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Măxineni va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai prin efortul custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014,cu modificările și completările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a calculat numărul angajaților de care ar trebui să dispună custodeleîn următorii 5 ani. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 213306 și cel puțin o persoană să aibă competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 511315.

 

Tabelul nr.12

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul

Grad de ocupare a postului – nivel minim

Personal actual

Personal necesar raportat la o normă întreagă

Director executiv

0,4

0

0,4

Specialist Arii Protejate

0,45

0

0,45

Ranger

0,45

0

0,45

 

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii Custode. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

5.2.2. Investiţii  - echipament și infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

La stabilirea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor am inclus timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, bani, echipament și infrastructură. Tabelul de buget detaliat cu resursele financiare necesare pentru efectuarea fiecărei acțiuni de planificare și monitorizare din planul de management, și totalizarea resurselor financiare se găsește în tabelul de mai jos, ce prezintă cheltuielile prevăzute pentru implementarea și monitorizarea planului de management.

Suma necesară pentru managementul ariei protejate este de 3 615 912lei pentru următorii cinci ani.

Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimare cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor  nu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, astfel necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului de activități.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate este prezentat în anexa nr. 7.

 

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Tabelul nr. 13 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul de acțiune. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizare care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-om necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului de acțiune după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Tabelul nr. 13, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care Custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utilizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

Numărul de zile necesare pentru monitorizare s-a exprimat in funcție de disponibilitatea de zile utilizându-se următoarele indicative:

M - număr minim de zile necesare pentru monitorizare;

O - număr optim de zile necesare monitorizării;

I - număr de zile ideal pentru efectuarea unei monitorizării cât mai calitative și complete.


Tabelul nr. 13

Planul de monitoring

Măsura de management

Scopul monitorizării

Indicator

Situația de referință - 2013

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitorizare

Cine efectuează monitorizarea

Perioada de monitorizare

Frecvența de monitorizare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

A. Monitorizări care se fac o dată la 5 ani, prin inventarieri complete

3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice cuibăritoare?

Număr perechi cuibăritoare

 

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Aprilie, Mai

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare cuibăritoare?

Număr perechi cuibăritoare

 

 

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Iunie, Iulie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice care iernează?

Număr indivizi care iernează

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Decembrie, Ianuarie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare care iernează?

Număr indivizi care iernează

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Decembrie, Ianuarie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice migratoare?

Număr indivizi staționari în timpul migrației

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Septembrie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare migratoare?

Număr indivizi prezenți în timpul migrației

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

Metoda punctelor de observație

Specialist Arii Protejate

Expert ornitolog

Septembrie

o dată la 5 ani

3

4

5

Protocol de monitorizare

Total zile/om necesare o dată la 5 ani

18

24

30

 

B. Monitorizări care se fac anual

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Afectează extinderea construcțiilor speciile din aria de protecție specialăavifaunistică ?

hectare afectate de construcții

 

Rapoarte de monitorizare

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

3

4

5

 

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

 

Se acționează pentru menținerea/ refacerea regimului hidric?

Toată suprafața cu regim hidric corespunzător

Toată suprafața cu regim hidric corespunzător

Rapoarte anuale

Observații directe

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

3

6

9

 

3.15. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specialăavifaunistică?

Nivelul populațiilor de păsări

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de teren

protocoale de monitorizare

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

10

20

20

Protocoale de monitorizare

3.16. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specialăavifaunistică?

Nivelul populațiilor de păsări

Vezi în Tabelul 2. din Planul de management

Raport de cercetare

protocoale de monitorizare

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

5

10

15

Protocoale de monitorizare

Total zile/om necesare pentru monitorizările anuale

21

40

49

 

C. Monitorizări care se fac o dată la 6 luni

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

Se asigură delimitarea coloniilor de păsări cu panouri și/sau semne de hotar din piatră sau din lemn?

Accesul în zone interzis

Nu sunt delimitate colonii de păsări aflate pe mal

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

6 luni

2

3

3

Se verifică dacă sunt presiuni şi amenințări directe

Total zile/om necesare o dată la 6 luni

2

3

3

 

D. Monitorizări care se fac lunar, pe toată perioada anului

 

Există acces de auto neautorizat în aria de protecție specială avifaunistică?

număr acces auto neautorizat

Se efectuează exploatări de masă lemnoasă

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

Lunar

2

3

3

Se verifică dacă sunt amenințări directe

Total zile/om necesare pentru monitorizările lunare, pe toată perioada anului

3

5

6

 


BIBLIOGRAFIE

Báldi A., Batári P., Erdős S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment. 108: 251-63.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M.2006. Human facilitation of Phragmites australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

Dudley N. 2008 Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate - http://propark.ro/ro/publicatii/ghidul-privind-aplicarea-categoriilor-de-management-al-ariilor-protejate-75.html

Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Gâştescu E, Gruescu I. S.,1973, Judeţul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică.

Morariu T., Morariu E., Savu A.,1968, Lacurile Din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Raport final ROSPA0077Măxineni 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea limitelor ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, Bucureşti

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J.2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530 *Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Stolton S., Hockings M., Dudley N., MacKinnon K., Whitten T. şi Leverington F.: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. WWF International & The World Bank 2007.

Studiu Privind Factorii De Mediu, Planul Urbanistic General Brăila, 2012

Standard ocupaţional specialist arii protejate http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

Standard ocupațional pentru: Ranger arii protejate  http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

Ujvári I.,  - 1959, Hidrografia R.P.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti

 

Colectivul de elaborare

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4

 


ANEXELE

Anexa nr.1. la Planul de management: Localizarea Sitului ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

Anexa nr.2. la Planul de management: Aşezarea teritoriului Sitului ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

Anexa nr.3. la Planul de management: Hartă geologicăa sitului ROSPA0077 Măxineni

 

 


Anexa nr. 4. la Planul de management Situația corpurilor de apă din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE

 

Anexa nr. 5. la Planul de management Fișa speciilor de păsări

I Specii dependente de habitate terestre - pajiști, păduri

Speciile din Formularul standard:

barza albă  - Ciconia ciconia, acvila țipătoare mare  - Aquila clanga, erete de stuf  - Circus aeruginosus, erete sur  - Circus pygargus, codalb  - Haliaeetus albicilla, fâsă de câmp  - Anthus campestris, cristel de câmp  - Crex crex , becațina mare  - Gallinago media, prundăraș de munte  - Charadrius morinellus, șoim dunărean  - Falco cherrug, Uliu cu picioare scurte  - Accipiter brevipes

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șoim de iarnă  - Falco columbarius, vânturel de seară  - Falco vespertinus, sfrâncioc roșiatic  - Lanius collurio, șorecar mare   - Buteo rufinus, erete vânăt  - Circus cyaneus, ciocârlie de bărăgan  - Melanocorypha calandra, ciuf de câmp  - Asio flammeus, pietrar răsăritean  - Oenanthe isabellina, gușă-vânătă  - Luscinia svecica, presură de grădină  - Emberiza hortulana

 


 

Cerințele specifice ale speciilor privind habitatul

Indicatori posibili

Stare actuală

Starea de conservare îmbunătățită

Relevant pentru speciile:

Pajiști naturale sau seminaturale cu  suficiente tufișuri și arbori existenți, care oferă loc de cuibărit și de odihnă/pândă speciilor vizate

 

Pajiștile oferă adăpost și suficientă hrană pentru speciile vizate, asigurând totodată și conectivitatea necesară

Suprafața pajiștilor naturale sau seminaturale

~100 hectare

Includerea păşunii de la intrarea în localitatea Gulianca  - de pe ambele părţi ale drumului principal

Toate speciile.

% acoperire cu vegetație forestieră, arborescentă și arbustivă

60 hectare

10-20% din suprafața habitatelor terestre

Includerea segmentului de drum dintre Gulianca şi Corbu Nou

Includerea pâlcului de pădure situat la nord de situl de protecție specială avifaunistică

Aquila pomarina,

Falco vespertinus

Lanius collurio

Buteo rufinus

Suprafețe anuale incendiate

Se incendiază

0 hectare

Toate speciile

Suprafețe tratate cu pesticide

Se tratează

Numai în condițiile și cantitățile specificate de producător

Toate speciile

Efective amfibieni și reptile.

Nu sunt date

efective naturale

Aquila pomarina,

Ciconia ciconia,

Buteo rufinus

Numărul mediu al câinilor ciobănești

Mai mult decât numărul maxim admis de lege

Conform legii

 

 

Lanius collurio

 

Numărul mediu la hectar al câinilor ciobănești fără jujeu și al câinilor fără stăpân observați anual

Sunt prezenți câini fără stăpân

0

Lanius collurio

 

% procent pajiști gestionate conform criteriilor de bune practice agricole

Nu sunt date

100%

 

Ciconia ciconia, Aquila pomarina, Aquila clanga

Falco vespertinus

Lanius collurio

Buteo rufinus

Haliaeetus albicilla

 

 

II Specii dependente de habitate acvatice - stufărișuri, luciu de apă

Speciile din Formularul standard:

stârc roșu - Ardea purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, rață roșie - Aythya nyroca, gâscă cu gât roșu - Branta ruficollis, , chirighiță cu obraz alb  - Chlidonias hybridus, barză neagră - Ciconia nigra, lebădă de iarnă - Cygnus cygnus, egretă mare - Egretta alba, egretă mică  - Egretta garzetta, codalb - Haliaeetus albicilla, piciorong - Himantopus himantopus, stârc pitic - Ixobrychus minutus, stârc de noapte - Nycticorax nycticorax, uligan pescar - Pandion haliaetus, ferestraș mic  - Mergus albellus, cormoran mic - Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș - Philomachus pugnax, ploier auriu - Pluvialis apricaria, ciocîntors - Recurvirostra avosetta, țigănuș - Plegadis falcinellus, fluierar de mlaștină - Tringa glareola, buhai de baltă - Botaurus stellaris, pelican creț - Pelecanus crispus, lopătar - Platalea leucorodia, pelican comun  - Pelecanus onocrotalus, codalb  - Haliaeetus albicilla, cresteț cenușiu  - Porzana parva, cocor  - Grus grus, ciovlică ruginie  - Glareola pratincola

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

chirighiță neagră  - Chlidonias niger, cufundar polar  - Gavia arctica, pescăruș cu cap negru  - Larus melanocephalus

          

Habitatul

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Relevant pentru speciile:

Ape dulci stătătoare, de mică adâncime  -  30 – 100 cm, bogate în vegetaţie submergentă şi emergentă. Cele mai importante habitate de reproducere sunt reprezentate de heleșteile de apă dulce, eutrofe, de mică adâncime şi mlaştini cu vegetaţie submergentă, plutitoare, emergentă şi vegetaţie specifică de ţărm  - ex. stufăriş, densă şi abundentă.

Suprafața corpurilor de apă

547,1 hectare

~500 hectare

refacerea regimul hidric

Toate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie emergentă  - Typha, Phragmites şi submergentă  - Nymphaea, Utricularia şi Ceratophyllum

239,4 hectare

Maxim 150 hectare

Refacerea regimului hidric

Toate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie emergentă afectată de incendieri

0 hectare

0 hectare

Toate speciile

Concentrația în nitrați a apei

 

Maxim 50 mg/l

Toate speciile

 

Anexa nr. 6.1. la Planul de management:Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard

 

Figura 8. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

Figura 9. Distribuția speciei Himantopus himantopus în situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 10. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 11. Distribuția speciei Circus aeruginosus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 12. Distribuția speciei Ciconia ciconia în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 13. Distribuția speciei Chlidonias hybridus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 14. Distribuția speciei Aythya nyroca în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 15. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 16. Distribuția speciei Porzana parva în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 


Figura 17. Distribuția speciilor cuibăritoare din Formularul Standard-specia Anthus campestris

 

Anexa nr. 6.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard

 

Figura 18. Distribuția speciei Lanius collurio în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

Figura 19. Distribuția speciei Luscinia svecica în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 20. Distribuția speciilor cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard-specia Melanocorypha calandra

 

 

Anexa nr. 6.3. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard

 

Figura 21. Distribuția speciei Chlidonias hybridus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 22. Distribuția speciei Botaurus stellaris în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 23. Distribuția speciei Aythya nyroca în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 24. Distribuția speciei Ardeola ralloides în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 25. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 26. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 27. Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 28. Distribuția speciei Philomachus pugnax în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 29. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 30. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 31. Distribuția speciei Himantopus himantopus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 32. Distribuția speciei Egretta garzetta în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

Figura 33. Distribuția speciei Tringa glareola în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

Figura 34. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard

Anexa nr. 6.4. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard

 

Figura 35. Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard- speciile Circus cyaneus, Buteo rufinus, Aquila pomarina, Falco vespertinus, Asio flammeus, Melanocorypha calandra, Oenanthe isabellina, Lanius collurio, Emberiza hortulana

 

 

Figura 36. Distribuția speciei Gavia arctica în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 37. Distribuția speciei Chlidonias niger în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

 

 

Figura 38. Distribuția speciei Larus melanocephalus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

Anexa nr. 6.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard

 

Figura 39. Distribuția speciei Cygnus cygnus în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 

Figura 40. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni

 

 



Anexa nr. 6.6. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard

Figura 41. Distribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard-speciile Circus cyaneus și Falco columbarius


 

 

Anexa nr. 7. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate

 

Salarii

Operaționale

Total cheltuieli directe

Programul 1 Managementul biodiversității

 

 

 

1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

101945

41368

143313

1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice

88710

4444

93154

1.3. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puțin la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularul standard

6167

204

6371

Subtotal P1 costuri operaţionale anuale

196822

46016

242838

Programul 2 Conștientizare și educație ecologică

 

 

 

2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

53961

1019

54980

2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.

35579

1019

36598

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică

35579

1019

36598

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului

35579

1019

36598

Subtotal P2 costuri operaţionale anuale

160698

4076

164774

Programul 3: Management și monitorizare:

 

 

 

3.1. Emiterea de avize în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al planurilor și proiectelor.

6500

3615

9115

3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.

24312

283

24595

3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

45066

1019

46085

3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management.

173150

283

173433

3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.

29056

13160

42216

3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .

19568

2769

22337

3.7. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale..

17315

7283

24598

3.8. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.

7709

15849

23558

3.9. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.

24312

1698

26010

3.10. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.

23126

283

23409

3.11. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități.

39137

4519

43656

3.12. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.

17196

226698

243894

3.13. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.

29056

120556

149612

3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.

128676

335400

464076

3.15. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.

40916

3580

44496

3.16. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

29056

1019

30075

Subtotal P3 costuri operaţionale anuale

660626

740218

1399844

Total Finanţare Plan de management - 5ani

 

 

3615912