Back

Rezumat netehnic COMPANIA APA BRASOV

REZUMAT netehnic

 

DESCRIERE         

 

  • O descriere succintă a activităţilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalaţiei implicate,cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct

Nămolul primar rezultat în cadrul procesului de separare şi decantare primară suferă următoarele transformări:

  • pre-deshidratare în instalaţia de îngroşare nămol;
  • fermentare anaerobă în metantancuri;
  • deshidratare în instalaţia de deshidratare finală;
  • depunere in depozitul ecologic de namol

 

Procesul tehnologic este monitorizat în flux continuu, în cadrul dispeceratului staţiei de epurare, ajungând informaţii în timp real despre debite, oxigen dizolvat, presiune etc. Pe baza acestor informaţii se conduce procesul tehnologic.

 

DEPOZIT ECOLOGIC DE NĂMOL

Depozitul ecologic de namol s-a format  prin ecologizarea unuia din cele trei compartimente (laguna 1) ale  batalului vechi – care avea aceiaşi destinaţie, dar fără măsuri deosebite de protecţie. Depozitul este prevăzut cu următoarele elemente principale:

 

A. Impermeabilizarea fundului şi a TALUZELOR cu geomembrană de calitate specială;

B. Realizarea unei reţele de drenaj compusă din conducte din PVC Dn 200 mm, cu fante şi

    un strat de pietriş de 40 cm, grosime cu grohotiş de 3-10 mm.

C. Staţie de pompare care va pompa apa colectată prin drenuri, înapoi la staţia de epurare.

 

 

A. Impermeabilizări şi drenaje

                Fundul depozitului de nămol are stratificaţia:

                - nisip argilos 5 mm;

                - geocompozit 2 mm (geomembrană + beontonită);

                - geotextil de protecţie: 1500 g/m2;

                - strat filtrant din piatră spartă 15-30 mm în grosime de 40 cm;

                - geotextil tip MADRITEX de filtraţie – separare – 400 Kg/m2.

Taluzele depozitului au aceeaiaşi stratificaţie, dar în locul stratului de geocompozit s-a montat o geomembrană de 2 mm rugoasă pe ambele feţe.

Digurile au taluze de 1:2,75 spre interior şi 2:3 spre exterior.

                Pentru protecţia zonelor cu trafic intens (rampe) grosimea stratului de pământ peste geomembrană, este de 0,6 ¸ 0,9 m.

 

B. Reţele de drenaj

                Stratul de drenaj se va realiza din pietriş spălat de râu cu sorturile 15-30 mm, în grosime de 40 cm. Conţinutul de fracţiuni de 15-30 mm va fi de minim 80% pentru a nu periclita starea tuburilor care se montează sub pietriş.

                Reţeaua de conducte de drenaj este din conducte din PVC Dn 200 mm, PN 4 bari, în lungime de 6,0 m îmbinate cu mufe.   Tuburile din PVC sunt  tăiate pentru crearea de fante de 100 x 5 mm ce sunt distribuite în şah pe lungime, pe partea superioară, până la jumătatea tubului. Reţeaua de conducte este executată concomitent cu umpluturile de pietriş, fiind 5 ramuri de drenare amplasate la 22,50 m între ele.          Tuburile de drenaj sunt racordate la exteriorul depozitului într-o conductă din PVC Dn 200 mm care transportă apele colectate prin reţeaua de drenaj la  staţia de pompare.

                Racordarea s-a realizat în cămine de vizitare (0,80 x 1,0 m) din beton simplu monolit pentru a preîntâmpina infiltraţiile din ape subterane în perioade cu ape mari pe râul Bârsa.

                Tuburile de PVC amplasate sub dig şi în exteriorul depozitului sunt etanşe, cu îmbinări cu garnituri de cauciuc în mufe. Reţeaua de conducte din exteriorul depozitului este pozată pe un strat de nisip de 15 cm grosime, deasupra şi lateral fiind un strat de nisip de minim 20 cm grosime. Panta de scurgere spre staţia de pompare este de 5%, iar conductele de drenaj au o pantă de 1%.

                Sistemul de colectare şi evacuare al apelor provenite din precipitaţii şi a celor rezultate din drenarea nămolului depozitat este prevăzut cu puţuri verticale (călugării) care au diametrul mai mare (600 mm) decât colectoarele orizontale (200 mm).

                Sunt prevăzute trei colectoare verticale: I, II, III.

                Puţurile verticale de colectare (călugării) sunt prevăzute cu dublu rol:

                - preluarea debitelor de apă din precipitaţii care se vor scurge la suprafaţa "turtei de nămol" (deci funcţionare temporară, doar pe perioada precipitaţiilor);

                - drenarea apei din stratul de nămol depus în groapă (depozit), asigurând astfel consolidarea şi tasarea sa (funcţionară, permanentă).

 

C. Staţie de pompare pentru drenaj

                Staţia de pompare pentru ape uzate este o construcţie subterană cu un singur compartiment având electropompe (1a + 1r) submersibile.

                Staţia de pompare funcţionează automat, cu comandă dată de nivelul apei, dar şi cu posibilitatea comenzilor manuale.

                Apele drenate sunt pompate în staţia de epurare, pentru a fi reintroduse în circuitul de epurare, înainte de evacuare în emisar.

Materii prime

                - Nămol deshidratat provenit din staţia de epurare:

                               - 21 m3/zi având 35% substanţă uscată

 

                Materii auxiliare

                  - Nu este cazul

 

                Utilităţi

                 - energie consumată RENEL  pentru pompe şi iluminat - 180000 KW/an, 50 KW/h

 

                Compoziţia materiei prime – nămol

                Nămolul deshidratat care se aduce în depozitul de nămol – batalul ecologic în stare solidă are următoarea compoziţie:

 

Indicator

Nămol ieşire deshidratare

U, %

66.26

SU, %

33.74

SV, %

64.60

SM, %

35.40

NH4+, % s.u.

2,08

PT % s.u.

1,46

Fe, % s.u.

-

Cr, % s.u.

1.162 10-6

Ni, % s.u.

37.11 10-6

Cu, % s.u.

3.425 10-4

Cd, % s.u.

1.162 10-6

Zn, % s.u.

0.243 10-4

Mn, % s.u.

abs.

Pb, % s.u.

66.56 10-6

 

 

Produse obţinute

- Apă drenata (levigat) care se returneaza in statia de epurare.

 

     Depozitul de namol nu a fost implicat în accidente majore de poluare a mediului negerând impact semnificativ asupra niciunui factor de mediu.

 

Alternative principale studiate de către Solicitant (legate de locaţie, justificare economică, orientare spre alt domeniu, etc.)

 

Nu este cazul.