Rezumat Netehnic SC Autoliv Romania SRL
1. Rezumat Netehnic
1.0 Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii:
Denumirea activitatii: Producerea si comercializarea de sisteme de siguranta si componente auto
Denumire instalatii IPPC: Instalatii de vopsire-finisare chinga (Div.VOR)
Numele instalatiei IPPC:
- Instalatii de vopsire-finisare chinga (Div.VOR)
Numele solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului:
SC Autoliv Romania SRL
Adresa: Punct de lucru: Brasov, Str. Bucegi nr.8
- Inregistrat la RC cu nr.J08/1156/1997, CUI. RO9641092
Activitatea sau activitatile conform:
Anexei I din Legea 278/2013 privind emisiile industriale, Cap.II:
Nr. Crt. |
Cod activitate IED |
Denumire activitate IED |
SNAP |
NFR |
1 |
6.2 |
Pretratarea (operatiuni de tip spalare, inalbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile ori a textilelor, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone/zi. |
060312 |
2D3g
|
Anexei I la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18.01.2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi:
Activitate IED |
Activitate PRTR |
Denumire activitate PRTR |
6.2 |
9 a) |
Instalaţii pentru pretratarea (operaţiuni precum spălare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor cu capacitate de tratare de peste 10 tone/zi |
- Cod CAEN activitate principala: 2932- fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule
- DESCRIERE
O descriere succinta a activitatilor, scopul lor, produsele, instalatiile implicate, diagrama proceselor cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct.
Fabrica de componente Autoliv Romania SRL produce sisteme de siguranta auto. Compania a fost infiintata in anul 1997. In fabrica de la Brasov se produc centuri de siguranta si componente pentru acestea (chinga, retractori, inchizatoare si arcuri), generatoare de gaz (inflatori) si module de airbag si se finiseaza prin acoperire cu piele o parte din volanele fabricate la Punctul de lucru Autoliv din orasul Sfantu Gheorghe. Autoliv Romania produce in principal pentru pietele externe, pentru clienti precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.
- In prezent AUTOLIV ROMANIA SRL detine Autorizatia de Mediu nr. 193/03.11.2010.
Solicitarea pentru revizuirea Autorizatiei de Mediu a fost inaintata deoarece pe amplasamentul din str.Bucegi nr.8, in baza deciziei etapei de incadrare nr. 759/26.11.2014 si a Autorizatiei de Construire nr. 199/02.04.2015 au fost efectuate o parte din lucrarile de modernizare si extindere spatii de productie si depozitare aprobate .
- Astfel fata de situatia autorizata prin Autorizatia de Mediu nr. 193/03.11.2010 au fost executate urmatoarele investitii :
- Extindere spatii de productie, depozitare Div.VOR si Div.ARO
- Construire rezervor intangibil de apa de incendiu
- Amenajare statie BUS incinta
Fata de etapa autorizata nu se modifica profilul de activitate. In urma extinderii de activitate din cadrul diviziei VOR, la tesatorie s-au montat 14 razboaie de tesut, la vopsitorie au fost montate 2 linii de vopsire-finisare chinga tip Mageba (similare cu cele existente) si 5 linii de video-inspectie iar in zona tehnica s-a montat un cazan cu abur tip Ici Caldae de 1614 kW. Ca urmare a lucrarilor realizate, odata cu cresterea capacitatii de vopsire chinga, valoarea insumata depaseste pragul de 10 t/zi. Prin urmare, in cadrul societatii se vor desfasura activitati IPPC, inscrise in Legea 278/2013, Cap.II, Anexa nr.1, la punctul 6.2 -“Pretratarea (operatiuni de tip spalare, inalbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile ori a textilelor, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone/zi” .
- Profilul productiei: producerea si comercializarea de componente auto, in special sisteme de siguranta, cum sunt : centuri de siguranta, generatoare de gaz (inflatori) pentru airbag, module de airbag, precum si componente pentru centuri de siguranta cum sunt chinga, inchizatoare, retractori si arcuri. Tot in cadrul fabricii de la Brasov se finiseaza prin imbracare cu piele, o parte din volanele fabricate la punctul de lucru din orasul Sfantu Gheorghe.
- In cadrul Punctului de lucru din Brasov, activitatea de productie este impartita pe divizii, astfel:
- Divizia chinga (VOR), in cadrul careia se fabrica chinga
- Divizia centuri de siguranta (ARO), in cadrul careia se fabrica centuri de siguranta dar si unele componenete pentru acestea cum sunt inchizatoarele si retractorii .
- Divizia inflators (IRO-AMR), in cadrul careia:
- Div. IRO : se fabrica generatoare de gaz pentru airbah-uri
- Div. AMR: se fabrica module de airbag
- Divizia arcuri (RDS) in cadrul careia se fabrica arcuri metalice ce se carcaseaza
- Divizia volane (WRO1) in cadrul careia se finiseaza volane.
- Divizia Engineering (RBT), in cadrul careia se fac proiectari si teste de verificare.
- Autoliv Romania produce in principal pentru pietele externe, pentru clienti precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.
- Pe langa activitatile de productie propriu-zise, societatea desfasoara activitati conexe cum sunt: producerea agentului termic necesar procesului tehnologic si incalzirii spatiilor de productie, producerea aerului comprimat, activitati administrative si de intretinere, activitati de laborator pentru controlul tehnic si al calitatii produselor fabricate, activitati de gopodarire a apelor si preepurarea apelor uzate tehnologice, activitati de depozitare, etc.
Denumirea activitatii: Producerea si comercializarea de sisteme de siguranta auto
Denumire instalatii IED: Instalatii de vopsire-finisare chinga
- Capacitate de productie instalatii IED (instalatii de vopsire chinga-Divizia VOR): 60,48 t/zi
- Dintre activitatile enumerate mai sus, doar o singura activitate este IPPC (inclusa in Anexa I a Legii 278/2013 privind emisiile industriale), respectiv activitatea de vopsire chinga ce se desfasoara in cadul diviziei VOR. O parte din celelalate activitati desfasurate sunt asociate direct activitatii IPPC, avand o legatura tehnica, respectiv activitatea de fabricare centuri de siguranta din cadrul diviziei ARO- conform schemei prezentate in figura de mai jos.
Terenul pe care se desfasoara activitatea SC AUTOLIV ROMANIA SRL, Punct de lucru Brasov, are suprafata totala de 153.897,0 mp si este proprietate persoana juridica Atoliv Romania SRL, conform C.F. nr. 126325, (S=96377 mp) si C.F. nr. 103883, (S=57520,0 mp). Acesta este situat in orasul Brasov, str. Bucegi nr. 8, in zona cu functiune mixta de mica productie, depozite, prestari servicii (conf. P.U.G. Brasov).
Diagrama proceselor:
Localizare |
Proces |
Produse |
Capacitate |
Div.VOR: fabricare chinga: |
Procese tehnologice de fabricare chinga: -tesere; -preparare vopsele; -vopsire -finisare chinga de culoare alba , -finisare chinga de culoare neagra ; -preparare agent termic (aer cald) -inspectie, roluire; -ambalare, livrare. |
-Chinga finisata |
202 mil.metri chinga/an
(Cap. Vopsire chinga: 60,42 t/zi ) |
Div.ARO: fabricare centuri |
Procese tehnologice fabricare centuri de siguranta: - fabricare retractori; - fabricare inchizatoare; - asamblare repere :
-verificare, ambalare. |
-Centuri de siguranta -Retractori -Inchizatoare |
7.237.271 buc/an 12.947 buc/an 5.090.605 buc/an |
Div.IRO+AMR: fabricare generatori de gaz (inflatori) si module airbag |
Procese tehnologice de fabricare inflatori:
-Proces tehnologic fabricare module air-bag prin asamblare punga de air-bag pe generatorul de gaz. -Verificare, ambalare |
-Generatori de gaz (inflatori) -Module air-bag
|
58.750.000 buc/an
1.200.000 buc/an |
Divizia RSD (fabricare arcuri si carcasare): |
Fabricare arcuri si carcasare:
|
-Arcuri; -Arcuri in carcase;
|
45.000.000 buc/an 46.000.000 buc/an |
Divizia WRO1 (Finisare volane) |
-Imbracarea manuala a volanului cu bucla piele si activarea termica a adezivului cu ajutorul unor foen-uri care lucreaza la 300 °C. -Coaserea manuala
-Ambalare |
-Volane finisate
|
453.600 volane/an |
Sectiile de productie si administrative; (Div.VOR, ARO, IRO, AMR, WRO1, RSD, RBT). |
Producerea aburului, producerea apei calde tehnologice si menajere si incalzirea spatiilor de productie: -combustia gazului metan
|
-Energie termica
|
10,61 MW |
Descrierea instalatiilor IPPC (care intra sub incidenta Legii 278/2013, Cap.II, Anexa nr.1)
Instalatiile care intra sub incidenta Legii 278/2013, Anexa 1, Pct.6.2, sunt liniile de vopsire fibre textile.
Este utilizat procesul de vopsire continua la temperatura inalta (HT), proces considerat BAT.
- După tesere, chinga trebuie să fie finisata conform cu standardele definite, proprietătile fizice, cerintele optice si productivitate. Pentru chinga de culoare alba, procesul de finisare consta din operatii de vopsire, uscare intermediara, termofixare, spalare chimica, spalare cu apa, uscare dupa spalare, acoperire cu substanta de frictiune scazuta, uscare IR si uscare finala.
Liniile continue de vopsire pentru textile se utilizeaza in industria textila pentru vopsirea diverselor tipuri de textile.
Materia prima pentru chinga produsa de catre Divizia VOR (Van Oerle Romania) este poliesterul in doua culori, alb si negru. Chinga tesuta din fir de poliester alb se vopseste si se finiseaza, iar chinga tesuta din fir de poliester negru doar se finiseaza (polistirerul este termo-plastic, adica devine maleabil la temperaturi inalte; cand fibrele se racesc, forma luata devine permanenta).
Instalatiile de vopsire-finisare sunt capabila să ruleze mecanic, fiecare, maxim 100 m chinga/min.
Fiecare instalatie de vopsire- finisare (vopsire +tratare) este compusa din :
- 5 unitati de uscare (4 uscatoare alimentata cu gaz metan + 1 unitate de uscare IR sursa cu lampi infrarosii);
- 3 bai de vopsire-finisare (1 baie de vopsire, 1 baie de spalare chimica, o baie de acoperire cu silicon) ;
- 4 bai de clatire cu apa.
Cele sapte linii de de vopsire-finisare continua se compun, fiecare, din urmatoarele elemente:
- Unitatea de alimentare cu chinga : chinga tesuta este transportata din container cu ajutorul unui motor de tragere si a unui sistem de ghidare. In J box intra cca. 1000 m chinga: in interior sunt senzori pentru detectarea nodurilor precum si senzori de nivel. In acumulator intra cca.200 m de chinga si are rolul de stoc tampon;
- Unitatea de vopsire: vopseaua preparata in bucataria de vopsele este transportata cu ajutorul unui furtun de alimentare intr-un mixer de unde cu ajutorul unui sistem de antrenare cu pompa cu aer comprimat este impregnata in chinga.Vopseaua redundanta este indepartata cu ajutorul unor role presa.
- Unitatea de preuscare (uscare de suprafata): are rolul de a ajuta chinga sa se disperseze pe toata suprafata chingii la temperatura de 150-160°C. Incalzirea se realizeaza cu aer cald recirculat de la o sursa de incalzire cu gaz metan.
- Unitatea de termofixare: are rolul de a fixa vopseaua pe chinga (temperatura de lucru 210-240°C) si de a stabili caracteristicile chingii (rezistenta la rupere/elongatia) impreuna cu urmatoarea unitate (calandru/calander) prin intermediul unui sistem de role. Acestea preseaza chinga (presiune de lucru 0-6 bar) cu unul dintre cele trei tipuri de calibre existente . Incalzirea se realizeaza cu aer cald recirculat de la o sursa de incalzire cu gaz metan.
- Unitatea de spalare are rolul de a indeparta vopseaua care nu a aderat pe chinga si de a spala chinga, prin spalare cu jet de apa si ulterior (in chemical padder si steamer) spalare cu un amestec de soda caustica si tekoredukt si tratare cu abur la temperatura de 95°C, si apoi clatire cu apa la 60 grade C.
- Unitate de uscare intermeduara : are rolul de a usca chinga dupa spalare (temperatura de lucru 140-160°C); Incalzirea se realizeaza cu aer cald recirculat de la o sursa de incalzire cu gaz metan.
- Unitatea de acoperire cu substanta pentru imbunatairea rezistentei la frecare;
- Unitatea de uscarea chingii cu raze infrarosii la 80°C ce are rolul de fixa stratul de acoperire. Incalzirea se produce cu lampi incandescente la o temperatura de 80°C
- Unitatea de uscare finala: ajustare elongatie prin calandrare la temperatura de 150-160°C si uscarea chingii. Incalzirea se realizeaza cu aer cald recirculat de la o sursa de incalzire cu gaz metan.
- Tinerea parametrilor de lucru (presiune, temperatura, viteza) sub control se face computerizat, cu ajutorul unui ecran digital
1.1Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica
- Fabrica de componente Autoliv Romania SRL produce sisteme de siguranta auto. In fabrica de la Brasov se produc centuri de siguranta si componente pentru acestea (chinga, retractori, inchizatoare si arcuri), generatoare de gaz pentru airbag (inflatori) si module de airbag si se finiseaza prin acoperire cu piele o parte din volanele fabricate la punctul de lucru al Autoliv din orasul Sfantu Gheorghe.
Fiind o puternica unitate de productie, structura interna a companiei este organizata pe divizii , astfel :
- Divizia chinga (VOR), in cadrul careia se fabrica chinga pentru centurile de siguranta prin operatii de tesere automata si testare la rupere, vopsire (pentru chinga de culoare neagra) si tratare pentru imbunatatirea rezistentei la frictiune, aceste procese de finisare incluzand spalarea si uscarea;
- Divizia centuri de siguranta (ARO), in cadrul careia se fabrica centuri de siguranta dar si unele componenete pentru acestea cum sunt inchizatoarele si retractorii, prin asamblarea unor repere din plastic, metal si chinga, (folosind operatii de nituire, sudare cu ultrasunete, marcare cu instalatie laser urmate de verificari de conformitate a produsului);
- Divizia inflators (IRO-AMR), in cadrul careia:
- Div. IRO : se fabrica generatoare de gaz pentru airbah-uri prin operatii de asamblare a unor repere de metal, capsule electrice, capsule pirotehnice, initioatoare si umplerea cu gaze inerte (heliu, argon, azot si protoxid de azot) ;
- Div. AMR: se fabrica module de airbag, prin operatii de asamblare a generatorului de gaz fabricat la divizia IRO si a pungii de air-bag provenita de la diversi furnizori.
- Divizia arcuri (RDS) in cadrul careia se fabrica arcuri metalice ce se carcaseaza in carcase de plastic prin operatii de prelucrare mecanica (debitare,) tratare termica, asamblare.
- Divizia volane (WRO1) in cadrul careia se finiseaza volane prin operatii de slefuire manuala, aplicare adeziv pe baza de apa, aplicare si coasere manuala piele pe volane, netezirea acesteia cu aer cald pentru indepartarea anumitor riduri din piele si curatarea urmelor neconforme.
- Divizia Engineering (RBT), in cadrul careia se fac proiectari si teste de verificare cum sunt: masuratori de performanta pentru sisteme de siguranta retractoare si inchizatoare, masuratori privind imbatranirea produselor, teste distructive statice si dinamice, teste de performanta pentru centurile de siguranta si inchizatoare pe stand dinamic, masuratori dimensionale, etc.
- Pe langa activitatile de productie propriu-zise, societatea desfasoara activitati conexe cum sunt: producerea agentului termic necesar procesului tehnologic, incalzirii spatiilor de productie, producerea aerului comprimat, activitati administrative si de intretinere, activitati de laborator pentru controlul tehnic si al calitatii produselor fabricate, activitati de gopodarire a apelor, preepurarea apelor uzate, activitati de depozitare.
Terenul pe care se desfasoara activitatea SC AUTOLIV ROMANIA SRL, Punct de lucru Brasov, are suprafata totala de 153.897,0 mp si este proprietate persoana juridica Atoliv Romania SRL, conform C.F. nr. 126325, (S= 96.377 mp) si C.F. nr. 103883, (S= 57.520,0 mp). Amplasamentul, conform "PUG Brasov" este destinat activitatilor conexe: servicii, mica industrie. Terenul este asezat in intravilan Brasov in zona dintre DN1 (Ghimbav) si DN73 (Cristian). (Zona este in plina dezvoltare si vecinatatile sunt complexul LOSAN, complexul HOLVER si sediul ARABESQUE).
Anterior construirii fabricii de placi din aschii lemnoase terenul a fost liber de orice constructii avand un caracter rural. In zona nu au fost semnalate suprafete de sol contaminat istoric.
1.2Alternative principale studiate de catre Solicitant (legate de locatie, justificare economica, orientare spre alt domeniu, etc.)
Unitatea se conformează cerinţelor BAT |
2.TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1 Sistemul de management
Societatea este organizata ca o societate comerciala cu raspundere limitata care considera calitatea ca fiind una din conditiile esentiale ale existentei pe piata, in contextul mediului concurential specific pietelor carora sunt destinate produsele / serviciile societatii. In aceste conditii societatea se angajeaza sa aloce resursele necesare atingerii obiectivele propuse in domeniul calitatii produselor si protectiei mediului. Societatea are planificate o serie de activitati si masuri actuale si viitoare pentru prevenirea si urmarirea efectelor negative datorate poluarii industriale, cit si pentru rezolvarea cauzelor care duc la aceste efecte negative cum sunt:
- sistem de management de mediu SR EN ISO 14001:2005 |
3. INTRARI DE MATERIALE
- Selectia materiilor prime
Sunt prelucrate urmatoarele categorii de materii prime si materiale auxiliare:
- Divizia VOR :
- Pentru productia de chingi : bobine cu fire de poliester (PES), vopsele pentru fibre textile, substante pentru acoperire (siliconare), aditivi, produse pentru spalare chimica, ambalaje (cutii de carton, paleti, saci, folie, etc) , uleiuri pentru ungere.
- Divizia ARO:
- Pentru productia de centuri de siguranta materiile prime folosite sunt: chinga (provenita de la Divizia VOR), arcul (provenit de la Divizia RSD), repere de plastic si metal provenite de la terti, ata, ambalaje (paleti, lazi, cutii plastic, ambalaje de carton, huse textile), microgeneratori de gaz (MGG) proveniti de la terti, substante pentru curatare produse si echipamente.
- Divizia inflators (IRO+AMR) :
- Pentru productia de inflatori (Div.IRO) materiile prime si materialele folosite sunt: repere de metal, capse pirotehnice (initiator), materiale pirotehnice, gaze tehnologice (heliu, argon, azot si protoxid de azot), materiale pentru ambalaje (carton, paleti, folie, etc.), uleiuri pentru ungere.
- Pentru productia de module Air-bag (Div.AMR) materiile prime folosite sunt: inflatori fabricati la divizia IRO sau proveniti de la terti si sacul pentru Air-bagh, provenit de la terti.
- Divizia RSD:
- Pentru productia de arcuri materiile prime folosite sunt: role late de otel, carcase din plastic, carcase din zamac, ulei pentru protejare impotriva coroziunii, vaselina.
Divizia WRO1:
- Pentru finisarea volanelor prin imbracare cu piele materiile prime folosite sunt: piele, ata, adezivi pe baza de apa (pentru lipire piele pe volan), solutii de curatare, ambalaje (metal, plastic, carton, pungi, folie).
In principal, in categoria substantelor toxice si periculoase utilizate pe amplasamentul Autoliv intra vopselele si substantele chimice pentru acoperire si spalare chimica utilizate la vopsire-finisare chinga (Div.VOR), materialele pirotehnice sub forma de pulberi, pastile sau componente continind materiale pirotehnice si gazele tehnice sub forma de lichide refrigerate (protoxid de azot) utilizate la fabricarea generatorilor de gaz (Div.IRO), adezivii utilizati la lipirea pielii pe volane (Div WRO1), uleiurile hidraulice, de ungere sau conservare.
3.2 Cerintele BAT
- Unitatea se conformează cerinţelor BAT .
- Pentru compararea tehnologiei cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european a fost analizat documentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria textila (»Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry »), Editia 2003, care este relevant, intr-o anumita masura, pentru activitatea IPPC (finisare fibre PES), desfasurata pe amplasamentul Autoliv Romania.
- Industria textila este compusa dintr-un numar de sub-sectoare, acoperind intregul ciclu de productie de la producerea de materii prime la semi-fabricate (fire, ata), impletituri, tricotaje si tesaturi cu procesele lor de finisare pana la produse finite (covoare, textile pe uz casnic, imbracaminte si textile de uz industrial). Bat-ul se ocupa in principla de trei sectoare: curatarea lanii, finisare textile si sectorul de covoare.
- Corespondenta activitatilor analizate din cadrul Autoliv Romania, in BAT-ul specific, se refera in principal la procesul de vopsire fibre textile din poliester-PES prin procedeul de vopsire continua HT (la temperatura inalta). Pentru acest tip de proces, la modul general, BAT se considera:
- utilizarea fibrelor poliesterice vopsibile fara acceleratori;
- vopsirea in conditii HT (temperatura inalata), fara folosirea de acceleratori;
- folosirea formulelor de vopsire optimizate;
- Principalele probleme de mediu identificate cu corespondenta in BAT-ul specific sunt:
- Referitor la emisiile in apa : Industria de finisare a textilelor se caracterizeaza prin utilizarea de chimicale, cu care textilele se prelucreaza in mare parte in mediu apos, facand parte din ramurile industriale cu cele mai mari cantitati de apa uzata. Apa reziduala poate contine coloranti greu-bio-eliminabili si o incarcatura mare organica (COD);
- Referitor la emsiile in aer : Pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec acceleratori (« carrieri »), emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje deschise). Vezi BAT Cap.2.7.;
- Probleme legate de procesul de vopsire; vezi tabelul prezentat mai jos si in BAT la Cap.2.7.8 Tab.2.11.
Prin urmare, principala problema identificata privind mediul inconjurator in ceea ce priveste procesul de productie este referitoare la cantitata de apa scursa si incarcatura chimica pe care aceasta o prezinta, problema emisiilor in aer fiind nesemnificativa, avand in vedere ca procesul de vopsire se desfasoara in instalatii de vopsire continua, la temperatura inalta, fara acceleratori de vopsire .
BAT, cap.2.7.8- Tabel 2.11: Emisii tipice generate in procesele de vopsire
:
Traducere din BAT- Tab.2.11 (pentru situatia implementata la Autoliv Romania SRL):
Tip |
Surse de emisie |
Tipuri de emisie
|
Vopsire semicontinua si continua |
Aplicarea colorantului |
Nu exista emisie din acest proces, doar in cazul in care baia de colorant este drenata |
Fixarea prin abur sau caldura uscata |
Emisie continua in aer (in general nesemnificativa, cu exceptia situatiilor specifice, ca de exemplu procesul termosol, uscarea tesaturilor, vopsite cu carrieri, etc) |
|
Operatiile de spalare si clatire dupa vopsire |
Continui, emisii de apa cu concentratii scazute |
|
Indepartarea ramasitelor din interiorul utilajelor si a compartimentelor de depozitare din container |
Discontinui, emisii de apa concentrate la sfarsitul fiecarui lot |
|
Spalarea echipamentului |
Discontinui, emisii de apa cu concentratii scazute (poate contine substante nocive cand sunt aplicati agenti reducatori si hipoclorit) |
Asa cum este prezentat in tabelul anterior, cele mai multe emisii sunt in apa.
Datorita presiunii scazute a vaporilor substantelor din baia de colorant, emisiile in aer sunt de obicei nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de atmosfera de la locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje deschise). Cateva exceptii sunt: procesul termosol, vopsirea cu pigmenti si acele procese de vopsire in care se folosesc accelartori (carrieri). In vopsirea cu pigmenti substratul nu este spalat dupa aplicarea pigmentului si de aceea poluantii sunt eliberati cantitativ in aer in timpul uscarii. Emisiile de la carrieri sunt in aer si in apa. In cadrul Autoliv Romania, prin procedeul de vopsire implementat nu se folosesc carrieri.(acceleratori de vopsire)
In continuare este prezentata o analiza comparativa cu BAT- Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry «
Analizind „Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry”, comparativ cu situatia din Autoliv Romania, in tabelul urmator sunt concluzionate date reprezentative comparativ cu situatia din cadrul Autoliv Romania.
Analiza BAT-« Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry «
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de conformare SC Autoliv Romania SR |
1. MATERII PRIME :
BAT Cap.2.1.1.1 si Cap.5: Fibrele textile PES pot fi vopsite la temperatura inalta fara acceleratori ai procesului de vopsire (« carieri »). Acest lucru constituie un avantaj, acceleratorii fiind daunatori mediului (atat pentru factorul de mediu apa cat si aer). BAT pentru amestecuri de vopsire PES (fibre poliesterice) cu vopsele in suspensie :
BAT Cap. 2.7.6.2. Vopsire fibre de poliester (PES) Articolele facute din PES pur sunt vopsite aproape exclusiv prin tehnici de vopsire cu incarcaturi si cea mai frecvent aplicata tehnica dintre acestea este vopsirea in conditii de temperatura inalta. Vopsirea fibrelor de poliester in conditii atmosferice (sub 100oC) a fost si ea frecvent folosita in trecut, cu ajutorul substantelor carrier. Deoarece aceste substante sunt din punct de vedere ecologic periculoase(vezi Sectiunea 2.7.8.1 si 8.6.7) vopsirea sub 100oC nu mai este in uz astazi pentru fibrele de PES pure, decit daca se folosesc fibre ce se pot vopsi si fara ajutorul substantelor carrier(vezi Sectiunea 4.6.2). In ceea ce priveste vopsirea la temperatura inalta, procesul este desfasurat de obicei in conditii acide (pH 4-5) cu adaugarea de acid sub presiune la 125-135oC. In aceste conditii sunt necesari agentii de uniformizare pentru a preveni absorbtia prea rapida. Vopselele de dispersie se carcaterizeaza prin absenta gruparilor solubilizante si o greutate moleculara scazuta. D.p.d.v. chimic, peste 50% dintre vopselele de dispersie sunt simplii compusi azo, aprope 25% sunt antrachinone iar restul sunt pe baza de metino, nitro si naftochinoana. Afinitatea dintre fibra si vopsea este rezultaul unor diferite tipuri de interactiuni : legaturi de hidroge, interactiuni dipol-dipol, legaturi Van de Waals. Colorantii sub forma de pudra contin intre 40-60% agenti de dispersie. |
APLICAT
Materia prima pentru teserea chingii sunt fibrele din poliester (PES). Se aplica procedeul de vopsire continuu, fara acceleratori de culoare . (Utilizarea textilelor din poliester, si colorarea lor la temperatura inalta (HT) face posibila vopsirea fara accelerator de culoare) . Este redus numarul de coloranti prin utilizarea sistemelor tricromatice
Sunt utilizare vopsele de dispersie, sub forma de pulberi (fara continut de solventi organici), care reactioneaza cel mai bine cu fibrele poliesterice. Culoarea este compusa din trei nuante (galben, rosu si albastru), amestecarea nuantelor fiind un proces exact. Vopselele dispersate folosite pentru fibrele de poliamida sunt compusi azo si antrachinone. Materialul este vopsit in mediu acid (pH 5) realizat cu un amesec de acid organic si anorganic.
Se face selectia compusilor folositi |
2. MANIPULARE SI DEPOZITARE MATERIALE : BAT Cap.4.1 ; 5.1: - Substantele chimice elementare, acizi, baze cat si cele ajutatoare se pastreaza in zone speciale de depozitare ; - Materialele valoroase sau sensibile la umezeaza si conditii de mediu sunt de obicei transferate direct din zonele de preparare (« bucataria de vopsele ») . Bucatariile de vopsele sunt echipate cu sisteme de filtrare pentru a impiedica cresterea nivelului pulberilor si vaporilor in zona de lucru. Vopselele, colorantii, substantele chimice elementare si cele ajutataoare sunt cantarite fie sub forma de pulbere fie solutii de diverse concentratii. Aceasta operatie se poate efectua manual sau cu ajutorul unor echipamente automate de cantarire. - Dozarea si distribuirea produselor chimice, inclusiv colorantii, care sa masoare cantitati exacte de produse chimice si substante auxiliare si le distribuie direct la diverse utilaje prin tevi, fara contact direct uman ; |
APLICAT
Depozitarea vopselelor si a substantelor chimice chimice, se face separat, pe categorii, in zone delimitate, prevazute cu canal colector pentru scurgerile accidentale. Materialele sunt transferate, direct din zona de preparare (bucataria de vopsele) in baile de vopsire-finisare prin furtune de alimentare. Bucataria de vopsele este prevazuta cu instalatie de exhaustare. |
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de CONFORMARE SC Autoliv Romania SR |
3. VOPSIREA : BAT cap. 2.7.1 : Exista trei tehnici de vopsire : -Procese de vopsire care implica difuzia unei vopsele dizolvate sau macar partial dizolvata in fibra care comporta mai multi pasi : -dispersarea vopselei dizolvate anterior in lichid difuzeaza din aceasta in substrat ; -acumularea vopselei la suprafata materialului textil ; -vopseaua difuzeaza in interiorul fibrei pana cand aceasta este vopsita uniform ; -fixarea (ancorarea) vopselei in substrat prin :reactii chimice ale vopselei in fibra pentru aforma legaturi covalente (vopsele reactive) pana la formarea de legaturi Van de Vaals sau alte tipuri de legatiri slabe intre vopsea si fibra (vopsele directe) ;
-Vopsirea in masa/vopsirea cu gel (vopseaua este incorporata in fibra sinsteica din timpul priducerii acesteia).
-Vopsirea cu pigment , in care un pigment insolubil, fara afinitate pentru fibra, este depozitat pe substratul textil si apoi fixat ca un ligant. Se considera BAT :
Vopsirea poate fi realizata astfel : in mod discontinuu, continuu sau semicontinu. BAT pentru procesele de vopsire continua (BAT Cap.5.2.2) : Procesele de vopsire continua si semicontinua consuma mai putimna apa decat vopsirea pe loturi dar produc reziduuri cu concentratii mai mari. Pentru afi considerate BAT, se vor reduce pierderile de substante concentrate prin : -Folosirea sistemelor de aplicare a solutiilor cu adaogare mica si minimizarea volumului recipientului de scufundare cand sunt utilizate tehnici de vopsire bazate pe umplere ; -Adoptarea sistemelor de eliminare in care substantele chimice sunt eliminate pe linie ca fluxuri seprate, fiind amestecate numai imediat dupa ce au fost introduse in aplicator -Folosirea de sisteme de dozare (v 4.6.7) bazate pe masuratori ale incarcaturii prin masurarea cantitatii de substante de colorare prin raportarea la cantitatea de material prelucrat (lungimea x greutatea sa specifica), valorile rezultate fiind procesate automatsi utilizate pentru prepararea urmatoarelor loturi. -Cresterea eficientei spalarii in acord cu principiile spalarii contra-curent si reducerea incarcaturii. |
APLICAT Este utilizat procesul de vopsire continua la temperatura inalata (HT), proces considerat BAT.
Sunt utilizare vopsele de dispersie care reactioneaza cel mai bine cu fibrele poliesterice. Culoarea este compusa din trei nuante (galben, rosu si albastru), amestecarea nuantelor fiind un proces exact. Este redus numarul de coloranti prin utilizarea de vopsele tricromatice Vopselele dispersate folosite pentru fibrele de poliamida sunt in special compusi azo si antrachinone. Materialul este vopsit in mediu acid (pH 5) realizat cu un amesec de acid organic si anorganic. La lichidul de vopsire se adauga intotdeauna un agent dispersant. Pe amplasamentul Autoliv sunt instalate 7 linii de vopsire continue cu vopsele de dispersie pentru PES, la temperatura inalata (HT), care nu utilizeaza acceleratori de culoare .
Descrierea procesului este prezentata detaliat la Cap.4, pct.A. Pentru ca vopsirea se aplica unui singur tip de materiale textile (chinga alba din fibra PES), volumul bailor fiind constant, se cunoaste exact cantitatea de material prelucrat. In acest fel dozarea vopselelor si agentilor auxiliar de vopsire sunt foarte precis raportate la cantitatea si calitatea materialului vopsit, deci corespunzator incarcaturii. |
4. SPALAREA : BAT Cap.2.12 : In spalarea continua, conservarea apei si a energiei ar trebui sa inceapa de la aplicarea de masuri administrative (dispozitive de control a fluxului, instalarea de valve care opresc fluxul de apa imediat ce apare un blocaj.
|
APLICAT Spalarea se face continuu cu consum redus de apa. Rezervoare de spălare au usi de protectie, pentru a evita risipa de apă si orice scurgere pe podea. Extragerea apei se face prin sisteme de vid de înaltă eficientă pe fiecare rezervor de spălare, care permite reciclarea în cazul în care contaminarea nu este excesiva. |
5. USCAREA BAT Cap.2.13 Tehnici de uscare :
|
APLICAT Uscarea se face : - prin convectie la trei din cele patru unitati la care procesul se desfasoara cu aport de caldura , de la fiecare instalatie - radiatie infrarosu (IR) la una din cele patru unitati la care procesul se desfasoara cu aport de caldura , de la fiecare instalatie |
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de aplicare SC Autoliv Romania SR |
6. TRATAREA APEI REZIDUALE :
BAT. Cap.5 : Optiuni BAT : -Tratare in statie de tratare biologica, la locul producerii ; -Tratare in statie de epurare municipala ; -Tratare descentralizata, la locul producerii, pe tipuri de fluxuri .
Principiile general-acceptate includ: -Caracterizarea diferitelor scurgeri de apa reziduala (v.4.1.2) ; -Separarea apelor uzate inca de la sursa in functie de tipul si incarcatura contaminanata, inainte sa se amestece cu celelate ape uzate. Acest lucru asigura faptul ca o instalatie de tratate va primi numai acei poluanti carora le poate face fata; -Repartizarea fluxurilor de apa uzata catre cele mai potrivit tratament ; -Evitarea introducerii componenetelor apelor reziduale in sistemele de tratate biologica cand acestea ar putea produce disfunctii ale sistemelor ; -Tratarea fluxurilor tehnologice continanad parti ne-biodegradabile importante prin tehnici adecvate inainte de /sau in locul unui tratament biologic final. Tehnici de epuare considerate BAT: -Tratarea apei intr-un sistem cu namol activat la un nivel scazut al raportului aprovizionare/microorgnism, plecand de la premisa ca fluxurile concentrate continanad compusi ne-biodegradabili sunt pretratate separat ; -Pretratarea scurgerilor izolate şi separate de ape reziduale puternic încărcate (COD >5000 mg/l), conţinând compuşi nonbiodegradabili, prin oxidare chimică (de exem-plu, reacţia Fenton); posibilele scurgeri de ape reziduale sunt soluţiile colorante rezultate din vopsirea şi finisarea continuă sau semicontinuă prin fulardare, din băile de cu-răţare de clei, pastele de imprimat, reziduuri din căptuşirea covoarelor, vopsirea prin epuizare şi băile de finisare; unele reziduuri specifice, cum ar fi paste de imprimat reziduale sau soluţiile colorante pentru fulardare sunt foarte puternice şi, unde este posibil, ar trebui izolate total de scurgerile de ape reziduale; eliminarea acestor reziduuri trebuie făcută în mod adecvat, termooxidarea poate fi o metodă cores-punzătoare, datorită valorii termice înalte; pentru cazurile specifice, când apele reziduale conţin pastă pigmentară de imprimat sau latex de la căptuşirea covoarelor, precipitarea / flocularea şi incinerarea nămolului rezultat este o alternativă viabilă la oxidarea chimică; pentru coloranţi azoici, tra-tamentul anaerob al soluţiei pentru fulardare şi a pastelor de imprimat, înainte de un tratament aerob ulterior, poate fi eficient în decolorare. Dacă scurgerile de apă concentrate conţinând compuşi nonbiodegradabili nu pot fi tratate separat, vor fi necesare tratamente suplimentare fizico-chimice pentru a obţine o performanţă globală uniformă. Acestea includ:
BAT cap.4.10.8 Inainte de floculare/precipitare apa reziduala este egalizata In istalatii moderne precipitatul este separat din faza apoasa nu numai prin sedimentare ci si prin dizolvare in flotatie cu aer. Agentii de floculare sunt specia ;selectati pentru minimizarea COD (carbon organic dizolvat) si a eliminarilor de culoare si pentru minimizarea formarii de bamol. Cele mai bune performante sunt obtinute prin combinarea sulfatului de luminiu, floculant organic cationic si cantitati mici de polielectrolit anionic (decolorarea are o eficienta >90%) BAT-ul nu precizeaza date privind nivelul emisiilor dupa preepurare. |
APLICAT
Tratarea apei tehnologice uzate se face separat, intr-o statie de preepurare bazata pe principiul »precipitarea / flocularea şi eliminarea namolului deshidratat” prin firme care au acest drept.
Dupa preepurare in statia locala, apele tehnologice sunt evacuate, impreuna cu apele uzate menajere de pe amplasament in canalizarea urbana si epurate final in statia de epuare municipala.
Inainte de floculare/precipitare apa reziduala este egalizata . Precipitatul este separat din faza apoasa nu numai prin sedimentare ci si prin dizolvare in flotatie cu aer. Agentii de floculare sunt special selectati pentru minimizarea COD (carbon organic dizolvat) si a eliminarilor de culoare si pentru minimizarea formarii de namol. Cele mai bune performante sunt obtinute prin combinarea sulfatului de aluminiu, floculant organic cationic si cantitati mici de polielectrolit anionic (decolorarea are o eficienta >90%) Instalatia de preepurare de la Autoliv Romania este compusa din :
Conform rezultatelor din Rapoartele de Analiza, valorile indicatorilor analizati, la iesirea din statia de preepurare se incadreaza in NTP 002/2002.
|
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de aplicare SC Autoliv Romania SR |
7. EMISII IN APA :
Cf. BAT cap.2.7.8, Tab.2.11 In procesul de vopsire continua emisiile in apa rezulta din:
Cf. BAT cap.2.7.8.1 Substantele poluante ale apei provin din :
Cf. BAT Cap.3.3.3.4, Tab.3.36 Emisii in apa uzata rezultata de la 6 instalati de finisare a tesaturilor din fibre sintetice (din Germania):CCO : 665-2500 mgO2/l ( <286 g/Kg)
In BAT nu sunt precizate date privind nivelul emisiilor in apa uzata preepurata. |
APLICAT
Emisiile de poluanti in apa uzata tehnologica, ce provin de la linia de vopsire-finisare, sunt continue.
Calitatea apelor reziduale evacuate nu este constanta, existind variatii mari in cadrul aceluiasi ciclu de fabricatie, dar prin trecerea lor printr-o statie de tratare (prevazuta cu bazin de omogenizare) se pot obtine concentratii relativ constante.
In cazul de fata, emisarul direct al apelor uzate tehnologice preepurate si menajere evacuate este canalizare publica si ca atare, normativul de baza care impune calitatea efluentului va fi NTPA 002/2002 din HG 188/2002, modificat si completat prin H.G. nr. 352/2005, Acordul de preluare a apelor reziduale, menajere si industriale la canalizarea publica, emis de Compania Apa Brasov dar si Autorizatia SGA privind sistemul de alimentare cu apa si evacuare ape uzate , emisa de SGA Brasov (pentru apele uzate preepurate)
Concentratia la intrare in statia de peepurare : CCO-815-960 mg/l.
Conform rezultatelor din Rapoartele de Analiza, valorile indicatorilor analizati, la iesirea din statia de preepurare se incadreaza in NTP 002/2002. |
8. EMISII IN AER :
Cf. BAT cap.2.7.8, Tab.2.11- Emisii tipice generate de procesele de vopsire In procesele de vopsire continua :
Pentru liniile de vopsire continui, fara procese care folosesec acceleratori (« carrieri »), emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje deschise). In BAT nu sunt precizate date privind nivelul emisiilor in gazele reziduale (Vezi. BAT Cap.3.3.3.5.6, Tab.3.45 Tratamentul termic final (dupa finisare), unde nu sunt prevazute date pentru situatia analizata din cadrul Autoliv: vopsire-finisare PES –linii continue HT) . |
APLICAT
Este aplicat procesul de vopsire continua, fara acceleratori, prin urmare emisiile in aer provenite din procesul de vopsire sunt nesemnificative iar emisiile provenite din arderea combustibilului gaz natural in unitatile liniie de vopsire care se desfasoara cu aport de caldura, se incadreaza in valorile limita admise.
Cf.Rapoartelor de incercare , concentratiile de poluanti proveniti din procesele de combustie si procesele tehnologice care se desfasoara cu aport de caldura (procese in care are loc combustia gazului natural) se situeaza sub valorile limita admise la emisie cf.Ord. 462/1993. |
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de aplicare SC Autoliv Romania SR |
9. DESEURI
BAT Cap.3.6 In cadrul operatiunilor de finisare a materialelor textile, pot apare diferite deseuri solide si lichide, care trebuie indepartate. Unele pot fi reciclate sau reutilizate, pe cand altele sunt eliminate prin diverse procese. Cele mai multe din deseuri nu sunt specifice industriaie textile Exista instalatii care tratetaza apele uzate prin floculare/precipitare. Cantitatea de namol ce rezulta in urma acestor procese , incluzabd continutul de apa (60-65%) , se incadreaza in intervalul 1-5 kg/mc. Cu un debit specific de apa uzata de 100-150 l/Kg, cantitatea de namol este de 100-750 g/kg de materiale finisate. |
APLICAT
Deseurile sunt colectate selectiv si eliminate controlat prin firme autorizate.
Namolul rezultat de la statia de preepurare prin floculare/precipitare este deshidrat intr-o presa de namol si eliminat prin firme autorizate. |
10. MANAGEMENT
BAT Cap.4.1 ; 5.1 Management general:
Managementul apei si energiei:
|
APLICAT
Exista un program de mentenanta bazat pe proceduri . Se fac periodic verificari ale instalatiilor si echipamentelor aferente.
Substantele toxice si periculoase sunt atent selectate si depozitate separat.
Selectarea materiilor prime se face in baza unei analize de risc.
Consumurile de utilitati (apa, energie electrica, gaz metan) precum si consumul de materii prime si materiale auxiliare sunt monitorizate. Liniile de vopsire continua sunt cu consum redus de apa. Nu este posibil tehnic si totodata fezabil din punct de vedere economic, reutilizarea /reciclarea apei. |
11. CONSUMURI :
BAT Cap.2.7.8.2 : In procesele de vopsire continui, consumul de apa este mai redus, dar se folosesete o concentratie mai mare de colorant (10-100 g/l)
|
APLICAT
Se foloseste procesul de vopsire continuu in care consumul de apa este mai redus decat la alte tipuri de procese . Consumurile sunt monitorizate. - energie 1,47 kWh/Kg chinga ; - energie electrica :0,573 kWh/Kg chinga ; - apa : 0,0103 Kg apa/ Kg chinga. Consumurile de utilitati (apa, energie electrica, gaz metan) precum si consumul de materii prime si materiale auxiliare sunt monitorizate. Liniile de vopsire continua sunt cu consum redus de apa. Arzatoarele sunt intretinute si verificate periodic Nu este posibil tehnic si totodata fezabil din punct de vedere economic, reutilizarea /reciclarea apei, |
3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)
Deseurile sunt valorificate/reciclate acolo unde acest lucru este posibil. Chiar de la început, în cadrul societatii AUTOLIV, s-a organizat colectarea separată a deşeurilor la locurile unde sunt generate: în birouri sau hale de producţie. Pentru amplasarea containerelor mari destinate depozitării deşeurilor preluate din birouri şi hale s-au construit platforme de deşeuri în exteriorul halelor de producţie. Pentru a reduce numărul de transporturi s-au instalat prese de balotare in container pentru deseuri de hârtie curată şi carton, deşeuri de plastic si deseuri menajere. |
- Utilizarea apei
Apa se utilizeaza pentru consum menajer, tehnologic si incendiu.
- Pentru consum menajer apa se utilizeaza la grupurile sanitare, cantina si centrala termica.
- Pentru consum tehnologic se utilizeaza in cadrul Diviziei VOR la prepararea vopselelor, spalarea si clatirea chingii dupa vopsire si generare de abur. De asemenea, ocazional, (in special la schimbarea retelor, revizii, reparatii), apa se foloseste pentru spalarea rezervoarelor unde se prepara vopselele si agentii de finisare si spalarea bailor de vopsire si spalare chinga.
- Apa pentru incendiu se acumuleaza in rezervoarele intancibile de apa de incendiu cu capacitatea de V=500 mc, V=1000 mc.
Schema de fluxa a apei
- PRINCIPALELE ACTIVITATI
Descriera proceselor tehnologice, pentru fiecare divizie in parte, si dotarile aferente, sunt prezentate detaliat, cf. urmatorului cuprins:
- Divizia chinga (VOR), in cadrul careia se fabrica chinga pentru centurile de siguranta prin operatii de tesere automata si testare la rupere, vopsire (pentru chinga de culoare neagra) si tratare pentru imbunatatirea rezistentei la frictiune, aceste procese de finisare incluzand spalarea si uscarea;
- Divizia centuri de siguranta (ARO), in cadrul careia se fabrica centuri de siguranta dar si unele componenete pentru acestea cum sunt inchizatoarele si retractorii, prin asamblarea unor repere din plastic, metal si chinga, (folosind operatii de nituire, sudare cu ultrasunete, marcare cu instalatie laser urmate de verificari de conformitate a produsului);
- Divizia inflators (IRO-AMR), in cadrul careia:
- Div. IRO : se fabrica generatoare de gaz pentru airbah-uri prin operatii de asamblare a unor repere de metal, capsule electrice, capsule pirotehnice, initioatoare si umplerea cu gaze inerte (heliu, argon, azot si protoxid de azot) ;
- Div. AMR: se fabrica module de airbag, prin operatii de asamblare a generatorului de gaz fabricat la divizia IRO si a pungii de air-bag provenita de la diversi furnizori.
- Divizia arcuri (RDS) in cadrul careia se fabrica arcuri metalice ce se carcaseaza in carcase de plastic prin operatii de prelucrare mecanica (debitare,) tratare termica, asamblare.
- Divizia volane (WRO1) in cadrul careia se finiseaza volane prin operatii de slefuire manuala, aplicare adeziv pe baza de apa, aplicare si coasere manuala piele pe volane, netezirea acesteia cu aer cald pentru indepartarea anumitor riduri din piele si curatarea urmelor neconforme.
- Divizia Engineering (RBT), in cadrul careia se fac proiectari si teste de verificare cum sunt: masuratori de performanta pentru sisteme de siguranta retractoare si inchizatoare, masuratori privind imbatranirea produselor, teste distructive statice si dinamice, teste de performanta pentru centurile de siguranta si inchizatoare pe stand dinamic, masuratori dimensionale, etc.
- Pe langa activitatile de productie propriu-zise, societatea desfasoara activitati conexe cum sunt: producerea agentului termic necesar procesului tehnologic, incalzirii spatiilor de productie, producerea aerului comprimat, activitati administrative si de intretinere, activitati de laborator pentru controlul tehnic si al calitatii produselor fabricate, activitati de gopodarire a apelor, preepurarea apelor uzate, activitati de depozitare.
- Informatii centralizate privind procesele desfasurare
Denumirea procesului |
Descrierea procesului si a etapelor/fazelor |
Instalatii/Echipamente/Parametrii specifici de operare |
Div.VOR: fabricare chinga |
Procese tehnologice de fabricare chinga: a) Tesere fara sul de urzeala, ceea ce inseamna ca firele nu sunt urzite inainte, fiind tesute direct de pe mosoarele asezate pe rafturi.
b)Preparare vopsele prin cantarire si mixare cu apa in tancuri, cu ajutorul unui sistem mobil de amestecare cu elice.
c) Vopsire-finisare chinga (Activitate IED): c1)Vopsire-finisare chinga de culoare alba in linii continue, compuse fiecare din :
In liniile de vopsire-finisare, chinga sufera urmatoarele tratamente :
In timpul productiei, la anumite intervale de timp se fac teste specifice pentru a verifica caracteristicile chingii. De asemenea se fac verificari ale parametrilor setati pe linie, conform fisei specifice c2)Finisare chinga de culoare neagra prin tratament de termofixare (nu utilizeaza coloranti). Finisarea chingii de culoare neagra se realizeaza astfel: chinga este pusa in J-box-uri inainte de a fi finisata. Finisarea propriu zisa se realizeaza intr-un cuptor incalzit cu gaz la temperatura de 220°C, apoi chinga este trecuta printr-un calandru si prin dreptul sistemului dedetectie inainte de a fi depozitata in J-box-uri. In final chinga este verificata la masa de reinspectie unde se elimina defectele si apoi trimisa in alte J-box-uri inainte de a fi roluita si ambalata pentru a putea fi livrata. d) Inspectie, cu ajutorul unor sisteme de detectie defecte, e) Roluire chinga fara defecte cu ajutorul masinilor de roluit . f) Etichetare-ambalare Activitati conexe: - Preparare agent termic - Preparare aer comprimat - Transport intern |
- Razboaie de tesut tip Muller NG si ND.(88 buc.)
-Pentru chinga de culoare alba 7 buc: 6 buc.tip Mageba +1 buc.tip Muller, toate sapte pentru vopsire-finisare. (Cap totala de vopsire chinga de culoare alba: 60,48 t/zi )
-Instalatie de transport chinga;
-Sisteme de inspectie/detectie (masina de video-inspectie (7 buc.); -Sisteme de detectie filamente (13 buc); -Masina de roluit chinga (5buc);
Capacitate totala: 202 mil.metri chinga/an
|
Div.ARO: fabricare centuri |
Procese tehnologice fabricare centuri de siguranta:
Activitati conexe: - Incalzire spatii - Transport intern - Preparare aer comprimat |
Linii de productie :
Liniile de productie au in compunere: utilaje de presare, utilaje de marcare, dispozitive automate de control, utilaje automate cu ultrasunete, masina de nituit prin rototranslatie, masini de cusut, standuri de verificare centuri de sigurante.
Capacitate: Centuri de siguranta: 7.237.271 buc/an Retractori: 12.947 buc/an Inchizatoare: 5.090.605 buc/an |
Div.IRO+AMR: fabricare generatori de gaz (inflatori) si module airbag |
Procese tehnologice de fabricare inflatori (generatori de gaz)-Div.IRO:
|
Capacitate inflatori: 58.750.000 buc/an
|
Proces tehnologic fabricare module air-bag (Div.AMR): -Asamblare punga de air-bag pe generatorul de gaz prin operatii de asamblare, sudare prin inertie, montaj, stantare, stemuire, lipire etc.
|
Capacitate module air-bag:1.200.000 buc/an |
|
Activitati conexe: -Incalzire spatii -Transport intern -Preparare aer comprimat |
|
|
Divizia RSD (fabricare arcuri si carcasare) |
Fabricare arcuri si asamblare in carcase prin:
Activitai conexe : -Incalzire spatii -Transport intern -Preparare aer comprimat
|
Capacitate: -arcuri 45.000.000 buc/an -arcuri in carcase: 46.000.000 buc/an |
Divizia WRO1 (Finisare volane) |
-Imbracarea manuala a volanului cu bucla piele (gata croita si aprovizionata de la Punctul de lucru din orasul Sfantu Gheorghe) si activarea termica a adezivului cu ajutorul unor foen-uri care lucreaza la 300 °C. -Coaserea manuala a volanelor.
|
Linii de productie finisare volane-7 buc
Capacitate volane finisate : 453.600 volane/an |
Div.RBT |
Proiectari si teste de verificare cum sunt: masuratori de performanta pentru sisteme de siguranta retractoare si inchizatoare, masuratori privind imbatranirea produselor, teste distructive statice si dinamice, teste de performanta pentru centurile de siguranta si inchizatoare pe stand dinamic, masuratori dimensionale, etc. Flux tehnologic : In laborator se fac teste de urmatoarele categorii :
|
Aparatura de masura si control Stand probe
|
- EMISII SI REDUCEREA POLUARII
a)Emisii in aer:
Emisiile în atmosferă pot sa provina, din urmatoarele categorii de procese:
- Producerea aburului, producerea apei calde tehnologice si menajere si incalzirea spatiilor de productie. (Diviziile:VOR, ARO, IRO, AMR, RSD, RBT, WRO1).
- Procesele tehnologice de vopsire-finisare chinga prin etapele de proces desfasurate cu aport de caldura, la temperaturi inalte (preuscare, termofixare, uscare intermediara si uscare finala) -(Div.VOR).
- Preparea vopselelor prin etapa de dozare/preparare vopsele (pulberi de vopsea) -(Div.VOR).
- Procesul de productie generatori de gaz (inflatori) pentru airbaghuri- (Div IRO).
- Tratamente termice arcuri (Div.RSD).
- Transportul intern nerutier (Toata fabrica).
- Fata de situatia autorizata anterior sursele suplimentare de poluare pentru factorul de mediu aer provin de la Divizia VOR si sunt considerate cosul centralei termice tip Ici Caldae de 1,6MW (1 buc-sursa S3) si cosurile de la 2 instalatii de vopsire-finisare chinga tip Mageba (2x4 buc.-sursele S21÷S28).
In functie de categoria procesului, se disting urmatoarele surse de emisii:
- Producerea aburului, producerea apei calde tehnologice si menajere si incalzirea spatiilor de productie. (Diviziile:VOR, ARO, IRO, AMR, RSD, RBT). Sursele de emisii sunt cazanele termice. Emisiile sunt sub forma de gaze de ardere rezultate din combustia gazului natural: CO, NOX, SO2, pulberi. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cosuri de dispersie. Cele mai importante emisii in aer ce provin de la arderea gazului natural sunt NOx si CO. Celelalte substante precum SO2, pulberile (PM10), compusii organici volatili fara metan (NMVOC) sunt emise in cantitati extrem de mici. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos, va conduce la emisii de SO2 aproape nule. De asemenea, arderea gazului natural nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii de pulberi. Nivelurile emisiei de pulberi, in acest caz, sunt in mod normal sub 5 mg/Nmc fara a se lua alte masuri tehnice suplimentare.
- Procesele tehnologice de vopsire-finisare chinga prin etapele de proces desfasurate la temperaturi inalte -Div.VOR. Surselele de emisii sunt liniile continue de vopsire-finisare chinga prin generatoarele de aer cald utilizate in etapele tehnologice care se desfasoara cu aport de caldura (preuscare, termofixare, uscare intermediara si uscare finala) Aceste procese sunt asociate procesului de ardere a gazului metan in scopul obtinerii energiei termice. Din procesul de combustie a gazului natural rezulta gaze reziduale (CO, NOx, SOx, particule) Evacuarea gazelor se face dirijat prin cosuri de dispersie (cate 4 cosuri pentru fiecare instalatie).
Se face mentiunea: In procesul de vopsire se utilizeaza vopsele de dispersie sub forma de pulberi, fara continut de solventi organici si fara acceleratori (transportatori) de vopsire, iar in procesul de finisare (acoperire cu strat de frctiune scazuta) se utilizeaza preparate pe baza de apa.
Prin urmare, nu sunt anticipate emisii de compusi organici (exprimat ca si COT) ce ar putea rezulta din descompunerea termica sau evaporarea (in conditii de temperatura) a unor componente din preparatele utilizate la vopsire-finisare sau acestea pot fi nesemnificative. De altfel, acest lucru este sprecificat si in Bref-TXT (Bref specific activitatilor de vopsire textile), la Cap.2.7.8: …. “pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec acceleratori, emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicalelor si procesul de vopsire in utilaje deschise”).
- Preparea vopselelor (Div.VOR). Sursa de emisie este bucataria de vopsele din cadrul Diviziei VOR, prin operatia de dozare cantarire amestecuri pulberi de vopsea. Emisiile pot fi sub forma pulberi, in cantitati nesemnificative si limitat in timp ca durata. Evacuara noxelor se face fortat prin hota de captare fortata, ventilator si conducta de evacuare. Se face mentiunea ca Autoliv Romania SRL nu utilizeaza solventi organici in procesul tehnologic de vopsire (inclusiv spalare dupa vopsire), prin urmare nu se pune problema emisiilor de COV.
- Preparare adezivi (Div WRO1). Sursa de emisie nedirijata este zona de pregatire a adezivilor din cadrul diviziei WRO1. Emisiile sub forma de COV sunt reduse avand in vedere ca se utilizeaza cantitati reduse de iar acestia sunt pe baza de apa cu continut redus de COV. Evacuarea noxelor se face prin ventilatia incaperii.
- Procesul de productie generatori de gaz (inflatori) pentru airbaghuri. (Div IRO). Sursele de emisie sunt liniile de productie inflatori. Emisiile sunt nesemnificative si pot fi sub forma de pulberi. Cele doua linii de productie inflatori (Linia ADP si Linia APH) sunt conectate fiecare la cate o instalati de exhaustare si captare pulberi prin spalare cu apa, tip Handte. Slamul umed este colectat in containere metalice ce sunt depozitate, pana la emininare , in magazia speciala (antiex).
- Tratamente termice (Div.RSD) Sursele de emisie sunt cele doua cuptoare de tratament termic arcuri, Tip PYRo 1611G (2 bucati). Tratamentul termic se face prin incalzirea pieselor la temperatura controlata, (fara adaos de gaze tehnologice). Emisiile sunt sub forma de gaze reziduale (CO, NOx), provenite de la arderea combustibilul utilizat (gazul natural), la incalzirea pieselor in procesul de tratare termica. Evacuarea gazelor se face dirijat prin cosuri de dispersie (cate unul pentru fiecare instalatie)
- Emisiile rezultate din procesul de productie pot fi impartite in
- emisii dirijate
- emisii nedirijare:
- Surse de emisii dirijate
Inventarul surselor de emisie dirijate este prezentat centralizat in tabelul urmator:
- Tab. nr.4.2-Inventarul surselor de emisie dirijate
Nr. cos |
Sursa de poluare |
Poluanti |
Echipamente de depoluare |
Caracteristici sursa de emisie |
|
Divizia VOR (Fabricare Chinga) |
|
|
|
S1 (1 cos) |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi) |
Tubulatura, ventilator, cos de dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,3 m, H, = 9 m Qv1.med.= 2850 Nmc/h |
S2 (1 cos) |
Cos dispersie- Centrala termica Wiessmann Vitomax 890 KW |
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Tubulatura, ventilator, cos de dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,3m , H= 9 m Qv2.med=1800 Nmc/h |
S3 (1 cos) |
Cos dispersie- Centrala termica ICI CALDAE 1614 KW |
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Tubulatura, ventilator, cos de dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,4m , H= 9 m Qv3.med=3800 Nmc/h |
S4 (1 cos) |
Gura de evacuare - Instalatie de exhaustare Bucataria de vopsele (dozare – amestecare pulberi de vopsea) |
pulberi vopsea |
Tubulatura, ventilator, cos de dispersie |
Conducta evacuare noxe D=Ø 0,3 m , H=3 m Qv4.med=1500 Nmc/h |
S5¸S8 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.1 |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv5 =500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv6=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv7 =500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv8 =380 Nmc/h |
||
S9¸S12 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.2 |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1)
|
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv9 =500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv10=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv11 =500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv12=380 Nmc/h |
||
S13¸S16 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.3 |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv13 =500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv14=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv15 =500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv16 =380 Nmc/h |
||
S17¸S20 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.4 (IRIS) |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv17=500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv18=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv19=500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv20 =380 Nmc/h |
||
S21¸S24 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.5 |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv21=500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv22=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv23=500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv24 =380 Nmc/h |
||
S25¸S28 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip MAGEBA nr.6 |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv25=500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv26=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv27=500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv28 =380 Nmc/h |
||
S29¸S32 (4 cosuri) |
Cosuri de dispersie (4 buc.) Linia continua de vopsire-finisare chinga tip Muller |
|
|
|
- Zona unitate preuscare (dispersare vopsea )-150-160°C |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Vapori -Nota (1) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv29 =500 Nmc/h |
|
- Zona unitate de termofixare (fixare vopsea) -210-240°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv30=960 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare intermediara (uscare chinga dupa spalare)- 140-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv31 =500 Nmc/h |
||
- Zona unitate de uscare finala (uscare dupa acoperire cu strat -frictiune)-150-160°C |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø0,2 m , H= 6,5 m Qv32 =380 Nmc/h |
||
S33
|
Cos de dispersie -1 buc. Linia de finisare Blak Beauty |
-Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) -Nota (1) |
Cos dispersie |
Conducta evacuare D=Ø0,3 m , H= 3 m Qv33 =600 Nmc/h |
|
Divizia ARO (Fabricare Centuri de Siguranta) |
|
||
S34 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,4m , H= 9 m Qv34=1950 Nmc/h |
S35 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos comun de dispersie D=Ø 0,65 m , H= 9 m Qv35 =2425 x2 = 4850 Nmc/h |
|
Divizia IRO-AMR (Fabricare Inflatori Si Module Airhbag) |
|
|
|
S36 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos comun de dispersie D= 0,65 m , H= 6,5 m Qv36=1800 x2=3600 Nmc/h |
S37 |
|
Pulberi |
Instalatie de exhaustare si captare pulberi pirotehnice prin splare cu apa tip HANDTE nr.1 si nr.2 |
Conducta evacuare D=Ø 0,3 m , H= 7 m Qv37=6000 x2=2000 Nmc/h |
|
Divizia RSD (Fabricare Arcuri si Carcasare) |
|
|
|
S38 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,1 m , H= 2,4 m Qv39=67 Nmc/h |
S39 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2 , pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,1 m , H= 2,4 m Qv40=67 Nmc/h |
S40 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,4 m , H= 6 m Qv41=650 Nmc/h |
S41 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,5 m , H= 6 m Qv42=3000 Nmc/h |
S42 |
|
Gaze de ardere (CO, NOx, SO2. pulberi ) |
Cos dispersie |
Cos dispersie D=Ø 0,5 m , H= 6 m Qv43=3000 Nmc/h |
Nota (1): Referitor la emisiile provenite de la liniile de vopsire-finisare (Div.VOR), altele decat cele provenite din arderea gazului metan:
In procesul de vopsire se utilizeaza vopsele de dispersie sub forma de pulberi, fara continut de solventi organici si fara acceleratori (transportatori) de vopsire, iar in procesul de finisare (acoperire cu strat de frctiune scazuta) se utilizeaza preparate pe baza de apa. Prin urmare, nu sunt anticipate emisii de compusi organici (exprimat ca si COT) ce ar putea rezulta din descompunerea termica sau evaporarea (in conditii de temperatura) a unor componente din preparatele utilizate la vopsire-finisare sau acestea pot fi nesemnificative. (Acest lucru este confirmat in BAT-ul specific, la Cap.2.7.8: “pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec acceleratori, emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicalelor si procesul de vopsire in utilaje deschise”).
b) Emisiile fugitive care pot sa apara, sunt evacuate prin ventilatia artificiala a halei de productie.
- Sursele de emisii fugitive sunt reduse.
- Halele de productie sunt prevazute cu instalatii de exhaustare fortata si imbunatatirea microclimatului.
- Inventarul surselor de emisie nedirijate
Activitate |
Poluant |
Mod de evacuare |
Observaţii
|
Vopsire-Finisare (Div.VOR)
|
Vapori de apa si mirosuri (din urme de chimicale (acid acetic)
|
-Emisii fugitive -Instalatie de exhaustare hala de productie -Instalatie de exhaustare Bucataria de vopsele
|
Pentru prevenirea emisiilor fugitive s-au luat urmatoarele masuri
Pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec solventi organici si acceleratori (transportatori de vopsea), emisiile in aer sunt nesemnificative. |
-Smirgheluire si aplicare adezivi pe volane -Pregatire adezivi Div (WRO1) |
Pulberi, emisii gazoase (COV), compusi rezultati din evaporarea si descompunerea la temperatura de lucru a materialelor utilizate |
-Emisii fugitive -Instalatie de ventilatie hala de productie -Instalatie de ventilatie zona de depozitare si pregatire adezivi |
Hala de productie este prevazuta cu ventilatie artificiala.
Pentru evaluarea nivelului de poluare in raport cu mediul de lucru, in data de 27.11.2014, prin intermediul Institului National de Sanatate Publica, s-au efectuat investigatii, masurari si Buletine de analiza pentru poluanti identificati in baza Fiselor tehnice de securitate utilizate , cum sunt :alcool izopropilic, formaldehida, m-hexan, hexametilen diizocianat, pulberi inhalabile. Conform Raportului de analiza nr. 15556/09.12.2014 anexat, noxele analizate in mediul de munca au avut concentratii mult mai mici decat valorile limita din Anexa 1 la HG 1218/2006. |
Mijloace transport intern rutier si nerutier |
Gaze reziduale (CO, SO2, NOx, COV) |
-Emisii difuze |
Pentru reducerea cantităţi de noxe evacuate se va urmări ca autovehiculele şi utilajele să îşi menţină parametrii înscrişi în cartea tehnică, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor; |
b) Emisii in apa:
Apele uzate de pe amplasament sunt colectate in sistem divizor astfel:
Managementul apelor uzate
Sursa de apa uzata |
Componenta |
Sistem de colectare/ preepurare |
Punct de evacuare final |
Consum menajer |
Ape uzate menajere de la vestiare, grupuri sociale, birouri (cu continut de CBO5, CCO-Cr, MTS, subst.extractibile, detergenti, azotati, azotiti, azot total) |
|
Colectorul municipal Dn 300mm de pe str.Bucegi, de unde sunt preluate de colectorul ovoid 600/900 mm, administrat de Compania Apa Brasov si apoi epurate final in statia de epurare municipala. |
Consum tehnologic la vopsire finisare (inclusiv spalare-clatire) fibre textile (chinga de culoare alba) |
Ape uzate tehnologice chimic impure (ape cu modificare pH, acizi, COD, urme de metale si AOX din coloranti etc.) |
|
|
Reteaua de canalizare a apelor pluviale |
Ape incarcate cu suspensii |
|
Evacuare sol/acvifer freatic |
a) Referitor la evacuarea apelor uzate menajere
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare, din conducta PVC-KG de diferite diametre (Dn 125-mm-200mm-300mm), cu descarcare intr-o statie de pompare compusa din doua pompe submersibile. Din statia de pompare, printr-o conducta HDPE Pn10Dn110 mm, apele sunt descarcate in colectorul Dn 300mmde pe str.Bucegi, de unde sunt preluate de colectorul ovoid 600/900 mm, administrat de Compania Apa Brasov, in baza unui contract de racordare la canalizare si acord de preluare
b) Referitor la apele uzate tehnologice
Apele uzate tehnologice sunt colectate separat si inainte de a fi evacuate in canalizarea urbana, impreuna cu apele uzate menajere colectate de pe amplasament, sunt preepurate intr-o statie de preepurare bazata pe principiul » precipitarea / flocularea şi eliminarea namolului deshidratat » prin firme care au acest drept. (Capacitate statie de preepurare: 26 mc/h).
Inainte de floculare/precipitare apa reziduala este egalizata. Precipitatul este separat din faza apoasa nu numai prin sedimentare ci si prin dizolvare in flotatie cu aer. Agentii de floculare sunt special selectati pentru minimizarea COD (carbon organic dizolvat) si a eliminarilor de culoare si pentru minimizarea formarii de namol.
Instalatia de preepurare este compusa din :
- Bazin de omogenizare si ajustare pH-rezervor
- Instalatia de flotatie care cuprinde :
- Saturatorul apa/aer prevazut cu sonda de nivel, cu reglare automata a presiunii aerului si a coagulantului dozat cu pompa, pentru asigurarea amestecului optim si separarea materiei solide ;
- Bazinul principal de flotatie prevazut cu raclor de namol reglabil in inaltime, care impinge flotantul de la suprafata apei peste jgheabul de evacuare, catre decantorul de namol ;
- Decantorul de namol-decantor, din care namolul este transportat la containerul de namol, iar apa rezultata este reintrodusa in circuitul de tratare ;
- Filtru presa pentru deshidratarea si reducerea cantitatii de slam. Namolul rezultat din containerul de namol, este deshidratat si elimnat cu o firma specializata;
- Bazinul de apa tratata , din care apa tratata este transportata gravitational spre colectorul ovoid de 600/9020 mm gestionat de Compani Apa Bv printr-o conducta .
In cazul de fata, emisarul direct al apelor uzate tehnologice si menajere evacuate este canalizare publica
c) Referitor la apa pluviala
Apele pluviale provenite de sunt evacuate conform Plan retele apa si canal anexat, in functie de provenienta astfel :
- Apele pluviale curate, provenite de pe acoperisuri sunt colectate prin burlane si jgheaburi, pana la nivelul solului, si preluate de retele de canalizare din PVC-KG Dn 110 – 500 mm, dupa care sunt deversate in cinci puturi filtrante (numerotate Pa1, Pa2, Pa3, Pa4 si Pa5).
- Apele pluviale provenite din alei de acces si parcari sunt colectate prin guri de scurgere in retele de canalizare din PVC-KG Dn 160 – 500 mm, trecute prin separatoare de hidrocarburi (
76+1 bucati: SU1, SU2, SU3, SU4, SU5, SU6 , SU7,) si deversate in aceleasi puturi filtrante (5 bucati: Pa1, Pa2, Pa3, Pa4 si Pa5). - Apele pluviale din zona de parcare BUS sunt colectate prin guri de scurgere in retele de canalizare din PVC-KG Dn 160 – 200 mm, trecute prin separatoare de hidrocarburi cu coalescenta (2 bucati:, SU8, si SU9) si deversate in cate un put filtrant (Pa6 si Pa7)
Puturile filtrante au dimensiunile interioare de L x l x h = 4 x 4 x 6.5 m, realizate cu filtru din pietris si bolovanis cu grosimea de circa 4.5 m.
In cazul de fata, emisarul direct al apelor pluviale epurate este solul/acviferul freatic .
.
c) Emisii in sol:
In cazul S.C.”Autoliv Romania ”SRL suprafata activa este betonata 100%.
- Analiza amplasamentului si rezultatele investigatiilor prezentate in Raportul de Amplasament, la cap.2.7.2- “Raport privind situatia de referinta” arata, tinanad cont de prevederile din „Ghidul Comisiei Europene cu privire la rapoartele privind situatia de referinta prevazute la art.22, alin(2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale”, ca nu este necesara intocmirea unui raport privind situatia de referinta .
Tinand seama de masurile de prevenire si reducere a impactului prevazute in unitate, in conditii normale de functionare sau avarii previzibile, impactul amestecurilor/substantelor chimice utilizate pe amplasament este nesemnificativ, fara influente asupra calitatii solului, freaticului si a apei de suprafata.
- MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR
Deseurile sunt valorificate/reciclate acolo unde acest lucru este posibil.
Chiar de la început, în S.C. AUTOLIV România SRL s-a organizat colectarea separată a deşeurilor la locurile unde sunt generate: în birouri sau hale de producţie. Pentru amplasarea containerelor mari destinate depozitării deşeurilor preluate din birouri şi hale s-au construit platforme de deşeuri în exteriorul halelor de producţie.
- Pentru a reduce numărul de transporturi al deşeurilor s-au instalat prese de balotare in container pentru deseuri de hârtie curată şi carton,deşeuri de plastic si deseuri menajere.
Fabricile grupului AUTOLIV au standarde ridicate în ceea ce priveşte protecţia mediului. O parte a acţiunilor legate de gestiunea deşeurilor o reprezintă în primul rând preocuparea pentru reducerea cantităţii de deşeuri generate, în al doilea rând, pentru valorificarea acestora şi, ca ultimă alternativă, eliminarea finală pentru cele pentru care nu sunt soluţii de valorificare.
- ENERGIE
Alimentarea cu energie electrica se face din reteua municipala in baza unui contract. Prin zona nu trec cabluri electrice aeriene sau subterane de inalta tensiune
Alimentarea cu gaze naturale se face din reteaua de repartitie medie presiune din zona, printr-un bransament existent, la capatul caruia, la limita proprietatii este amplasata o statie de reglare-masurare (SRM). Din SRM-ul existent, prin intermediul unei retele de presiune redusa, se alimenteaza postul de reglare-de la ARO, postul de reglare – masurare de la VOR si postul de reglare-masurare de la IRO. Reglarea presiunii de la treapta de presiune redusa la treapta de presiune joasa din instalatia de utilizare se realizeaza cu un regulator gaz tip RTG 320 la intrare in hala VOR, iar la intrare in cele 2 hale ARO si IRO cu regulatoare de gaz RTG 50.
Gazul natural este utilizat drept combustibil la centralele termice proprii (utilizate la alimentarea cu energiei termice , incalzire si abur tehnologic), cuptoarele de tratament termic si instalatiile de vopsire fibre textile .
Consumurile sunt monitorizate.
Ref.la instalatii IPPC:
- energie termica 1,47 kWh/Kg chinga;
- energie electrica :0,573 kWh/Kg chinga;
8. ACCIDENTE SI CONSECINTELE LOR
Materialele pirotehnice sunt depozitate intr-un depozit amenajat antiex, construit din materiale neinflamabile, acoperis usor si usi metalice. SC AUTOLIV ROMANIA detine autorizatie pentru pentru functionarea depozitului de materii explozive .
In depozitul antiex existent pe amplasamentul Autoliv se depoziteaza cantitati reduse. Depozitul central este in cadrul SC Isoplus SRL Fagaras unitate cu care Autoliv Romania a incheiat un contract de depozitare si transport.
Societatea dispune de Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a surselor de apa. Planul prevede modul de actiune in cazul unor situatii de urgenta |
- ZGOMOT SI VIBRATII
Deoarece utilajele de productie sunt amplasate in interiorul cladirilor se apreciaza ca starea mediului din punct de vedere acustic, nu va fi afectata, iar nivelul de zgomot nu va depasi 65 dB(A), - limita admisa conform STAS 10 009/88, pentru incinte industriale.
10. MONITORIZARE
Monitorizarea emisiilor se face de către instituţii abilitate, la intervale de timp bine stabilite, cf. prevedrilor din Autorizatia Integrata de Mediu. |
11. DEZAFECTARE
Nu se pune in prezent problema dezafectarii. In conditiile inchiderii activitatii din cadrul SC AUTOLIV ROMANIA SRL principalele aspecte care vor fi avute in vedere sunt:
|
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Terenul pe care s-a realizat fabrica Autoliv Romania se afla in intravilanul orasului Brasov, pe terenul dintre DN1 (Ghimbav) si DN73 (Cristian), intr-o zona destinata activitatilor conexe: servicii, mica industrie (cf.PUG municipiu Brasov).
Conform Planului de incadrare in zona societatea are urmatorii vecini :
S.C.”AUTOLIV ROMANIA ” SRL este amplasat la o distanţă mare de cartiere rezidenţiale, obiective social – culturale sau folosinţe „sensibile” din punct de vedere al protecţiei mediului. SC Autoliv Romania SRL nu se află într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversităţii.
|
13. LIMITELE DE EMISIE
Limitele de emisie in atmosfera sunt reglementate prin:
Ordinul 462/1993
Limitele de emisie in apa sunt reglementate prin: Autorizatia de Gospodarire a Apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 din cadrul HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005
Limitele de emisie ale nivelului de zgomot sunt reglementate prin: Autorizatia Integrata de Mediu STAS 10008/97
|
- IMPACT
Referitor la emisii in atmosfera: Conform Rapoartelor de incercare anexate si a calculelor de evaluare se poate aprecia ca noxele provenite de la sursele de emisie dirijate de pe amplasamentul Autoliv Romania se vor incadra in valorile limita admise la emisie cf. Ordinului 462/1993.
Referitor la instalatiile IPPC se mentioneaza faptul ca BAT-ul specific nu prezinta valori de referinta pentru liniile de vopsire continute PES (fibre poliesterice), la temperaturi inalte (HT). Mai mult, referitor la cele precizate anterior, BAT-ul specifica, la Cap.2.7.8: “pentru liniile de vopsire continui, fara procese care folosesec acceleratori, emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca…..”.
Referitor la raportarile PRTR, pentru poluanţii specifici activităţii desfăşurate (încadrată în Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18.01.2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi, la activitatea principala : Pct. 9 a) Instalaţii pentru pretratarea (operaţiuni precum spălare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor cu capacitate de tratare de peste 10 tone/zi), conform calculelor de evaluare prezentate centralizat in Raportul de Amplasament , (Tab.6.1), se constata ca nu sunt depasite valorile de prag pentru emisii cf. Anexa 1, Reg.(CE) 166/2006.
- Referitor la imisii in atmosfera: Analizind rezultatele obtinute in urma masuratorilor si a calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, functionarea fabricii nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana.
- Referitor la normele BAT “Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry »):
- Corespondenta activitatilor analizate din cadrul Autoliv Romania, in BAT-ul specific, se refera in principal la procesul de vopsire fibre textile din poliester-PES prin procedeul de vopsire continua (proceseul instalat la Autoliv Romania). Pentru acest tip de proces , la modul general BAT se considera:
- utilizarea fibrelor poliesterice vopsibile fara acceleratori (transportatori de culoare);
- vopsirea in conditii HT (temperatura inalta), fara folosirea de acceleratori;
- folosirea formulelor de vopsire optimizare;
Referitor la emisiile in aer BAT-ul specific face urmatoarea mentiune : Pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec acceleratori (« carrieri »), emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje deschise). Vezi BAT Cap.2.7.; Probleme legate de procesul de vopsire; vezi tabelul prezentat mai jos si in BAT la Cap.2.7.8 Tab.2.11.
Datorita presiunii scazute a vaporilor substantelor din baia de colorant, emisiile in aer sunt de obicei nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de atmosfera de la locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje ‘deschise’). Cateva exceptii sunt: procesul termosol, vopsirea cu pigmenti si acele procese de vopsire in care se folosesc accelartori (carrieri) . In vopsirea cu pigmenti substratul nu este spalat dupa aplicarea pigmentului si de aceea poluantii sunt eliberati cantitativ in aer in timpul uscarii. Emisiile de la carrieri sunt in aer si in apa.”. In cadrul Autoliv Romania, prin procedeul de vopsire utilizat (vopsire continua fibre PES la temperaturi inalte) nu se folosesc carrieri.(acceleratori de vopsire).
Analiza comparativa cu BAT-pentru factorul de mediu aer este prezentata in tabelul urmator:
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de conformare SC Autoliv Romania SR |
EMISII IN AER :
Cf. BAT cap.2.7.8, Tab.2.11- Emisii tipice generate de procesele de vopsire In procesele de vopsire continua :
Pentru liniile de vosire continui, fara procese care folosesec acceleratori (« carrieri »), emisiile in aer sunt nesemnificative si pot fi privite mai mult ca o problema legata de locul de munca (emisii fugitive din dozarea/indepartarea chimicelor si procesul de vopsire in utilaje deschise). In BAT nu sunt precizate date privind nivelul emisiilor in gazele reziduale (Vezi. BAT Cap.3.3.3.5.6, Tab.3.45 Tratamentul termic final (dupa finisare) unde nu sunt prevazute date pentru situatia analizata din cadrul Autoliv: vopsire-finisare PES, pe linii continute HT) . |
APLICAT
Este aplicat procesul de vopsire continua, la temperatura inalata, fara acceleratori, prin urmare emisiile in aer provenite din procesul de vopsire sunt nesemnificative iar emisiile provenite din arderea combustibilului gaz natural in unitatile liniie de vopsire care se desfasoara cu aport de caldura, se incadreaza in valorile limita admise. (Nu se utilizeaza vopsele pe baza de solventi organici) Cf.Rapoartelor de incercare , concentratiile de poluanti proveniti din procesele de combustie si procesele tehnologice care se desfasoara cu aport de caldura (procese in care are loc combustia gazului natural) se situeaza sub valorile limita admise la emisie cf.Ord. 462/1993. |
b) Referitor la emisiile in apa :
Modul de evacuare al apelor uzate :
Sursa de apa uzata |
Poluanti |
Sistem de colectare/ evacuare |
Consum menajer |
Ape uzate menajere de la vestiare, grupuri sociale, birouri (cu continut de CBO5, CCO-Cr, MTS, subst.extractibile, detergenti, azotati, azotiti, azot total) |
|
Consum tehnologic : vopsire -finisare , inclusiv spalare-clatire fibre textile (chinga de culoare alba) |
Ape uzate tehnologice chimic impure (ape cu modificare pH, acizi, COD, urme de metale si AOX din coloranti etc.) |
|
Ape pluviale |
Ape incarcate cu suspensii |
|
Conform rezultatelor din ultimele Rapoarte de Analiza efectuate, puse la dispozitie de beneficiarul lucrarii, valorile indicatorilor analizati la iesirea din statia de preepurare, se incadreaza in NTP 002/2002 .
- Conform rezultatului din Raportul de analiza pus la dispozitie de beneficiarul lucrarii, valorile indicatorilor analizati pentru apa pluviala se incadreaza in NTP 001/2001.
Analiza activitatilor care implica utilizarea, producerea sau emisia de substante periculoase relevante, asa cum sunt definite ele in Cap.4.2 din „Ghidul Comisiei Europene cu privire la rapoartele privind situatia de referinta prevazute la art.22, alin (2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale” arata ca amenajarile si masurile prevazute fac imposibila, in practica, producerea contaminarii solului sau a apelor subterane cu substante/amestecuri chimice.
- Tinand seama de masurile de prevenire si reducere a impactului prevazute, in conditii normale de functionare sau avarii previzibile, impactul este nesemnificativ fara influente asupra calitatii freaticului si a apei de suprafata.
Referitor emisiile in apa si tratarea apelor uzate provenite de la instalatiile IPPC, reprezentate de liniile de vopsire-finisare chinga din cadrul Diviziei VOR, analizind „Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry”, comparativ cu situatia din Autoliv Romania, in tabelul urmator sunt concluzionate datele reprezentative:
BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « |
Mod de conformare SC Autoliv Romania SR |
TRATAREA APEI REZIDUALE :
BAT. Cap.5 : Optiuni BAT : -Tratare in statie de tratare biologica, la locul producerii ; -Tratare in statie de epurare municipala ; -Tratare descentralizata, la locul producerii, pe tipuri de fluxuri .
Principiile general-acceptate includ: -Caracterizarea diferitelor scurgeri de apa reziduala (v.4.1.2) ; -Separarea apelor uzate inca de la sursa in functie de tipul si incarcatura contaminanata, inainte sa se amestece cu celelate ape uzate. Acest lucru asigura faptul ca o instalatie de tratate va primi numai acei poluanti carora le poate face fata; -Repartizarea fluxurilor de apa uzata catre cele mai potrivit tratament ; -Evitarea introducerii componenetelor apelor reziduale in sistemele de tratate biologica cand acestea ar putea produce disfunctii ale sistemelor ; -Tratarea fluxurilor tehnologice continanad parti ne-biodegradabile importante prin tehnici adecvate inainte de /sau in locul unui tratament biologic final. Tehnici de epuare considerate BAT: -Tratarea apei intr-un sistem cu namol activat la un nivel scazut al raportului aprovizionare/microorgnism, plecand de la premisa ca fluxurile concentrate continanad compusi ne-biodegradabili sunt pretratate separat ; -Pretratarea scurgerilor izolate şi separate de ape reziduale puternic încărcate (COD >5000 mg/l), conţinând compuşi nonbiodegradabili, prin oxidare chimică (de exem-plu, reacţia Fenton); posibilele scurgeri de ape reziduale sunt soluţiile colorante rezultate din vopsirea şi finisarea continuă sau semicontinuă prin fulardare, din băile de cu-răţare de clei, pastele de imprimat, reziduuri din căptuşirea covoarelor, vopsirea prin epuizare şi băile de finisare; unele reziduuri specifice, cum ar fi paste de imprimat reziduale sau soluţiile colorante pentru fulardare sunt foarte puternice şi, unde este posibil, ar trebui izolate total de scurgerile de ape reziduale; eliminarea acestor reziduuri trebuie făcută în mod adecvat, termooxidarea poate fi o metodă cores-punzătoare, datorită valorii termice înalte; pentru cazurile specifice, când apele reziduale conţin pastă pigmentară de imprimat sau latex de la căptuşirea covoarelor, precipitarea / flocularea şi incinerarea nămolului rezultat este o alternativă viabilă la oxidarea chimică; pentru coloranţi azoici, tra-tamentul anaerob al soluţiei pentru fulardare şi a pastelor de imprimat, înainte de un tratament aerob ulterior, poate fi eficient în decolorare. Dacă scurgerile de apă concentrate conţinând compuşi nonbiodegradabili nu pot fi tratate separat, vor fi necesare tratamente suplimentare fizico-chimice pentru a obţine o performanţă globală uniformă. Acestea includ:
BAT cap.4.10.8 Inainte de floculare/precipitare apa reziduala este egalizata In istalatii moderne precipitatul este separat din faza apoasa nu numai prin sedimentare ci si prin dizolvare in flotatie cu aer. Agentii de floculare sunt specia ;selectati pentru minimizarea COD (carbon organic dizolvat) si a eliminarilor de culoare si pentru minimizarea formarii de bamol. Cele mai bune performante sunt obtinute prin combinarea sulfatului de luminiu, floculant organic cationic si cantitati mici de polielectrolit anionic (decolorarea are o eficienta >90%) BAT-ul nu precizeaza date privind nivelul emisiilor dupa preepurare. |
APLICAT
Tratarea apei tehnologice uzate se face separat, intr-o statie de preepurare bazata pe principiul » precipitarea / flocularea şi eliminarea namolului deshidratat prin firme care au acest drept.
Dupa prrepurare in statia locala, apele tehnologice preepurare sunt evacuate, impreuna cu apele uzate menajere de pe amplasament in canalizarea urbana si epurate final in statia de epuare municipala..
Inainte de floculare/precipitare apa reziduala este egalizata . Precipitatul este separat din faza apoasa nu numai prin sedimentare ci si prin dizolvare in flotatie cu aer. Agentii de floculare sunt specia ;selectati pentru minimizarea COD (carbon organic dizolvat) si a eliminarilor de culoare si pentru minimizarea formarii de namol. Cele mai bune performante sunt obtinute prin combinarea sulfatului de aluminiu, floculant organic cationic si cantitati mici de polielectrolit anionic (decolorarea are o eficienta >90%) Instalatia de preepurare de la Autoliv Romania este compusa din :
Conform rezultatelor din Rapoartele de Analiza, valorile indicatorilor analizati, la iesirea din statia de preepurare se incadreaza in NTP 002/2002.
|
SPALAREA : BAT Cap.2.12 : In spalarea continua, conservarea apei si a energiei ar trebui sa inceapa de la aplicarea de masuri administrative (dispozitive de control a fluxului, instalarea de valve care opresc fluxul de apa imediat ce apare un blocaj.
|
APLICAT
Spalarea se face continuu cu consum redus de apa. Rezervoare de spălare au usi de protectie, pentru a evita risipa de apă si orice scurgere pe podea. Extragerea apei se face prin sisteme de vid de înaltă eficientă pe fiecare rezervor de spălare, care permite reciclarea în cazul în care contaminarea nu este excesiva.
|
EMISII IN APA :
Cf. BAT cap.2.7.8, Tab.2.11 In procesul de vopsire continua emIsiile in apa rezulta din:
Cf. BAT cap.2.7.8.1 Substantele poluante ale apei provin din :
Cf. BAT Cap.3.3.3.4, Tab.3.36 Emisii in apa uzata rezultata de la 6 instalati de finisare a tesaturilor din fibre sintetice (din Germania): CCO : 665-2500 mgO2/l ( <286 g/Kg)
In BAT nu sunt precizate date privind nivelul emisiilor in apa uzata preepurata. |
APLICAT
Emisiile de poluanti in ape uzata tehnologca ce provin de la linia de vopsire-finisare sunt continue.
Calitatea apelor reziduale evacuate nu este constanta, existind variatii mari in cadrul aceluiasi ciclu de fabricatie, dar prin trecerea lor printr-o statie de tratare (prevazuta cu bazin de omogenizare) se pot obtine concentratii relativ constante.
In cazul de fata, emisarul direct al apelor uzate tehnologice preepurate si menajere evacuate este canalizare publica si ca atare, normativul de baza care impune calitatea efluentului va fi NTPA 002/2002 din HG 188/2002, modificat si completat prin H.G. nr. 352/2005, Acordul de preluare a apelor reziduale, menajere si industriale la canalizarea publica, emis de Compania Apa Brasov dar si Autorizatia SGA privind sistemul de alimentare cu apa si evacuare ape uzate, emisa de SGA Brasov (pentru apele uzate preepurate)
Concentratia la intrare in statia de peepurare : CCO-815-960 mg/l.
Conform rezultatelor din Rapoartele de Analiza, valorile indicatorilor analizati, la iesirea din statia de preepurare se incadreaza in NTP 002/2002. |
c) Referitor la calitatea solului
Tinind cont de faptul ca:
- Activitatea de productie in care se utilizeaza substante periculoase cu potential de afectare a apelor sau solului se desfasoara numai in interiorul halelor de productie pe platforme hidroizolate si rezistente la agentii chimici utilizati .
- Depozitarea substantelor si a preparatelor cu un potential de poluare al solului si al apelor subterane se face selectiv, in spatii de depozitare special amenajate, in incinta unitatii.
- Toate procesele de productie se desfasoara in spatii amenajate corespunzator fara a exista posibilitatea poluarii solului si a apelor subterane. Chiar si in cazul unor deversari accidentale substantele sunt colectate astfel incit nu pot sa patrunda in panza freatica sau sa polueze solul. Asa cum s-a aratat au fost luate toate masurile de prevenire a unei astfel de poluari din momentul construirii societatii. Nu exista semne de deteriorare pe suprafetele din beton.
- Materialele si deseurile periculoase sunt depozitate si vehiculate in incaperi amenajate, prevazute cu pardoseala rezistenta la agenti chimici sau in rezervoare care asigura etanseitatea. Ca masura de protectie si de interventie si pentru limitarea consecinelor unor scapari accidentale de substante/preparate cu continut de substante periculoase, eventualele scurgeri accidentale sunt colectate in cuve de retentie sau canale de colectare care sa poata prelua solutiile in cazul unor situatii accidentale.
- Referitor la vopsitoria din cadrul diviziei VOR: Baile de vopsire-finisare chinga sunt prevazute cu canal de colectare astfel icat sa preia eventualele scurgeri accidentale si sa le descarce in statie de preepurare. Materialele de vopsire sunt transferate, direct din zona de preparare (bucataria de vopsele) in baile de vopsire-finisare prin furtune de alimentare. Rezervoarele de spălare au usi de protectie, pentru a evita risipa de apă si orice scurgere pe podea. Extragerea apei se face prin sisteme de vid de înaltă eficientă pe fiecare rezervor de spălare.
- Rezultatele determinate pentru prezenţa indicatorilor analizaţi în probele de sol prelevate şi analizate în octombrie 2014 prezintă valori sub valorile de referinţă – prag de alertă şi sub valorile prag de intervenţie menţionate pentru aprecierea nivelului de poluare a solurilor – folosinţă mai puţin sensibilă – zonă industrială. Valorile determinate nu depăşesc nici valorile de referinţă menţionate de Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru folosinţă sensibilă,
se apreciaza ca activitatea desfasurata nu afecteaza solul
d) Referitor la zgomot:
Referitor la nivelul de poluare sonora, tinind cont de faptul ca activitatea se desfasoara in interiorul halelor de productie, nivelul de zgomot la limita incintei se incadreaza in valorile admise pentru amplasamente industriale .(65 dB(A)- cf. STAS 10009-88.)
15.PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE
Prin compararea activitatilor cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european, rezulta ca activitatile din cadrul AUTOLIV ROMANIA SRL, se desfasoara in conformitate cu acestea, asa cum rezulta din analiza comparativa cu “ BAT – « Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry « prezentata in „Raportul de amplasament”.
In urma analizei potentialului impact asupra factorilor de mediu analizati rezulta faptul ca societatea nu are nevoie de un program de conformare.