APM Brasov

 

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE

 

Nr.   /I din

 

Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresata de COMUNA POIANA MARULUI, cu sediul in com.Poiana Marului, Str. Principala, nr.189,  jud.  Brasov , inregistrata la APM Brasov cu nr. electronic 1517  din 16.11.2016, nr.18144 din 23.11.2016 si completari ulterioare, in baza

HG nr.445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare,

 APM Brasov decide, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei Colectivului de Analiza Tehnica, din data de 09.01.2017, ca proiectul “ CONSTRUIRE DIG DE PROTECTIE PENTRU STATIA DE EPURARE”, propus a se realiza în Jud. Brasov, Com.Poiana Marului, ( C.U. nr.251 din 05.10.2016 emis de  Consiliul Judetean Brasov), nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nici evaluarii adecvate.

            Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:.

a) proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Anexa 2 pct.10 f).. lucrari impotriva inundatii;

-in urma parcurgerii listei de control pentru etapa de incadrare si a analizarii criteriilor de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, prevazute in Anexa 3 din HG nr. 445/2009, s-a constatat ca proiectul analizat nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra mediului:

-titularul  si APM Brasov au mediatizat in presa locala cat si pe pagina web atat depunerea solicitarii acordului cat si decizia etapei de incadrare.

 

1.Caracteristicile proiectului 

justificarea necesităţii proiectului:

Realizarea rețelei publice de canalizare și stație de epurare în comună ar rezolva grava problemă a consecințelor asupra sănătății și a poluării mediului, produsă prin descărcarea apelor uzate în canalele și văile ce străbat comuna sau direct pe solul afectat de activitățile de agricultură care folosesc îngrășăminte chimice în procesul de producție.

Lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare și epurare a acestor ape, generează impurificarea apelor de suprafață și subterane, a solului și aerului cu noxe specific acestor ape. Astfel pot apărea epidemii de boli infecțioase precum și zone insalubre, ceea ce ar degrada mediul de viață al locuitorilor Poiana Mărului.

Înființarea sistemului de canalizare a apei menajere și a stației de epurare în comuna Poiana Mărului va conduce la :

• înlăturarea fenomenelor de poluare a mediului în comuna Poiana Mărului cât și în afara comunei, în bazinul hidrografic Olt ;
• eliminarea barieirei impusă de autoritățile de mediu pentru noile obiective urbanistice și industriale permițând dezvoltarea comunei ;
• asigurarea sănătății oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comuna Poiana Mărului ;
• realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene în domeniul apelor și protecției mediului.

Conform studiului hidrologic elaborat de I.N.H.G.A. București nr. 11407/BT/16.08.2016.2016/HHPB la comanda comunei Poiana Mărului, debitele pe pârâul Șercaia cu asigurarea de 1% și 5% sunt: Q_1% = 88,2 mc/s respectiv Q_5% = 47,6 mc/s.

Având în vedere că secțiunea existentă a albiei pârâului Șercaia (Șinca) în zona de amplasare a stației de epurare nu poate conduce debitele de mai sus este necesară protecția împotriva inundațiilor a incintei în care se va amplasa stația de epurare prin execuția unui dig de apărare.

a) marimea proiectului – Pentru amplasarea stației de epurare a apelor uzate menajere din cadrul sistemului de canalizare ce va deservii comuna Poiana Mărului, primăria a achiziționat un teren în suprafață de 4097,0mp, situat în aval de localitate la distanța de cca. 1200m.

Terenul este amplasat în lunca înundabilă a pr. Șercaia, pe malul stâng al acestuia.

Pentru protecția împotriva inundațiilor a terenului pe care se va amplasa stația de epurare este necesar a se executa un dig de protecție amplasat pe malul stâng al pr. Șercaia (Șinca), pe terenul deținut de comuna Poiana Mărului conform extras C.F. 102496.

Lucrările de realizare a digului constau în:

• reprofilare albie pârâul Șercaia (Șinca);
• realizare dig și consolidare taluz mal stâng cu gabioane;
• realizare dig de protecție din beton armat;
• realizare prag de fund din gabioane;
• lucrări de sistematizare a terenului (terasamente);

Reprofilare albie pârâul Șercaia (Șinca) pe distanța de cca. 37,0ml:

            Pentru crearea unor secțiuni de scurgere a apelor corespunzătoare debitului de 1% luat în calcul s-a prevăzut recalibrarea albiei pârâului Șercaia (Șinca) pe lungimea de 60,0m prin lucrări de terasamente executate mecanizat și manual.

Elementele geometrice proiectate ale secțiunii transversale a pârâului sunt:

• Baza mică:               b = 3,5m;
• Panta taluzelor:       m = 1,5;
• Baza mare:               B = variabilă în funcție de înălțimea albiei;

Reprofilarea pârâului se realizează între secțiunea aval aflată la intersecția pârâului Șercaia cu șanțul de preluare a apelor pluviale care subtraversează DN 73A prin intermediul unui podeț dalat și secțiunea situată la 16,0m aval de intersecția pârâului cu conducta de transport gaze naturale existentă.

Prin reprofilarea albiei pârâului nu este afectat terenul situat pe malul drept al pârâului Șercaia aparținând lui Gogonea Ioan, domiciliat în comuna Poiana Mărului nr.345A. (vezi planșa AC-02).

            Prin realizarea lucrărilor de terasamente, panta longitudinală proiectată a fundului albiei are valori cuprinse intre 1.43 și 3,56%.

            Reprofilarea albiei pârâului Șercaia pe tronsonul limitrof zonei de amplasare a stației de epurare îmbunătățește condițiile de scurgere a apelor, fapt ce conduce la tranzitarea unor debite mai mari.

Pământul excedentar rezultat în urma reprofilării va fi împrăștiat mecanizat pe terenul beneficiarului.

După realizarea lucrărilor de terasamente se vor executa lucrările de finisare manuală a taluzelor în vederea pregătirii acestora pentru lucrările de consolidare.

Realizare dig și consolidare taluz mal stâng cu gabioane:

Având în vedere faptul că stația de epurare este amplasată în lunca indundabilă a pârâului Șercaia (Șinca) s-a prevăzut pe malul stâng al acestuia un dig de apărare în lungime de 42,0ml, executat din gabioane, impermeabilizate cu un ecran din beton clasa C20/25 XF1 armat cu plasă sudată STNB tip 111 GQ 198 (ø5 mm).

De asemeni pe aceeași lungime s-a prevăzut protecția malului stâng al pârâului Șercaia (Șinca) cu gabioane umplute cu piatră de râu sau piatră brută așezate pe o fundație din gabioane cu secțiunea de 0,5x0,8m. Pentru impermeabilizarea suprafeței taluzului s-a prevăzut realizarea unui ecran din beton clasa C20/25 XF1 de 10cm, armat cu plasă sudată STNB tip 111 GQ 198 (ø5 mm).

Cadrele gabioanelor vor fi confecționate din oțel beton ø10-14 mm, învelite în plasă de sârmă zincată de 2mm.

Pe ampriza digului se va face decopertarea stratului vegetal pe grosimea de 30 cm cu defrișarea tufișurilor și scoaterea rădăcinilor.

Dimensionarea digului de apărare a incintei s-a făcut la debitul maxim cu asigurarea de Q_{max 1%} = 88,2 mc/s, înălțimea digului s-a calculat în 3 secțiuni transversale ale albiei îndiguite în funcție de nivelul apei corespunzător debitului de 88,2mc/s.

Realizare dig de protecție din beton armat:

            Pentru încastrarea digului din gabioane realizat pe malul stâng al pârâului Șercaia (Șinca) pe zona cuprinsă între pârâu și drumul național DN73, s-a prevăzut realizarea unui dig de protecție din beton armat în lungime de 21,0ml având următoarele elemente constructive:

• talpă dig din beton C16/20 cu dimensiunea în secțiune de 1,60 x 0,30 m;
• fundație dig din beton C16/20 cu dimensiunea în secțiune de 0,60x0,70m;
• zid de sprijin din beton C25/30 XF1 în elevație cu secțiune trapezoidală cu următoarele caracteristici tehnice:
  • lățime bază mare :              0,60 m;
  • lățime bază mică :               0,30 m;
  • înălțime variabilă :  0,50 – 1,20 m.
• lungimea digului din beton armat este de 21,0 ml;
• zidul se armează cu un rând de plasă sudată STNB tip 119 GQ 332 (ø 10 mm);
• fundația (talpa) zidului de sprijin se va turna pe un strat de 5 cm de beton de egalizare C8/10 (B150) așezat pe un strat suport din balast compactat de 10 cm;

La finalul lucrărilor, zona limitrofă digului afectată de lucrări se va aduce la starea inițială și se va înierba.

Realizare prag de fund din gabioane:

La capătul amonte al tronsonului reprofilat s-a prevăzut un prag de fund executat din gabioane.

Elementele constructive ale pragului de fund sunt:

• adâncimea de fundare de la nivelul talvegului           h = 1,5m;
• lățimea pragului                                                     l = 1,0m;
• lungimea pragului                                                 L = 8,90m;

În aval pe lungimea de 3,0m și amonte pe lungimea de 2,0m s-a prevăzut consolidarea fundului și malurilor albiei cu gabioane de 50cm grosime.

            Pământul excedentar rezultat în urma executării pragului de fund va fi împrăștiat mecanizat pe terenul beneficiarului.

            După realizarea lucrărilor de terasamente se vor executa lucrările de finisare manuală a taluzelor în vederea pregătirii acestora pentru lucrările de consolidare.

            Pragul de fund se va executa în scopul stabilizării albiei minore a pârâului Șercaia (oprirea eroziunii regresive), având în vedere faptul că în amonte la distanța de 16,0m pârâul este subtraversat de conducta de transport gaze naturale.

Lucrări de sistematizare a terenului (terasamente):

            Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru realizarea investiției ce face obiectul prezentei documentații se va folosi la sistematizarea platformei pe care se va amplasa viitoarea construcție (stație de epurare).

Umplutura se va realiza în straturi de 30-50cm împrăștiată și compactată mecanizat până la cota -10cm de la cotă coronament dig.

Grosimea medie a umpluturii este de 0,80m, iar nivelul terenului sistematizat este situat cu cca. 0,30m mai jos de nivelul drumului național DN73A limitrof proprietății.

            Profilul proiectului propus este de protecție împotriva inundațiilor a obiectului ”stație de epurare” din cadrul sistemului de canalizare ape uzate menajere al comunei Poiana Mărului.

Elementele caracteristice ale lucrărilor de apărare a incintei stației de epurare sunt următoarele:

• lungimea digului din gabioane    L = 42,0 ml;
• lungimea digului din beton                      L = 21,0 ml<
• protecția taluzului mal stâng al pârâului Șercaia         pe lungimea L = 42,0 ml;
• execuția unui prag de fund pentru oprirea eroziunii regresive pe pârâul Șercaia;

Regularizarea albiei pârâului Șercaia (șinca) și dimensionarea digului de protecție a stației de epurare s-au dimensionat având în vedere studiul hidrologic de debite cu asigurarea 1% și 5% emis de I.N.H.G.A. București cât și de categoria de importanță ( IV ) a obiectivului protejat.

Pentru crearea unor secțiuni de scurgere a apelor corespunzătoare debitului de 1% luat în calcul s-a prevăzut recalibrarea albiei pârâului Șercaia (Șinca) pe lungimea de cca. 60.0ml prin lucrări de terasamente executate mecanizat și manual. Secțiunea regularizată va fi protejată cu gabioane pe lungimeade 42,0ml umplute cu piatră de râu așezată pe o fundație din gabioane.

Pentru asigurarea scurgerii debitului de 1% prin secțiunea pârâului in zona stației de euprare s-a prevăzut pe malul stâng al acestuia un dig de apărare în lungime de 42,0ml, executat din gabioane, impermeabilizate cu un ecran din beton clasa C20/25 XF1 armat cu plasă sudată STNB tip 111 GQ 198 (ø5 mm).

Pentru încastrarea digului din gabioane realizat pe malul stâng al pârâului Șercaia (Șinca) pe zona cuprinsă între pârâu și drumul național DN73, s-a prevăzut realizarea unui dig de protecție din beton armat în lungime de 21,0ml având următoarele elemente constructive:

• talpă dig din beton C16/20 cu dimensiunea în secțiune de 1,60 x 0,30 m;
• fundație dig din beton C16/20 cu dimensiunea în secțiune de 0,60x0,70m;
• zid de sprijin din beton C25/30 XF1 în elevație cu secțiune trapezoidală cu următoarele caracteristici tehnice:
  • lățime bază mare :              0,60 m;
  • lățime bază mică :               0,30 m;
  • înălțime variabilă :  0,50 – 1,20 m.
• lungimea digului din beton armat este de 21,0 ml;
• zidul se armează cu un rând de plasă sudată STNB tip 119 GQ 332 (ø 10 mm);

fundația (talpa) zidului de sprijin se va turna pe un strat de 5 cm de beton de egalizare C8/10 (B150) așezat pe un strat suport din balast compactat de 10 cm;

Materialele folosite în vederea realizării obiectului propus sunt :

• Balast cu grosimea variabila intre 0-5 cm;
• Piatră de râu cu dimensiuni variabile între 5-25 cm;
• Plasă de sârmă sudată tipizată de serie mare STNB;
• Plasă de sârmă zincată împletită;
• Beton marca C20/25 clasa XC3;

Aceste materiale se vor procura de unitățile specializate existente în zonă.

 

• racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Pentru executarea lucrărilor proiectate nu sunt necesare bransamente/racorduri la rețelele utilitare din zonă.

• descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

Perioada de executie genereaza impacturi putin semnificative, pe o perioada redusă de timp. Se apreciaza ca măsurile de atenuare și eliminare a impactului, propuse împreună cu obligația antreprenorului de a respecta legislația de mediu existentă la data semnării contractului, sunt suficiente pentru remedierea majorității impacturilor posibile în perioada de execuție a lucrării.

Amenajarile pentru protecția mediului constau din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după terminarea lucrărilor. Depozitele rezultate din mișcarea de terasamente și terenul folosit temporar la execuția lucrărilor vor fi aduse la starea inițială.

• căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Pentru realizarea investitiei propuse nu este necesara crearea de noi cai de acces sau de schimbari ale celor existente, proiectul se va executa pe proprietatea beneficiarului, limitrof drumului național DN 73A.

Accesul la investitia propusa se va face pe drumul național DN 73A la km 38+755.

• resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

Pentru executia lucrarii se vor utiliza materiale de constructie agrementate conform legislatiei nationale si standardelor armonizate cu legislatia U.E., respectiv H.G. 766/96 si Legii 10/95.

• Balast cu grosimea variabila intre 0-5 cm;
• Piatră de râu cu dimensiuni variabile între 5-25 cm;

• metode folosite în construcţie;
  • Terasamente:

Terasamentele de pamânt se executa conform normelor TS si Normativului C 182-82, cca. 30% manual si cca. 70% mecanizat.

Săpăturile în profil mixt se executa mecanizat cu excavatorul și cu buldozerul, realizându-se totodată și împingerea pamântului la distante de pâna la 100 m. În zonele unde este necesar transportul excedentului sapat sau taluzele de pamânt sunt înalte se va folosi excavatorul.

Se va înlatura pamântul mocirlos de pe taluze sau din fundațiile unde se vor monta gabioanele prin sapatura manuala în spatii întinse pe adâncimea de 50 – 60 cm, urmata de împingerea pamântului la 20 m.

Compactarea se realizeaza mecanizat cu ajutorul compactorului mecanic.

• Construcții:

Realizarea digului de protecție din beton se va face prin cofrarea acestuia la dimensiunile din  partea desenată și se va arma cu plasă sudată conform extrasului de materiale.

Turnarea betonului se face mecanizat direct din cifa de transport beton iar asigurarea pătrunderii corecte a betonului în cofraje se va face cu ajutorul vibratorului de beton pe întreaga lungime a digului.

După turnarea betonului la cotele stabilite, după perioada de 28 de zile de uscare a acestuia, digul de protecție se va decofra.

• planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

Durata de executie propriu-zisă este de 1 lună la care se adauga perioadele de intrerupere (iarnă, vreme nefavorabilă, etc.) conform eșalonării fondurilor bugetare.

• relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

În zona în care sunt prevăzute lucrările de regularizare și de protecție împotriva inundațiilor prin execuția digului din beton, nu se regăsesc și nici nu sunt planificate alte lucrări pe cursul de apă.

• detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Pentru realizarea digului de protecție al stației de epurare s-au luat în considerare două variante constructive:

* Varianta 1) dig de protecție din gabioane așezate în trepte pe o lungime de 75,0ml cu încastrare î taluzul DN 73A la Km 38+745

* Varianta 2) dig de protecție din gabioane așezate în trepte pe lungimea de 42,0ml cu încastrare în taluzul DN 73A la Km 38+755 prin intermediul unui dig din beton armat cu fundație tip talpă.

             Având în vedere limitele și distanțe impuse de deținătorii de rețele din zonă s-a ales varianta 2) din cele două propuse.

• alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Realizarea proiectului influențează în mod direct înființarea sistemului de canalizare al comunei Poiana Mărului prin posibilitatea amplasării stației de epurare în zona inundabilă a pârâului Șercaia (Șinca).

Beneficii economice:

• creșterea contribuțiilor la bugetul local;
• creșterea investițiilor economice;
• creșterea valorii terenurilor in zona;

Beneficii sociale:

• eliminarea disconfortului creat de lipsa de canalizare centralizată în localitate;
• creșterea investițiilor în terenuri și locuințe;

Beneficii de mediu:

• reducerea efectelor negative produse de inundații;

 

• alte avize/acorduri cerute pentru proiect:

Prin certificatul de urbanism nr. 251 din 05.10.2016  emis de Consiliul Județean Brașov s-a cerut obținerea urmatoarelor avize și acorduri:

• Aviz Consiliul Local Poiana Mărului;
• Aviz C.N.A.D.R. - D.R.D.P. Brașov;
• Aviz S.C. Telekom România Communications S.A.;
• Aviz S.N.T.G.N. ”TRANSGAZ” S.A. Mediaș ;
• Aviz S.C. Electrica S.A. ;
• Aviz S.G.A. Brașov;
• Aviz I.S.C. Brașov;
• Aviz M.A.D.R. – Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov.

Caracteristicile impactului potenţial:

Execuția digului de apărare a incintei în care urmează a se amplasa stația de epurare face parte din lucrările de înființare a sistemului centralizat de canalizare ape uzate menajere a comunei Poaina Mărului.

Realizarea rețelei publice de canalizare și stație de epurare în comună ar rezolva grava problemă a consecințelor asupra sănătății și a poluării mediului, produsă prin descărcarea apelor uzate în canalele și văile ce străbat comuna sau direct pe solul afectat de activitățile de agricultură care folosesc îngrășăminte chimice în procesul de producție.

Lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare și epurare a acestor ape, generează impurificarea apelor de suprafață și subterane, a solului și aerului cu noxe specific acestor ape. Astfel pot apărea epidemii de boli infecțioase precum și zone insalubre, ceea ce ar degrada mediul de viață al locuitorilor Poiana Mărului.

Înființarea sistemului de canalizare a apei menajere și a stației de epurare în comuna Poiana Mărului va conduce la :

• înlăturarea fenomenelor de poluare a mediului în comuna Poiana Mărului cât și în afara comunei, în bazinul hidrografic Olt ;
• eliminarea barieirei impusă de autoritățile de mediu pentru noile obiective urbanistice și industriale permițând dezvoltarea comunei ;
• asigurarea sănătății oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comuna Poiana Mărului ;
• realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene în domeniul apelor și protecției mediului.
• descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier:

Lucrările de organizare de şantier constau din amenajări minime, care să asigure spaţiul necesar pentru depozitarea materialelor şi al sculelor pentru o durată foarte scurtă. Pe şantier se vor asigura condiţii pentru necesităţile igienice, de servire a mesei şi adăpost ale personalului de execuţie.

Alimentarea cu combustibil se va realiza la statiile de distributie autorizate. Pe amplasament nu vor fi amplasate rezervoare de combustibili sau statii de distributie a carburantilor, cu exceptia organizarii de santier în masura în care constructorul considera ca poate îndeplini masurile necesare în vederea evitarii situatiilor de poluare accidentala.

Materialele de constructie cum sunt: material lemnos (cofraje), scule, unelte, etc, care se vor putea depozita și în incinta proprietatii (în spații bine amenajate), fara masuri deosebite de protectie.

Se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.

Pentru a preveni declansarea unor incendii se va evita lucrul cu si în preajma surselor de foc. Daca se folosesc utilaje cu actionare electrica, se va avea în vedere respectarea masurilor de protectie în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolatie necorespunzatoare si a unor împamântari necorespunzatoare.

Influenta negativa a lucrarilor de organizare de santier asupra mediului este temporara (se produc zgomote, influente asupra mediului vizual), doar pe perioada executiei, si dispare odata cu darea în exploatare a noii investitii.

b) cumularea cu alte proiecte –nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale –  nu este cazul;

d) productia de deseuri –  

• tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;

Deșeuri menajere provenite de la activitățile personalului de execuție a lucrărilor care sunt depozitate în europubele și evacuate periodic prin grija constructorului.

• modul de gospodărire a deşeurilor:

Cantitatile de deseuri din faza de executie se vor depozita pe platforme speciale de depozitare si colectare a deseurilor de catre constructor.

   Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

• substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

În procesul de execuție a lucrărilor nu se utilizează substanțe chimice periculoase.

• modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

Nu este cazul.

Materialele rezultate în urma executării lucrărilor de săpături şi pregătirea suprafeţei, sunt pietrişul din pietruirea existentă și surplusul de pământ rezultat în urma săpăturilor. Pietrişul, pământul dislocat şi nerefolosibil în cadrul lucrării, va fi încărcat şi transportat în locurile de depozitare indicate de autoritatea contractantă, cu respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare. Eventualele elementele de beton demolate se vor transporta și ele în depozite speciale existente în zonă pentru materiale de construcţii nerefolosibile sau se vor refolosi la unele lucrări de terasamente. În cazul producerii unor deşeuri accidentale la maşinile şi utilajele folosite la execuţia lucrării, acestea se vor depozita în rezervoare metalice şi se vor transporta la staţii speciale de reciclare.

Deseurile menajere provenite de la organizarea de şanţier se vor gestiona corespunzator prin depozitare in pubele si eliminare cu societatea autorizata zonala.Întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de construcţie şi de întreţinere a strazilor se va face la unitati spacializate.

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort: -

 Protecţia calităţii apelor:

• sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

Poluarea apei poate rezulta din scurgeri accidentale de combustibili și lubrifianti utilizate in procesele de executie.

Factorii de poluare posibili în acest sens sunt particulele in suspensie si uleiurile accidentale rezultate de la utilajele de exploatare.

• staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute.

Nu este cazul.

    2. Protecţia aerului:

• sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

Poluarea aerului poate rezulta din activitatile de constructie, in special sub forma de emisii de la vehicule si echipamente de constructii. Se preconizeaza ca aceste efecte vor fi limitate, relativ de scurta durata (90 zile de execuție) si trecatoare. Totodata, echipamentele si masinile ce vor fi utilizate pentru aceste lucrari vor trebui sa se incadreze in standardele de emisie din Romania.

• Poluanti specifici:

• Particule si praf – lucrări de terasamente, transportul și manevrarea materialelor de construcție (bolovani, pietris etc.), lucrările de construcție etc. ;
• Monoxid de carbon CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, particule, fum – vehicule si masini mobile nerutiere, alte motoare;

 

• instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă:

            Nu este cazul.

 

    3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

• sursele de zgomot şi de vibraţii:

În timpul lucrărilor, poluarea fonica reprezintă unul din factorii cu un impact asupra mediului și al faunei din zonă.

În timpul constructiei principalele surse de zgomot si vibratii sunt vehiculele si diferitele tipuri de echipamente de constructii, inclusiv excavatoare si alte masini grele folosite. Pentru a reduce la minim neplacerile cauzate, se are in vedere limitarea nivelului de zgomot la valorile legal stabilite prin STAS 10009-88, prin alegerea echipamentelor adecvate si intretinerea adecvata a acestora;

    5. Protecţia solului şi a subsolului:

• sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice;

Proiectul necesită executarea de lucrări cu ajutorul unor mașini grele (buldozer, excavator). Solurile pot fi contaminate prin deversari accidentale de combustibili, lubrifianti si substante chimice (ex. uleiuri de la motoare sau ansamble hidraulice, etc.). Riscul acestor accidente va fi însă drastic redus prin grija constructorului de întreținere a utilajelor.

• lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

Terenul limitrof digului de apărare împotriva inundațiilor, afectat temporar, va fi readus la starea inițială prin lucrări corespunzătoare (acopertă cu sol vegetal, nivelare, etc.).

    6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

• identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Proiectul de regularizare albie și îndiguire a terenului (C.F. 102496) pe care urmează a se amplsa stația de epurare a sistemului de canalizare a localității Poiana Mărului nu se situează arii protejate.

• lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate:

            Prin proiectul propus nu se afectează : fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul, lucrările de înființare a digului fiind de mică anvergură și executate în albia minoră a pârâului Șercaia cât și pe o zonă limitată pe malul pârâului.

    7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

• identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.:

Lucrările propuse sunt situate în afara intravilanului localității la distanța de cca. 1,2km în aval de aceasta.

• lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

Nu este cazul.

 

2. Localizarea proiectului

2.1 utilizarea existenta a terenului – Conform certificatului de urbanism nr. 251/ 05.10.2016 emis de Consiliul Judetean Brașov, terenul pe care sunt amplasate lucrările prezentului proiect este pe terenul administrativ al Comunei  Poiana Marului folosinta actuala faneata in suprafata de  4097 mp.

2.3. relativă abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea şi capacitatea regenerativa a acestora: - nu este cazul

2.4. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede- nu e cazul;

b) zonele costiere- nu e cazul;

c) zonele montane şi cele împădurite – nu este cazul;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale-nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare: nu este cazul;

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si HG nr.930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica zonele de protectie speciala:nu este cazul .

g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depasite-nu e cazul;

 h) ariile dens populate-  nu este cazul;

 i) peisajele cu semnificatie istorica, culturală şi arheologică- nu e cazul.

 3. Caracteristicile impactului potenţial: se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:

    a) extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate- nu e cazul;

    b) natura transfrontiera a impactului- nu e cazul;

    c) mărimea şi complexitatea impactului- impact  nesemnificativ;

    d) probabilitatea impactului- nu e cazul;

    e) durata, frecventa şi reversibilitatea impactului- nu e cazul;

II. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare adecvata, sunt urmatoarele:  nu intră sub incidenţa art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

 Condiţiile de realizare a proiectului:

1) Se vor respecta conditiile  impuse de ceilalti avizatori prin avizele obtinute si proiectul inaintat spre avizare; 

2) Se vor respecta prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu  modificările si completările ulterioare, privind protectia mediului;

3)   In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului, cu modificările si completările ulterioare - "Art. 15 alin(2) lit a - «  Titularii proiectelor au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării »;

Proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare adecvată.

            Proiectul este valabil pe toata perioada derularii investitiei.

            La finalizarea investitiei  din prezentul act , titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private .

          Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr.445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

  Sorin HORNOIU                                                              

                                                                                               SERVICIUL A.A.A.,  

                                                                                                Alexandrina VASILE

INTOCMIT:

 Liliana BARBU