Back

Rezumat netehnic_AIM_Carpinis

 
 

Complex avicol Cărpiniş

SECTIUNEA 1. Rezumat netehnic

 

1.1. Conditiile prezente ale amplasmentului

1.1.1. Localizare

                        Complexul avicol Carpinis, apartinand S.C. AVICOLA BRASOV S.A., este situat in comuna Tarlungeni, sat Carpinis, str. Principală nr. 973, pe un teren proprietate privata a societatii. Ca si amplasare fata de drumul de acces DJ 103 Brasov – Tarlungeni – Zizin, ferma de pasari si statia de incubatie sunt amplasate pe partea stanga. Fata de localitatea Carpinis, complexul avicol este situat la sud de extravilanul localitatii, la intersectia drumurilor judetene Brasov - Tarlungeni; Sacele – Tarlungeni si Tarlungeni – Carpinis – Zizin - Intorsura Buzaului.

Vecinatati:

  • nord: teren agricol al comunei Tarlungeni
  • sud: teren agricol al comunei Tarlungeni - sat Carpinis si sat Tarlungeni
  • est: drum judetean DJ 103 Brasov – Zizin - Intorsura Buzaului si raul Tarlung
  • vest: teren agricol al comunei Tarlungeni - sat Carpinis.

            Complexul avicol Carpinis a fost pus in functiune in perioada 1972-1974. Localitatea s-a extins mult in ultimii ani, astfel ca in apropierea complexului avicol s-au construit locuinte, la distante de aproximativ 100-140 m.

           

1.1.2. Categoria de activitate desfasurata

Activitatea desfasurata in Complexul avicol Carpinis conform cod CAEN, Rev. 2 este:

- 0147 - Cresterea pasarilor

            Activitatea desfasurata conform Legii nr. 278/2013:

- crestere intensiva pasarilor - Anexa I, punct 6.6.a, Cresterea intensiva a pasarilor de curte, cu capacitati de peste 40000 de locuri pentru pasari de curte, asa cum sunt definite la art. 3, lit. rr)

 

            In cadrul Complexului avicol Carpinis isi desfasoara activitatea statia de incubatie a societatii, cu o capacitate de productie de 12.000.000 oua incubate/an – activitate non IPPC.

 

1.1.3. Descriere activitate si procese tehnologice

a) Activitatea de crestere pasari in cadrul Complexului avicol Carpinis se desfasoara dupa cum urmeaza:

- ferma de crestere tineret de inlocuire gaini reproductie rase grele, desfasurata in 6 hale tip parter + etaj, cu o capacitate de productie de 40000 locuri/serie, avand  2 serii/an si cu durata unui ciclu de crestere de la 1 zi la 140 zile.

 

- ferma de gaini reproductie rase grele, desfasurata in 12 hale tip parter + etaj, cu o capacitate de productie de 80000 locuri/serie, avand 1 serie/an si cu durata de crestere 200-220 zile.

 

Tehnologia de crestere tineret de inlocuire gaini reproductie rase grele cuprinde etapele: 

Popularea – halele de tineret sunt populate cu pui de o zi, import Germania. Sistemul de crestere este la sol, pe asternut format din rumegus.

Ciclul de crestere dureaza de la 1 zi la 140 zile, cu 21 zile de vid sanitar.

Activitati de asistenta si suport pentru procese biologice

adapostire – puii sunt adapostiti in hale de crestere tip parter + etaj, cu  caracteristici tehnice si dotari  identice, amenajate pentru crestere la sol, pe asternut de rumegus.

In hale se realizeaza conditiile de microclimat, respectiv:

- temperatura - cu ajutorul instalatiilor de incalzire – aeroterme alimentate cu  gaze naturale, cu comanda electronica, asigurandu-se temperatura optima, in functie de varsta puilor

- umiditatea – prin instalatia de umidificare racordata la instalatia de alimentare cu apa, dotata cu filtre, pompe de presiune reglabila, tevi de umidificare si unitate de control a pompei

- ventilatia – se realizeaza prin sistem combinat si anume: ventilatie mecanica cu ajutorul  ventilatoarelor montate pe acoperis si pe peretele transversal, si ventilatie naturala cu ajutorul gurilor de admisie, montate pe peretii longitudinali.

- iluminatul halelor se realizeaza utilizand linii de iluminat dotate cu becuri economice de 11 kw, cu durata de viata sporita, cu durata zilnica de functionare variabila, functie de varsta puilor.

Fiecare hala are o camera tampon cu un tablou complet de comanda pentru toate elementele componente ale halei, inclusiv monitorizarea calculatorului de proces pentru parametrii impusi.

furnizarea hranei – consta din furajarea cu ratii de furaj diferite atat cantitativ cat si calitativ, in functie de varsta puilor, in doua faze. Componente principale ale furajului sunt: cereale, fainuri proteice vegetale, mineralo-vitamine, etc.

            Fiecare hala din ferma de tineret este prevazuta cu cate un buncar exterior zincat, cu capacitate de 8 tone. Din buncarele exterioare furajul este preluat de transportoare spiralate automatizate si deversate in cantare de tip buncar amplasate in interiorul halei. In fiecare hala sunt montate 4 linii de furajare cu lant distribuitor si hranitori.

adaparea - sunt montate linii de adapare controlate automat prin calculator, dotate cu picuratori, regulator de presiune, filtru decantor, dozator de medicamente si apometru. Acest sistem de adapare elimina complet pierderile necontrolate de apa.

asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor. Medicamentele (vitamine, vaccinuri, antibiotice, etc.) se dozeaza in apa de baut.

curatarea adaposturilor se realizeaza la sfarsitul ciclului de crestere, dupa care tineretul este mutat in halele de crestere gaini reproductie rase grele si consta in:

- indepartarea asternutului uzat  prin  scoaterea acestuia din hala (de la etaj manual şi ulterior de la parter cu mijloace mecanizate, cu încărcătoare frontale)

- preinmuierea prin pulverizare cu detergent a tavanului pereţilor, pardoselii şi a echipamentelor existente

- spalarea cu jet de apa si apoi dezinfectanti (solutii diluate de 1-3%) a podelei, peretilor si utilajelor

- introducerea asternutului nou

- fumigatia halei, dupa care adapostul ramane inchis ermetic 24 ore, apoi  se  aeriseste foarte bine

vidul sanitar - veterinar se realizeaza prin ruperea completa a ciclului evolutiv al germenilor patogeni, dupa care urmeaza popularea cu pui de o zi.

 

Tehnologia de crestere gaini reproductie rase grele cuprinde etapele: 

Popularea – halele de adulte sunt populate cu puii adusi din halele de tineret. Sistemul de crestere este la sol, pe asternut format din rumegus.

Ciclul de crestere este de 200-220 de zile, durează de la 140 zile pana la 340-360 de zile, cu 21 zile de vid sanitar.

Activitati de asistenta si suport pentru procese biologice

adapostire – pasarile sunt adapostite in hale de crestere tip parter + etaj, cu  caracteristici tehnice si dotari  identice, amenajate pentru crestere la sol, pe asternut de rumegus.

In hale se realizeaza conditiile de microclimat, respectiv:

- temperatura - cu ajutorul instalatiilor de incalzire – aeroterme alimentate cu  gaze naturale, cu comanda electronica, asigurandu-se temperatura optima.

- umiditatea – prin instalatia de umidificare racordata la instalatia de alimentare cu apa, dotata cu filtre, pompe de presiune reglabila, tevi de umidificare si unitate de control a pompei

- ventilatia – se realizeaza prin sistem combinat si anume: ventilatie mecanica cu ajutorul  ventilatoarelor montate pe acoperis si a celor montate pe peretele din capatul halelor; si ventilatie naturala cu ajutorul gurilor de admisie pentru fiecare hala, montate pe peretii longitudinali.

- iluminatul halelor se realizeaza utilizand linii de iluminat dotate cu becuri economice de 11 kw, cu durata de viata sporita, cu durata zilnica de functionare variabila, functie de varsta pasarilor.

Fiecare hala are o camera tampon cu un tablou complet de comanda pentru toate elementele componente ale halei, inclusiv monitorizarea calculatorului de proces pentru parametrii impusi.

furnizarea hranei –  cantitatea de hrana administrata pasarilor, precum si ponderea diferitelor componente in furajul administrat sunt corelate cu varsta pasarilor, hranirea facandu-se cu o singura ratie calitativa de furaj. Componente principale ale furajului sunt: cereale, fainuri proteice vegetale, mineralo-vitamine, etc.

            Fiecare hala din ferma de adulte este prevazuta cu cate un buncar exterior zincat, cu capacitate de 10 tone. Din buncarele exterioare furajul este preluat de transportoare spiralate automatizate si deversate in cantare de tip buncar amplasate in interiorul halei.

adaparea - sunt montate linii de adapare controlate automat prin calculator, dotate cu picuratori, regulator de presiune, filtru decantor, dozator de medicamente si apometru. Acest sistem de adapare elimina complet pierderile necontrolate de apa.

asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor. Medicamentele (vitamine, vaccinuri, antibiotice, etc.) se dozeaza in apa de baut.

colectarea oualor se face automat prin intermediul benzilor colectoare; ulterior sunt depuse in cuibare special amenajate, aflate deasupra benzilor de colectare oua

curatarea adaposturilor se realizeaza la sfarsitul ciclului de crestere, cand pasarile sunt duse la abatorizare pe Platforma avicola Magurele si consta in:

- indepartarea asternutului uzat  prin  scoaterea acestuia din hala (de la etaj manual şi ulterior de la parter cu mijloace mecanizate, cu încărcătoare frontale)

- preinmuierea prin pulverizare cu detergent a tavanului, pardoselii şi a echipamentelor existente

- spalarea cu jet de apa si apoi dezinfectanti (solutii diluate de 1-3%) a podelei, peretilor si utilajelor

- introducerea asternutului nou

- fumigatia halei, dupa care adapostul ramane inchis ermetic 24 ore, apoi  se  aeriseste foarte bine

vidul sanitar - veterinar se realizeaza prin ruperea completa a ciclului evolutiv al germenilor patogeni, dupa care urmeaza popularea cu pui de o zi.

 

Pentru deseurile de asternut uzat scoase din hala se aplica prevederile Codului bunelor practici agricole si HG nr. 964/2000 privind aprobarea planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestea se valorifica prin utilizare ca fertilizant in agricultura si se predau pe baza de contract la detinatorii de terenuri agricole, cu respectarea perioadelor de interdictie privind aplicarea lor pe sol.

 

b) Statia de incubatie cuprinde urmatoarele compartimente:

  • camera primire oua - se realizeaza sortarea manuala si igienizarea oualor aduse pentru incubatie
  • camera fumigatie - se realizeaza dezinfectarea oualor prin formolizare
  • depozitul de oua - se stocheaza temporar ouale aduse pentru incubatie.
  • camera preincubatcompartiment de mentinere a oualelor la o temperatura optima.
  • sala incubatie functioneaza incubatoare tip Petersime, cu capacitatea de 115200 oua/incubator. Durata de incubatie este de 21 de zile.
  • sala  ecloziune - functioneaza eclozionatoare, cu capacitatea de 19200 oua/eclozionator.
  • camera de selectie si livrare pui puii de o zi se aseaza in cutii in vederea livrarii la   fermele de crestere pui pentru carne

-   camera de spălare şi de sterilizare echipamente - se dezinfecteaza cofrajele, carucioarele si toate celelalte subansamble utilizate in procesul de incubatie – ecloziune

  • cameră depozitare SNCU categ. II

 

1.2. Alternative principale studiate (legate de locatie, justificare economica, orientare spre alt domeniu, etc.)

Din considerente economice si administrative activitatea din cadrul Complexului avicol Carpinis isi continua sa se desfasoare pe amplasamentul existent si isi pastreaza obiectul de activitate – cresterea pasarilor.

 

2. Tehnici de management 

            Societatea Avicola Brasov SA are dezvoltat un sistem de management de mediu nestandardizat, care reprezinta ansamblul activitatilor de organizare si de conducere in scopul adaptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor tehnologice, in aplicarea prevederilor legislative din domeniu.

Societatea a implementat si detine in prezent urmatoul sistem de management  al calitatii pentru domeniul de activitate:

  • Certificat pentru sistemul de management al calitatii ISO 9001

 

3. Intrari de materiale

3.1. Materii prime si materiale

a) Ferma nr. 6

Nutreturi combinate - sub forma de granule, se transporta cu mijloace de transport inchise etans, se depoziteaza in buncare (silozuri) inchise etans, amplasate pe platforma betonata din vecinatatea fiecarei hale de crestere, eliminindu-se  emisiile de  pulberi.

Nu reprezinta toxicitate pentru mediu.

Materiale de uz veterinar (vaccinuri, antibiotice, vitamine, suplimente nutritive, etc.) - sunt avizate de autoritatea sanitar-veterinara si achizitionate de la societati autorizate sa le puna pe piata.

Rumegus - se depoziteaza in magazie acoperita.

Nu prezinta periculozitate pentru mediu.

Materiale pentru dezinfectia si dezinsectia halelor - virocid, CID 2000, DM-CID, var, soda caustica, formol, etc. – sunt achizitionate de la societati autorizate sa le puna pe piata, insotite de fise tehnice de securitate si se folosesc in conformitate cu prescriptiile care asigura evitarea pericolului atat pentru oameni cat si pentru mediu. Sunt depozitate corespunzator, in magazii special amenajate si inchise, in ambalajele originale.

b) Statia de incubatie

Principala materie prima o constituie ouale aduse dupa colectare din halele de adulte ale fermei nr. 6.

Materiale de uz veterinar (vaccinuri) - sunt avizate de autoritatea sanitar-veterinara si achizitionate de la societati autorizate sa le puna pe piata.

Materiale pentru curatenie si dezinfectie – virocid, DM-CID, kenosan, formol, hatchonet, var, tinctura de iod, etc. – insotite de fise tehnice de securitate pentru o gestionare corecta a acestora.

 

3.2. Cerinte BAT

Referitor la hrana asigurata pasarilor din ferme, conform recomandarilor BAT:

- furajele sunt preparate cu respectarea tehnicilor de nutritie, hrănirea păsărilor se face astfel încât să se asigure o eficientă maximă in privinta cresterii si dezvoltarii tineretului si adultelor, functie de vârsta si cerintele păsărilor; cantitatea de furaj este în conformitate cu BAT, adica este cuprinsă între 34-47 kg/pasăre/an, respectiv in cadrul fermei este de 42 kg/pasare/an.

- hranirea pasarilor se face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate, functie de varsta si cerintele pasarilor

- hrana este granulata si uscată, permitand o manevrare mai uşoară, iar transportul se face cu mijloace de transport inchise, se descarcă în silozuri închise, astfel ca emisiile de pulberi sunt eliminate in totalitate.

Gestiunea materiilor prime si materialelor utilizate se incadreaza in cerintele BAT pentru materii prime si materiale:

- materiile prime si materialele utilizate se achizitioneaza de la societati autorizate sa le puna pe piata; sunt insotite de fisele tehnice de securitate – care furnizeaza toate informatiile necesare gestionarii corecte a acestora

- se tine o evidenta stricta si detaliata a materiilor prime utilizate

- se asigura controlul materiilor prime prin proceduri ale sistemului de management al calitatii referitoare la aprovizionare si receptie materii prime

- se achizitioneaza cantitati in functie de necesar, fara sa se faca stocuri inutile.

Materiile prime si materialele utilizate in procesul de productie nu prezinta potential de poluare datorita gestionarii corespunzatoare a acestora.

 

3.3. Auditul privind minimizarea deseurilor

Activitatea din cadrul societatii se incadreaza in cerintele documentului de referinta

privind cele mai bune tehnici disponibile, in ceea ce priveste prevenirea generarii deseurilor si a sistemului de gospodarire eficienta a celor generate.

Gestiunea deseurilor generate din activitate se realizeaza in conformitate cu prevederile legale: sunt amenajate spatii speciale pentru stoarea temporara a deseurilor generate, depozitarea se face selectiv – pe tipuri de deseuri, exista recipienti special destinati pentru depozitarea acestora si sunt incheiate contracte cu societati autorizate pentru predarea lor in vederea valorificarii sau eliminarii.

Se intocmeste Raport de audit privind minimizarea deseurilor pentru toate punctele de lucru ale societatii, inclusiv pentru Complexul avicol Carpinis. Acesta urmareste modul de gestionare al deseurilor generate si masurile luate pentru prevenirea generarii si minimizarii acestora.

La nivel de societate se pastreaza ca prioritate principiul prevenirii producerii deseurilor, prin actiuni practice si concrete. Atunci cand se genereaza deseuri se asigura, in functie de necesitati, refolosirea pana cand devin neutilizabile, iar apoi se face predarea in vederea valorificarii/eliminarii, catre societati autorizate. 

In cadrul fiecarui punct de lucru al societatii se asigura instruirea personalului si verificarea eficacitatii instruirilor, in scopul constientizarii importantei respectarii masurilor legale si in scopul mentinerii, imbunatatirii si punerii in aplicare a informatiilor asimilate.

 

3.4. Utilizarea apei

            Sursa de apa este subterana, prin front de captare format din trei foraje, F1, F2 si F3,  amplasate in vecinatatea complexului avicol, în partea de est a acestuia, la aproximativ 3 km. Cele trei foraje au adâncime diferita: F1 = 13,5 m; F2 = 12,5 m şi F3 = 50 m; şi sunt dotate cu pompe submersibile care captează apa şi o transmit până la rezervorul de înmagazinare amplasat în curtea complexului avicol.

Datorită existenţei în zona a unui distribuitor de apă prin reţea de aducţiune şi pentru ca în situaţii de forţa majora să se asigure necesarul de apă pentru complexul avicol, societatea are încheiat contractul nr. 1716/21.07.2010 de furnizare/ prestare a serviciului de alimentare cu apă potabila cu societatea Tigers Com SRL.

            Cabinele forajelor sunt construcţii din beton armat (dimensiuni: 2,0 X 2,0 X 2,5 m) şi au imprimat avertismentul de zona de protecţie (conf. prevederilor HG nr.930/2005). 

 

            Caracteristicile forajelor sunt:

Caracteristici foraj

Forajul F1

Forajul F2

Forajul F3

Adancime (m)

13,5

12,5

50

Nivel hidrostatic (m)

2,4

4,3

12,5

Nivel hidrodinamic (m)

6,0

4,8

18

Debit capabil (l/s)

2,7

2,7

5,0

 

            In cadrul complexului avicol Carpinis exista un rezervor de inmagazinare din beton, cu capacitatea de 150 mc, din care 50 mc reprezinta rezerva intangibila pentru incendiu. Bazinul pentru inmagazinarea apei potabile este exploatat in regim automat, fiind prevazute nivele de exploatare de supraplin, de rezerva pentru incendiu si nivel zero de golire atunci cand necesita curatare si dezinfectie.

            Pentru inregistrarea consumului de apa exista montat un contor de apa la intrarea in ferma, verificat metrologic, si apometre montate la fiecare bloc/hala de crestere.

           

Gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de productie

Datorita specificului activitatii nu se practica recircularea sau reutilizarea apei in procesul tehnologic, dar se respecta cerintele BAT prin utilizarea celor mai bune tehnici pentru folosirea apei in scopul evitarii pierderilor si risipei, adica:

  • se folosesc instalatii automate cu consum de apa comandat prin calculator de proces
  • instalatii performanate pentru spalare-dezinfectie hale, spatii productie, utilaje
  • se înregistreaza consumul de apa prin contoare de apa montate la fiecare hala.

 

4. Principalele activitati

            In cadrul fermei de la Carpinis, cresterea tineretului de inlocuire gaini reproductie rase grele se face in decursul a 2 serii pe an, iar a gainilor de reproductie rase grele in decursul a unei serii/an si cuprinde urmatoarele etape: 

- popularea      - in halele de tineret: puii de o zi sunt adusi din import - Germania

                        - in halele de adulte: puii sunt mutati din halele de tineret din cadrul fermei

- adapostirea – pasarile sunt adapostite in hale amenajate pentru crestere la sol, pe asternut de rumegus, asigurandu-li-se conditii de microclimat cu ajutorul unor instalatii automatizate

- furnizarea hranei – consta in furajarea cu ratii de furaj diferite atat cantitativ cat si calitativ, in functie de varsta pasarilor

- adaparea - sunt montate linii de adapare suspendate, dotate cu picuratori, regulator de presiune de linie

- asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor

- depopularea -  se realizează la sfârsitul ciclului de crestere

- curatarea adaposturilor se realizeaza la sfarsitul ciclului de crestere – atat la halele de tineret cat si si la halele de adulte, si consta in scoaterea asternutului uzat din hale si curatarea si dezinfectarea acestora

- vidul sanitar - veterinar se realizeaza prin ruperea completa a ciclului evolutiv al germenilor patogeni

- gestionarea dejectiilor (asternutul uzat)

 

- Incubaţie – cu o capacitate de 12.000.000 ouă incubate/an, denumită Staţia de incubaţie.

- Sector administrativ - format din două corpuri de clădiri administrative, cu grupuri sanitare proprii

- Alte activităţi desfăşurate pe amplasament:      

  • Managementul deşeurilor;
  • Alimentarea cu energie electrică;
  • Alimentarea cu gaze naturale
  • Alimentarea cu apă – din bazin înmagazinare; apa forata din surse proprii, de la aproximativ 3 km;
  • Aprovizionare cu materii prime si materiale.

5. Emisii si reducerea poluarii

            Emisiile rezultate din activitatea de crestere a pasarilor si din activitatea statiei de incubatie sunt in principal:

- emisii din adăposturi, de la evacuarea asternutului uzat din adăposturi – activitatea se desfasoara la intervale rare de timp iar mijloacele de transport au remorci acoperite cu prelate pentru prevenirea imprastierii asternutului uzat si mirosului

- emisii de gaze din hale, de la turbosuflante - aerul este evacuat fortat prin sisteme de ventilaţie

- apa uzata tehnologica si menajera, care nu produce impact direct asupra mediului pentru ca nu exista descarcari directe in apele de suprafata/subterane, apa fiind vidanjata periodic;

- emisii de gaze de eşapament în incintă şi drumurile conexe

Emisiile din activitatile specifice sunt nesemnificative, sunt monitorizate si nu necesita instalatii speciale pentru retinere si dispersie poluanti.

 

6. Minimizarea si recuperarea deseurilor

Gestiunea deseurilor in cadrul Complexului avicol Carpinis se realizeaza in conformitate cu prevederile legale privind gestiunea deseurilor: sunt amenajate spatii speciale pentru stocarea temporara a deseurilor generate, stocarea temporara a acestora se face selectiv – pe tipuri de deseuri, exista recipienti special destinati pentru depozitarea acestora si sunt incheiate contracte cu societati autorizate pentru predarea lor in vederea valorificarii sau eliminarii. Se completeaza documentele care insotesc deseurile si se tine evidenta gestiunii deseurilor, conform legislatiei de mediu in vigoare.

            Tipuri de deseuri generate, specifice profilului de activitate: dejectii animaliere, deseuri de tesuturi animaliere (cadavre pasari la ferma; embrioni morti, pui neviabili, coji de oua la statia de incubatie), ambalaje de plastic, ambalaje de sticla, deseuri menajere.

Ocazional se pot genera si alte tipuri de deseuri: deseuri echipamente electrice si electronice, deseuri corpuri de iluminat, deseuri metale feroase etc. care sunt gestionate in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare.  

            Pentru reducerea cantitatii de deseuri generate, se are in vedere:

  • inca din faza de achizitie materii prime si materiale, printr-o evidenta clara a necesarului, se achizitioneaza o cantitate strict necesara, fara a se crea stocuri inutile
  • materiile prime si materialele se depoziteaza corespunzator, pentru a se elimina deteriorarea calitatii acestora
  • verificarea periodica si intretinerea instalatiilor din cadrul acestuia elimina posibilitatea deteriorarii echipamentelor si transformarea lor in deseuri
  • deseurile genarate se depoziteaza selectiv, pe tipuri de deseuri si se predau in vederea valorificarii sau reciclarii.

 

7. Energie

Consumul specific de energie - pentru activitatile din cadrul Complexului avicol Carpinis - are in vedere consumul de energie electrica si de gaze naturale. Sunt luate masuri pentru functionarea si intretinerea eficienta din punct de vedere energetic, respectandu-se conditiile BAT: se verifica periodic si se intretin utilajele si echipamentele conform cartilor tehnice – in ferma si in statia de incubatie; se izoleaza si etanseaza instalatiile de incalzire si cladirile/halele pentru mentinerea temperaturii; sunt sisteme automatizate de control ale microclimatului din halele de pasari.

 

8. Accidentele si consecintele lor

            In cadrul activitatilor desfasurate pe amplasament se iau toate masurile pentru prevenirea aparitiei accidentelor, atat prin desfasurarea activitatii personalului angajat in conformitate cu regulamentul intern si cu masurile de protectie a muncii cat si prin intretinerea si exploatarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor existente.

 

9. Zgomot si vibratii

Sunt luate masuri de gestionare a zgomotului generat din activitati, pentru conformarea cu cerintele BAT: se intretin si se verifica periodic instalatiile si echipamentele si se inlocuiesc partile defecte; instalatiile generatoare de zgomot sunt amplasate in spatii inchise, activitatile posibil generatoare de zgomot se desfasoara in timpul zilei.

Nu se impun masuri sau dotari speciale pentru protectie impotriva zgomotului si a  vibratiilor.

 

10. Monitorizare

            Emisiile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei de reproductie si a statiei de incubatie nu sunt semnificative si nu creaza impact asupra factorilor de mediu – aer, apa, sol,  sau asupra sanatatii populatiei.

Masuratorile efectuate periodic pentru unele dintre aceste emisii (pentru emisiile de poluanti provenite de la centralele termice, pentru apa subterana, pentru imisiile de amoniac) au confirmat incadrarea in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Asadar, nu este necesara instituirea unui program special de monitorizare a emisiilor sau de montare a unor instalatii speciale pentru gestionarea lor ci doar un management corespunzator in ceea ce priveste utilizarea si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor de pe intreg amplasamentul.

Monitorizarile factorilor de mediu se realizeaza cu laboratoare acreditate, iar rezultatele monitorizarilor se transmit catre autoritatile competente.

            Factorii de mediu monitorizati in cadrul Complexului avicol Carpinis sunt: apa, aer:

  • semestrial se monitorizeaza calitatea panzei de apa freatica, din forajul amplasat in incinta fermei nr. 6
  • anual se efectueaza analize pentru emisiile in aer provenite de la cosurile centralelor termice
  • se efectueaza analiza pentru imisiile de amoniac in zona halelor de crestere pasari in cazul existentei reclamatiilor
  • permanent se monitorizeaza deseurile generate pe amplasament, sunt gestionate corespunzator si se intocmeste evidenta gestiunii deseurilor, cu documentele aferente.

 

11. Dezafectare

In situatia incetarii definitive a activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor, vor fi realizate actiunile conform planului de inchidere si se vor avea in vedere cel putin urmatoarele aspecte: 

- inventarierea tuturor materiilor prime, substantelor si produselor finite si valorificarea acestora catre societati autorizate sau inapoierea catre furnizori;

- decuplarea de la alimentarea cu energie electrica, gaze naturale si apa a tuturor echipamentelor si instalatiilor;

- demontarea si conservarea tuturor instalatiilor si utilajelor;

- depopularea halelor, curatarea si dezinfectarea acestora

- golirea continutului de lichide din toate structurile subterane si supraterane: conducte si bazine colectoare;

- daca se impune, demolarea cladirilor, in conformitate cu normele legale specifice;

- inventarierea deseurilor periculoase si nepericuloase de pe amplasament, colectarea selectiva şi predarea lor in vederea valorificarii/eliminarii;

- refacerea amplasamentului, spalarea si dezinfectia totala a spatiilor de pe amplasament, pentru o posibila noua utilizare.

Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica a amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

 

12. Alte aspecte legate de amplasamentul pe care se afla instalatia

            Complexului avicol Carpinis a fost pus in functiune in perioada 1972-1974. In vecinatatea complexului au fost amplasate locuinte, mult mai recent fata de anul darii in folosinta al fermei avicole.

            In vecinatatea Complexului avicol Carpinis nu sunt alte obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura, zone cu regim de restrictie instituit, zone de interes traditional.

            Rezervatia stiintifica „Locul fosilier Purcareni” se afla la o distanta de 2 km fata de complexul avicol, iar activitatea complexului nu este de natura a produce un impact negativ semnificativ asupra acestei rezervatii stiintifice.

 

13. Limitele de emisie

            Dupa cum am mentionat la punctul 10. Monitorizari, emisiile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei si a statiei de incubatie nu sunt  semnificative si nu creaza impact asupra factorilor de mediu – aer, apa, sol sau asupra sanatatii populatiei.

Masuratorile efectuate periodic pentru unele dintre aceste emisii (pentru emisiile de poluanti provenite de la centralele termice, pentru apa din panza freatica) au confirmat incadrarea in limitele prevazute de legislatia in vigoare.