Back

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. Brasov

 


DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE

 

PROIECT

 

Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresata de C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. Brasov, cu sediul in mun. Brasov, b-dul M. Kogalniceanu, nr. 13, bl. C2, sc. 1, jud.  Brasov, inregistrata la APM Brasov sub nr. 3444 din 03.03.2015, completata cu nr. 9445 din 09.06.2016, nr. 10190 din 28.06.2016, nr. 17966/18.11.2016, nr. 19356/15.12.2016, nr. 1174/19.01.2017, si electronic cu nr. 272 din 25.02.2016 in baza

HG nr.445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare,

APM Brasov decide, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei Colectivului de Analiza Tehnica, din data de 30.01.2017, ca proiectul “Varianta de ocolire Fagaras (DN 1)”, propus a se realiza in jud. Brasov, municipiul Fagaras, intravilan si extravilan (C.U. nr. 240 din 31.08.2015 emis de Consiliul Judetean Brasov), nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nici evaluarii adecvate.

            Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:.

a) proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Anexa 2 pct.10 e)-constructia drumurilor si 13 b) orice modificari sau extinderi, ale proiectelor  executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

-in urma parcurgerii listei de control pentru etapa de incadrare si a analizarii criteriilor de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, prevazute in Anexa 3 din HG nr. 445/2009, s-a constatat ca proiectul analizat nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra mediului:

-titularul si APM Brasov au mediatizat in presa locala cat si pe pagina web atat depunerea solicitarii acordului cat si decizia etapei de incadrare, nu au fost inregistrate observatii din partea publicului.

 

I.1.Caracteristicile proiectului 

a) marimea proiectului – Traseul variantei de ocolire a municipiului Fagaras se desfasoara pe un drum  existent care a fost transferat de la Primaria Fagaras la C.N.A.D.N.R.

Varianta se desprinde din DN 1 la km 232+315 (DN1), ocoleste Orasul Fagaras prin  partea de nord a acestuia, intersecteaza drumul judetean DJ104D in zona podului peste raul Olt si revine in DN1 la km 236+384 (DN1).

Lungimea totala a Variantei ocolitoare este de 5,93 km.

Traseul in plan

Varianta se desprinde din DN1 la km 232+315(DN1) printr-o intersectie la nivel cu sens giratoriu cu 3 brate si urmareste traseul digului de aparare al orasului Fagaras din partea de nord a acestuia.

In zona km 2+260 traseul este limitat pe partea stanga de un zid de sprijin de rambleu, existent, cu o lungime de 40m.

La km 2+423 traseul Variantei ocolitoare se intersecteaza cu drumul DJ104D printr-o intersectie cu sens giratoriu cu 4 brate.

Podetul casetat (2xC2) pe contracanal ce subtraverseaza DJ104D este amplasat lateral fata de varianta la o distanta de minim 30,0m si nu este afectat de aceasta.

Varianta revine in DN1 la km 236+384, tot printr-o intersectie la nivel cu sens giratoriu cu 3 brate.

Drumul in plan se prezinta sub forma unor succesiuni de aliniamente si curbe ce urmaresc in principal traseul digului de aparare al orasului Fagaras.

Pe cca. 65% din lungimea variantei, traseul este impus de digul de aparare al orasului Fagaras si contracanalul de la baza acestuia, drumul fiind amplasat intre acestea.

Dupa traversarea contracanalului, traseul urmareste drumul de exploatare existent pana la revenirea in DN1.

Pe sectorul cuprins intre podul peste contracanal si podul peste paraul Berivoi s-a prevazut un drum colector pe partea stanga a Variantei.

Elemente geometrice ale traseului in plan:

Raza minimă: 140,00m, impusa de conditiile din teren.

Raza maxima: 800,0m.

Traseul proiectat supratraverseaza doua obstacole si anume: contracanalul raului Olt, de la km 4+755 si paraul Berivoi de la km 5+167.

Profil longitudinal

In profil longitudinal drumul coboara de la desprinderea din DN1 pana la revenirea in acesta cu o panta medie de 0,1%.

Traseul este in general plan, cu pante reduse. Panta maxima este 2,5%, in zona intersectiei cu DJ104D si la rampele podului peste paraul Berivoi.

Profilul transversal tip

Traseul variantei de ocolire a municipiului Fagaras va fi incadrat ca drum national de clasa tehnica III - Drum national principal pentru care se prevad urmatoarele elemente si dimensiuni:

Latimea platformei:                                          10,00  m

Latimea partii carosabile:                               2 x 3,50 m

Latimea zonei mediane:                                 -

Latimea acostamentelor:                                2 x 1,50 m

din care latimea benzilor de incadrare:       2 x 0,75m

Dever transversal in aliniament:                  

Parte carosabila:                                    2,50%

Acostamente:                                          4,00%

Pe sectoarele in care drumul este in profil mixt, rambleu pe partea stanga si debleu pe dreapta reprezentat de digul de aparare, carosabilul s-a prevazut cu panta unica spre stanga, inclusiv la nivelul terenului de fundare (panta min. 4%).

Pe sectoarele cu profil in rambleu carosabilul este in acoperis, inclusiv la nivelul terenului de fundare (panta min. 4%).

Pe sectoarele cu parapet de siguranta acostamentele se largesc cu 75cm.

Taluzele au panta de 2/3 la rambleu si 1/1 la debleu si se protejeaza cu 20cm de pamant vegetal.

Structura rutiera

Structura rutiera propusa are urmatoarea alcatuire:

  5 cm MAS 16 strat de uzura;

  6 cm BAD 20 binder de criblura;

10 cm AB 31,5 strat de baza;

25 cm piatra sparta cilindrata amestec optimal;

40 cm strat din balast  amestec optimal;

15 cm strat de forma din balast nisipos;

Compactare teren de baza, pe o adancime de min. 30 cm, cu grad de compactare 100% Proctor normal.

Intersectii giratorii

S-au prevazut 3 intersectii cu sens giratoriu:

1. La iesirea din DN 1, km 0+000 (km 232+310 – DN 1);

2. La intersectia cu DJ 104 D, km 2+423 (km 0+875 – DJ 104 D);

3. La intrarea in DN 1, km 5+927 (km 236+403 – DN1).

Accese, drumuri laterale, drumuri colectoare

1. La km 0+560 si 0+895 drumul existent se intersecteaza cu doua strazi ale orasului Fagaras. Nu se va permite accesul la Varianta ocolitoare ale acestora, traficul aferent lor desfasurandu-se in cadrul retelei stradale a orasului Fagaras.

2. Amenajarea intersectiei giratorii la intersectia cu DJ104D impiedica desfasurarea traficului local de pe partea stanga a drumului judetean. Ca urmare se impune amenajarea unui acces la Varianta ocolitoare pe partea stanga la km 2+495.

Accesul se amenajeaza pe o lungime de 30m si are o parte carosabila de 5,00m si acostamente de 0,75m. Acostamentele se racordeaza la Varianta ocolitoare cu raze de 12,00m.

3. In zona podurilor se afla un numar de 3 intersectii cu drumuri laterale reprezentand 2 drumuri de intretinere aferente contracanalului si un drum lateral albiei paraului Berivoi.

Pentru permiterea circulatiei pe aceste drumuri de intretinere s-a prevazut amenajarea a 5 accese laterale Variantei: 4 la podul peste contracanal si 1 la podul peste paraul Berivoi pe partea dreapta. Aceste accese vor fi prevazute cu bariere, ele fiind destinate strict traficului tehnologic pentru intretinerea amenajarilor hidrotehnice.

Structura rutiera a acceselor este aceiasi cu cea prevazuta pentru Varianta ocolitoare.

4. Pe sectorul dintre podurile peste canal si cel peste paraul Berivoi s-a prevazut un drum colector pe partea stanga a Variantei cu o lungime de 385m.

Scurgerea apelor

Scurgerea apelor de pe platforma drumului se face prin santurile proiectate si se varsa in contracanalul raului Olt de pe partea stanga.

Pentru descarcarea apelor transversal pe drum, sunt prevazute 8 podete din elemente prefabricate cu lumina de minim 2,0 m.

In zona drumurilor laterale continuitatea scurgerii apei se asigura prin 5 podete cu lumina de 1,00m.

Pe sectorul cuprins intre km 2+675 - 4+475 s-au prevazut un numar de 19 subtraversari DN200 mm ce preiau apele colectate in rigola de pe partea dreapta a drumului prin camine cu guri de scurgere si le deverseaza in canalul pereat de pe partea stanga a drumului.

Siguranta circulatiei

Pentru asigurarea unui nivel de protectie corespunzator s-au prevazut parapeti de protectie metalici pe marginile drumului.

Pe zidurile de sprijin aferente DJ104D se vor prevedea parapeti metalici.

Descrierea podurilor

Pod km 4+755 peste contracanalul digului raului Olt

La km 4+755, varianta de ocolire traverseaza contracanalul digului raului Olt   printr-un pod din beton.

Avand in vedere:

  •   necesitatea largirii podului pentru asigurarea unei latimi totale de 11,70 m, fata de 10,10 m cat are in prezent,
  •   starea avansata de degradare a fasiilor cu goluri,
  •   concluziile expertizei tehnice asupra structurii podului peste contracanal,

se impune executia unui pod nou, in acelasi amplasamet cu cel existent, care sa corecteze traseul drumului in zona.

Noul pod are o singura deschidere cu lungimea L=21,35 m si o oblicitate de 60°.

Infrastructura noului pod este alcatuita din doua culee fundate indirect, realizate in spatele culeelor podului existent.

Fiecare culee este fundata pe cate 4 piloti de diametru mare, F1,20m, in stratul de marne cenusie uscate, foarte dure, asa cum este recomandat in studiul geotehnic.

Capetele pilotilor se solidarizeaza cu o grinda din beton armat (radier) cu inaltimea de 1,50m si latimea de 2,00m.

Elevatiile culeelor se realizeaza din beton armat, au inaltimea de 1,50m si sunt prevazute cu zid de garda si ziduri intoarse.

Suprastructura este alcatuita dintr-un tablier din beton armat realizat din grinzi prefabricate din beton armat precomprimat in conlucrare cu placa de suprabetonare.

In sectiune transversala se monteaza 9 grinzi prefabricate din beton armat cu armatura preintinsa, cu inaltimea de 1,03 m si lungimea de L=21,0 m, dispuse la distanta 1,22 m inter-ax.

Grinzile se monteaza pe aparate de reazem din neopren armat si se solidarizeaza transversal cu o placa de suprabetonare, care asigura:

  • o latime a partii carosabile de 8,20m, podul fiind amplasat in curba si contracurba;
  • doua trotuare cu latimea de 1,50m, care inglobeaza si parapetele de siguranta;
  • doua lise pentru incastrarea parapetului pietonal de 0,25m.

Latimea totala a placii este de 11,70m.

Intradosul noilor grinzi sa va afla la aceeasi cota cu cea a intradosului podului existent, nivelul apelor in contracanal nedepasind nivelul superior al acestuia.

Albia canalului, pe zona podului, se curata de vegetatia dezvoltata, de depunerile de material solid. De asemenea, peretii din beton ai canalului se repara cu mortare speciale.

Pod km 5+179 peste paraul Berivoi

La km 5+179, varianta de ocolire traverseaza paraul Berivoi printr-un pod din beton cu doua deschideri.

Avand in vedere:

  • adancimea de fundare a culeelor care este insuficienta si necesita lucrari de consolidare cu piloti forati,
  • necesitatea largirii podului pentru asigurarea unei latimi totale a suprastructurii de 11,30 m, fata de 9,80 m cat are in prezent,
  • starea avansata de degradare a fasiilor cu goluri,
  • concluziile expertizei tehnice asupra structurii podului peste paraul Berivoi

se impune executia unui pod nou in acelasi amplasamet cu cel existent.

Noul pod are o singura deschidere cu lungimea L=29,20 m si o oblicitate de 75°.

Infrastructura noului pod este alcatuita din doua culee fundate indirect, realizate in fata culeelor podului existent.

Fiecare culee este fundata pe cate 4 piloti de diametru mare, F1,20m.

Capetele pilotilor se solidarizeaza cu o grinda din beton armat (radier) cu inaltimea de 2,00m si latimea de 2,00m.

Elevatiile culeelor se realizeaza din beton armat, au inaltimea de 3,50m, si sunt prevazute cu zid de garda si ziduri intoarse.

Racordarea cu terasamentele se realizeaza prin sferturi de con prevazute cu scari cu balustrada metalica si casiuri.

Suprastructura este alcatuita dintr-un tablier din beton armat realizat din grinzi prefabricate din beton armat precomprimat in conlucrare cu placa de suprabetonare.

In sectiune transversala se monteaza 6 grinzi prefabricate din beton armat cu armatura preintinsa cu inaltimea de 1,60 m si lungimea de L=29,0 m, dispuse la distanta 1,90 m inter-ax.

Grinzile se monteaza pe aparate de reazem din neopren armat si se solidarizeaza transversal cu o placa de suprabetonare, care asigura:

  • o latime a partii carosabile de 7,80m;
  • doua trotuare cu latimea de 1,50m, care inglobeaza si parapetele de siguranta;
  • doua lise pentru incastrarea parapetului pietonal de 0,25m.

Latimea totala a placii este de 11,30m.

Fundatiile culeelor existente nu se demoleaza.

Albia paraului, pe zona podului, se curata de vegetatie, pamant si alte depuneri solide.

In vederea imbunatatirii scurgerii apei in zona podului precum si pentru asigurarea infrastructurii impotriva afuierilor se executa urmatoarele lucrari:

  • decapari in zona podului, pe malul stang (in prezent o deschidere este obstruata in intregime) si curatarea vegetatiei de pe maluri pe 30m amonte si aval de pod;
  • malurile se protejeaza pe 30m amonte si aval cu ziduri din gabioane cu inaltimea de 3,0 m, si saltele din gabioane cu grosimea de 50cm, protejate la suprafata cu un strat de beton de min.15cm;
  • in jurul infrastructurii se realizeaza protectii din saltele de gabioane de min. 4,0m latime.

Podet casetat pe DJ104D

Traseul variantei de ocolire a municipiului Fagaras se intersecteaza la km 2+423 cu DJ104D printr-o intersectie de nivel.

Podetul de pe contracanal ce subtraverseaza drumul judetean DJ104D la distanta de 30,0m de intersectie nu va fi afectat de traseul Variantei de ocolire Fagaras.

Zid de sprijin aferent statiei SGA

Pe sectorul cuprins intre km 2+256 – 2+300 traseul Variantei de ocolire a municipiului Fagaras este marginit pe partea stanga de un zid de sprijin de rambleu din beton cu inaltimea elevatiei de 2,0m si latimea coronamentului de 90cm. Zidul este amplasat la distanta variabila fata de traseul Variantei cu minima de 4,30m fata de axul proiectat, in dreptul km 2+273.

Pentru incadrarea drumului se prevede supralargirea acestui zid pe o lungime de 25,0m cu cca 75. cm. Pe coronamentul zidului supralargit se amplaseaza parapet de siguranta deformabil. La baza zidului se amplaseaza santul pereat.

b) cumularea cu alte proiecte – nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale –  nu este cazul;

d) productia de deseuri –  In perioada de construire deseurile pot rezulta din procesele tehnologice aplicate pentru realizarea lucrarilor de modernizare a drumului. Deseurile municipale amestecate provenite de la organizarea de santier vor fi gestionate corespunzator, vor fi depozitate in pubele si eliminate cu societati autorizate. În cazul producerii unor deşeuri accidentale la maşinile şi utilajele folosite la execuţia lucrării, acestea se vor depozita în rezervoare metalice şi se vor transporta la staţii speciale de reciclare. Întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de construcţie şi de întreţinere a strazilor se va face la unitati spacializate.

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort: -

APA. Poluanţii care pot afecta ecosistemele terestre şi acvatice sunt cei rezultaţi în cazul unor accidente la depozitarea şi manipularea combustibililor.

            Se va respecta Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată ulterior.

AER. În timpul execuţiei lucrărilor vor fi emisii de gaze de ardere (gaze de eşapament), care sunt evacuate în atmosferă. Pe toată perioada executiei lucrărilor de modernizare se va urmări:

  • reducerea emisiei diverselor noxe de eşapament sau uzurii maşinilor;
  • manipularea materialelor în cadrul proceselor tehnologice în urma căreia pot rezulta pulberi în suspensie să se facă în condiţii de umiditate naturală;
  • utilizarea de utilaje şi tehnologii care să nu implice măsuri speciale pentru protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii;
  • respectarea reglementărilor privind protecţia atmosferei, inclusiv adoptarea, după caz, de măsuri tehnologice pentru reţinerea şi neutralizarea poluanţilor atmosferici.

Sursele de zgomot şi de vibraţii provin de la traficul rutier, prin executia lucrarilor de constructie. Sursele de zgomot şi vibraţii în cursul execuţiei lucrărilor vor fi cele legate de circulaţia maşinilor şi de funcţionarea utilajelor de construcţie.

I.2. Localizarea proiectului

2.1 utilizarea existenta a terenului – Conform certificatului de urbanism nr. 240/31.08.2015 emis de Consiliul Judetean Brașov, amplasamentul drumului este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Fagaras, in intravilan si extravilan. Destinatia actuala a terenului conform PUG Fagaras este domeniu public.

2.3. relativă abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea şi capacitatea regenerativa a acestora: - nu este cazul

2.4. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede- nu e cazul;

b) zonele costiere- nu e cazul;

c) zonele montane şi cele împădurite – nu este cazul;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale - nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare: proiectul se implementeaza la limita  cu ariile protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu si in proximitatea ariei protejate ROSPA0099 Podisul Hartibaciului;

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si HG nr.930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica zonele de protectie speciala: proiectul se implementeaza la limita  cu ariile protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu si in proximitatea ariei protejate ROSPA0099 Podisul Hartibaciului;

g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depasite-nu e cazul;

 h) ariile dens populate-  nu este cazul;

 i) peisajele cu semnificatie istorica, culturală şi arheologică- nu e cazul.

I.3. Caracteristicile impactului potenţial: se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:

    a) extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate- nu e cazul;

    b) natura transfrontiera a impactului- nu e cazul;

    c) mărimea şi complexitatea impactului- impact  nesemnificativ;

    d) probabilitatea impactului- nu e cazul;

    e) durata, frecventa şi reversibilitatea impactului- nu e cazul;

II. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare adecvata, sunt urmatoarele:  intră sub incidenţa art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare - proiectul se implementeaza la limita  cu ariile protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu si in proximitatea ariei protejate ROSPA0099 Podisul Hartibaciului, motiv pentru care s-au obtinut avizul fvorabil nr. 408/08.12.2016 emis de Administratia Tarnava Mare – Hartibaciu, Societatea ”Progresul Silvic” Sibiu, pentru aria protejata ROSPA0099 Podisul Hartibaciului in calitate de administrator, si punctul de vedere favorabil nr. 3444/05.12.2016 emis de Biroul CFM - comp. Biodiversitate si Arii Protejate din cadrul APM Brasov, pentru ariile protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, care nu beneficiaza de custodie/administrare in conditiile legii.


 Condiţiile de realizare a proiectului:

1)Se vor respecta conditiile  impuse de ceilalti avizatori prin avizele obtinute si proiectul inaintat spre avizare; 

2)Se vor respecta prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu  modificările si completările ulterioare, privind protectia mediului;

3)Se vor respecta in integralitate conditiile din Avizul de gospodarire a apelor nr. 202 din 09.11.2016 emis de SGA Brasov;

4) Se vor respecta conditiile impuse prin Aavizul favorabil nr. 408/08.12.2016 emis de Administratia Tarnava Mare – Hartibaciu, Societatea ”Progresul Silvic” Sibiu;

5) Beneficiarul va solicita emiterea unui acord de mediu dupa intocmirea DTAC si anterior obtinerii autorizatiei de construire;

6) Se vor respecta prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

7) Se vor respecta urmatoarele conditii si interdictii impuse prin punctul de vedere favorabil nr. 3444/05.12.2016 emis de Biroul CFM din cadrul APM Brasov, respectiv:

  • Se interzice folosirea de substante chimice, toxice pentru mediul ambiant, in apropierea cursurilor apelor de suprafata si pe malurile acestora, care prin deversare accidentala sa afecteze fauna si flora din zona;
  • Se vor ridica bariere eficiente in jurul amplasamentului, in vederea minimizarii emisiilor de praf; se va stropi aria santierului, dupa caz; incarcaturile care intra si ies sdin santier vor fi acoperite cu prelate impermeabile la praf; accesul pe drumurile publice se va face doar cu mijloace de transport salubre;
  • Se va evita deranjarea speciilor de fauna protejate in timpul lucrarilor de reabilitare, in cazul in care acesta se hranesc in vecinatatea amplasamentului;
  • Se interzice folosirea oricarei substante cu efect insecticid sau raticid pe amplasament, cat si in vecinatate;
  • Se va pastra vegetatia subarbustiva din jurul amplasamentului pentru a crea loc de cuibarit pentru anumite specii de interes comunitar;
  • Se interzice cu desavarsire arderea vegetatiei uscate;
  • Drumurile de acces si tehnologice, toate zonele a caror suprafata (invelis vegetal) a fost afectata, vor fi refacute si vor fi redate folosintei initiale;
  • Se interzic urmatoarele:
    • Orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    • Perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;
    • Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
    • Deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
    • Recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    • Detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplalelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

 

Proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare adecvată.

            La finalizarea investitiei  din prezentul act , titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private .

  Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Conform prevederilor Ordinului MMP 135/2010, titularul de proiect are următoarele obligaţii:

  • art. 39, alin. 1, de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, dar înainte de obţinerea aprobării de dezvoltare;
  • art. 40, de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare.

       

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr.445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

    Sorin HORNOIU                                                              

                                                                                               SERVICIUL A.A.A.,  

                                                                                               Alexandrina VASILE

 

 

INTOCMIT: Consilier

George MUSAT