ACORD DE MEDIU S.C. LANDBRUK SRL

ACORD DE MEDIU

Nr. 2 BV din 12.04.2017

Ca urmare a cererii adresate de S.C. LANDBRUK SRL, cu sediul in comuna Feldioara, jud.Brasov, str. Octavian Goga, F.N, înregistrată la APM Brasov cu nr. 5864 din 11.04.2016, nr. electronic 401 din 18.04.2016, în vederea obținerii acordului de mediu pentru proiect, în urma parcurgerii procedurii de reglementare de către APM Braşov, în baza:

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările și ulterioare;
Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si pentru modificarea unor acte normative;
Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia;
Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările și ulterioare;
Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
Ordinului Ministerului Apelor și Protecției Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicate etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sǎlbatice, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,

și ca urmare a completarilor depuse cu nr. 5864/11.04.2016, 11645/21.07.2016, 16034/13.10.2016, 17483/09.11.2016, 17872/16.11.2016, 55/04.01.2017, 1903/24.02.2017, 4935/24.03.2017,

se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul

„OBȚINERE A.C. PENTRU MODERNIZARE HALELE 13-20 ȘI IMPERMEABILIZARE 2 PATURI DEJECȚII”

titular: ARDELEAN FLORIN PENTRU SC LANDBRUK SRL, cu sediul in jud. Vâlcea, comuna Frîncești, nr. 1, tel. 0250/765083, 0735789676; fax. 0250/765083; email: mihaela.negut@laprovincia.ro

având amplasamentul: jud. Brasov, comuna Feldioara, sat Feldioara, str. Octavian Goga, FN

în scopul stabilirii condițiilor și a măsurilor pentru protecția mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului,

care prevede:

I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalațiile și echipamentele

Prin proiect se propune continuarea modernizării celor 8 hale ramase nereabilitate pe amplasamentul fermei de porci din totalul de 20 hale, precum și mărirea spațiului de depozitare fracție lichidă prin impermeabilizarea a două lagune vechi.

Proiectul prevede:

A.Lucrarile de investitie propuse pentru modernizarea a 8 hale :

1. lucrari de renovare/modernizare a cladirilor halelor de crestere a porcilor, de refacere a retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

2. achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de crestere a porcilor (instalatii de hranire, adapare, iluminat interior-exterior, ventilatie, etc).

B. Mărirea spațiului de depozitare fracție lichidă prin impermeabilizarea a două lagune vechi care vor asigura un spațiu suplimentar de depozitare de 22920 mc.

C. Mărirea densității de populare la halele nr.1-12 cu respectarea prevederilor Directivei 2008/120/UE ;

Proiectul propus intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului in Anexa 1, pct. 17. Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor având cel puţin: lit. b) 3.000 de locuri pentru creşterea porcilor mai mari de 30 kg coroborat cu pct. 22. Orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexă, în cazul în care o asemenea modificare sau extindere întruneşte ea însăşi valorile de prag stabilite, după caz, în această anexă.

Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare-proiectul propus se va implementa în proximitatea sitului de importanță comunitară Oltul Superior (codul ariei naturale protejate este ROSCI0329);

Activitatea ce se va desfasura se incadreaza in Legea 278/20013 privind emisiile industriale Anexa 1, punctul 6.6.b) Cresterea intensiva a porcilor cu capacitati de peste 2.000 locuri pentru porci de productie (peste 30 kg);

Societatea detine Autorizatia Integrată de Mediu nr. BV 1 din 21.03.2015 pentru „ Ferma ingrasare suine " compusa din 12 grajduri cu capacitate totala de 20400 capete porci/serie, cu 3 serii /an în urma implementării proiectului Modenizare fermă creștere porcine (12 hale) pentru care a fost obținut Acordul de mediu nr. BV 2/20.10.2014;

Proiectul respecta cele mai bune practici utilizate in procesul de crestere intensiva a porcilor la nivel european BAT “Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs” - editia 2003 și respectând Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor;

Capacitate în cele 8 hale din proiectul actual-12000 locuri/serie;

Capacitatea totală a fermei după modernizarea celor 8 hale și creșterea densității in halele 1-12 va fi de 24 000locuri+12000locuri)= 36000 locuri/ serie, 36000 locuri/serie x 3 serii/an= 108000 capete/an.

Activitatea desfasurata in urma implementarii proiectului nu intra sub incidenta Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

I.1 AMPLASAMENT

Cele 8 hale care se modernizeaza fac parte din dotarea Fermei de porci aparținând S.C. Landbruk SRL care este amplasată pe teritoriul administrat de Primaria Comunei Feldioara, în partea de de sud-vest a comunei la o distanță de 1500 m de DN13, legătura cu acesta realizându-se prin intermediul unui drum comunal (DC 1308).

Amplasamentul are următoarele vecinătăți:

-la Nord –drum acces;

-la Vest- terenuri agricole proprietate particulară;

-la Sud– terenuri agricole proprietate particulară;

-la Est -- terenuri agricole proprietate particulară;

Suprafața totală a terenului este de 181054 mp. Suprafața construită este de 42342,66 mc.

I.2 SITUATIA PROIECTATA

A.Lucrarile de investitie propuse pentru modernizarea celor 8 hale

În cadrul proiectului se continua modernizarea celor 8 hale prin executarea unor lucrari identice cu cele efectuate la primele 12 hale, avand in vedere ca la preluarea amplasamentului, toate halele prezentau o degradare avansata, atat d.p.d.v. al starii fizice a cladirilor cât si d.p.d.v. al dotarii.

Situatia existentă a destinației actuale și a destinației propuse prin proiect

Nr.crt	Destinatie actuală	Destinatie propusa	Sconstr.	Sdesf.
C1	Hala 1	Hala 1	1.659,72	1.665,00
C2	Hala 2	Hala 2	1.659,72	1.655,00
C3	Hala 3	Hala 3	1.659,72	1.677,00
C4	Hala 4	Hala 4	1.659,80	1.661,00
C5	Hala 5	Hala 5	2162,33	2162,33
C6	Hala 6	Hala 6	2162,33	2162,33
C7	Hala 7	Hala 7	2162,33	2162,33
C8	Hala 8	Hala 8	2162,33	2162,33
C9	Hala 9	Hala 9	2162,33	2162,33
C10	Hala 10	Hala 10	2162,33	2162,33
C11	Hala 11	Hala 11	2282,51	2282,51
C12	Hala 12	Hala 12	2282,51	2282,51
C13	Hala neutilizată	Hala 13	1469,90	1469,90
C14	Hala neutilizată	Hala 14	1469,90	1469,90
C15	Hala neutilizată	Hala 15	1440,40	1440,40
C16	Hala neutilizată	Hala 16	1440,40	1440,40
C17	Hala neutilizată	Hala 17	1440,40	1440,40
C18	Hala neutilizată	Hala 18	1440,40	1440,40
C19	Hala neutilizată	Hala 19	1418,25	1418,25
C20	Hala neutilizată	Hala 20	725,05	725,05
C21	Cabina poarta	Cabina poarta	16,,00	16,,00
C22	Clădire locuit personal	Clădire locuit personal	372,00	372,00
C23	Magazie materiale	Magazie materiale	430,00	430,00
C24	Clădire birouri	Clădire birouri	256,00	256,00
C26	Punct farmaceutic veterinar + cameră frigorifică	Punct farmaceutic veterinar + cameră frigorifică	140,00	140,00
C26	Țarc livrare porci	Țarc livrare porci	50,00	50,00
C27	Stație pompe apă	Stație pompe apă	32,00	32,00
C28	Bazin ape menajere	Bazin ape menajere	300,00	300,00
C29	Casa pompe	Casa pompe	12,00	12,00
C30	Filtru sanitar + birouri	Filtru sanitar + birouri	170,00	170,00
C31	Magazie furaje lichide + bucătărie furajeră	Magazie furaje lichide + bucătărie furajeră	96,00	96,00
C32	Atelier instalator	Atelier instalator	36,00	36,00
C33	Atelier mecanic	Atelier mecanic	230,00	230,00
C34	Șopron metalic	Șopron metalic	470,00	470,00
C35	Grajd dezafectat	Grajd dezafectat	140,00	140,00
C36	Abator dezafectat	Abator dezafectat	40,00	40,00
C37	Bazine descoperite dejecții	Bazine descoperite dejecții	4500,00	4500,00
C38	Post trafo 1000 kva	Post trafo 1000 kVA	30,00	30,00
TOTAL			42342,66	42342,66

În urma aplicării proiectului suprafața construită rămîne constantă.

Halele vor fi supuse urmatoarelor lucrări de reabilitare pentru a se amenaja în vederea procesului de crestere si îngrășare porci:

-consolidarea cadrelor din beton armat prefabricate in zonele in care se demoleaza peretii transversali, desfacerea compartimentarilor interioare si a tamplariei aferente;

-refacerea pardoselii in zonele peretilor desfiintati;

-demontarea tâmplariei interioare;

-demontarea si reorganizarea boxajului din interiorul halelor, in conformitate cu noua tehnologie, folosindu-se preponderant elementele prefabricate de compartimentare existente, se vor amenaja 2 rânduri longitudinale de boxe separate de alei cu lațimea de 1m ;

- reamenajarea canalelor de preluare și stocare dejecții:

Hala 13: de la 288 mc la 780 mc.

Hala 14: de la 288 mc la 780 mc.

Hala 15: de la 288 mc la 780 mc.

Hala 16: de la 288 mc la 780 mc.

Hala 17: de la 400 mc la 1080 mc.

Hala 18: de la 400 mc la 1080 mc.

Hala 19: de la 260 mc la 702 mc.

Hala 20: de la 140 mc la 375 mc.

Total capacitate stocare sub halele 13-20 = 9480 mc.

Colectarea dejecțiilor din cele 8 hale de creștere propuse a se moderniza , se va face pe pernă de apă în canalele colectoare executate longitudinal cu secțiuni cuprinse între 0,7m și 2m și cu înălțimea cuprinsă între 0,5m și 0,7m. La intersecția canalelor longitudinale cu cele transversale (centrale ) se vor amplasa stăvilare ce opresc scurgerea dejecțiilor în canalul central. Evacuarea dejecțiilor se va face prin intermediul pernei de apă la ridicarea stăvilarelor.

-ridicarea parapetului ferestrelor existente conform cerintelor tehnologice;

-reamplasarea si redistribuirea uniforma a golurilor in fatadele halelor;

-dupa demontarea tamplariei, se inzidesc usile in doua canaturi din fatade,

-inlocuirea tamplariei existente;

-conform cerintelor tehnologice s-au asigurat in frontoanele opuse intrarii, goluri pentru amplasarea unor ventilatoare de introducere aer proaspat avand ø1400mm si ø1600mm;

-montarea în dreptul golurilor de ventilație de plase metalice cu ochiuri mici în vederea împiedicării pătrunderii păsărilor în interior;

-s-a prevazut desfacerea intregii tencuieli, atat la interior cat si la exterior si refacerea acesteia cu mortar pe baza de var, urmand ca tencuielile sa fie vopsite cu vopsele lavabile in culorile si nuantele alese de beneficiar si de proiectant pe baza probelor de culoare;

-elementele de structura existente cat si cele ce au fost supuse consolidarii se vor finisa dupa finalizarea lucrarilor prin vopsire cu vopsele usor de intretinut, recomandate de beneficiar;

-tavanele din placi de azbociment ondulat se pastreaza in masura integritatii placilor din care sunt alcatuite;

-elementele de acoperis si tavan, realizate din placi de azbociment ondulat degradate se inlocuiesc cu altele integre (intregi, neciobite, nefisurate, curatite de orice adaosuri, etc);

-2 hale se vor acoperi cu panouri sandwich(halele18,19);

-s-au prevăzut in treimea superioară a planului acoperișurilor, goluri noi de forma circulara pentru montarea unor ventilatoarelor de exhaustare a aerului uzat, având ø 820mm (numărul lor diferă in funcție de dimensiunile grajdurilor);

-s-a prevăzut refacerea racordurilor si a glafurilor din tabla zincata precum si a jgheaburilor semirotunde si a burlanelor cu sectiune circulara executate din tabla zincata direct pe șantier;

-s-a prevăzut refacerea trotuarului de garda din elemente prefabricate din beton așezate pe un strat de nisip de 10 cm grosime din jurul grajdurilor (racordul dintre trotuar si grajd se va etanșa cu un dop de bitum:

-fiecare hala se va numerota si inscripționa cu cifra corespunzătoare, aceasta făcându-se pe fațada aflată către calea principal de acces.

Elementele geometrice ale constructiilor rămân nemodificate.

Fiecare hala va fi echipata cu:

a) instalații automate de hrănire . În halele 13-16 sistemul de hrănire va fi cu hrană lichidă. Hranirea porcilor se va realiza in jgheaburi din beton cu capacitate de 200 kg. Amestecul se va face in incinta bucatariei furajere si apoi va fi distribuit in hale printr-un sistem de conducte si pompe; În halele 17-20 sistemul de hrănire va fi uscat, se vor utiliza hrănitori de inox.

b) instalații de adăpare .Apa necesară va fi asigurată din sursa existentă printr-un branșament cu conducte de polietilenă PEHD cu De 63 x 5,7 mm in lungime de 80 m. Adăparea se va realiza prin intermediul a 2/3 suzete amplasate in boxe. Adăposturile vor fi prevazute cu sistem de reglare a debitului, site de protectie. Calitatea apei va fi identică cu cea a apei pentru consumul uman;

c) instalații de ventilație. Sistemul de ventilare va asigura 125 mc aer pe fiecare kg carne prin intermediul a 4 ventilatoare de 40000 m³ aer/h şi 3 ventilatoare de 21000 m³aer/h în halele 13-19 și 2 ventilatoare de 40000 m³ aer/h şi 2 ventilatoare de 21000 m³aer/h în hala nr.20. Admisia aerului in hale se face cu ajutorul ferestrelor de admisie acţionate de calculator;

d) instalații de iluminat. Iluminatul va fi asigurat atât natural prin ferestre cât și artificial, asigurat de 108/120 corpuri de iluminat tip Ip dispuse pe 4 rânduri;

e) instalații de încălzire. Încălzirea se va asigura de 6 aeroterme de 120 w prevazute cu senzor;

f) sistem de monitorizare a microclimatului.

B Mărirea spațiului de depozitare fracție lichidă prin impermeabilizarea a două lagune vechi care vor asigura un spațiu suplimentar de depozitare de 22920 mc. Amenajarea constă în reconfigurarea celor 2 lagune prin lucrări de excavație pentru a asigura o adâncime utilă de 6m, taluzare la pantă de 1:1,5, compactarea unui strat de argilă și impermeabilizarea cu o folie tip PEHD de 2,0mm grosime.

Volumul total amenajat pentru fracția lichidă =22920 mc

Suprafața totală ocupată de lagune va fi de 4392mp.

Pentru depozitarea dejecțiilor lichide provenite de la fermă, pe lângă laguna existentă (Vutil=31780 mc) se vor moderniza și impermeabiliza încă 2 lagune din cele 5 existente pe amplasament, astfel:

-laguna nr.2 de dejecții lichide se va realiza din strat de argilă compactată, impermeabilizată cu folie PEHD cu grosimea de 2 mm, taluz cu o pantă de 1:1,15, suprafața de 2442mp, H=6m, volum util =12741mc;

-laguna nr.3 de dejecții lichide se va realiza din strat de argilă compactată, impermeabilizată cu folie PEHD cu grosimea de 2 mm, taluz cu o pantă de 1:1,15, suprafața de 1951mp, H=6m, volum util =10179mc;

Pomparea fracției lichide către lagune se va face cu o electropompă ROTOMEC BT 4P , P=4,4kw , printr-o conductă de polietilenă HPDE , Dn200x18,2, Pn10 în lungime de 750m.

C. Mărirea densității de populare la halele nr.1-12 cu respectarea prevederilor Directivei 2008/120/UE

Mărirea capacității nu presupune lucrări suplimentare. Posibilitatea de mărire a efectivului de porci este dată de existența spațiului util necesar creșterii porcilor stabilit de Directiva 2008/120/CE.

Conform Directivei 2008/120/CE toate animalele trebuie sa beneficieze de un spatiu corespunzator pentru o buna dezvoltare:

- porcii intre 20-30 kg de 0,3mp;

- porcii intre 30 - 50 kg de 0,40 mp;

- porcii intre 50 - 85 kg de 0,55 mp;

- porcii intre 85 -110 kg de 0,65 mp;

Desfășurarea activităților auxiliare

Pentru desfășurarea activității de creștere porci au fost amenajate în etapa anterioara și spatii pentru activitățile auxiliare acesteia, spații care vor fi utilizate și pentru cele 8 hale care se vor pune în funcțiune, după cum urmează:

o clădire – pavilionul administrativ care cuprinde birouri bucătăria și cantina;
o clădire în care sunt amenajate dormitoare pentru personalul angajat;
o clădire care include camera de frig, farmacia, centrala termica, magazia de materiale de dezinfecție.

Camera pentru depozitarea temporară a cadavrelor de porci care deserveste cele 12 hale puse in functiune anterior va deservi si cele 8 hale nou modernizate este o constructie din zid cu suprafetele interioare (pardoseala si peretii) din beton .In interior se afla camera frigorifica cu pereti termoizolanti. Cadavrele de porcii (pierderi naturale) - cca. 2% din efectiv - sunt depozitate temporar în camera de frig din incintă, apoi preluate şi transportate pentru incinerare la o unitate specializată, cu care este incheiat contract.

Filtrul sanitar- o constructie din zid cu pardoseală din beton si cu suprafetele interioare partial acoperite cu faiantă (dusuri,grup sanitar) - va deservi si personalul angajat suplimentar pentru cele 8 hale modernizate (8 persoane).

Spatiu destinat special pentru depozitarea temporară a medicamentelor si vitaminelor necesare tratării efectivelor de porci este dotat cu frigider si asigura posibilitatea eliminării folosirii neautorizate a substantelor destinate tratamentelor

I.3 ASIGURAREA CU UTILITĂȚI:

Alimentarea cu apă a halelor modernizate se va face prin racordare la sursa existentă la Ferma de porci, autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor ( Autorizația de gospodărire a apelor nr.02/ 09.01.2015 emisă de ANAR- ABA Olt-SGA BRAȘOV) conform Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/14.09.2016 emis de SGA Brașov.

Fiind de bună calitate apa se utilizează la :

adăpat ;
scop menajer – la filtrul sanitar;
în scop industrial – spălare hale;

Apa este captată din subteran dintr-un foraj F1 existent cu următoarele caracteristici: H = 205m, Q_ex = 12 l/s; Nhs= artezian; Nhd =3,2m.

Coordonate Stereo 70 : X= 4785,91,72; Y=544675,59; Z=493,01.

Forajul este echipat cu o electropompa submersibila cu Q =40-50mc/h; H=45-60mCA.

Instalațiile de aducțiune și înmagazinare - se utilizează cele existente pe amplasament- de la forajul F1 până la rezervoarele de înmagazinare existente- conductă PEHD , Pn10 Dn200x18,2, L=380m. Apa este inmagazinata in doua rezervoare supraterane din beton cu V1= 200mc si V2=300mc. Presiunea in retelele de distributie este asigurată de o statie de pompare echipată cu 3 pompe cu ax vertical (2a+1r), Q=40-60mc/h, H=50-60mCA, P=3x9,7 kw si 2 recipienti de hidrofor cu V=5000l.

Rețelele de distribuție – conducte de PEHD cu De=63-200mm.

Instalații de tratare- existente- filtre pentru suspensii și filtre pe cărbune activ.

Conform Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/14.09.2016 emis de SGA Brașov :

se suplimentează volumele și debitele de apă pentru nevoi igienico-sanitare cu:

Q_{zi max.}=1,50mc/zi; Q_{zi med}.=1,3mc/zi; Q _{zi min}. =0,65mc/zi

se suplimentează volumele și debitele de apă pentru adăpat suine cu:

Q_{zi max.}= 125,58 mc/zi; Q_{zi med}.= 109,2 mc/zi; Q _{zi min}. = 54,6mc/zi

c) se suplimentează volumele și debitele de apă pentru nevoi tehnologice (igienizări și perna de apă)

Q_{zi max.}= 20,83 mc/zi; Q_{zi med}.= 16,03 mc/zi; Q _{zi min}. = 8,01mc/zi

Necesarul total de apă pentru extinderea propusă

Q_{zi max.}= 147,91mc/zi; 1,71l/ s; Vanual = 53983,5mc

Q_{zi med}.= 126,53mc/zi; 1,46l/s; Vanual= 46183,45mc

Q _{zi min}. = 63,26mc/zi; 0,73l/s; Vanual = 23090,0mc

Spălarea se face cu jet sub presiune care asigură un consum mic pe suprafaţa de de spălare.

Evacuarea apelor uzate:

-apele uzate menajere - rezultate de la filtrul sanitar, grupurile sanitare și vestiarele aferente halelor 13-20 vor fi colectate prin conducte de canalizare din tuburi PVC-KG cu diametre cuprinse intre Dn 125-200 mm cu descărcarcare într-un bazin vidanjabil existent cu V=30mc care se vidanjeaza periodic . Vidanjarea se realizeaza de catre societăți specializate autorizate pe baza de contract de prestari servicii încheiat într părți. ,

Volumele si debite de ape uzate menajere evacuate (angajati noi pentru halele 13-20):

Q_{zi max ev.} = 1,50 m³/zi; Q_{zi med ev.} = 1,30 m³/zi; Q _{zi min} _ev. = 0,65 m³/zi.

-ape uzate tehnologice - rezultate de la spalarea/igienizarea halelor sunt evacuate odata cu dejectiile. Sistemul de evacuare este similar si comun cu sistemul de canalizare al celor 12 hale puse in functiune, utilizand aceleasi utilaje. Sistemul de canalizare din hale este compus din canale longitudinale situate de-a lungul halelor cu secțiunea cuprinsă între 0,7 m și 2 m și cu înălțimea cuprinsă între 0,5-0,7 m.si un canal colector central amplasat transversal. La intersecția canalelor longitudinale cu canalul transversal sunt amplasate stăvilare. La ridicarea stăvilarelor, dejecțiile se evacuează în canalul colector central.Panta canalelor longitudinale asigura scurgerea gravitationala a apelor uzate și dejectiilor in canalul colector central care le conduce spre canalizarea exterioara executată din tuburi de beton Dn 500 mm si de aici într-un camin central prevazut cu gratare si site pentru retinerea materialelor grosiere. Din caminul colector, dejectiile semilichide sunt evacute gravitațional printr-o conductă de oțel de Dn 500mm intr-un bazin central dotat cu mixer de omogenizare. Dejectiile omogenizate se pompează cu o pompă submersibilă cu Q= 45-60mc/h și H= 30mCA catre un separator dotat cu snec de separare, sita de separare, clapeta reglaj umiditate, capacitatea de separare 20 mc/ h. Fractia solida se depoziteaza pe paturile de uscare iar fractia lichidă in cele 3 lagune ( 1 existentă + 2 lagune propuse ).

-apele pluviale convențional curate de pe halele 13-20 vor fi colectate prin captatori, jgheaburi și burlane și vor fi descărcate liber la nivelul solului, pe spațiul verde;

-apele pluviale posibil impurificate rezultate de pe drumul din incinta aferent celor 8 hale vor fi colectate printr-un sistem de rigole existente din beton cu profil trapezoidal și dimensiuni variabile, ce vor fi prelungite pe o distanță de 300m și împreuna cu apele pluviale de pe drumurile de pe amplasament (halele 1-12), descărcate într-un decantor, iar dupã decantare vor fi deversate în zona de stufaris existenta pe terenul fermei.

Alimentarea cu apă pentru stinegerea incendiilor-se va extinde rețeaua de hidranți exteriori existentă și va fi asigurată din bazinele de înmagazinare existente cu V1-300 mc și V2-200 mc;

Alimentarea cu energie elecrică-rețeaua electrică existentă;

Accesul la căile de comunicatie rutieră – se va utiliza drumul existent - nu sunt necesare drumuri noi.

I.4. EVACUAREA SI DEPOZITAREA DEJECTIILOR

Managementul dejecțiilor rezultate:

La capacitatea de 46800capete/an (15600capete/serie ) rezultată din creșterea densității în halele nr.1-12 și modernizarea celor 8 hale ( nr. 13-20) cantitatea maximă de dejecții (solide și lichide), conform Codului de bune practice agricole este:

Porci 0-45 kg

nr.porci: 7800 capete/serie

norma dejecții 2,3kg/cap/zi

V_{1dejecții zilnic}= 7800x2,3:1,4=12,81 mc/zi

Porci 45 – 100 kg

nr.porci: 7800 capete/serie

norma dejecții 5,3kg/cap/zi

V_{2dejecții zilnic}= 7800x5,3:1,4=29,52mc/zi

Apa pentru igienizarea halelor

Nr capete 46800 cap/an

Norma 0,07 mc/cap/an pentru ferme integrate

V₃=20,87mc/zi

V _{dejecții zilnic} = V1+V2 +V3 = 12,8 +29,52 + 20,87 = 63,20 mc/zi

Volum dejectii anual:

Vd an = 63,20 x 300 = 18960 mc/an

S-au luat in calcul 300 zile avand in vedere ca in conformitate cu procesul tehnologic in decursul unui an de productie, tot timpul, 2 hale sunt goale (nepopulate) pentru igienizare.

Din care:

volum dejectii solide 15% din volumul total: 2844 mc/an,
volum dejectii lichide 85% din volumul total: 16116 mc/an.

Vd = 9480 m³/6 luni.

Avand in vedere obligativitatea depozitarii pentru o perioada de 6 luni a dejectiilor solide, respectiv lichide, rezulta ca sunt necesare urmatoarele spatii de depozitare:

Depozitare dejectii solide 6 luni = 1422 m³,

Depozitare dejectii lichide 6 luni = 8058 m³.

Dejectii solide 1422 mc/6 luni, 2844 mc/an

Din canalele colectoare ale halelor 13-20 dejecțiile sunt preluate de o rețea exterioara de canalizare din tuburi de beton si de aici într-un camin central prevazut cu gratare si site pentru retinerea materialelor grosiere.Din caminul colector, fracția semilichidă va fi preluată de o conductă de canalizare din oțel, Dn500 care va asigura evacuarea gravitațională a dejecțiilor semilichide într-un bazin central dotat cu mixer de omogenizare. Dejectiile omogenizate se pompează prin intermediul unei electropompe submersibile cu Q=45-60mc/h și H=30mCA, într-o instalație de separare a dejecțiilor care realizează separarea dejecțiilor în 2 componente: o fracție solidă și o fracție lichidă. Fracția solida se depoziteaza pe paturile de uscare iar fracția lichida in cele 2 lagune propuse a se realiza. Pomparea fracției lichide către lagune se va face cu o electropompă ROTOMEC BT 4P , P=4,4kw , printr-o conductă de polietilenă HPDE , Dn200x18,2, Pn10 în lungime de 750m.

Dejecțiile solide se vor depozita în paturile de uscare existente: 6 paturi cu dimensiunile 38,0 x 12,0 x 1,6 m fiecare (725 mc / pat ) = 4350mc.

Dejecții lichide 8058 mc/6 luni; 16116 mc/an

Sub cele 8 hale noi (hala 13 – hala 20) va fi un spațiu de depozitare cu o capacitate de 9480 mc. rezultat din volumul canalelor de colectare dejectii; în acest spatiu, se vor depozita dejectiile timp de 3 luni, până când se va finaliza perioada de maturare a dejectiilor solide si lichide din spațiile de stocare. Dupa transportul dejectiilor solide si lichide din acestea si imprastierea lor pe terenurile agricole, sunt evacuate dejectiile de sub hale, separate si depozitate in spatiile ramase libere pentru 6 luni, perioada de maturare. Pentru depozitarea dejecțiilor lichide provenite de la fermă, pe lângă laguna existentă (Vutil=31780 mc) se vor moderniza și impermeabiliza încă 2 lagune din cele 5 existente pe amplasament, astfel:

Volum total de depozitare = 31780+12741+10179 = 54700 mc;

După o perioadă de stocare și maturare de 6 luni , în perioadele permise, cantitatea de fertilizant solid și lichid totală rezultată de pe amplasament se poate împrăștia pe suprafețele agricole cu care SC Landbruk are contracte. (1947,5 ha) .

I.5. MATERII PRIME SI AUXILIARE

Cantitățile de materii prime și substanțe utilizate, în timpul funcționării, pentru creșterea densității în halele nr.1-12 și modernizarea celor 8 hale (nr. 13-20):

Nr. crt	Denumire	U.M.	Cantitatea prevăzută în proiect	Categorie P / N	Fraze pericol
1	Porci la îngrășat	cap/an	46800	N
2	Apă	mii mc/an	53,983	N
3	Energie electrică	Mwh/an	1020	N
4	Motorina	t/an	8,8	P	H226; H332 H315;H304 H351; H373 H411
5	Furaje	t / an	9500	N
6	Substanțe pentru curatenie si dezinfecție	t/an	1,4
	VirKon S	t / an	0,7	P	H272; H302; H314;H315; H318; H319; H334; H335; H412
	Var	t/an	0,7	P	H315;H318; H335
7	Medicamente, vaccinuri, vitamine.		După necesități	N

Modul de depozitare

Denumire	Modul de depozitare
Porci la îngrășat	În hale
Furaje	În buncăre exterioare halelor de producție
Apă	2 rezervoare cu V=200mc și V=300mc, existente
Medicamente , vaccinuri, vitamine	Se aduc în fermă numai în momentul utilizării; se stochează temporar într-o încăpere specială amplasată în clădirea filtrului sanitar dotată cu frigider
Substanțe pentru curatenie si dezinfecție	Se aduc în fermă numai în momentul utilizării Se depozitează într-un spațiu special
Motorina	Se depozitează în rezervorul existent de 20000l

I.6 DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCTIE:

Schema bloc a procesului tehnologic este următoarea:

Text Box: Hale îngrăsare porci (de la 25-30 la 110 kg) Purcei (25-30 kg) -------- -------porci abatorizare

Furaje --------------------- ------- dejectii

Apă ---------------------------------- mortalități

Energie electrica----------

Principiul care guvernează cresterea intensivă a porcilor este ,,totul plin - totul gol”. Operațiile descrise mai jos sunt aplicate pentru o hală întreagă.

În procesul de crestere a porcilor se desfășoară următoarele activități:

pregătirea halelor pentru populare;

-popularea halelor;

-aprovizionarea cu furaje;

-hrănirea;

-adăparea;

-asigurarea microclimatului;

-depopularea halelor;

-managementul deseurilor.

Pregătirea halelor pentru populare În situația primei utilizări sau după depopulare halele se pregătesc pentru repopulare cu porci în greutate de 20-30kg. Fiecare hală trebuie să fie curățată, dezinfectată și uscată. La prima utilizare, după modernizare, halele trebuie curățate de resturi de materiale de construcții și se execută o dezinfecție. La finalul ciclului de producție, după o depopulare de porci ajunși la greutatea de abatorizare se execută mai multe operații:

-golirea canalelor de dejecții prin ridicarea stăvilarelor

-se scoate de sub tensiune rețeaua electrică;

-se umezește întreaga suprafață de igienizat cu apă;

-suprafața se curăță atent de materiile organice aderente atât manual cât și mecanic , cu jet de apă sub presiune (10 atm);

-spălarea cu apă și dezinfectanți,

-se efectuează reparațiile necesare la sistemul de furajare și adăpare;

-se aplică dezinfectantul; dezinfectia, deratizarea se execută cu o firmă specializată pe bază de contract;

-uscarea halelor;

-vidul sanitar;

Se face o verificare riguroasă a funcționării sistemelor de hrană, adăpare și de menținere a microclimatului.

Popularea halelor

Popularea halelor 13-20

Se achiziționează porci (tineret pentru îngrășat) de la furnizori autorizați la o greutate medie de 25 – 30 kg. Popularea halelor se face pe boxe și rânduri. Compartimentarea halelor se va efectua prin aranjarea boxelor pe 2 rânduri/hală. Halele nr.13-19 (7 hale) vor fi compartimentate longitudinal în două rânduri de boxe, câte 26 boxe/rând cu dimensiunea de 5,6m x 4,5 m/boxa, 52 boxe/ hală; Hala nr.20 se va compartimenta longitudinal în două rânduri de boxe, câte 13 boxe/rând cu dimensiunea de 5,6m x 4,5 m/boxa, 26 boxe /hală.

Conform Directivei 2008/120/CE (Ordinul ANSVSA 202/2006) toate animalele trebuie sa beneficieze de un spatiu corespunzator pentru o buna dezvoltare:

- porcii intre 20-30 kg de 0,3mp;

- porcii intre 30 - 50 kg de 0,40 mp;

- porcii intre 50 -85 kg de 0,55 mp

- porcii intre 85 -110 kg de 0,65 mp

Densitatea la populare va ține cont de prevederile acestei directive, după cum urmează:

Hala	Suprafața utilă existentă, mp	Nr. locuri solicitat		Suprafața alocată
Hala	Suprafața utilă existentă, mp	20-110kg	85-110kg
Hala nr.1	1308.53	1800	0,727
Hala nr.2	1308.53	1800	0,727
Hala nr.3	1308.53	1800	0,727
Hala nr.4	1378.07	1800	0,765
Hala nr.5	1650.24	2280	0,723
Hala nr.6	1650.24	2280	0,723
Hala nr.7	1650.24	2280	0,723
Hala nr.8	1650.24	2280	0,723
Hala nr.9	1664.00	2280	0,729
Hala nr.10	1680,0	2260	0,743
Hala nr.11	1760,00	2370	0,742
Hala nr.12	1760,00	2370	0,742
Hala nr.13	1144,00	1540	0,742
Hala nr.14	1144,00	1540	0,742
Hala nr.15	1016,00	1350	0,752
Hala nr.16	1016,00	1350	0,752
Hala nr.17	1016,00	1350	0,752
Hala nr.18	1016,00	1350	0,752
Hala nr.19	1016,00	1350	0,752
Hala nr. 20	508,00	570	0,891
TOTAL	26184,62	36000	0,727

Aprovizionarea cu furaje si prepararea hranei lichide

Animalele din halele nr 13-16 se vor alimenta cu furaje lichide, iar animalele din halele nr. 17- 20 se vor alimenta cu furaje solide.

Furajele în stare solidă sunt aduse în incinta fermei cu mijloace de transport auto tip buncăr de la fabrica de nutreturi combinate. Furajele sunt comandate în retete care tin seama de stadiul de crestere al porcilor. Descărcarea furajelor din mijlocul de transport auto se face fie direct în buncărele aferente fiecărei hale care utilizează furaje solide fie în silozurile bucătăriei furajere pentru prepararea hranei lichide. Descărcarea în buncăre se realizează pneumatic.

Materia prima care intra in compozitia furajelor va fi asigurată de la producatorii de profil de pe piata, va fi transportată in fermă cu autovehicule apartinand tertilor si se va depozita in silozuri prin descarcare directă. Se reduc astfel pierderile de materii prime deoarece întregul sistem este etanș.

Pentru prepararea furajelor necesare pentru halele 9-16 există o bucatarie furajera cu sistem de preparare a furajarii lichide compusă din :

8 silozuri cu capacitati de cate 23 t fiecare, destinate depozitarii lichidelor (zer, drojdie și unul pentru apă);
1 siloz pentru lichid (zer,drojdie) de capacitate 40t;
4 silozuri din tabla galvanizata de 48 mc fiecare destinate depozitarii furajelor solide;
un bazin de mixare solide/ semisolide (alimente neconforme rezultate din procese de fabricație) dotat cu 2 mixere.

Din silozuri, conform retetarului, ingredientele alese ajung in cele 4 mixere din fibră de sticlă dotate cu amestecator de inox. Mixerele au o capacitate de 8 t fiecare echipate cu o pompa de inox care pompează hrana lichidă catre hale. Alimentarea tancurilor de mixare se face prin intermediul a 10 snecuri. Snecurile 1-5 transportă furajul solid către un colector comun iar apoi către mixerele 1 si 2 iar snecurile 6-10 catre un colector comun iar apoi către mixerele 3 si 4.

Distributia hranei din bucătarie catre hale se face prin tevi PVC cu PN 16 si DN 50 respectiv DN 63 , iar distributia in boxe se face cu ajutorul electrovalvelor comandate prin computer.

Sistemul de alimentare si distributie a hranei se face computerizat.

Grajdurile 17 – 20 vor fi alimentate cu furaje solide.

Furajele vor fi stocate in buncarele din tabla galvanizata tratata electrostatic, de 28 t – 1 buncăr/ hală. Umplerea buncarului se va face din autobuncăre dotate cu sistem de descarcare pneumatic sau sistem de incarcare cu snec

Hrănirea.

În cadrul proiectului s-a prevăzut achiziția unor instalații de furajare având front de furajare suficient și control automatizat astfel încât toate animalele să aibă acces la furajare la intervale potrivit nevoilor fiziologice.

Grajdurile 13-16 vor fi alimentate cu furaje lichide , la fel cu grajdurile 9-12. Furajul lichid este preparat in bucataria furajera si pompat in jgheaburile amplasate in fiecare boxa.

Grajdurile 17 – 20 vor fi alimentate cu furaje solide.

Cantitatea de hrană consumată zilnic depinde de vârsta și starea fiziologică a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, de calitatea rației, de volumul și densitatea ei.

Furajarea porcului este de tip fazial și se face cu rețete echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral. Se întâlnesc 3 perioade:

- perioada I de la 30kg până la 50-60 kg; -(nutret complet STARTER);

- perioada II de la 50 - 60kg până la 80-90 kg (nutret complet crestere);

- perioada III (finisare) de la 80 - 90kg până la sacrificare (nutret complet finisare).

Furajul lichid administrat porcilor va ține seama de respectarea celor mai bune tehnici în ceea ce privește conținutul de proteină și fosfor.

Hrănirea lichidă se face de maxim 5 ori/zi în funcție de vârsta efectivului de porci.

Cantitatea de furaj consumat este de 2,7-3,1 kg/kg de porc îngrășat.

Cantitatea medie de furaj consumat pe cap de porc îngrășat este de 202 kg.

Adăparea

În cadrul proiectului s-a prevăzut achiziția unor instalații de adăpare având front de adăpare suficient și control automatizat, astfel încât toate animalele să aibă acces la apa. Consum mediu de apa recomandat de cele mai bune tehnici disponibile este BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13) de :

Porci de ingrasat: 20-40 kg: 4 l/cap/zi; (2,5 l/kg furaj)

Porci de ingrasat: 40-70 kg: 4-8 l/cap/zi; (2,25 l/kg furaj

Porci de ingrasat: 70 kg-final: 4-10 l/cap/zi; (2-6 l/kg furaj)

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu: 0,07-0,3 mc/cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2., tab. 3.16).

Asigurarea microclimatului

Ventilatia este asigurată artificial prin intermediul ventilatoarelor.

Hala	Nr ventilatoare	Amplasare	Capacitate, mc/h
Halele nr.13-19	4	ventilatoare de perete	40000
Halele nr.13-19	3	ventilatoare de coama	21100
Hala nr.20	2	ventilatoare de perete	40000
Hala nr.20	2	ventilatoare de coama	21100

Încălzirea halelor urmeaza a se realiza prin doua modalitati: natural si artificial.

Incălzirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, care degaja o temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrata intre 5 si 20^oC). O alta componenta a incalzirii naturale consta din depozitul de stocare a dejectiilor aflat sub hala, care in conditiile normale de fermentare degajă caldură.

Incălzirea artificiala a grajdului va fi necesară doar in conditii de temperaturi extrem de scăzute si se va realiza prin folosirea a 6 aeroterme de 120w , și Q=1500 mc/h, cu functionare pe motorina, care au capacitatea de a ridica temperatura in grajd.

Iluminatul

Halele urmeaza a beneficia de doua tipuri de iluminat:

- iluminat natural prin faptul ca pe lateralele grajdului sunt realizate ferestre (admisii aer);

- iluminat artificial ambiental suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din interior chiar si in timpul noptii. Este proiectat ca nivelul de iluminare sa fie generat 108/120 corpuri de iluminat amplasate pe 4 linii /hala sigilate in tavan care să asigure iluminatul necesar unei bune dezvoltări (cerinţele minime privind iluminatul prevad o intensitate de 40 lucsi).

Supraveghere stare generala de sanatate animale. Administrare medicamente

Administrarea medicamentelor se face prin intermediul apei potabile. Se utilizează un medicator, prevazut cu o pompa de dozare. Perioada de administrare și cantitatea sunt stabilite de medicul veterinar. Medicamentele vor fi achizitionate de la distribuitori autorjzati si vor fi depozitate in conditii de siguranta in spatiul special amenajat..

Depopularea halelor

La atingerea greutății optime porcii sunt livrați pentru abatorizare.

Depopularea se face pentru întreaga hală, indiferent de greutatea corporală pe care o au unele animale rămase în urmă cu creșterea, deoarece după dezinfecție urmează o nouă populare. După depopulare, are loc evacuarea dejecțiilor, curătirea, spălarea, igienizarea hala intră în perioada de vid sanitar

Managementul dejecțiilor.

Colectarea dejecțiilor din cele 8 hale de creștere se va face pe pernă de apă în canalele colectoare executate longitudinal cu secțiuni cuprinse între 0,7m și 2m și cu înălțimea cuprinsă între 0,5m și 0,7m. La intersecția canalelor longitudinale cu cele transversale (centrale ) se vor amplasa stăvilare ce opresc scurgerea dejecțiilor în canalul central. La terminarea ciclului se ridică stăvilarele și dejecțiile se scurg în canalele centrale. Din canalele colectoare centrale ale halelor 13-20, dejecțiile sunt preluate de o rețea exterioara de canalizare din tuburi de beton si de aici într-un camin central prevazut cu gratare si site pentru retinerea materialelor grosiere.Din caminul colector, fracția semilichidă va fi preluată de o conductă de canalizare din oțel, Dn500 care va asigura evacuarea gravitațională a dejecțiilor semilichide într-un bazin central dotat cu mixer de omogenizare. Dejectiile omogenizate se pompează prin intermediul unei electropompe submersibile cu Q=45-60 mc/h și H=30 mCA, într-o instalație de separare a dejecțiilor care realizează separarea dejecțiilor în 2 componente: o fracție solidă și o fracție lichidă. Fracția solida se depoziteaza pe paturile de uscare

Dejecțiile solide se vor depozita în paturile de uscare existente: 6 paturi cu dimensiunile 38,0 x 12,0 x 1,6 m fiecare (725 mc/pat ) = 4350 mc

-laguna nr. 2 de dejecții lichide se va realiza din strat de argilă compactată, impermeabilizată cu folie PEHD cu grosimea de 2 mm, taluz cu o pantă de 1:1,15, suprafața de 2442 mp, H=6 m, volum util =12741 mc;

Pomparea fracției lichide către lagune se va face cu o electropompă ROTOMEC BT 4P , P=4,4kw , printr-o conductă de polietilenă HPDE, Dn200x18,2, Pn10 în lungime de 750m. Cantitatea anuala de dejecții de porc, urină si slam variază in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport cu stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism. Compozitia dejecțiilor de porcine este :

Compoziția chimică%
Apă	Materii organice	N	P₂O₅	K₂O	CaO
72	25	0,45	0,19	0,6	0,18

După o perioadă de stocare și maturare de 6 luni, în perioadele permise, cantitatea de fertilizant solid și lichid totală rezultată de pe amplasament se va împrăștia pe suprafețele agricole cu care SC Landbruk are contracte (1947,5 ha) pe baza studiilor agrochimice ale solurilor efectuate de Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice Brașov.

Protocol pentru deratizare, dezinfectie, dezinsectie dupa depopulare:

In urma depopularii se face o curăţenie mecanica urmata de o spalare cu apa sub presiune a suprafeţelor. Dupa care se face o dezinfectie de fixare, iar la trei zile de la aceasta dupa o noua curăţenie mecanica si o spalare se face dezinfectia finala. In urma dezinfectiei finale se recolteaza probe de sanitatie care se duc spre analiza la Laboratoarele specializate ale Directiei Sanitar-Veterinare Judetene pentru a se putea urmări eficienta dezinfectiei.

Inainte de populare se fac doua dezinsectii la interval de 3 zile una de alta.

Programul de deratizare urmăreşte plasarea in colturi, in posibilele puncte de intrare in hala, a momelilor pentru rozatoare. O data la 7 zile se controleaza starea momelilor. In locurile unde s-a consumat din momeli se completeaza cu altele noi iar daca exista cadavre de rozatoare acestea sunt adunate, depozitate si apoi preluate spre incinerare de reprezentanţii unei societati specializate si autorizate pentru eliminarea lor.

I.7. RESURSE/INSTALATII FOLOSITE IN SCOPUL ASIGURARII PRODUCTIEI

Alimentarea cu apă potabilă pentru nevoi igienico-sanitare și pentru creșterea și ingrășarea suinelor se va face de la rețeaua de apă potabilă existentă a societății prin captare din subteran dintr-un foraj F1 existent.

Consum mediu de apa recomandat de cele mai bune tehnici disponibile este BREF ILF (Documentaţie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creşterea Păsărilor şi a Porcilor) Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13) de :

Porci de ingrasat: 20-40 kg: 4 l/cap/zi; (2,5 l/kg furaj)

Porci de ingrasat: 40-70 kg: 4-8 l/cap/zi; (2,25 l/kg furaj

Porci de ingrasat: 70 kg-final: 4-10 l/cap/zi; (2-6 l/kg furaj)

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu: 0,07-0,3 mc/cap/an conform BREF ILF (Documentaţie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creşterea Păsărilor şi a Porcilor) Sectiunea 3.2.2.2.2., tab. 3.16.

Resursele energetice folosite:

Producția		Resurse energetice folosite
Denumire	Cantitate	Denumire	Cantitate/an	Furnizor
Porci la îngrășat	46800capete/an (15600x3,0 serii /an)	Energie electrică	1020 Mwh	Din rețeaua Electrica
Porci la îngrășat	46800capete/an (15600x3,0 serii /an)	Energie termică	473Mwh	Sursă proprie - 6 aeroterme

II. Motivele și considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu:

1.Modul de încadrare în planul de urbanism și amenajare a teritoriului: Ferma de crestere a suinelor este amplasata in intravilanul comunei Feldioara. Folosința actuală: imobil, construcții agro-zootehnice (hale și paturi de edjecții) în suprafață de 181054 mp, iar destinatia conform PUG Feldioara aprobat cu HCL 27/1999: zona AG-zona unităților agrozootehnice productive, conform Certificatului de Urbanism nr. 33 din 08.04.2016, cu prelungire valabilitate până la 08.04.2018 emis de Primaria comunei Feldioara.

2. Motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa de realizare a proiectului, inclusiv tehnologică și de amplasament: - conform concluziilor Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, depus la APM Brașov cu nr. 55/04.01.2017, reactualizat în baza Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor depus la APM Brașov cu nr. 4935 din 24.03.2017, intocmit de ing. Dumitriu Elvira, persoana fizica inscrisa in Registrul National al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 45:

pentru alegerea amplasamentului societatea a luat in considerare urmatoarele aspecte:

-investiția reprezintă continuarea modernizarii, optimizării și rentabilizării unei activități existente cu același profil;

-nu este necesară construcția a noi instalații de asigurare a utilităților, capacitatea celor existente fiind suficientă pentru acoperirea nevoilor de exploatare în condițiile creșterii efectivelor de animale în fermă; cele 8 hale se vor racorda la rețelele de alimentare cu energie electrică, apă și canalizare existente;

-se vor gestiona eficient furajele, medicamentele, vaccinurile, etc.

-nu este necesar personal cu studii superioare de specialitate suplimentar pentru exploatarea celor 8 hale;

-se suplimentează locurile de muncă – se vor angaja 8 persoane;

-nu este necesară extinderea construcțiilor necesare pentru filtru sanitar, grupuri sanitare, birouri, și nu vor crește cheltuielile cu administrația fermei;

-nu este necesară construirea de drumuri noi de acces.

3. Încadrarea în BAT, BREF, după caz: Solutiile tehnice propuse prin proiect sunt in conformitate cu cele mai bune practici utilizate in procesul de crestere intensiva a porcilor la nivel european BAT “Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs” - editia 2003 și respectând Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor.

Conform celor mai bune practici utilizate in procesul de crestere intensiva a porcilor la nivel european BAT “Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs” - editia 2003 și Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor:

utilizarea eficientă a energiei în cadrul fermei-utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT	Ferma Landbruk	Mod de conformare
a.Sisteme de încălzire /răcire și de ventilație cu eficiență ridicată. .	a.Pentru a respecta cerințele privind bunăstarea animalelor (de exemplu concentrația de poluanți atmosferici, temperaturile corespunzătoare) se aplică o serie de măsuri: — sistem de climatizare asistat pe calculator(ventilație, căldură, absorbție aer) prevăzut cu sistem de alarmă; — ventilatoare cu cel mai redus consum specific posibil de energie; — rezistența fluxului este menținută la un nivel cât mai redus posibil printr-un program de control, revizie și reparații pentru motoarele cu care sunt echipate buncărele exterioare de furaje, ventilatoarele, etc — ventilatoare cu un consum redus de energie în funcție de concentrația de CO2 din adăposturi ( cu turație variabilă)	Conformare cu BAT 8, pct. a
b. Optimizarea sistemelor de încălzire/ răcire și de ventilație și gestionarea acestora,	— distribuirea corectă a echipamentelor de încălzire/răcire și de ventilație, senzori de temperatură	Conformare cu BAT 8, pct. b
c. Izolarea pereților, a podelelor și/sau a plafoanelor adăposturilor pentru animale.	Hale cu pereți din zidarie, acoperis din panouri sandwich cu pardoseală parțial din grătare de beton cu sistem de evacuare cu vacuum.	Conformare cu BAT 8, pct. c
d. Utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic	Iluminatul se face cu lămpi fluorescente.	Conformare cu BAT 8, pct.d
h. Utilizarea ventilației naturale	Neaplicabilă	Neaplicabilă

În documentul de referinţă ( secțiunea 3.2.3.2.,tab.3.20) consumurile energetice realizate de unele state din UE:

Consumuri energetice

SC Landbruk

Porci la sacrificat 25 kwh/porc vandut/an

21,8 kwh/cap porc vândut /an

reducerea emisiilor de zgomot BAT - aplicarea uneia din tehnicile sau utilizarea unei combinații a tehnicilor de mai jos:

Tehnici BAT	Ferma Landbruk	Mod de aplicare
a Asigurarea unor distanțe adecvate între instalație/ fermă și receptorii sensibili	Ferma este veche	Neaplicabil BAT 10 pct a
b.Amplasarea echipamentelor iii) amplasarea recipientelor și a silozurilor cu furaje astfel încât să se reducă la minimum circulația vehiculelor în cadrul fermei.	Buncărele de furaje sunt amplasate lângă grajduri, 1 buncăr la un grajd.	Conformare cu BAT 10 pct. b, iii
c.Măsuri operaționale i)închiderea ușilor și a orificiilor principale ale clădirii, în special pe perioada hrănirii, în cazul în care este posibil; ii)utilizarea echipamentului de către personal cu experiență; iii) evitarea activităților generatoare de zgomot în timpul nopții și la sfârșit de săptămână, în cazul în care este posibil; iv) - măsuri pentru controlul zgomotului în cursul activităților de întreținere; v) operarea conveierelor și a transportoarelor elicoidale pline cu furaje, în cazul în care este posibil; vi) efectuarea a cât mai puține lucrări de terasament în zonele aflate în aer liber pentru a reduce zgomotul generat de tractoarele cu grapă.	i)ușile halelor sunt permanent închise, sistemul de hrănire fiind automatizat; ii) personalul de exploatare este instruit; iii)toate operațiile legate de exploatare sunt efectuate ziua, în zilele lucrătoare; iv) personalul de întrținere este instruit; v) transportul furajelor de la buncăr la hrănitori se face cu transportor cu spiră; vi) pe amplasament nu se execută lucrări de terasamente în funcționare. Se vor executa lucrări numai în timpul construcției, pe perioadă limitată, ziua.	Conformare cu BAT 10 pct.c, i, ii, iii, iv, v. Pct. vi neaplicabil în funcționare.
d.Echipamente silențioase Acestea includ echipamente cum ar fi: (i)ventilatoare cu randament ridicat, în cazul în care ventilația naturală nu este posibilă sau nu este suficientă; (iii) sisteme de hrănire care reduc stimulul înainte de hrănire (de exemplu recipiente cu hrană prevăzute cu pâlnie, ad libitum, echipamente compacte de distribuire a hranei).	i) Ventilatoarele achiziționate vor fi silențioase deoarece nivelul maxim de zgomot prevăzut de Ordinul ANSVSA nr.202/2006 este de 85 dB .; iiii) Sistemul de hrănire este ad libitum	Conformare cu BAT 10 pct.d i, Conformare cu BAT 10 pct.d iii,

Pentru a reduce emisiile sonore, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a zgomotului. (BAT 9):

PLAN DE GESTIONARE A ZGOMOTULUI:

OBIECTIV	ACTIUNI PROPUSE
Faza de construcție
Reducerea emisiilor sonore la executarea lucrărilor pe amplasament	Utilizarea de echipamente care să îndeplinească cerințele Directivei 2000/14/ EC referitoare la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exterior
Faza de exploatare	Acțiuni la sursă
Respectarea limitelor impuse de STAS 10009/88	1.Respectarea tehnologiei de creștere a porcilor prin asigurarea hrănirii ad libitum
	2.Menținerea ușilor închise în special pe perioada hrănirii.
	3.Realizarea de ecrane între sursă și receptor-perdele de vegetație/refacerea, după caz.
	4 Utilizarea de echipamente care să îndeplinească cerințele Directivei 2000/14/ EC referitoare la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exterior
	Acțiuni pe traseul dintre sursă și receptor
	1. Monitorizarea zgomotului la receptor în condițiile circulației vehiculelor grele (pe tronsonul DN13 - poarta fermei Landbruk)
	2.Limitarea vitezei de deplasare pe tronsonul DN13 - poarta fermei Landbruk la 15km/h
	3.Instruirea personalului propriu sub semnătură pentru respectarea vitezei minime
	4. Informarea firmelor partenere prin corespondență de limitarea vitezei pe tronsonul de drum DN13- poarta Fermei Landbruk
	5. Informarea angajaților partenerilor de limitarea vitezei
	6.Interzicerea claxonării pe tronsonul DN13 - poarta fermei Landbruk
	7.Evitarea curselor de noapte și în zilele de sărbători legale
	Planificarea transporturilor cu vehicule grele menținând intervale orare între curse.

adăposturile de porci la îngrășat :

Tehnici BAT

Hale porci

Mod de conformare

c.Izolarea pereților, a podelelor și/sau a plafoanelor adăposturilor pentru animale

Un sistem de aspirat pentru evacuarea frecventă a dejecțiilor lichide (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare).

O hală cu pereți din zidarie, acoperis cu izolare termică cât mai bună (tablă peste azbociment),

Podea parțial acoperită cu grătare de beton, cu sistem de evacuare cu vacuum (stăvilare la canalul central de colectare dejecții)

Conform cu BAT 8 pct. C

Conform cu BAT 30 pct. a1 și a7

utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale - include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora:

Tehnici BAT

Hale porci

Mod de conformare

a.Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili.

b. Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice ale perioadei de producție.

c. Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel scăzut de proteine brute.

d. Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul

.a.Se vor utiliza furaje cu conținut mic de proteină crudă.

25-50kg -16,48%

50-110kg – 15%

b. Hrănirea este fazială, aplicându-se rețete specifice pentru fiecare fază (starter, creștere, finisare)

c. Furajele conțin aminoacizi în cantități controlate pentru reducerea proteinei brute (lysină, metionină, triptofan).

d.Se utilizează aditivi autorizați în UE care reduc azotul

Conformare cu BAT 3, pct a

Conformare cu BAT 3, pct b

Conformare cu BAT 3, pct c

Conformare cu BAT 3, pct d

reducerea fosforul total excretat, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor -utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora:

Tehnici BAT

Hale porci- SC LANDBRUK

Mod de conformare

a.Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice perioadei de producție.

b. Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc fosforul total excretat (de exemplu fitază).

a.Hrana este alcătuită dintr-un amestec de furaje care răspunde nevoilor animalelor în ceea ce privește aportul de fosfor, în funcție de greutatea animalului și/sau etapa de producție.

25-50 kg-0,46%

50-110kg – 0,46%

b.Se adaugă în furaje

fitaze pentru a îmbunătăți eficiența hranei pentru animale, prin ameliorarea digestibilității fosforului fitic sau prin influențarea florei gastrointestinale

Conformare cu BAT 4, pct a

Conformare cu BAT 4, pct b

Furajul lichid administrat porcilor va ține seama de respectarea celor mai bune tehnici în ceea ce privește conținutul de proteină și fosfor.

Hrănirea lichidă se face de maxim 5 ori/zi în funcție de vârsta efectivului de porci.

Cantitatea de furaj consumat este de 2,7-3,1 kg/kg de porc îngrășat.

Cantitatea medie de furaj consumat pe cap de porc îngrășat este de 202 kg.

Consumul de furaj în funcție de greutate (secțiunea 3, tab.3.7):

Categoria de animale	U.M	Recomandare BAT	Halele suine
Porci la sacrificare	Kg/cap/zi	1,5 – 3,1	2,7-3,1

Consumul mediu zilnic de furaj pentru un kg de spor în greutate este de 3,1 kg. 100 kg de furaj combinat va fi format din 95,7 kg concentrate și 4,3 de înnobilatori. Compoziția celor 95,7 kg furaje combinate va fi de : 33,7 kg porumb; 20kg grâu; 15kg orz; 10kg mazăre; 12 kg șrot de soia; 5 kg șrot de floarea soarelui.

Cele 4,3 kg de înnobilatori vor fi:0,5 kg premixuri vitamino-minerale, 0,4 kg sare; 0,4 kg lisină; 0,1kg metionină; 1,7 kg carbonat de calciu; 1,2kg fosfat de calciu.

Respectarea dietei în ceea ce privește proteina și fosforul pentru încadrarea în limitele prevăzute pentru azotul și fosforul excretat :

BAT 3 Tabelul 1.1

Parametru	Categorie de animale	Azot total excretat asociat BAT (kg de N excretat /spațiu pentru animal/an)
Azot total excretat exprimat ca azot	Porci pentru îngrășare	7,0 - 13

BAT 4 Tabel 1.2

Parametru	Categorie de animale	Fosfor total excretat asociat BAT (kg de P₂O₅excretat /spațiu pentru animal/an)
Fosfor total excretat exprimat ca P₂O₅	Porci pentru îngrășare	3,5- 5,4

Consum mediu de apa recomandat de cele mai bune tehnici disponibile este (BREF ILF-Documentaţie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creşterea Păsărilor şi a Porcilor) Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13) de:

Porci de ingrasat: 20-40 kg: 4 l/cap/zi; (2,5 l/kg furaj)

Porci de ingrasat: 40-70 kg: 4-8 l/cap/zi; (2,25 l/kg furaj

Porci de ingrasat: 70 kg-final: 4-10 l/cap/zi; (2-6 l/kg furaj)

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu: 0,07-0,3 mc/cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2., tab. 3.16).

utilizarea eficientă a apei trebuie să se utilizeze următoarele tehnici:

Tehnici BAT

Halele de porci

Mod de conformare

a. Menținerea unei evidențe a utilizării apei..

b. Detectarea și repararea scurgerilor de apă.

c. Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor.

d. Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător pentru anumite categorii de animale, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum).

e Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile.

f Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca apă utilizată pentru curățenie.

a.Apa se contorizează.

b.Se controlează zilnic pentru detectarea scurgerilor și se repară prevenindu-se pierderile.

c. Spălarea se face cu jet sub presiune cea ce reduce consumul de apă.

d.Sistem de adăpare automat etans care asigură continuu necesarul de apă; apa este disponibilă fără restrictii;

e. Echipamentul de furnizare a apei este verificat periodic

f.Neaplicabil datorită riscurilor în materie de biosecuritate și costurilor ridicate

Conformare cu BAT 5 pct.a

Conformare cu BAT 5 pct.b

Conformare cu BAT 5 pct.c

Conformare cu BAT 5 pct.d

Conformare cu BAT 5 pct.e

Neaplicabil

reducerea emisiile de pulberi provenite din fiecare adăpost pentru animale - utilizarea următoarelor tehnici:

Tehnici BAT

Hale de porci

Mod de conformare

a. Reducerea formării de pulberi în interiorul clădirilor destinate creșterii animalelor.

alimentarea ad libitum;
- proiectarea și operarea sistemului de ventilație la o viteză mică a aerului în adăpost.

porcii sunt alimentați ad libitum;
sistemul de ventilație poate opera la viteze mici, ventilatoarele avănd turație variabilă.

Conformare cu BAT 11 pct a3, pct a6

prevenirea emisiilor în sol și în apă provenite din colectarea, transportarea prin conducte și depozitarea dejecțiilor lichide într-un depozit și/sau într-o lagună (depozit îngropat- utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a.Utilizarea depozitelor care pot rezista influențelor mecanice, chimice și termice.

b. Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile lichide pe durata perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora.

c. Construirea de instalații etanșe și echipament pentru colectarea și transferarea dejecțiilor lichide (de exemplu puțuri, canale, canale de scurgere, stații de pompare).

d. Depozitarea dejecțiilor lichide în depozite îngropate (lagune) care au baza și pereții impermeabili, de exemplu acoperiți cu argilă sau un strat de plastic (sau un strat dublu).

f. Verificarea integrității structurale a depozitelor cel puțin o dată pe an

a.Pentru depozitarea fracției solide se utilizează paturi de stocare Pentru fracția lichidă se vor utiliza lagune ( depozite îngropate. Lagunele se vor impermeabiliza cu o folie specială din polietilena de inalta densitate cu grosimea de 2 mm.

b. Ferma este dotata cu spații suficiente pentru stocare dejecțiilor pe o perioadă de minim 6 luni

-pentru fracția solidă - 6 paturi de uscare cu V= 4350mc;

- pentru fracția lichidă 3 lagune:

laguna nr.1 cu Vutil=31780mc

laguna nr.2 cu Vutil=12741mc

laguna nr.3 cu Vutil=10179mc

c.Lagunele vor fi echipate cu sistem de umplere, sistem de golire .

d.Lagunele se vor impermeabiliza cu o folie specială din polietilena de inalta densitate cu grosimea de 2 mm.

f. Se va aplica.

Conformare cu BAT 18, pct. a

Conformare cu BAT 18, pct. b

Conformare cu BAT 18, pct. c

Conformare cu BAT 18, pct. d

Conformare cu BAT 18, pct. E, Conformare cu BAT 18, pct. f

prelucrarea dejecțiilor animaliere - aplicarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

Separare mecanică a dejecțiilor lichide. Aceasta include, de exemplu:

separator cu presă cu filet;

— separator cu decantor și centrifugă;

— coagulare-floculare;

— separare prin site;

— filtru-presă.

Se utilizează separarea prin site

Conformare cu BAT 19, pct. a

reducerea emisiilor de amoniac în aer generate de depozitul de dejecții lichide-utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a. proiectarea și gestionarea corespunzătoare a depozitului de dejecții lichide prin :

2. reducerea vitezei vântului și a ratei de schimb a aerului pe suprafața dejecțiilor lichide prin operarea depozitului la un nivel mai scăzut de umplere.

2.Lagunele se vor exploata la un nivel de umplere mai scăzut.

Conformare cu BAT 16, pct. a 2

reducerea emisiilor de amoniac în aer generate de un depozit îngropat (lagună) de dejecții lichide-utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

Reducerea la minimum a amestecării dejecțiilor lichide.

Dejecțiile lichide nu se agită

Conformare cu BAT 17, pct. a

Acoperirea depozitelor îngropate de dejecții lichide (lagune) cu o acoperitoare flexibilă și/sau plutitoare, cum ar fi:

— folii de plastic flexibile; — materiale vrac ușoare; — crustă naturală;

— paie.

Foliile de plastic nu sunt aplicabile din considerente structurale. Materialele vrac ușoare și paiele nu sunt aplicabile datorită suprafețelor mari ale lagunelor. Crustele naturale nu se formează deoarece d faza solidă a fost separată

Neaplicabil BAT 17, pct. b

Împrăștierea dejecțiilor. Pentru această operație SC Landbruk SRL utilizează vidanjă si o masina de desfundat cu presiune. Vidanja are o capacitate de 24 mc este echipată cu sistem de administrare dejectii prin injectare, sistem de pulverizare a dejectiilor si sistem de scarificare.

prevenirea sau, dacă acest lucru nu este posibil, reducerea emisiilor de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol-utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT	Ferma Landbruk	Mod de conformare
a.Evaluarea terenului pe care sunt împrăștiate dejecțiile pentru a identifica riscurile de scurgere, luând în considerare: — tipul de sol, condițiile și panta terenului; — condițiile climatice; — drenarea și irigarea terenului; — rotațiile culturilor; — resursele de apă și zonele de apă protejate.	Conform studiilor OSPA	Conformare cu BAT 20 pct a
b. Menținerea unei distanțe suficiente între terenurile pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere (lăsând o fâșie de teren netratată) și: 1. zonele în care există un risc de scurgere în apă, cum ar fi cursuri de apă, izvoare, puțuri etc.; 2. proprietățile învecinate (inclusiv împrejmuirile).	Se păstreaza o fâşie de protecţie faţă de cursurile de apă, lacuri, captări de apă potabilă. Fâşia de protecţie trebuie să fie lată de 5– 6 m în cazul cursurilor de apă, cu excepţia dejecţiilor lichide, la care banda de protecţie trebuie să fie lată de cel puţin 30 m pentru cursuri de apă şi de 100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protecţie nu se aplică şi nu se vehiculează îngrăşăminte. Imprastierea dejectiilor se face cat mai aproape posibil inainte de perioada de maxima crestere a recoltei si de absorbtie substante nutritive.	Conformare cu BAT 20 pct b
c. Evitarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere atunci când riscul de scurgere poate fi semnificativ. În special, dejecțiile animaliere nu se aplică atunci când: 1. terenul este inundat saturat de apa, înghețat sau acoperit de zăpadă; 2.condițiile solului (de exemplu saturația apei sau tasarea) în combinație cu panta terenului și/sau drenarea terenului sunt de așa natură încât riscul de scurgere sau drenare este ridicat; 3. scurgerea poate fi anticipată având în vedere precipitațiile preconizate.	Se vor respecta prevederile din Codu de Bune practici agricole	Conformare cu BAT 20 pct c
d. Adaptarea frecvenței de împrăștiere pe sol a dejecțiilor animaliere, luând în considerare conținutul de azot și fosfor al dejecțiilor animaliere și caracteristicile solului (de exemplu conținutul de nutrienți), cerințele privind culturile sezoniere și condițiile climatice sau ale solului care ar putea cauza scurgeri	Dejecțiile vor fi aplicate conform prevederilor Codului de bune practici agricole în dozele și frecvența specificate în studiile pedologice asupra terenurilor efectuate de OSPA.	Conformare cu BAT 20 pct d
e. Sincronizarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere cu cererea de nutrienți a culturilor	Se vor respecta prevederile din Codul de Bune practici agricole	Conformare cu BAT 20 pct e
f. Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere pentru a identifica orice semn de scurgere și intervenția corespunzătoare atunci când este necesar.	Se aplică	Conformare cu BAT 20 pct f
g. Asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecții animaliere și efectuarea în mod eficace a încărcării dejecțiilor animaliere fără a avea loc scurgeri.	Accesul la depozitele de dejecții este asigurat	Conformare cu BAT 20 pct g
h. Verificarea utilajelor pentru împrăștierea pe sol a dejecțiilor, astfel încât acestea să fie în stare bună de funcționare și să fie configurate la o rată de aplicare adecvată.	Utilajul de împrăstiere este verificat înainte de începerea transportării dejecțiilor pe câmp	Conformare cu BAT 20 pct h

reducerea emisiilor de amoniac în aer rezultate din împrăștierea pe sol a dejecțiilor lichide - utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

Dispozitiv de împrăștiere în fâșii, prin aplicarea uneia dintre următoarele tehnici:

1.rampă orizontală cu furtunuri;

2.rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică.

Vidanja este echipată cu sistem de sistem de pulverizare a dejectiilor cu duze de stropire la înălțime mică.

Conformare cu BAT 21b2

Injector cu brazdă de adâncime (închisă)

Vidanja este echipată cu sistem de administrare dejectii prin injectare si sistem de scarificare.

Conformare cu BAT 21d

reducerea emisiilor de amoniac în aer rezultate din împrăștierea pe sol a a dejecțiilor animaliere, BAT - încorporarea dejecțiilor animaliere în sol cât mai repede posibil:

Tehnici BAT	Ferma Landbruk	Mod de conformare
Timp 0 - 4 ore	Incorporarea dejecțiilor lichide în sol se face imediat	Conformare cu BAT 22

reducerea emisiilor de amoniac în aer provenite din depozitarea dejecțiilor solide -utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a.Reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul grămezii de dejecții solide.

b Acoperirea grămezilor de dejecții solide.

Dejecțiile solide sunt depozitate în paturi de uscare care au 3 pereți

Acoperirea dejecțiilor solide se va face cu paie tocate

Conformare cu BAT 14 pct.a

Conformare cu BAT 14 pct.b

reducerea emisiilor în sol și apă provenite din depozitarea dejecțiilor solide-utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos, în următoarea ordine de prioritate:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

c.Depozitarea dejecțiilor solide pe o podea solidă impermeabilă echipată cu sistem de scurgere și rezervor de captare a scurgerilor.

d Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile solide în timpul perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora.

Dejecțiile solide sunt depozitate în paturi de uscare care sunt echipate cu sistem de captare a scurgerilor.

Capacitatea de stocare este suficientă pentru 6 luni.

Conformare cu BAT 15 pct.c

Conformare cu BAT 15 pct.d

prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, reducerea emisiilor de amoniac în aer generate de un depozit de dejecții lichide- utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a.Proiectarea și gestionarea corespunzătoare a depozitului de dejecții lichide prin utilizarea mai multor tehnici prezentate mai jos:

1.reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul depozitului de dejecții lichide.

2. reducerea vitezei vântului și a ratei de schimb a aerului pe suprafața dejecțiilor lichide prin operarea depozitului la un nivel mai scăzut de umplere.

3. reducerea la minimum a amestecării dejecțiilor

1.Neaplicabil, lagunele sunt depozite mari, raportul de 1:30-50 nu se poate respecta, costurile fiind imense.

2.Lagunele se vor exploata la un nivel mai scăzut de umplere.

3.Dejecțiile lichide nu vor fi amestecate

Conformare cu BAT 16 pct.a2

Conformare cu BAT 16 pct.a3

reducerea consumului apă - tehnici care sunt considerate BAT:

Tehnici BAT

Halele de porci

Mod de aplicare

a) Menținerea unei evidențe a utilizării apei.

b )Detectarea și repararea scurgerilor de apă.

c) Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor.

d) Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător pentru anumite categorii de animale, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum).

e) Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile.

f) Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca apă utilizată pentru curățenie.

a.Apa se contorizează.

b.Se controlează zilnic pentru detectarea scurgerilor și se repară prevenindu-se pierderile.

c. Spălarea se face cu jet sub presiune cea ce reduce consumul de apă.

d.Sistem de adăpare cu suzete, automat ,etans care asigură continuu necesarul de apă; apa este disponibilă fără restrictii;

e. Echipamentul de furnizare a apei este verificat periodic

f.Neaplicabil datorită riscurilor în materie de biosecuritate și costurilor ridicate

Conformare cu BAT 5, pct a

Conformare cu BAT 5, pct b

Conformare cu BAT 5, pct c

Conformare cu BAT 5, pct d

Conformare cu BAT 5, pct e

Neaplicabil

reducerea producerii de ape uzate-utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a. Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil.

b. Reducerea la minimum a consumului de apă.

c. Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate.

a.Se evită consumarea apei pentru spălarea drumurilor interne.

b.Sistemele de adăpare din hale sunt controlate zilnic pentru eliminarea pierderilor. Se spală cu jet de apă de înaltă presiune pentru reducerea consumului.

c. Fluxurile de apă de ploaie și ape uzate sunt separate

Conformare cu BAT 6 pct a

Conformare cu BAT 6 pct b

Conformare cu BAT 6 pct c

reducerea emisiilor în apă provenite din apele uzate-se prevăd următoarele tehnici :

Tehnici BAT

Ferma Landbruk

Mod de conformare

a.Scurgerea apelor uzate către un container special sau un depozit pentru dejecțiile lichide

b. Epurarea apelor uzate.

Apele uzate menajere se colectează în bazine vidanjabile

Epurarea se face în afara amplasamentului

Conformare cu BAT 7 pct a

Conformare cu BAT 7 pct b

4. Respectarea cerințelor comunitare transpuse în legislația națională: Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile:

-OUG nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

-Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

-Ord. MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

si cu analizarea activitatii desfasurate dupa implementarea proiectului, in raport cu urmatoarele prevederi legislative:

-Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, activitatea care se va desfasura in urma implementarii proiectului se regaseste in Anexa nr. 1, pct. 6.6, lit. b) – „Creşterea intensivă a păsărilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg)”.

-O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

-Ord. MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

Prin proiect s-au luat măsuri privind protecţia factorilor de mediu şi s-a urmărit reducerea la minim a impactului.

Pe tot parcursul derulării procedurii privind emiterea acordului de mediu s-au respectat condiţiile privind informarea publicului, a autoritatilor membre CAT și au fost înregistrate sugestii/observaţii/reclamaţii în timpul dezbaterii publice la care titularul de activtate a prezentat formularul anexa nr. 15 din OM 135/2010 completat cu propunerile de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat.

In urma analizarii documentatiei depuse, proiectul a fost supus evaluării impactului asupra mediului conform Deciziei etapei de încadrare nr. 590/I din 16.11.2016 emisă APM Braşov, în urma căreia s-a întocmit Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, depus la APM Brașov cu nr. 55/04.01.2017, reactualizat în baza Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor depus la APM Brașov cu nr. 4935 din 24.03.2017, intocmit de ing. Dumitriu Elvira, persoana fizica inscrisa in Registrul National al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 45.

Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale, iar procedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile, respectiv:

H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
O.M. nr. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, cu modificările şi completările ulterioare.
Legea 278/2013 privind emisiile industriale.

luand in coniderare :

măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apei şi solului, gestionarea deşeurilor;
valorile limită de emisie, compararea cu prevederile documentului de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în creşterea intensivă a porcilor;
respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională;
măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a raporta autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere;
utilizarea eficientă a energiei;
regimul de funcţionare în diferite situaţii;
măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau reduce poluarea, atunci când autorităţile competente pentru protecţia mediului le consideră necesare.

Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare-proiectul propus se va implementa în proximitatea sitului de importanță comunitară Oltul Superior (codul ariei naturale protejate este ROSCI0329), cea mai apropiată arie naturală protejată de interes comunitar de proiectul mai sus menționat este ROSCI 0329 Oltul Superior la cca 200m.

Din Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior rezultă că în prezent în zonă nu sunt presiuni asupra speciilor din sit. În zona studiată speciile protejate sunt peștii, care pot fi afectați numai de degradarea calitații apei.

Pentru a menține calitatea apei în zonă s-au propus, în memoriu anexa 5 completat cu capitolul X Biodiversitate, măsuri atât în timpul realizării investiției cât și în timpul funcționării.

Prin măsurile precizate, atât în timpul realizării investiției cât și în timpul funcționării, proiectul propus și mărirea de capacitate nu vor genera presiuni și nu vor avea un impact negativ asupra sitului deoarece:

-nu se implementează în aria naturală protejată;

-nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

-nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

-nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

-nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

-nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

-nu are legătură directă cu managementul ariei naturale protejate. Acest lucru este dovedit de faptul că în planul de management al sitului ROSCI0329 Oltul Superior, în zona în care se dezvoltă proiectul nu sunt semnalate presiuni asupra sitului. În acest scop s-a anexat harta impacturilor prezentată în Planul de management.

5. Modul cum răspunde/respectă obiectivele de protecția mediului din zonă pe aer, apă, sol etc.: Concluziile Raportului privind impactul asupra mediului, pe factorii de mediu sunt urmatoarele:

- APĂ: Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât și în timpul funcționării halelor modernizate și a lagunelor asupra apelor subterane si de suprafață este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic și a măsurilor de diminuare a impactului și luarea următoarelor măsuri:

-exploatarea sursei de apă conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;

-asigurarea perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever pentru foraj conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

-elaborarea unui program de revizie care să includă controlul periodic al instalației de captare, distribuție, stocare a apei, al etanșeității canalelor de evacuare din hale,a rețelei de canalizare, a paturilor de uscare dejecții și a lagunelor de stocare fracție lichidă;

-gestionarea corectă a deșeurilor pentru a preveni impurificarea apelor pluviale;

-gestionarea corectă și eliminarea pierderilor substanțelor utilizate la igienizarea, deratizarea, dezinsecția grajdurilor;

-evitarea pierderilor de carburanți și uleiuri ce pot proveni de la mijloacele de transport;

-depozitarea în condiții de siguranță a materialelor necesare igienizării halelor pentru a se evita deversări pe sol sau infiltrații.

-utilizarea dejecțiilor ca îngrășământ în cantitatea și de calitatea corespunzătoare conform studiilor pedologice efectuate de OSPA în conformitate cu prevederilor Codului de bune practici agricole. Acest lucru este imperios necesar deoarece zona comunei Feldioara este nominalizată în OM MMDD/MADR nr 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localităților unde există surse de nitrați din activități agricole;

-efectuarea de analize din forajele de observație .

-AER:

în timpul construirii-toate categoriile de surse asociate etapei de construcție vor fi surse nedirijate, de suprafață, cu impact strict local, temporar și de nivel minim. Impactul în această fază va fi nesemnificativ .

în timpul funcționării s-au identificat următoarele surse pentru noul obiectiv:

surse fixe, nedirijate – ventilatoarele aferente halei;
surse mobile – mijloace de transport auto.

Aceste surse generează următorii poluanți:

Poluant	Locul generării
Amoniac	Halele de porci, stocarea si imprastierea dejecțiilor
Metan	Halele de porci, stocarea dejecțiilor
Protoxid de azot (N₂O)	Halele de porci, stocarea si imprastierea dejecțiilor.
Dioxid de carbon (CO₂)	Halele de porci, stocarea dejecțiilor Arderea carburanților în motoarele mijloacelor de transport
Miros (NH₃, H₂S)	Halele de porci, stocarea si imprastierea dejecțiilor
Praf (pulberi sedimentabile)	Gestionarea furajelor. Mijloace de transport
NO_x, CO, SO₂, NMVOC,	Mijloace de transport

Descrierea surselor

Halele de porci

Principala sursă de emisie în activitatea desfășurată o constituie dejecțiile fie că sunt în hală , stocate sau împrăștiate.

a. pe amplasamentul fermei.

- dejecțiile din hale

- lagune, paturi de uscare nămol.

b. în afara amplasamentului fermei.

împrăștierea dejecțiilor pe terenul de aplicare.

Principalul poluant emis de dejecții este amoniacul.

Modelarea dispersiei Având în vedere că noua investiție reprezintă o extindere a activității actuale este necesar să se evalueze calitatea aerului ținând cont de situația reală care se va crea. Modelarea s-a făcut ținând cont de condițiile locale.

Efectul emisiei de la noile hale este cumulativ cu emisiile din activitatea existentă. Din acest considerent s-au calculat emisiile de amoniac la capacitatea maximă a fermei.

S-a făcut modelarea dispersiei pentru amoniac care este poluantul principal. Întrucât programul se aplică la surse fixe dirijate iar sursele din complex sunt fixe nedirijate, pentru modelare s-a considerat întreaga fermă ca o singură sursă iar emisia a fost considerată ca fiind formată din emisia de la hale și emisia din bazinele de stocare dejecții ( fracția lichidă și solidă). S-a calculat cantitatea de amoniac emisă din ferma egală cu 11068 g/h, ceea ce reprezintă emisia la capacitatea actuală la care se adaugă și emisia de la viitoarele hale ce urmează a fi renovate. S-au luat în calcul numai aceste surse deoarece:

în jurul fermei nu sunt alte surse fixe de amoniac (ferma este înconjurată de terenuri agicole, pe care uneori se practică pășunatul );
nu sunt stabiliți factori de emisie la manipularea dejecțiilor

Modelările s-au făcut pentru condiții extreme pentru obiectiv , atât din punct de vedere meteorologic cât și tehnologic. S-a ținut cont de datele meteorologice, de faptul ca vântul bate preponderent din vest și nord vest, de temperaturi.

Concluzie privind modelarea: Diagramele privind dispersia poluanților demonstrează influența claselor de stabilitate atmosferică și temperatura mediului ambiant asupra dispersiei poluanților.

În situațiile de stabilitate atmosferică și cu temperaturi ale gazelor evacuate aproximativ egale cu temperatura mediului ambiant dispersia poluanților se face pe suprafețe mari și la distanțe apreciabile. În condițiile de instabilitate atmosferică poluarea va avea loc numai în zona adiacentă complexului.

Concentrațiile poluanților se încadrează în limitele prevăzute de STAS 12574-87, dar pot apare mirosurile neplăcute.

Pentru a reduce emisiile de amoniac este important să se respecte limita de azot excretat prevăzută în BAT 24, tabelul 1.1:

Parametru	Categorie de animale	Azot total excretat asociat BAT (kg de N excretat/spațiu pentru animal/an)
Azot total excretat exprimat ca azot	Porci pentru îngrășare	7,0 - 13

Un calcul estimativ în care s-a luat cantitatea maximă de furaj/cap de porc-3,1kg/zi, s-a calculat proteina brută din rețetele utilizate în faza de creștere și finisare și s-a considerat că N în proteina brută este de 16% , a rezultat o cantitate de azot ingerat de 696,89t. S-a aplicat un procent de reținere mediu de 36% N de către animale și a rezultat o cantitate de Nreținut de 250,88t.

Nexcr.= 696,89- 250,88 = 446,01t

N excretat/spațiu pentru animal/an = 446010kg : 36000 locuri =12,4kgN

Așa cum s-a precizat anterior există posibilitatea încadrării în limitele prevăzute. Pentru aceasta este necesar o evidență clară a rețetelor utilizate și a cantităților de furaje din acestea.

Încadrarea în limitele prevăzute pentru N excretat va duce la încadrarea în limite a emisiilor de amoniac prevăzute în BAT 30.

Parametru	Categorie de animale	BAT - AEL(kg de NH3 /spațiu pentru animal/an)
Amoniac exprimat ca amoniac	Porci pentru îngrășare	5,65

Considerând proporția în TAN= 70% și un factor de emisie din adăpost de 0,28 KgNH3/animal an (Conform Corinair tab 3-9) rezultă: 12,4 x 70% x 0,28 = 2,43 kg de NH3 /spațiu pentru animal/an;

În ceea ce privește particulele în suspensie reyultate in timpul construirii, acestea nu constituie în general un factor de poluare. În situația dată, datorită aplicării procedeului de hrănire cu furaje lichide la patru hale, acestea nu vor fi prezente pe amplasament peste limitele aprobate.

-MIROSUL- Mirosul se datorează unei combinații de substanțe chimice și produce disconfort care poate fi definit ca prezența repetată a mirosului neplăcut.

Mirosul este principala problemă care apare în cadrul comunităților locale în cazul prezenței unei ferme de porci.

Mirosul se degajă:

de la animalele în sine și de la dejecții în locurile de stabulație;
de la transferul dejecțiilor și depozitarea lor;
de la aplicarea dejecțiilor pe teren.

Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât și în timpul funcționării fermei incluzînd și cele 8 hale modernizate nu aduce efecte suplimentare semnificative privind poluarea aerului din zona adiacentă obiectivului.

În condițiile respectării procesului tehnologic și a măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului, îndeplinirea acțiunilor din Planul de gestionare a mirosului funcționarea fermei are un impact acceptabil, cu efecte reduse asupra mediului, în limitele maxim admise.

-SOL/SUBSOL: impactul poluator asupra solului va fi nesemnificativ în condiţiile respectării proiectului şi în condiţii de funcţionare normală a obiectivului;

-prin proiect sunt luate măsuri de protecţie a solului, astfel încât pierderile/scurgerile accidentale care ar putea rezulta din activităţile ce se vor desfăşura pe amplasament să nu afecteze calitatea solului;

-activitatea de productie se va desfasura numai in interiorul halelor de productie;

-reteaua de canalizare, bazinele de colectare a apelor uzate si dejectiilor sunt betonate, astfel că solul sau subsolul nu este afectat;

-sunt organizate constructii si recipiente pentru colectarea selectiva a tuturor deseurilor produse. Bazinele pentru depozitarea dejectiilor are o capacitate suficienta sa stocheze dejectiile si apele uzate pe o perioada de minim 6 luni;

-titularul detine in proprietate sau arenda, terenuri agricole pentru utilizarea dejectiilor ca ingrasamant organic, dupa mineralizare.

-ZGOMOT, VIBRAŢI: În timpul lucrărilor de modernizare a celor celor 8 hale activitatea nu va fi percepută de către populație ca o sursă de zgomot. De asemenea, lucrările executate pentru impermeabilizarea a 2 paturi de uscare dejecții nu vor afecta populația din zonă.

A fost elaborat și se va pune în aplicare un plan de gestionare a zgomotului conf. (BAT 9).

-BIODIVERSITATE: proiectul propus se va implementa în proximitatea sitului de importanță comunitară Oltul Superior (codul ariei naturale protejate este ROSCI0329);

-se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât și în timpul funcționării halelor modernizate și a lagunelor nu produce efecte negative semnificative privind biodiversitatea din zona adiacentă obiectivului. În condițiile respectării procesului tehnologic și a măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului, funcționarea halelor și a lagunelor are un impact nesemnificativ asupra biodiversității.

-nu se implementează în aria naturală protejată;

-nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

-nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

-nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

-nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

-nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

-MEDIUL SOCIAL, ECONOMIC, CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL: tinand seama de masurile de reducere si protectie propuse se considera ca impactul asupra zonei invecinate va fi nesemnificativ;

-in zona nu se afla monumente istorice sau socio – culturale care sa impuna o protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului;

-Ordinul nr. 119/2014 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,5 km intre localitati si fermele de porci cu peste 10.000 locuri. OMS 119/2014 prevede, la art. 20 că această distanță poate fi modificată doar pe baza studiilor de impact asupra sănătății elaborate de institute specializate. Pentru conformare s-a realizat Studiul de evaluare a riscului asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu ferma de porci Landbruk, efectuat de catre Centrul de mediu si sanatate Cluj, 2013 pentru 20 de hale și o capacitate de 45000 de locuri (mai mare de 36000 de locuri cât propune prezentul proiect și a concluzionat că ”obiectivul va putea funcționala o capacitate de 45000 capete în condițiile în care se respectă toate mențiunile incluse în capitolul 6 (condiții de conformare și planul de monitorizare)”, iar prin Notificarea certificării conformităţii nr. 891/A/02.06.2014, DSPJ Braşov a stabilit ca la distanta de 770 m fată de zona locuita este necesară respectarea conditiilor/concluziilor din studiile de impact asupra stării de sănătate a populaţiei din zonă.

-mediul socio-economic va fi influenţat pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă, prin stimularea mediului de afaceri şi a economiei locale.

Compatibilitatea cu obiectivele de protecție a sitului Natura 2000, după caz: nu e cazul ;
Luarea în considerare a impactului direct, indirect și cumulat cu al celorlalte activități existente în zonă etc: - in faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu şi / sau a sanatatii oamenilor este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:

prevederile proiectului;
tehnologia de executie;
tehnologia de exploatare;
toate măsurile propuse prin în Anexa 15-Formular pentru prezentarea soluțiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul inetresat prezent la dezbaterea publică din data de 07.02.2017;

-impactul asupra APELOR: apele uzate generate pe amplasament pot polua apele freatice şi de suprafata doar prin:

fisurarea sistemul de etansare al depozitului de dejectii (bazin);
fisurarea conductelor de canalizare sau a bazinului de colectare a apelor uzate menajere.

-impactul asupra AERULUI: principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, sunt datorate:

emisiilor de poluanti (mirosuri) din procesele metabolice de crestere a porcilor;
emisiile de poluanti provenite din depozitele de dejectii;
circulaţia vehiculelor care asigură deservirea fermei.

- avand in vedere amplasarea fermei si masurile luate pentru reducerea emisiilor, activitatea din ferma nu va avea impact semnificativ asupra aerului;

- analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilor în atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în atmosferă (imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă faptul că nivelurile de concentraţii în aerul ambiental generate de ferma de crestere a porcilor se vor situa mult sub valorile limită.

-impactul asupra SOLULUI: amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

-poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

-in starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta pericol atat pentru muncitorii agricultori, cat si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri. Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea și, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediuluI:

a) măsuri în timpul realizării proiectului şi efectul implementării acestora:

în perioada de execuţie a investiţiei pentru protectia factorului de mediu apa:

organizarea corespunzătoare de şantier;
prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere, ape menajere) în apa subterană sau de suprafaţă.
prevenirea încărcării reţelei de apă pluvială cu suspensii;

- apele uzate menajere sunt evacuate printr-o retea de canalizare intr-un bazin betonat, etans, cu volumul total de 30 mc.

- pentru protecţia calităţii apelor, se vor lua măsuri de impermeabilizare şi protectie anticorosivă a obiectelor din care se pot produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi.

- paturile pentru dejectii solide vor fi reparate pentru a nu exista riscul de scurgere a eventualelor fractii lichide.

- paturile de stocare dejectii lichide (lagunele de rezerva) vor fi impermeabilizate cu folie PEHD de 2 mm grosime.

in timpul realizării proiectului măsuri pentru protectia factorului de mediu aer:

- se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o concentrare de impacturi asupra zonei.

- impunerea de limite de viteza pe drumul de acces din loc. Feldioara spre ferma (max 30 km).

- stropirea drumului de acces pe perioadele secetoase/cu praf.

- utilizarea maşinilor şi utilajelor rutiere şi nerutiere în stare bună de funcţionare şi întreţinerea lor.

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente.

- curăţarea periodica a căilor de acces

- menţinerea în bună stare a căilor rutiere în zonă.

utilizarea maşinilor şi utilajelor rutiere şi nerutiere în stare bună de funcţionare şi întreţinerea lor

in timpul realizării proiectului măsuri pentru protectia factorului de mediu zgomot, vibratii:

- se va stabili frecventa livrarilor de materiale cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o concentrare de impacturi asupra zonei,

- se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si lubrefianti.

- amplasarea surselor fixe de zgomot se va face în adăposturi şi se vor lua măsuri antivibratile la montaj, acolo unde este cazul se prevăd sisteme de amortizare

- se vor achiziţiona echipamente cu nivel scăzut de zgomot, ventilatoare silenţioase cu turaţie reglabilă

- se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica a instalatiilor,

- evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,

- se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor folosite,

in timpul realizării proiectului măsuri pentru protectia factorului de mediu sol şi subsol, ape subterane:

-împrejmuirea amplasamentului pentru a asigura accesul controlat în şi din incinta şantierului;

-zonele aferente construcţiilor şi cele de acces auto vor fi betonate, limitând pericolul infestării solului şi respectiv a subsolului, ca urmare a scurgerilor accidentale de produse, deşeuri, etc.;

-depozitarea materialelor şi amplasarea containerelor pentru antreprenor, se va face pe platforme balastate, special amenajate în acest scop;

-se vor utiliza doar mijloace auto autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor impuse de autoritatea rutieră;

-lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;

-în timpul amenajării obiectivului şi montajului utilajelor se vor lua măsuri de colectare, eliminare sau reutilizare ale deşeurilor specifice din construcţii;

-se interzice realizarea de depozite exterioare neorganizate, iar la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

-depozitarea materialelor de construcţii în condiţii care să asigure protecţia factorilor de mediu şi evitarea blocării căilor de acces;

-amplasarea depozitelor, bazinelor şi incintelor pentru depozitarea îngrăşămintelor organice în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă; prevederea unei capacităţi de stocare suficiente, exploatarea lor în siguranţă, optim şi eficient;

-stratul de sol vegetal decopertat de pe suprafaţa terenului ocupat de construcţii va fi depozitat temporar şi apoi utilizat pentru fertilizarea terenurilor slab productive;

-infrastructurile vor fi executate din beton care se va impermeabiliza şi hidroizola pentru prevenirea exfiltraţiilor.

in timpul realizării proiectului măsuri pentru gospodarirea deseurilor:

- executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deşeuri atât în faza de construcţie (deşeuri din construcţii a căror generare nu poate fi evitată: pietriş, beton, moloz, diverse ambalaje din hârtie, carton, plastic, cabluri electrice, metal, lemn ; material mineral, solul rezultat din săpăturile pentru lucrările de canalizare, construire bazine, lagune de dejecţii; acesta va fi utilizat ulterior pentru împrăştierea pe terenul liber din incinta fermei şi fertilizarea terenurilor slab productive; deşeuri menajere) cât şi în timpul funcţionării. Valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri se va face prin firme specializate cu care se vor încheia contracte ferme.

- aceste deşeuri vor fi colectate pe categorii de deşeuri şi vor fi depozitate temporar, în perimetrul obiectivului, într-un tomberon special metalic sau europubelă, care periodic vor fi golite prin grija antreprenorului lucrărilor de construcţii care va încheia contracte cu operatori autorizaţi pentru valorificarea sau eliminarea lor; deşeurile menajere vor fi transportate la un depozit autorizat de către o firmă de salubritate autorizată din zonă, pe bază de contract.

in timpul realizării proiectului măsuri pentru protecţia biodiversităţii şi a aşezărilor umane:

-pe terenul liber se vor amenaja zone verzi pe spaţiile care delimitează diferite activităţi din incintă.

-operaţiile de dezinsecţie şi deratizare vor fi externalizate prin contractarea firmelor specializate.

-pe terenurile cultivate de titular se vor utiliza pesticide biodegradabile.

b) măsuri în timpul exploatării și efectul implemenentării acestora:

PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR:

APA: Aplicarea cerinţelor BAT pentru utilizarea apei si reducerea consumului de apa prin :

-curatarea adaposturilor animalelor si echipamentului cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie , apa de spalare deversandu-se in lagunele de dejectii si astfel este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei; se spalã cu maşina sub presiune folosind apã la temperatura normalã;

Consum mediu de apa recomandat de cele mai bune tehnici disponibile este (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13) de :

Porci de ingrasat: 20-40 kg: 4 l/cap/zi; (2,5 l/kg furaj)

Porci de ingrasat: 40-70 kg: 4-8 l/cap/zi; (2,25 l/kg furaj

Porci de ingrasat: 70 kg-final: 4-10 l/cap/zi; (2-6 l/kg furaj)

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu: 0,07-0,3 mc/cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2., tab. 3.16).

Sistemul de adăpare va asigura accesul nerestricţionat al porcilor la apă. Sistemul de adăpare va fi racordat la reteaua de apa existenta printr-un branșament de 80m, sursa de apă fiind suficientă pentru a asigura necesarul de apă pentru întreg amplasamentul. Sistemul de adăpare va fi alcătuit din 4 linii pentru fiecare hală. Adăpătorile sunt cu suzete de inox în număr de 2 -3 /boxă. Recomandarea BAT de a nu restricţiona accesul la apă va fi respectat.

-folosirea instalatiei de adapare sub forma de suzete (adapatoare cu capacitate redusa cu ţâşnitoare ) amplasate cate doua in fiecare boxa pe pereti opusi. Aceste cuve de adapare vor fi cuve cu nivel care vor avea tot timpul un anumit nivel de apa, de regula 2 litri. Pe masura ce animalul bea din aceasta cuva, nivelul apei scade iar senzorul amplasat - reducerea pierderilor de apã prin neetanşeitãţile sistemului, respectiv detectarea şi remedierea scurgerilor;

- calibrarea periodicã a instalaţiei de bãut pentru a evita pierderile;

- faze de hrãnire, formule de reţete bazate pe digestibilitatea hranei, conţinut scãzut de proteine, conţinut scãzut în P organic sau utilizarea de P anorganic foarte bine digerabil;

- respectarea modului de adãpare, ventilaţia halelor, compoziţia aşternutului. Respectarea lor duce la producerea unei cantitãţi minime de deşeuri;

- minimizarea pierderilor de materii prime se realizeazã printr-o dozare riguroasã a cantitãţilor de furaje distribuite animalelor şi utilizarea de echipamente moderne de distribuţie;

- pastrarea unui registru cu consumul de apa prin masurarea consumului;

- detectarea si repararea scurgerilor;

- dotarea societatii cu material de interventie in caz de poluare accidental si aparitia de riscuri de scurgere a dejectiilor inspre paraul homorod- ciucas. realizarea unui plan de interventie in caz de poluari accidentale;

- apele uzate menajere se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie;

- respectarea instrucţiunilor de lucru la fiecare loc de muncă şi a programului de instruire a personalului;

- exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune, folosire şi evacuare a apelor, precum şi a dispozitivelor de măsurare a debitelor în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, pentru a reduce la minimum pierderile tehnologice şi a utiliza eficient resursa de apă;

- realizarea unui program anual de revizie a instalaţiilor, traseelor şi bazinelor de captare, transport şi stocare.

- eliminarea sau valorificarea ritmică a deşeurilor, conform unui program, pentru a nu depaşi capacitatea de stocare a depozitelor sau bazinelor şi consemnarea acestor operaţii în registre de evidenţă;

- analiza periodică a calităţii apei subterane şi a solului, conform cerintelor din Autorizatia integrată de mediu;

- asigurarea pentru puţul forat din incinta fermei, a perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

- utilizarea dejecțiilor ca îngrășământ în cantitatea și de calitatea corespunzătoare conform studiilor pedologice efectuate de OSPA în conformitate cu prevederilor Codului de bune practici agricole. Acest lucru este imperios necesar deoarece zona comunei Feldioara este nominalizată în OM MMDD/MADR nr 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localităților unde există surse de nitrați din activități agricole;

- se va intocmi un program cu masuri de intretinere si reparatii a instalatiilor;

- se va proceda la verificarea etanseitatilor sistemelor de colectare si de transport a apelor tehnologice uzate, detectarea si remedierea acestora in caz de defectiuni.

PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI:

-aplicarea unei diete cu conținut mic de proteină crudă și fosfor;

-funcționarea continuă a ventilatoarelor pentru evitarea acumulării de poluanți în hală;

-revizia periodică a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor;

-transportul dejecțiilor in timpul zilei când este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasă si evitarea sfârsiturilor de săptamână si a zilelor de sărbatoare publică, luând in considerare directia vantului raportată la casele oamenilor din vecinatate.

-împrăștierea pe terenuri agricole să se facă pe timp răcoros cu încorporare în sol prin arătură imediată(emisiile se pot reduce până la 80%).

-împrastierea dejectiilor cât de aproape posibil de momentul de maximă crestere a cerealelor si când este preluata substanta nutritiva.

-încorporarea rapidă a dejecțiilor în sol;

-Buna gospodarire a dejectiilor, conform Planuluide gestionare a dejectiilor;

-Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale;

-controlul traficului auto în interiorul amplasamentului;

-întreţinerea drumurilor de acces.

-respectarea în itegralitate a Planului de gestionare a mirosului;

-punerea în practică și respectarea în itegralitate a tuturor măsurilor propuse prin în Anexa 15-Formular pentru prezentarea soluțiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul inetresat prezent la dezbaterea publică din data de 07.02.2017, respectiv:

a) pe amplasament:

-verificarea și refacerea perdelei forestiere;

-acoperirea paturilor de uscare dejecții cu paie tocate;

-s-a inițiat un proiect pilot cu o firmă de specialitate pentru reducerea mirosului care constă în montarea, în hale, a unor plase PVC tip DEODORATEX 03 destinate înlăturării mirosului din fermele de animale; plasele au fost montate într-o hală care a fost igienizată, urmând ca procedeeul să se aplice în toate halele în cazul unor rezultate pozitive;

b) în timpul transportului:

-dejecțiile lichide se vor transporta cu mijloace de transport adecvate, închise (vidanja);

-dejecțiile solide se vor transporta cu mijloace de transport adecvate, acoperite;

-împrăștierea dejecțiilor se va face conform Studiului Pedologic elaborat de OSPA Brașov, pe terenurile și în cantitățile prevăzute, cu încorporare rapidă în sol;

Aplicarea cerinţelor BAT pentru reducerea emisiilor.

Emisii dirijate în aer:

	Faza de proces	Poluanţi	Sistem de reţinere poluanţi	Măsuri de reducere a emisiilor conform BAT
1.	Sistemul de ventilaţie al halei	NO NH₃ COV Pulberi CH₄ H2S	Sistemul de ventilaţie prin suprapresiune, format din ventilatoare, asigură exhaustarea forţată a aerului viciat din interiorul halelor.	Aplicarea tehnicilor nutriţionale pentru excreţia de azot (alimentarea în faze cu conţinuturi mai reduse de proteină brută). Dietele trebuie să fie sprijinite de alimentarea optimă a aminoacizilor conform BAT pct. 5.2.1.1 (BREF ILF). Aplicarea tehnicilor nutriţionale pentru excreţia de fosfor (alimentarea în faze cu conţinuturi mai reduse de fosfor per total). BAT pct. 5.2.1.1 (BREF ILF). Menţinerea în condiţii bune de funcţionare a ventilatoarelor . Adaposturi cu podele alcatuite partial din gratare si prelucrarea dejectiilor. BAT pct. 4.6.3.8
2.	3 centrale termice pe combustibil lemnos cu gazeificare	NO2_x CO SO2 pulbeii	Evacuarea gazelor arse se va face prin tiraj fortat, coş de evacuare cu diametru= 150 mm, H = 12 m	Utilizarea eficientă a energiei termice, izolarea termică a boxelor de crestere din hale prin aplicarea unei folii pe timp de iarna la interior intre acoperis si marginea boxei (utilizarea aerotermelor se reduce cu aprox. 50%), izolarea conductelor de transport a agentului termic. Verificarea anuală a eficienţei arderii, verificarea aportului de oxigen pentru arderea completă a compuşilor din combustibil. Marirea densitatii in boxe. BAT pct. 4.4.2 BAT pct. 5.2.4
3.	6 aeroterme mobile pe motorina	NO_x CO Pulbei SO₂	-	Se utilizează doar în perioada cand temperatura exterioara va fi foarte scazuta si halele sunt populate cu porci mici, cca 1 luna/an BAT punct. 4.4.2 Prin aplicarea foliei si marirea densitatii la populare, scade perioada de utilizare a aerotermelor la cca 15 zile/an.

Emisii difuze în aer:

Sursa

Poluanţi

Măsuri de reducere conform BAT

Managementul dejecţiilor

NH₃

Miros

CH₄

N₂O

praf

- Reducerea suprafeţei de emisie din suprafaţa adăpostului prin utilizarea pardoselilor din grătare prefabricate cu fante şi evacuarea dejecţiilor gravitaţional într-un depozit extern.

BAT pct. 4.6.3.8

- Hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului.

BAT pct. 5.2.1.1

- Verificarea periodică a etanşeităţii sistemelor de stocare şi distribuţie a furajelor şi de adăpare pentru a evita umezirea excesivă a dejecţiilor care determină mărirea emisiilor de amoniac.

BAT pct. 4.8.3

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţia mecanică

BAT pct. 4.7.

- Pentru stocarea şi distribuţia furajelor, va fi proiectat un sistem etanş, care va ţine sub control emisiile de pulberi totale. Alimentarea silozurilor se va face printr-un tub de racord între autospeciala transportoare si siloz, astfel încât emisiile de particule în timpul descărcării furajelor sa fie minime,

BAT pct. 4.8.3.

- conducta prin care dejecţiile sunt pompate din bazinul de stocare va fi amplasată subteran.

BAT 2.5.

- controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăpostire, compoziţia furajelor, modul de administrare a hranei şi a apei, reducerea umidităţii dejecţiilor, colectarea/ transferul/ tratarea /stocarea şi eliminarea dejecţiilor, ventilaţia mecanică a halelor.

BAT pct. 4.7.

BAT pct. 4.9.3

Depozitarea dejecţiilor în afara adăpostului

NH₃

H2S

COV

CH4

N2O

Pulberi

miros

- Intervenţiile de amestecare a dejectiilor din depozit se vor realiza doar înainte de transportul dejecţiilor. Dejecţiile de suine au un procent ridicat de suspensii. Suspensiile dau naştere unor cruste naturale pe suprafaţa dejecţiilor. Crustele formate împiedică semnificativ emisiile oricărui gaz.

-Colectarea si depozitarea dejectiilor .

BAT secţ. 2.5.

Buna gospodarire a dejectiilor .

Separarea mecanica si tratamentul biologic al dejectiilor.

BAT secţ. 4.9.3.

Infiintarea unei perdele vegetale duble, in tabla de sah in zona paturilor de uscare si a lagunelor de depozitare dejectii care sa se constituie intr-un obstacol ce delimiteaza zonele de depozitare dejectii de zonele din vecinatate si pentru a controla dispersia poluantilor inspre zonele rezidentiale si disconfortul produs de mirosuri.

BAT secţ. 5.2.2

Împrăştierea pe suprafaţa agricolă

NH₃

H2s

COV

CH4

N2O

Pulberi

miros

- pentru transportul dejecţiilor se vor folosi cisterne-vidanja etanşe, dotate cu dispozitive de încărcare şi împrăştiere.

BAT secţ. 2.7.1 sisteme transport.

- împrăştierea se va face cu presiune redusă, la nivelul solului, în benzi restrânse.

BAT secţ. 3.3.5.

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe câmp a dejecţiilor.

BAT secţ. 4.10.1

- planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv ţinând cont de condiţiile atmosferice, evitându-se perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, înnorări, instabilitate atmosferică - lucrările de transport şi împrăştiere se vor planifica în zilele lucrătoare)

BAT secţ. 4.9.3.

- informarea publicului de către fermier cu privire la programul de fertilizare cu dejecţii a terenurilor agricole.

BAT secţ. 4.9.3

- Realizarea unui plan de management al dejectiilor

ZGOMOT ȘI VIBRAȚII:

-în vederea evitării deteriorării drumurilor comunale în timpul transportului dejecțiilor și animalelor și pentru diminuarea vibrațiilor în timpul tranzitării acestor drumuri s-a emis Decizia nr. 450/08.02.2017 de către titular prin care se impune limitarea vitezei pe tronsonul DN 13-poarta fermei la 15 km/h, decizie obligatorie pentru angajații fermei și angajații partenerilor ce livrează/transportă inputuri pentru fermă;

-prin adresa nr. 127/23.02.2017 s-a confirmat autorității publice locale disponibilitatea de a coopera pentru o propunere alternativă privind drumul de acces la fermă, iar până la găsirea soluției de deviere a traseului, prin Decizia nr. 450/08.02.2017 emisa de titular s-au luat următoarele măsuri: instruirea personalului propriu pe bază de proces verbal pe bază de semnătură, înștiințarea societăților partenere cu privire la limitarea vitezei pe tronsonul de drum DN 13-fermă.

SOL SUBSOL:

-Activitatea care se desfasoara in hale nu are impact direct asupra solului. Suprafata acestora este betonata in totalitate. Ea influenteaza solul in mod indirect prin intermediul altor factori de mediu si in special prin intermediul particulelor in suspensie care, fiind mai grele decat aerul, se depun pe sol. Pentru eliminarea acestui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile sunt evacuate periodic din hale prin intermediul unei retele de canalizare etanse, procesate si folosite in agricultura ca fertilizant. Cantitatea de nutrienti aplicata va fi stabilita pe baza unui studiu pedologic. Integritatea canalizarii si gospodariei de dejectii va fi verificata periodic.

-Infrastructurile vor fi executate din beton care se va impermeabiliza pentru prevenirea exfiltraţiilor.

-Canalizarea tehnologică se va executa din conducte rezistente la coroziune care vor conduce dejecţiile în depozitul de dejecţii (lagune si paturi), impermeabilizate.

-Realizarea unui spatiu amenajat corespunzator pentru rezervorul de motorina amplasat in incinta fermei (pe platforma betonata, acoperit, ingradit si asigurat, inscriptionat corespunzator) si verificarea zilnica a starii rezervorului si a platformei.

-Deseurile menajere si tehnologice vor fi depozitate temporar in containere speciale si preluate de firme specializate. Vor fi prevăzute platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor tehnologice.

-Eventualele cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si vor fi eliminate prin intermediul firmelor secializate.

-Apele menajere se vor stoca în bazin subteran etanş, de unde se vor transporta cu autovidanja la o staţie de epurare autorizată.

-Evacuarea dejecţiilor fermentate şi transportul acestora pentru împrăştierea pe terenurile agricole se va efectua cu cisternă-vidanjă, dotată cu:

- pompă de dejecţii, la care se va racorda etanş conducta de aspiraţie a dejecţiilor din depozit;

- dispozitive de împrăştierea dejecţiilor la nivelul solului.

ÎMPRĂŞTIEREA DEJECŢIILOR FERMENTATE PE SOL:

În scopul aplicării corecte a fertilizării organice cu dejecţii fermentate se vor lua următoarele măsuri:

- Obligaţia titularului de a dispune de teren suficient sau contracte incheiate cu fermieri pentru împrăştierea fertilizanţilor organici.

- Elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice, pe baza cărora să poată fi întocmite planurile de fertilizare şi rotaţia culturilor.

- Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele şi în dozele stabilite prin planurile de fertilizare.

- Adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la caracteristicile solului.

- Dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului.

- Se vor respecta, H.G.nr. 964/2000 cu completările ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole şi Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi proveniţi din agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile agricole.

- Utilizarea aditivilor pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea valorii de fertilizare, accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor patogene, se recomandă doar dacă vor putea fi procuraţi aditivi omologaţi, care nu induc poluanţi suplimentari în dejecţii, cum ar fi metale, pesticide

- La împrăştierea fertilizanţilor naturali, se respecta distanţele de protecţie faţă de sursele de apă potabilă, faţă de apele de suprafaţă, lacuri şi canale de irigaţii. Respectarea unei distanţe de cel puţin 5 m de malurile cursurilor de apă naturală şi ale canalelor principale de desecare şi de 100 m, faţă de zonele de protecţie sanitară a captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

- Imprăştierea fertilizanţilor se va realiza cu respectarea strictă a Codului Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele şi condiţiile optime de împrăştiere.

- Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate. Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia calităţii apei, va fi elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care urmează să fie fertilizate organic. Se recomandă ca studiul să fie elaborat de un institut acreditat (OSPA) ţinând cont de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice, pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi.

- Prin planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, se vor stabili dozele de fertilizanţi, interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu nitraţi.

- Se va intocmi , urmari si mentine Planul de management al dejectilor care prevede: data popularii si nr. de capete / perioada depopularii, curatenie, dezinfectie / cantitate de dejectii rezultata / data separarii fractiilor / mc depozitati 6 luni / data incepere imprastiere pe camp / cantitati imprastiate.

GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR:

-monitorizarea utilizării eficiente a materialelor;

-identificarea continuă si punerea în practică a posibilitătilor de prevenire a generării deseurilor;

-participarea activă si angajamentul personalului la toate nivelele cu privire la minimizarea generării deseurilor;

-deseurile generate ca urmare a desfăsurării activitătii vor fi colectate selectiv si stocate temporar, corespunzător prevederilor legislatiei specifice, în spatiile special amenajate, în vederea eliminării/ valorificării;

-asigurarea unei capacităti de stocare suficiente a dejectiilor pe platformele de depozitare dejectii si lagunele de stocare temporară a dejectiilor;

-pentru depozitarea substanţelor toxice utilizate pentru curăţire sau dezinfectie vor fi realizate spaţii de depozitare. Manipularea şi utilizarea acestora se va face conform specificaţiilor din fişele tehnice de securitate.

-prin proiect se vor asigura platforme pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice.

-deseurile menajere vor fi gestionate conform legislatiei specifice de gestionare a deseurilor (Legea 211/2013, republicata;

-depozitarea corespunzătoare a cadavrelor în spatiul frigorific special amenajat pana la preluarea, pe baza de contract, de catre unitatea de neutralizare a cadavrelor;

-societatea va încheia contracte cu operatori autorizaţi, pentru colectarea şi eliminarea controlată a deşeurilor;

În tabel sunt mentionate deseurile care pot fi generate in urma desfasurarii activitatii, starea fizica a acestora, modul lor de stocare, respectiv:

*Denumirea deșeului*	*Cantitatea prevăzută a fi generată to/an*	*Stare fizică*	*Codul deșeului*	*Codul privind principala prop. pericu* *loasă*	*Managementul deșeurilor*
*Denumirea deșeului*	*Cantitatea prevăzută a fi generată to/an*	*Stare fizică*	*Codul deșeului*	*Codul privind principala prop. pericu* *loasă*	*Valori* *ficată*		*Eliminată*	*Mod de stocare temporară*
Dejecții de porc¹	24045	SS	02 01 06	-	R10			Se stochează temporar în paturile de uscare și în lagune Se utilizează ca fertilizant
Deseuri de tesuturi animale¹	28	S	02 01 02	-		D9		Se depozitează temporar în camera frigorifică și se elimină prin societăți specializate autorizate
Ambalaje de hârtie/carton de la medicamente si vaccinuri	0,8	S	15.01.01	-	R12			Se depozitează în spații închise și se valorifică prin agenți economici autorizați
Ambalaje de materiale plastice de la medicamente si vaccinuri	0,1	S	15 01 02	-	R12			Se depozitează în spații închise și se valorifică prin operatori autorizați
Ambalaje de plastic de la alimente neconforme	2,0	S	15 01 02	-	R12			Se depozitează și se elimină prin prin operatori autorizați
Obiecte ascuțite	0,01	S	18 02 02*	H9		D9		Se depozitează în spații închise și se elimină prin operatori autorizați
Deseuri de la tratamente	0,06	S	18.02.02*	H9		D9		Se depozitează în spații închise și se elimină prin operatori autorizați
Ambalaje de la substantele utilizate la igienizare	0,5	S	15 01 10*	H14	R12			Se depozitează în spații închise și se elimină prin operatori autorizați
Deseuri metalice din activitatea de mentenantă	0,5-	S	02 01 10	-	R12			Se depozitează pe platforme betonate și se valorifică prin operatori autorizați
Deseuri de echipamente electrice si electronice	0,050	S	16 02 14	-	R12			Se depozitează pe platforme betonate și se valorifică prin operatori autorizați
Tuburi fluorescente	50buc/an	S	20 01 21*	H6	R12			Se depozitează temporar în butoaie metalice și se elimină prin operatori autorizati
Anvelope	4	S	16 01 03	-	R12			Se depozitează pe platforme betonate și se valorifică prin operatori autorizați
Baterii	1	S	16 06 01*	H6	R12			Se depozitează pe platforme betonate și se valorifică prin operatori autorizați
Deseuri menajere	0,3	S	20 03 01	-		D5		Se depozitează temporar în containere și se elimină prin operatori autorizati (Contract nr IPP 71/2013 Industrial Proces Paper)

¹-pot fi considerate material de categoria 2 în conformitate cu art. 9 din Regulamentul (CE) NR. 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală);

- zonele de depozitare vor fi marcate şi semnalizate;

- valorificarea/eliminarea deseurilor periculoase se va face cu societati autorizate;

- nu vor fi create depozite de stocare a deseurilor în alte spaţii decât cele care vor fi autorizate;

- recipienţii in care vor fi stocate deseurile vor fi inscriptionaţi, verificaţi periodic, asigurându-se proceduri pentru containerele avariate ;

- deseurile generate vor fi ambalate, etichetate si inscriptionate in conformitate cu standardele nationale, europene si cu oricare alte norme in vigoare;

- vor fi amenajate spatii special destinate pentru colectarea selectiva a desurilor generate, in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana.

c) măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare și reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare, precum și efectul implementării acestora:

-elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demontarea instalaţiei;

-solicitarea avizului de mediu la încetarea activităţii privind stabilirea obligtiilor de mediu ;

-se vor identifica acele echipamente/instalatii/utilaje care au fost in contact cu substante periculoase, sau cu alte substante care prezinta pericol de incendiu;

-se vor indeparta materialele ramase in echipamente/instalatii/utilaje la momentul dezafectarii;

-se va identifica o zona de depozitare temporara, pina la preluare de catre societati autorizate, in vederea valorificarii si/sau eliminarii, atit a materilelor existente la momentul dezafectarii, cit si a componentelor dezafectate;

-spălarea şi dezinfectarea halelor de crestere a porcilor;

-golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane: batal, bazin preculector, fosa septica, canale colectoare si bazine colectoare;

-spălarea şi dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

-evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;

-ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;

-societatea va colecta selectiv deseurile rezultate in urma dezafectarilor si le va preda unei societati autorizate in vederea valorificarii/eliminarii acestora, dupa caz;

d) măsuri de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, condițiile și modul/calendarul de implementare a acestora:

în timpul realizării investiției.

-instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile necesare protejării faunei și florei sălbatice.

-accesul la zonele cu lucrări se va face doar de pe drumul comunal existent;

-stocarea materialelor pe suprafețe betonate și în spații acoperite pentru a preveni antrenarea lor de precipitații;

-gestionarea deșeurilor în conformitate cu natura lor pentru a preveni poluarea solului și antrenarea poluantilor în apa de suprafață;

-executarea lucrărilor cu personal calificat pentru a reduce pierderile datorită lipsei de profesionalism;

-îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va depune separat pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final;

-executarea lucrărilor de excavare la reconfigurarea lagunelor se va face cu utilaje verificate tehnic pentru evitarea pierderilor de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje care prin precipitații sau spălări pot să ajungă în pr. Homorod;

-lucrările de reconfigurare a lagunelor se vor executa într-un timp scurt (cca. 3 luni);

-nu se vor realiza alimentari cu combustibili a utilajelor si autovehicolelor in santier;

-poluarea aerului cu pulberi şi gaze de ardere din timpul implementarii proiectului, influenţează negativ vegetaţia prin reducerea intensităţii fotosintezei şi împiedicarea dezvoltării normale a plantelor; se recomandă utilizarea concomitentă a unui număr minim de utilaje în zona proiectului;

reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor şi a vegetaţiei se va realiza cu grija in vederea păstrarii vecinătatii suprafeţei.

-reaşezarea solului se va efectua în cel mai scurt timp posibil.

în timpul funcționării

-instruirea personalului care angajat cu privire la regulile necesare protejării faunei și florei sălbatice.

-respectarea programelor de întreținere și reparații a utilajelor și echipamentelor din hale și verificări periodice pentru eliminarea pierderilor;

-respectarea procesului tehnologic;

-apele pluviale care se deversează în stufăriș să respecte condițiile impuse la evacuare (Limite conform prevederilor H.G. nr.188/2002 modificat și completat de HG.nr 352/2005)

-interzicerea accesului în incinta fermei a autovehicolelor cu defecțiuni mecanice;

-gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, substanțelor utilizate pentru igienizare, deratizare, dezinsecție, etc.;

-utilizarea materialelor absorbante în cazul pierderilor de produse petroliere pe alei; se interzice spălarea cu apă a petelor de ulei sau motorină;

-verificarea periodică a stării tehnice a spațiilor de depozitare dejecții solide și lichide pentru a preveni accidente tehnice care au ca efect deversarea accidentală necontrolată în pârâul Homorod.

-toate insecticidele folosite pentru deratizări trebuie să respecte normele în vigoare privind etichetarea, clasificarea și ambalarea. Este de preferat să se aleagă produse cât mai puțin periculoase.

-este obligatorie respectarea planului de management si a regulamentului ariei naturale protejate Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de custodele sitului Natura 2000.

e) măsuri compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecția mediului, condițiile și modul/calendarul de implementare a acestora;nu e cazul

IV. Condiții care trebuie respectate:

1. În timpul realizării proiectului:

a) condiții de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (românești sau comunitare):

- pe tot parcursul derulării lucrărilor de execuţie se vor respecta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, condiţiile impuse prin toate actele de reglementare emise de autorităţile implicate şi proiectul înaintat spre avizare;

- deşeurile rezultate la faza de montare a utilajelor si instalatiilor aferente vor fi colectate selectiv, cu posibilităţi de eliminare/valorificare cu societăţi autorizate; vor fi evacuate ritmic, fără a bloca căile de acces pietonale şi stradale;

- se vor respecta conditiile impuse prin Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 161/14.09.2016 emis de SGA Brașov;

- pentru evitarea poluării accidentale cu materiale periculoase (scurgeri accidentale de combustibil, de ulei de motor, etc.) reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport se vor efectua doar cu societăţi autorizate;

condiții de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integrează concluziile evaluării adecvate: nu este cazul.
condițiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de șantier: nu este necesara organizarea de santier; utilajele si instalatiile aferente vor fi montate in halele existente.
planul de monitorizare a mediului: pe timpul realizării lucrărilor de construcție a obiectivului nu este necesară monitorizarea având în vedere că se generează noxe în principal din arderea combustibilului ( de către utilaje și echipamente (NO_x, CO, SO₂, NMVOC) și pulberi din lucrările de dezafectare, săpături, transport materiale.

2. În timpul exploatării:

a) condițiile necesare a fi îndeplinite în funcție de prevederile actelor normative specifice: pe toată durata de funcţionare a investiţiei se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative, privind protectia mediului:

- OUG nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

- O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)condiții care reies din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, depus la APM Brașov cu nr. 55/04.01.2017, reactualizat în baza Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor depus la APM Brașov cu nr. 4935 din 24.03.2017, intocmit de ing. Dumitriu Elvira, persoana fizica inscrisa in Registrul National al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 45, respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice si din recomandarile studiului de sanatate intocmit de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj:

-efectuarea verificării etanseitatii pentru bazinele de stocare temporară a dejectiilor înainte de începerea exploatării;

-realizarea unei perdele vegetale de protectie perimetrale duble din arbori si arbusti repede crescători din specii specifice zonei.

-sa se respecte conditiile de conformare pentru prevenirea efectelor asupra starii de sanatete a populatiei recomandate in Studiul de evaluare a riscului asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu obiectivul, efectuat de Centrul de mediu si sanatate Cluj-Napoca si nu se va depasi in nici un moment capacitatea maxima de 36 000 capete animale adulte .

c) pentru instalațiile care intră sub incidența legislației privind prevenirea și controlul integrat al poluării: - Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

d) respectarea normelor impuse prin legislația specifică din domeniul calității aerului, managementul apei, managementul deșeurilor, zgomot, protecția naturii:

-Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificarile si completarile ulterioare;

-Ord. MAPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produşi de surse staţionare, cu completarile si modificarile ulterioare;

-STAS 12574/1987 - Aer in zone protejate. Conditii de calitate;

-STAS 10.009/1988 – Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;

-Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;

-HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare;

-Ord. MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii mediului, cu completarile si modificarile ulterioare

-HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;

-OMS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;

-Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

-H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare;

-Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicata si actualizata;

-Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicata;

-Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările şi completările ulterioare;

-Decizia Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase cu modificările ulterioare;

-Decizia Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

-H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările si completările ulterioare;

-H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

-O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

-OUG nr. 47/2005 aprobată prin Legea nr.73/2006 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare;

-O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Programului cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole;

-O.M. nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluare cu nitraţi;

-H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare;

-O.M. nr.1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

-H.G. nr.140/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr.166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE;

-Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

-H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, modificata si completata;

-Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi la accesul în justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.01.2000, cu modificările şi completările ulterioare;

-Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentul CE nr.1774/2002 (regulament privind subprodusele de origine animală);

-Regulamentul UE nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentul (CE) nr.1069/2009 şi de punere în aplicare a Directivei 97/78 CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controlul sanitar-veterinar la frontieră în conformitate cu directiva menţionată.

-Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

-Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sǎlbatice, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,

Condiţii pe factorul de mediu APĂ:

Automonitorizarea calitatii primului strat freatic, din zona de influenta a lagunei nr. 2 se va realiza prin construirea a doua foraje de observatie amplasate, FM3 – în partea nord-vestica a proprietatii si FM4 aval fata de grajdul nr. 3, pe directia de curgere a stratului freatic si fata de cele doua lagune de stocare a dejectiilor.

Puturile vor fi sapate in sistem hidraulic cu circulatie inversa, cu urmatoarele carcateristici: H = 7 m, coloana filtranta, tubate cu coloane PVC Dn 110 mm, prevazute cu filtre confectionate din PVC cu fante transversale, dop de ciment si strat filtrant cu dimensiunea pietrisului margaritar de 4-8 mm.

Directia de curgere a curentului freatic este de la SV la NE, aproximativ perpendicular pe raul Olt.

Forajele au ca scop urmarirea variatiei in timp a chimismului apei subterane.

Indicatori de calitate apa subterana – valoarea de referinta rezultata din prima analiza efectuata la putul de observatie ferma, situat in aval de laguna de dejectii, conform buletinului de analiza nr.7633 din 21.10.2015 efectuat de Compania Apa Brasov SA este : CBO5=70,20 mg/l, azot amoniacal=4,33 mg/l, azotiti=13,58 mg/l, azotati=2,61 mg/l, fosfor total=1,01 mg/l, pH=8,16);

Condiţii pe factorul de mediu AER:

-conform STAS 12574/1987-“Aer din zonele protejate”, sunt reglementate urmatoarele concentratii maxime admise:

Nr. crt.

NOXA

Concentratia maxim admisibila STAS 12574/87

[mg/mc]

30 minute

Zilnica

Amoniac

0,3

0,1

Condiţii pe factorul de mediu SOL:

- evitarea pierderilor necontrolate şi întâmplătoare a unor materiale care ar putea ajunge pe sol;

- deşeurile rezultate din exploatarea investiţiei vor fi stocate corespunzător.

Condiţii pe factorul de mediu ZGOMOT:

-activitatea desfasurata de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care depăşesc limitele de presiune (Leq), de 55 dB (A), în timpul zilei şi 45 dB (A), în timpul nopţii, conform Ord.119/2014, în teritoriile protejate, cu excepţia cazului în care zgomotul de fond depăşeşte aceste valori.

Condiţii privind regimul DEŞEURILOR:

-se va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor generate în cadrul activităţilor proprii, în conformitate cu Anexa 1 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzâd deşeurile.

Conditii generale:

- Obligatia beneficiarului de a dispune de teren suficient pentru imprastierea fertilizantului pentru cel putin 80 % din cantitatile ce se produc pe parcursul unui an, diferenta pana la 100 % se acopera prin contracte ferme de furnizare catre fermieri agricoli.

- Obligatia beneficiarului de a se dota cu utilaje si echipamente pentru manipularea, transportul si administrarea in camp a fertilizantului.

- Conform Ordin 242/2005, beneficiarul are obligatia sa realizeze monitorizarea calitatii acviferului freatic, prin realizarea a doua foraje de observatii, conform studiului hidrogeologic preliminar, amplasate amonte si aval de laguna dejectii, pe directia de curgere a acviferului freatic.

- la solicitarea autorităţii competente pentru protectia mediului, titularul va raportata datele impuse prin actele de reglementare, ori de câte ori este cazul;

- operatorul va asigura, reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului, întreaga asistenţă necesară pentru a le permite să desfăşoare orice inspecţie a instalaţiei, prelevare de probe, culegerea oricăror informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

e)planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicității, a parametrilor și a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor: - conform Raportului privind impactul asupra mediului in vederea pastrarii calitatii factorilor de mediu de pe amplasament si in zonele adiacente, acestia vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare;

Având în vedere că noua investiție este o dezvoltare pe același profil cu activitatea existentă , nu se poate face o monitorizare exclusivă acelor 8 hale.

Monitorizarea în timpul funcționării se va face numai după darea în exploatare a obiectivului.

Nivelul întregii ferme de fermă și va consta în :

a) monitorizarea tehnologică;

b) monitorizarea factorilor de mediu.

a) Monitorizarea tehnologică are drept scop respectarea normelor și cerințelor pentru a evita producerea de accidente care pot avea consecințe grave privind mediul înconjurător. În acest sens :

-se vor respecta programele de revizii ale utilajelor;

-programul de control și revizie al conductelor subterane, a lagunelor și paturilor de uscare dejecții.

Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:

-numarul de animale;

-cresterea in greutate;

-consumul de furaje;

-compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor;

-consumul de apa;

-consumul de energie electrica;

-consumul de combustibil;

-cantitatea de deseuri produsa.

-cantitatea dedejecții transportată pentru fertilizare, evidența loturilor unde s-au împrăștiat.

Monitorizarea factorilor de mediu.

Având în vedere că noua investiție este o modernizare pe același profil cu activitatea existentă, monitorizarea se va face la nivelul întregii ferme de fermă și realiza conform Planului de monitorizare:

Plan de monitorizare:

Indicator de calitate	Metoda de măsurare	Frecvența	Locul prelevării probei	Limite
AER emisii
Azot total excretat exprimat ca azot (kg N excretat /spațiu pentru animal/an)	Calculare prin utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor.	1/an	-	7-13
Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 (kg de P2O5 excretat/ spațiu pentru animal /an)		1/an	-	3,5 - 5,4
Amoniac, kgNH3/spațiu pentru animal/an	Estimare prin utilizarea factorilor de emisie conform Ordinului 3299/2012	1/an	-	5,65 kgNH3/spațiu pentru animal/an
Pulberi, kg/spațiu pentru animal/an	Estimare prin utilizarea factorilor de emisie conform Ordinului 3299/2012	1/an	-	-
AER - imisii
Amoniac, mg/mc	STAS 10812-76	1/lună și la sesizări	în vecinătatea celelei mai expuse case pe directia predominanta a vantului	0,3( 30 min.)
Hidrogen sulfurat, mg/mc	STAS 10814-76	1/lună și la sesizări		0,015( 30 min.)
Nivel de zgomot echivalent	SR 10009/2017	1/lună și la sesizări	la fatada cea mai expusa a cladirilor de locuit	55 dB conf. oms 119/2014 daca cladirea este în teritoriu protejat
APA FREATICĂ
pH, unit.pH	SR ISO10523-2009	Anual	Puț nr.1 –în zona de stufăriș	Valoare max. conf. AIM nr BV1 12.03.2015
CCO-Cr, mg O₂/l	SR ISO6060-1996		Puț. nr.2 – între laguna și paturile de uscare
CBO5, mg O₂/l	SR EN1899/1,2-2003		Puț. nr.3 – lângă prima hală
Amoniu. mg/l	SR ISO7150-2001		Puț nr.4 amplasat în partea de nord est a lagunelor vestice (zona amonte)
Azotiți, mg/l	SR ISO26777/C91-2006		Puț nr. 5 amplasat în partea de nord- vest a lagunelor vestice (zona aval) ;
Azotați, mg/l	SR ISO7890/3-2000
N mg/l	MERK1, 14537
Fosfor total, mg/l	SR ISO 6878-2005
pH, unit.pH	SR ISO10523-2009	Anual	Foraj de observație amonte Feldioara
CCO-Cr, mg O₂/l	SR ISO6060-1996
CBO5, mg O₂/l	SR EN1899/1,2-2003
Amoniu. mg/l	SR ISO7150-2001
Azotiți, mg/l	SR ISO26777/C91-2006		Foraj de observație aval Feldioara
Azotați, mg/l	SR ISO7890/3-2000
N mg/l	Kit LCK238
Fosfor total, mg/l	STAS 3365-61
APA PLUVIALĂ
pH	SR ISO10523-2009	Semestrial	Apa pluvială zona stufăriș	6,5-8,5
Materii totale în suspensie mg/l				35
CBO5, , mg O₂/l	SR ISO6060-1996			20
CCOCr, mg O₂/l	SR EN1899/1,2-2003			40
N-NH4, mg/l	SR ISO7150-2001			1,0
NO3, mg/l	SR ISO26777/C91-2006			25,0
NO2 mg/l	SR ISO7890/3-2000			1,0
Ptotal, mg/l	STAS 3365-61			1,0
Subst. extractibile cu solvent organici, mg/l	SR- 7587-86			10,0
APA MENAJERĂ
pH	SR ISO10523-2009	La cererea prestatotului de servicii de vidanjare	Bazine vidanjabile	6,5-8,5
Materii totale în suspensie mg/l	STAS6953-81			350
CCO-Cr, mg O₂/l	SR ISO6060-1996			500
CBO5, mg O₂/l	SR EN1899/1,2-2003			300
azot amoniacal, mg/l	SR ISO7150-2001			30
fosfor total, mg/l	STAS 3365-61			5
Substante extractibile cu solventi organici , mg/l	SR -7587-86			30
DEȘEURI
Deșeuri	evidența	lunar		- în funcționare normală

3. În timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului și postînchidere

a) condiții necesare a fi îndeplinite la închidere/dezafectare/demolare:

- în cazul în care titularul de activitate este supus unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii, este obligat să notifice autoritatea competentă pentru protecţia mediului (art. 10 , pct. (1) coroborat cu art. 15, pct. (2), alin. a) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului);

- îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii;

- se vor respecta prevederile proiectelor tehnice şi condiţiile impuse prin avizele obţinute pentru această fază.

- titularul de proiect are obligaţia ca în cazul încetării definitive a activităţii şi eventual dezvoltării unei alte forme de activitate, să ia măsurile necesare pentru dezafectarea instalaţiilor, evitarea oricăror surse de poluare şi de aducere a amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea lor;

- in cazul incetarii temporare sau definitive a acivitatii intregii instalatii, sau a unor parti din instalatie, titularul este obligat sa intocmesca Planul de inchidere a instalatiei.

- dezafectarea, demontarea instalaţiei se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare/demontare;

- titularul activităţii are obligaţia să asigure resursele necesare pentru punerea în practică a planului de închidere şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară;

- in cazul încetării activităţii şi/sau schimbării destinaţiei terenului, titularul are obligaţia de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, freatic, etc.) pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a amplasamentului;

b) condiții pentru refacerea stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului: - avand in vedere ca activitatea se va desfasura in halele existente, iar prin proiect se propune recompartimentarea spatiului interior, nu sunt necesare conditii pentru refacerea stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului, dupa demontarea utilajelor/instalatiilor.

c) planul de moitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicității, a parametrilor și a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor: - in cazul încetării activităţii şi/sau schimbării destinaţiei terenului, titularul are obligaţia de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, freatic, etc.) pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a amplasamentului.

V. Informații c privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

- autoritatea competentă pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu, din punct de vedere al protecţiei mediului, atfel:

● când și cum a fost informat publicul, pe etape ale procedurii derulate:

a) depunerea solicitării:

- mediatizarea APM Braşov din data de 03.10.2016, prin publicare pe pagina proprie de internet, privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu;

- mediatizarea societăţii, prin afişare la sediul Primăriei Feldioara din 03.10.2017, publicare în ziarul “ Transilvania Expres” din data de 29.09.2016, privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu;

b) etapa de încadrare:

- mediatizarea APM Braşov din data de 15.11.2016, prin afişare la sediul propriu şi publicare pe pagina proprie de internet, a deciziei de continuare a procedurii de emitere a acordului de mediu, cu efectuarea evaluarii impactului asupra mediului fara evaluare adecvata ;

- mediatizarea APM Braşov din data de 15.15.11.2016, prin publicare pe pagina proprie de internet a proiectului deciziei etapei de încadrare;

- mediatizarea societăţii, prin afişare la sediul Primăriei Feldioara 17.11.2016, publicare în ziarul “ Transilvania Expres” din data de 21.11.2016, privind continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

c) etapa de definire:

- mediatizarea APM Braşov din data de 06.04.2015, prin publicare pe pagina proprie de internet a deciziei etapei de definire a domeniului si a îndrumarului procedural privind problemele de mediu care trebuie analizate in raport privind impactul asupra mediului i data de 08.04.2015;

- mediatizarea APM Braşov din data de 20.05.2015, prin publicare pe pagina proprie de internet a raportului privind impactul asupra mediului si a raportului de securitate;

d) dezbaterea publică:

- mediatizarea APM Brasov din data de 09.01.2017 prin afisare la sediu si publicare pe pagina proprie de internet a anuntului privind organizarea dezbaterii publice in data de 07.02.2017;

- mediatizarea societăţii, prin afişare la sediul Primăriei Feldioara în data 10.01.2017, publicare în ziarul “ Transilvania Expres” din data de 11.01.2017,cu privire la disponibilitatea raportului privind impactul asupra mediului, raportului de securitate şi organizarea dezbaterii publice si adrese invitatie la dezbaterea publica transmise prin e-mail la autoritatile publice;

- proces verbal incheiat cu ocazia dezbaterii publice organizata la Caminul Cultural Feldioara in data de 07.02.2017, postat pe pagina de internet a APM Brasov ;

e) decizia de emitere a acordului:

- mediatizarea APM Braşov din data de 04.04.2017, prin afişare la sediu şi publicare pe pagina proprie de internet a anuntului privind decizia de emitere a acordului de mediu din data de 03.04.2017;

- mediatizarea societăţii, prin afişare la sediul Primăriei Feldioara în data 07.04.2017, publicare în ziarul “ Transilvania Expres” din data de 10.04.2017, privind decizia de emitere a acordului de mediu ;

- mediatizare APM Brasov a proiectului acordului de mediu pe pagina de internet din data de 03.01.2017;

● când și cum a participat publicul interesat la procesul decizional privind proiectul:

- pe tot parcursul procesului decizional privind proiectul în cauză, au fost înregistrate observaţii/comentarii/reclamaţii din partea publicului doar în timpul dezbaterii publice.

● cum au fost luate în considerare propunerile/observațiile justificate ale publicului interesat:

- în timpul dezbaterii publice, organizata la Caminul Cultural Feldioara in data de 07.02.2017, au fost înregistrate observaţii/comentarii/reclamaţii din partea publicului care au fost înscrise în anexa 15-Formularul pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interest care a fost înaintat titularului pentru rezolvare. Titularul proiectului a prezentat soluţii de rezolvare a problemelor semnalate de public şi sunt menţionate la capitolele specifice.

● dacă s-au solicitat completări/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului și dacă acestea au fost puse la dispoziția publicului interesat:

-Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, depus la APM Brașov cu nr. 55/04.01.2017 a fost reactualizat în baza Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor și depus la APM Brașov cu nr. 4935 din 24.03.2017, intocmit de ing. Dumitriu Elvira, persoana fizica inscrisa in Registrul National al evaluatorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 45:

In conformitate cu prevederile OUG nr.195/2005, aprobată prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificările si completările ulterioare - "Art. 15 alin (2) lit a - «Titularii proiectelor au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării»;

Conform art. 21, alin.(4) din OUG. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare ”răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului proiectului”.

La finalizarea investitiei titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Dupa intocmirea procesului-verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor de realizare a proiectului, aveţi obligaţia de a solicita şi obţine revizuirea autorizatiei integrate de mediu existentă pe amplasament.

Prezentul act nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora.

Nerespectarea prevederilor prezentei decizii a A.P.M. Brașov se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Conform prevederilor OM 135/2010, titularul de proiect are următoarele obligaţii:

art. 39, alin. 1, de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, dar înainte de obţinerea aprobării de dezvoltare;
art. 40, de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul Acord de Mediu conține 55 (cincizeci și cinci) de pagini și a fost redactat în 3 exemplare originale.

DIRECTOR EXECUTIV

Sorin HORNOIU

ȘEF SERVICIUL A.A.A. ,

Alexandrina VASILE

ÎNTOCMIT:

Daniela BIRAU

By APM Braşov 26/07/2017 26/07/2017

APM Brasov

Reglementari

ACORD DE MEDIU S.C. LANDBRUK SRL

ACORD DE MEDIU

I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalațiile și echipamentele

II. Motivele și considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu:

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea și, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediuluI:

IV. Condiții care trebuie respectate:

V. Informații c privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

Navigare rapida:

Program functionare APM Brasov:

Sediu: