APM Brasov

 

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE

 

Nr       din              2017

 

Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresata de FABRICA DE LAPTE BRASOV SA cu sediul in Jud.Brasov, Com. Halchiu, str. DJ 13, km 10+800, înregistrată la APM Brasov cu nr.11218 din 11.07.2017, nr. ELO 821 din 11.07.2017, completari ulterioare sub nr. 12261 din 02.08.2017 , in baza :

HG nr.445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu Legea nr. 49/2011

 APM Brasov decide, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei Colectivului de Analiza Tehnica, din data de 02.10.2017, ca proiectul „Extindere statie de epurare existenta ( marire capacitate)”, propus  a se realiza in Jud. Brasov,  Com. Halchiu, str. DJ 13, km 13+800 (C.U. nr.12/16.01.2017 emis de Consiliul Judetean Brasov), nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nici evaluarii adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

a) proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Anexa 2  la  pct. 13 a) orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

-in urma parcurgerii listei de control pentru etapa de incadrare si a analizarii criteriilor de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, prevazute in Anexa 3 din HG nr. 445/2009, s-a constatat ca proiectul analizat nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra mediului.

-titularul  si APM Brasov au mediatizat in presa locala cat si pe pagina web atat depunerea solicitarii acordului cat si decizia etapei de incadrare, nu au fost inregistrate observatii din partea publicului.

1.Caracteristicile proiectului 

a) marimea proiectului

Situatia existenta

Statia de epurare actuala de la fabrica de produse lactate „Fabrica de lapte Brasov SA’’  din localitatea Halchiu, jud. Brasov este proiectata pentru epurarea eficientă a debitului de apa uzata de 1900 m3/zi provenit din procesele de productie.

Statia de epurare ape uzate este compusa din urmatoarele trepte si echipamente:

 Epurare mecano –fizico - chimica:

-Statia de pompare (T-01) L = 3,00 m, l = 3,00 m, nivelul apei 2,00 m, adancime 4,35 m, volum efectiv 18,00 m3 din beton, prevazuta cu trei pompe submersibile Grundfos ( 1 a + 1 r) , Q = 230 m3/h, H = 16,1 mCA,  P = 6,5 kW, n = 1455 rpm, o pompa submersibila Grundfos, Q = 90 m3/h, H = 43,5 mCA, P = 11 kW, n = 2935 rpm si un transmitator nivel domeniu masurare 0 – 2 m.

-Gratar mecanic rotativ, 1 buc., tip Vodatech, capacitatea hidraulica maxima: 256 m3/h, distanta intre bare: 1 mm, latime 1880 mm, lungime 2222 mm, inaltime 1800 mm, putere 0,75 kW.

-Bazin de omogenizare 1 (T-02.1) diametru 9,39 m, inaltime utila 4,50 m, inaltime totala 4,97 m, volum util 311 m3,  otel inox, prevazut cu  mixer submersibil P = 1,8 kW, transmitator de nivel domeniu de masurare 0- 6 m, doua pompe uscate tip Etabloc ,Q = 42 m3/h, H = 8 mCA, P = 1,24 kW, n =1440 rpm.

-Debitmetru conducte intrare DAF-01 si DAF-02; 2 buc., tip Promag 10L80 / DN 80 mm;

-Unitati de flotatie cu aer dizolvat prevazute fiecare cu elemente de separare, raclor, pompa recirculare, tub amestecator, pH-metru, rezervor dozare FeCl3 cu V = 6,28 m3 , 3 pompe dozare FeCl3  cu capacitatea de 29,2 l/h, rezervor dozare NaOH cu V = 6,28 m3, trei pompe dozare NaOH cu capacitatea 264 l/h, sistem dozare polielectrolit;

-DAF-01, capacitate 50 m3/h, capacitate recirculare 10 m3/h, putere instalata 7,75 kW, suprafata libera 3,67 m2, lungime 2900 mm, latime 2400 mm, inaltime 2700 mm;

-DAF-02, tip Delta 75, capacitate 75 m3/h, capacitate recirculare 10 m3/h, putere instalata 7 kW, lungime 3140 mm, latime 2320 mm, inaltime 2800 mm;

-Pompe namol DAF -01 si DAF -02 catre digestorul CSTR (T-320), 2 buc, Q = 49,5 m3/h fiecare;

-Bazin tampon lactoza, 3 buc. fiecare cu diametru 3,55 m, inaltime efectiva 12,0 m, volum util 350 mc, din otel inox, prevazut cu doua pompe lactoza catre T-100 (bazin omogenizare 2), fiecare cu Q = 15 mc/h, H = 7 mCA si o pompa lactoza catre  digestorul CSTR (T -320), cu Q = 5 mc/h si H = 18 mCA.

-Bazin de omogenizare 2, tampon (T-100)

• volumul bazinului: la nivelul  maxim al apei (Vplin) 933 m3
• diametru 13,66 m, inaltime utila 6,12 m, inaltime totala 6,37 m
• material otel inox, prevazut cu mixer, senzor de pH,senzor debit, senzor nivel si 2 pompe alimentare bazin de neutralizare cu Q = 83,3 mc/h si H = 25 mCA, fiecare;

-Schimbator de caldura tubular, capacitate 83,3 mc/h, lungime 6500 mm, latime 350 mm, inaltime 650 mm, temperatura maxima 1000C, material otel inox.

-Bazin neutralizare, (T– 200), diametru 2,56 m, inaltime utila 18,08 m, inaltime totala 20,37 m, volum 101 mc, prevazut cu mixer cu  Q = 40 mc/h, doua pompe mixare cu Q = 40 mc/h si H = 15 mCA si doua pompe alimentare reactor ECSB cu Q = 340 mc/h si H = 14 mCA. Toate pompele de dozare cu exceptia pompelor de dozare soda caustica pentru neutralizare  si pompa de dozare antispumant sunt controlate în functie de debitul de alimentare al bazinului de neutralizare masurat.

Epurare biologica:

-Reactor ECSB –biologic anaerob (T-300), 1 buc., diametru 9,39, inaltime utila 18,08 m, inaltime totala 19,103 m, volum util 1292 mc, otel inox, prevazut cu sistem de distributie influent Q = 340 mc/h, doua separatoare biogaz, o pompa biomasa cu Q = 20 mc/h.

-Bazin stocare biomasa (T-500), 1 buc., diametru 5,12 m, inaltime utila 9,62 m, inaltime totala 9,87 m, volum util 203 mc, material otel inox.

-Bazin de denitrificare (T-600), 1 buc.,diametru 14,5 m, inaltime utila 4,7 m, inaltime totala 4,97 m, volum util 775 m3 din otel inox, prevazut cu doua mixere submersibile  P =1,8 kW;

-Bazin de nitrificare/aerare 1 (T-700A) diametru 18 m, inaltime utila 4,20 m, inaltime totala 4,97 m, volum util 1170 m3,  otel inox, prevazut cu difuzori de bule fine, numar 120, debit aer 8 m3/h, doua suflante aer, capacitate 2440 m3/h, oxigenometru, pompa submsersibila capacitate 159,06 m3/h, inaltime de pompare maxima 4,27 m, putere 2,72 kW, system de masurare oxigen dizolvat;

-Bazin de regenerare/aerare 2 (T-700B), diametru 18 m, inaltime efectiva 4,20 m, inaltime totala 4,97 m, volum util 1170 m3 din otel inox, prevazut cu difuzori de bule fine, numar 120, debit aer 8 m3/h, oxigenometru, pompa sumersibila cu Q =159,19 m3/h, H = 4,27 m, P = 2,72 kW, n= 950 rpm.

-Bazin de sedimentare (T-800A si T-800B), 2 buc. , din beton, fiecare avand dimensiunile: lungime 14,00 m, latime 4,50 m, inaltime efectiva 4,00 m, inaltime totala 4,50 m, suprafata 63 m2, volum 284 m3, din beton prevazute fiecare cu conducta colectare spuma, raclor namol de suprafata, raclor namol de radier, pompa submersibila de namol, senzor de nivel, pompa submersibila spuma, senzor nivel.

 

Tratarea  namolului activ in exces

-Bazin stocare namol primar (T-1000), diametru 5,12 m, inaltime efectiva 4,50 m, inaltime totala 4,97 m, volum util 93 m3 din otel inox, prevazut cu mixer submersibil, senzor de nivel, doua pompe alimentare digestor CSTR cu namol primar, cu Q = 49,5 m3/h, n = 242 rpm.

-Digestor CSTR (T-320)- biologic anaerob, diametru 13,66 m, inaltime utila 12,86 m, inaltime totala 13,37 m, volum util 1958 mc, material otel inox, prevazut cu mixer si doua pompe namol, fiecare cu Q = 37 mc/h.

-Bazine namol, 2 buc., fiecare cu caracteristicile: diametru 3,55 m, inaltime 12,00 m, volum 200 mc, din otel inox.

- Pompa namol digestat catre deshidratare, 2 buc., fiecare cu  Q = 37 mc/h.

-Instalatia de biogaz, compusa :

                          - Unitate de stocare biogaz , diametru 19,7 m, volum 2000 mc

                          - Uscatorul de biogaz , debit biogaz 550 Nmc/h

                          - Unitate condensare si sedimentare biogaz ,debit biogaz 600 Nmc/h

                          - Flacara biogaz, debit biogaz 750 Nmc/h

- Unitatea de stocare biogaz este o unitate de sine statatoare, cu propriul sau sistem de control.

-Flacara de biogaz este o unitate cu un sistem de control local. Flacara receptioneaza semnalul start-stop de la sistemul central de control in functie de nivelul unitatii de biogaz transmis.

-Uscatorul de biogaz este o unitate de sine statatoare, cu propriul sau sistem de control si  nu este operat de la sistemul central de comanda.

 -Hala de producere biogaz este compartimentata astfel: centrala termica, laborator, birou, camera chiller, hol, grup sanitar, camera neutralizare, camera mecanica, camera tablouri electrice, camera, suprafata utila 375,25 mp, suprafata construita 395 mp.

Controlul procesului de epurare si automonitorizarea

       Pentru controlul statiei de epurare este incorporat un sistem logic de control programabil (PLC), sistem care monitorizeaza parametrii de operare si proces (debit, pH, temperatura, presiune, nivelul apei,etc) si ii transmite panoului de control. Monitorizarea statiei de epurare prin implementarea sistemului SCADA, sistem care contine urmatoarele: panou de control, PC, soft SCADA, aplicatie software, interfata.

Descrierea proiectului

Deoarece nivelul de productie va creste in viitor, este necesara imbunatatirea procesului tehnic de epurare  pentru un debit de apa uzata de 3360 m /zi. In acest sens, se vor instala echipamente aditionale actualului proces de epurare, si anume: al doilea gratar mecanic, a treia unitate DAF, pompe si mixere submersibile sau cu functionare uscata cu instrumentatia aferenta, si se vor construi trei bazine din otel inox: al doilea bazin de omogenizare (bazin tampon 2), un bazin de regenerare/denitrificare si un bazin de stocare namol (alimentare centrifuga).

Constructiile propuse ce vor ocupa a suprafata de 488 mp se vor proiecta la o distanta (rost constructiv) calculata astfel incat sa nu fie afectata structura cladirilor invecinate.

Activitatea constructiei reprezinta procesul tehnic pentru prelucrarea eficientă a tuturor deşeurilor generate de procesele de producţie ale fabricii de lapte Brasov.

Bilantul suprafetelor in incinta, dupa realizarea investitiei:                                    

	EXISTENT (mp)	PROPUS (mp)
Constructii	36.901	37.389
Suprafete betonate, platforme, drumuri de incinta, parcari	25.172	25.172
Suprafata libera / zona verde	36.138	35.650
TOTAL	98.211	98.211

Pentru a evacua un efluent care are o calitate in conformitate cu standardele in vigoare pentru evacuare in receptori naturali, statia de epurare contine trei trepte de epurare: epurare mecanico-chimica, epurarea biologica anaeroba si epurarea biologica aeroba. 

Alegerea echipamentului electromecanic are ca punct de plecare conformitatea cu scopul propus, siguranta in exploatare, fiabilitatea, intretinerea si disponibilitatea pieselor de schimb si a service-ului, precum si compatibilitatea cu limitele specifice de extindere si de proiectare.  Echipamentul electromecanic provine din tarile Uniunii Europene. Toate conductele (structurile si conductele de conexiune) se vor realiza din HDPE, PVC sau otel inox. 

Statia de epurare este monitorizata printr-un sistem logic de control programabil (PLC). Cu ajutorul acestuia, toti parametrii importanti pentru o functionare constanta a statiei sunt monitorizati continuu si inregistrati, iar inregistrarile sunt transmise Panoului de Comanda. Toate semnalele de alarma sunt afisate pe Panoul Operatorului, astfel incat acesta sa poata interveni oricand pentru rezolvarea problemelor aparute.

Intreaga statie de epurare este controlata cu ajutorul unui sistem integrat SCADA. 

Cheltuielile de exploatare (consumul de energie electrica, consumul de substante chimice, productia de namol in exces, piesele de schimb si personalul necesar) sunt minime datorita eficientei ridicate a echipamentului folosit si datorita monitorizarii statiei. 

Statia de epurare a fost dimensionata conform specificatiilor tehnice primite de la client pentru un debit  de apa uzata Q  = 3360 m /zi. zi Statia de epurare va satisface cerintele impuse de Normele Europene si Normele Nationale (NTPA 001/2005) privind calitatea apelor epurate ce vor fi deversate in receptori naturali.

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, marimea, capacitatea

a. Treapta de epurare primara

Statia de pompare T-01

   Apa uzata rezultata din fabrica intra gravitational in statia de epurare prin statia de pompare T-01, in interiorul caruia sunt instalate trei (3) pompe submersibile P-01A/B/C (doua (2) pompe in functiune si una (1) de rezerva), de tip industrial, folosite pentru trimiterea apei uzate in procesele de epurare urmatoare. Nivelul apei in bazin este monitorizat prin intermediul unui (1) senzor de nivel LIT001.1 cu acuratete ridicata, rezistent la incarcari ridicate de apa uzata.

Pentru retinerea si eliminarea din apa uzata a materialelor plutitoare grosiere, in statia de pompare se va monta un (1) gratar manual de tip cos, care va avea distanta intre bare de 10 mm. Degajarea materialelor retinute in gratarul cos este realizata manual de catre operator prin ridicarea lui din suportul de fixare si golirea materialelor colectate in containerul pentru solide.

Totodata, pentru ca se va mari capacitatea de productie, implicit si cantitatea de apa uzata, in statia de pompare se va mai instala o (1) pompa submersibila P-01D, care va asigura trimiterea debitului de apa uzata suplimentar catre urmatoarea etapa de epurare.

Pentru diminuarea fluctuatiilor concentratiei de solide in suspensie, in statia de pompare se va instala si un (1) mixer submersibil M-01.1.

Gratare mecanice SC001/SC002

Dupa cum se stie nefolosirea gratarelor poate duce la aparitia diferitelor probleme, care au ca rezultat:
      • Cresterea intretinerii curente din cauza colmatarii conductelor si a fitingurilor.

• Evacuarea prin spalare a namolului granular din reactor.

• Scaderea performantei procesului de epurare a apei uzate.

• Capacitate de aerare scazuta.

Prin urmare apa uzata este pompata din statia de pompare catre gratarul mecanic Vodatech SC001 pentru retinerea corpurilor si suspensiilor mari, anterior procesului de epurare.

Un al doilea gratar SC002, se va instala langa cel existent, asigurandu-se astfel, retinerea materiilor grosiere din actualul debit de apa uzata.

Pe conductele de intrare in fiecare gratar, se vor instala doua (2) debitmetre electromagnetice, FIT01.1 si FIT01.2, pentru o monitorizare exacta a debitului de apa uzata. Apa uzata din gratar va curge gravitational in bazinul de omogenizare (bazinul tampon 1) T-02.1, in timp ce particulele solide separate sunt inlaturate si descarcate intr-un container pentru evacuare finala.

Bazine de omogenizare (bazine tampon 1 si 2) T-02.1 / T02.2

              Apa uzata de la cele doua (2) gratare va curge gravitational in bazinul de omogenizare (bazinul tampon1) T-02.1 pentru egalizarea debitului.Pentru a sustine cresterea nivelului de productie, implicit marirea cantitatii de apa uzata, langa bazinul de omogenizare existent T-02.1 se va construi ce de-al doilea bazin de omogenizare T-02.2; aceste vor fi conectate intre ele la partea inferioara.

Valoarea debitului apei uzate influente are cateva variatii care au influente negative asupra tuturorinstalatiilor si proceselor de epurare. Omogenizarea debitului de apa uzata este necesara pentru a preintampina problemele de operare si pentru a imbunatati performantele proceselor urmatoare.

Principalele avantaje obtinute dupa omogenizarea debitului sunt urmatoarele:

• Debitul de apa uzata care patrunde in statia de epurare este constant, protejand urmatoarele etape de epurare de eventualele socuri hidraulice.

• Omogenizarea incarcarilor de CBO5, CCOCr si SS. Pentru omogenizarea si monitorizarea nivelului, in bazinul de omogenizare T-02.1 este instalat un (1) mixer submersibil M02.1 si un (1) senzor de nivel hidrostatic LIT02.1; in acelasi scop, in cel de-al doilea bazin de omogenizare T-02.2 se va instala un (1) mixer submersibil M-02.2 si un (1) senzor de nivel hidrostatic LIT02.2. Pentru prevenirea mirosurilor, cele doua bazine de omogenizare sunt acoperite si ventílate.

Unitatile de flotatie cu aer dizolvat DAF

            Langa cele doua (2) unitati de flotatie existente se va instala cea de-a treia unitate, astfel apa uzata va fi pompata din cele doua (2) bazine de omogenizare, prin intermediul pompelor cu functionare uscata P02A/B/C/D/E, catre trei (3) unitati de flotatie cu aer dizolvat (DAF) DF01, DF02 si DF03.

Pompele P02D/E, se vor instala pentru a alimenta a treia unitate DAF, dar in acelasi timp, fiecare pompa P02A/B/C/D/E va avea posibilitatea sa trimita debitul de apa uzata in cel putin doua unitati de flotatie.

Flotatia este procesul de epurare a apelor uzate ce are drept scop indepartarea particulelor lichide sau solide (in special a fractiunilor usoare, ca uleiurile si grasimile) din faza lichida. De asemenea este redus intr-o mare masura si continutul de CBO5 si CCOCr.

Separarea se realizeaza prin introducerea unor bule fine de gaz (de obicei aer) in faza lichida. Bulele de aer adera la particulele de materie poluanta, iar combinatia aer-particula este ridicata la suprafata cu ajutorul unei forte ascensionale suficient de puternice creata de aceste bule. Astfel, sunt ridicate la suprafata particulele cu o densitate mai mare decat a apei. De asemenea, pot fi ridicate si particulele cu o densitate mai mica decat a apei (suspensiile uleioase din apa).

Principalul avantaj al flotatiei fata de sedimentare este acela ca particulele fine care sedimenteaza mai greu sunt acum eliminate intr-un timp mai scurt. Dupa ridicarea particulelor la suprafata, acestea sunt colectate printr-o operatie de raclare. In unitatea DAF, aerul este dizolvat in apa uzata la o presiune de cateva atmosfere, urmata de o reducere a acesteia pana la presiunea atmosferica. O parte a efluentului unitatii este recirculat sub presiune si semi-saturat cu aer. Debitul recirculat este apoi amestecat cu debitul de apa principal avand ca rezultat eliberarea aerului din solutie in contact cu materiile poluante sub forma de bule fine la intrarea in bazin.

Pentru a creste eficienta procesului se utilizeaza polimer pentru floculare. Dozarea polimerului se realizeaza cu ajutorul unui (1) sistem de dozare si este controlat cu ajutorul panoului de control.

Dozarea catre unitate de flotatie DAF01 se realizeaza prin intermediul pompei de dozare P480.1A, iar catre unitatea de flotatie DAF02 se realizeaza prin intermediul pompei de dozare P480.1B.

Pentru realizarea procesului de coagulare, s-a instalat un (1) sistem de dozare FeCl3 (41% dozare FeCl3) echipat cu trei (3) pompe de dozare (doua (2) in functiune si una (1) de rezerva), pompa P431.1A dozeaza catre DAF01, iar pompa P431.1B dozeaza catre DAF02.

Pentru controlul pH-ului, s-a instalat un (1) sistem de dozare substanta caustica (50% dozare NaOH) ce functioneaza cu trei (3) pompe de dozare (doua (2) in functiune si (1) de rezerva), pompa P401.1A dozeaza catre DAF01 si pompa P401.1B dozeaza catre DAF02. De asemenea doua (2) pH-metre au fost instalate, unul (1) pe conducta de alimentare DF01 - AIT 002.1 si unul (1) pe conducta de alimentare DF02 – AIT 02.2.

Pentru monitorizarea debitului catre cele doua unitati de flotatie cu aer dizolvat existente sunt montate doua (2) debitmetre, unul (1) pe conducta de alimentare DF01 – FIT02.1 si unul pe conducta de alimentare DF02 – FIT02.2.

Pentru cea de-a treia unitate DAF – DF03 se va instala un sistem separat pentru dozarea chimicalelor,compus din: un (1) sistem compact de preparare – dozare polimer, o (1) pompa de dozare soda caustica si o (1) pompa de dozare FeCl3.

Debitul va fi monitorizat prin intermediul debitmetrului electromagnetic FIT02.3, instalat pe conducta de alimentare, iar pH-ul va fi controlat cu ajutorul pH-metrului AIT03.2.De asemenea, in efluentul de la fiecare unitate DAF, se va instala cate un (1) senzor pentru solidele in suspensie, astfel AIT002.4 – DF01, AIT002.5 – DF02 si AIT002.6 – DF03. Gazele emanate de la unitatile de flotatie sunt preluate de catre sistemul de indepartare mirosuri.Introducerea unitatii DAF ofera urmatoarele avantaje:

• Reducerea semnificativa a continutului de grasimi usoare din apa uzata, ceea ce permite indeplinirea limitelor de poluare stabilite de autoritatile competente;

• Reducerea semnificativa a incarcarilor organice (CBO5, CCOCr).

Unitatile DAF sunt realizate din otel inox AISI 304.

Namolul primar de la unitatile DAF va curge gravitational in bazinul de stocare namol existent T1000, de unde va fi preluat de pompele de namol P320.1A/B si trimis catre digestorul anaerob HydroThane CSTR-T320 unde are loc conversia biologica a suspensiilor solide si CCOCr –ului solubil in biogaz.

b. Treapta de epurare anaeroba

Bazin Tampon 2 T-03 (T100)

Este probabil ca apele uzate provenite de la fabrica de lactate sa prezinte fluctuatii mari in debit,compozitie de CCO si uneori in pH. Pentru a imbunatati stabilitatea procesului anaerob este necesara eliminarea acestor fluctuatii, astfel, apa uzata, dupa terminarea procesului de flotatie, va curge gravitational in Bazinul Tampon 2 T-03(T100), unde se va amesteca cu lactoza Continutul bazinului tampon 2 va fi omogenizat prin mixerul submersibil M100.1 instalat in bazin. Apa uzata din bazinul tampon 2 este trimisa cu ajutorul a doua (2) pompe cu functionare uscata P100.1A/B, prin schimbatorul de caldura, HE 100.1, catre bazinul de neutralizare T-04 (T200). Debitul pompat din bazinul tampon 2 catre bazinul de neutralizare T-04 (T200) este in functie de valoarea de referinta a transmitatorului de debit FIT100.1 si a transmitatorului de nivel LT100.1. De asemenea, pentru inregistrarea si controlul pH-ului bazinului tampon 2 s-a instalat un transmitator de pH AIT100.1, iar in situatia in care rata de acidificare a apei uzate brute va fi prea scazuta va fi necesara dozarea caustica; pentru aceasta s-a instalat pompa de dozare substanta caustica (33%) P400.1B.

Schimbator de Caldura HE100.1

Pentru a recupera energia de la (cald) efluentul anaerob s-a instalat un Schimbator de caldura Influent/Efluent HE100.1. Apa "rece" pompata din bazinul tampon 2 T-03 (T100) catre bazinul de neutralizare T-04 (T200) este pre-incalzita iar efluentul epurat anaerob "cald" este racit. Pentru a monitoriza transferul de caldura si scaderea de presiune a schimbatorului de caldura s-au instalat atat indicatori de presiune cat si transmitatoare de temperatura.

Pentru monitorizare temperatura si presiune partea “rece” s-au instalat TT100.1, TT100.2, PT100.1, PT100.2, iar pentru monitorizare presiune partea ‘’Fierbinte’’ , la intrarea in schimbatorul de caldura, s-a instalat PT300.2.

Schimbatorul de caldura va fi curatat periodic conform instructiunilor din manual. Pe durata curatarii, influentul cald si influentul rece vor fi by-passati temporar, pana la curatarea corespunzatoare a acestuia.

 Bazin Neutralizare T-04 (T200)

In bazinul de neutralizare, apa uzata bruta va fi amestecata cu efluent epurat anaerob recirculat. Se vor

doza FeCl3 +VIT complete (41%) in acest punct al procesului pentru a creea conditii optime de crestere pentru biomasa anaeroba in reactorul ECSB. Bazinul de neutralizare (NT) are o bucla de mixare/masurare, care este alimentata de pompele P200.1A/B, pompe cu functionare uscata, care in combinatie cu un (1) mixer cu jet lichid (M 200.1) vor asigura conditii optime de mixare a apei uzate. Apa uzata mixata/conditionata de la T200 este pompata ulterior catre reactorul ECSB T300 prin intermediul pompelor de alimentare P200.2 A/B, pompe cu functionare uscata.

Functionarea optima a pompelor este asigurata de transmitatorul de nivel LIT200.1, montat pe peretele bazinului de neutralizare, debitul pompelor fiind monitorizat cu ajutorul debitmetrului FIT 200.1. In plus de aceasta, bazinul de neutralizare serveste la controlul temperaturii si a pH-ului, astfel pentru a mentine pH-ul in bazinul de neutralizare la valoarea de referinta, se va folosi bucla de control pH care include transmitatorul de pH AIT200.1 ce controleaza pompa de dozare caustica (48%) P400.1A si senzorul de nivel al fluxului FS200.1, iar pentru controlul temperaturii se va folosi bucla de monitorizare temperatura ce include transmitatorul de temperatura TT 200.1, montat pe conducta de evacuare a bazinului de neutralizare.Pentru a obtine temperatura minima necesara pentru proces in orice conditii, o unitate de injectie a aburului (SI200.1) a fost instalata in partea inferioara a bazinului de neutralizare.

Din moment ce in etapele urmatoare de epurare a apei uzate este posibil sa apara spuma, se adauga si agent anti-spumare (20%) prin pompa de dozare anti-spuma P420.1A. Pentru detectarea spumei va fi folosit senzorul de spuma LS200.1 montat la partea superioara a bazinului.

Reactor anaerob HydroThane ECSB T-05 (T300)

Apa uzata din bazinul de neutralizare va fi pompata cu un debit constant, in mod continuu spre reactorul HydroThane ECSB, unde are loc conversia biologica a CCOCr-ului in biogaz. Debitul de alimentare reactor este controlat prin intermediul transmitatorului de debit FIT200.1 si convertizor de frecventa al pompelor de alimentare reactor P200.2A/B.

Transmitatorul de nivel LIT300.1 este utilizat pentru protectia de nivel ridicat si scazut în ECSB si este montat pe peretele reactorului la partea superioara. Când nivelul apei din ECSB devine prea mare,alimentarea apelor uzate brute ar trebui sa fie închisa pentru a evita deteriorarea grava a sistemului ECSB.

Debitul de intrare este distribuit pe intreaga suprafata a reactorului printr-un sistem de distributie a influentului X 300.1 special proiectat si montat la partea inferioara a reactorului ECSB. Sistemul de distributie functioneaza prin intermediul a doua electrovane, deschis/închis, XV200.2A si XV200.2B. În timpul functionarii statiei o supapa este deschisa, iar celalalta închisa. Perechea alterneaza pozitia pe o baza ciclica si sunt controlate de temporizatorul IDS care deschide si închide alternativ XV200.2A si XV200.2B la fiecare 90 de secunde.

Pentru o buna functionare a secventei Deschis/Inchis este important ca o supapa sa se deschida prima si dupa aceea, sa se inchida cealalta. La partea superioara sunt instalate separatoarele trifazice S 300.1A si S 300.1B (lichid – solid – gazos) in interiorul reactorului, unde apa preepurata anaerob este separata de biogazul produs si de biomasa care sedimenteaza la partea inferioara a acestuia.

Biogazul produs va fi transportat catre unitatea de stocare biogaz GH820 si unitatea de ardere, ’’flacara’’ F800, monitorizarea debitului de biogaz se va face prin debitmetrul de biogaz FIT 300.1 montat pe linia de biogaz.

Bazinul de stocare biomasa T-16 (T500)

Surplusul de biomasa anaeroba este stocata în bazinul T-16 (T500). Nu are nici un control automat sau semnale ale transmitatorului la/de la panoul de control central. Un canal colector de preplin previne ca T500 sa deverseze.

Pompa de biomasa P500.1 este folosita pentru a pompa biomasa in si în afara reactorului HydroThane ECSB, digestorului CSTR si Bazinului de stocare biomasa T500. In mod normal pompa este deconectata. Pompa este conectata la reactorul HydroThane EGSB si T500 cu furtunuri flexibile. P500.1 poate fi o pompa cu diafragma sau mono pompa, actionata manual.

Bazinele tampon de lactoza T-05A/B/C (T101.1 A/B/C)

Apa uzata cu lactoza este omogenizata în bazinele tampon de lactoza T101.1A / B / C. Apa uzata cu lactoza este în mod normal pompata catre bazinul tampon T100 prin intermediul P101.1A / B. Ocazional apa uzata cu lactoza nu va (numai) fi pompata catre bazinul tampon T100, ci (de asemenea) catre digestorul CSTR T320. Pentru aceasta ultima optiune s-a instalat pompa P101.2. Aceasta pompa poate fi operata numai în modul manual avand o viteza reglabila. Prin debitmetrul FIT101.1 se poate verifica si monitoriza debitul de lactoza pompat catre bazinul tampon T100, iar prin debitmetrul FIT101.2 se poate monitoriza debitul pompat catre digestorul CSTR din bazinele de lactoza.Bazinele tampon de Lactoza sunt în mod normal conectate între ele, dar pot fi operate si în mod individual. Fiecare bazin tampon de Lactoza are cate un transmitator de nivel LT101.1A/B/C

Digestor CSTR T-12 (T320)

In Digestorul HydroThane CSTR - T320 are loc conversia biologica a suspensiilor solide si CCOCr –ului solubil in biogaz. Monitorizarea debitului de namol provenit de la unitatile DAF care alimenteaza digestorul, prin intermediul pompelor cu surub P320.1 A/B, din bazinul de stocare namol existent T1000 sau direct din linia de namol a unitatilor DAF, se realizeaza cu ajutorul transmitorului de debit FIT 320.1. In caz de debit scazut, alimentarea cu namol este oprita.Totodata, biomasa anaeroba din bazinul de stocare biomasa este trimisa catre digestor prin intermediul pompei de biomasa P500.1.

Digestorul are o bucla de control formata din: pompele P320.2A/B, senzorul de presiune PS320.2A /B, senzorul de nivel al fluxului FS320.1, transmitatorul de pH AIT320.1 si transmitatorul de temperatura TT320.1.Continutul digestorului este luat din partea de jos a digestorului. În functie de senzorul de nivel LIT320.1 si pozitia supapelor pneumatice XV320.1 si XV320.2, continutul digestorului este recirculat sau pompat catre cele doua bazine de namol digestat (bazine tampon digestat T900A/B) prin pompele P320.2A/B.

In bucla de control se regaseste senzorul de presiune PS320.2A/B. Daca presiunea devine prea mare, pompele corespunzatoare P320.2A/B sunt oprite imediat, implicit dozarea caustica si aburul. In bucla de masurare se regaseste senzorul de nivel al fluxului FS320.1. Daca debitul prin conducta devine prea mic, atunci masuratoarea nu mai este reprezentativa. Din moment ce aceasta bucla de control este vitala pentru o masurare corecta a sistemului digestor, dozarea caustica si încalzirea vor fi oprite. Semnalul transmitatorului de pH - AIT320.1 controleaza pompa de dozare caustica P400.1C (33%). În bucla de masurare CSTR s-a instalat un injector de abur SI320.1. In functie de temperatura masurata, în aceasta linie poate fi dozat abur.

Transmitatorul de temperatura TT320.1 s-a instalat pentru a monitoriza si controla temperatura. Pentru detectarea spumei s-a instalat senzorul de spuma LS320.1, montat pe peretele digestorului la partea superioara. Cand spuma este detectata, pompa de dozare anti-spuma P420.1B va porni (20% solutie). De asemenea, pentru a masura/controla debitul de circulare in T320 si debitul de evacuare s-a instalat debitmetrul FIT 320.2.

Continutul digestorului este mixat cu ajutorul mixerului M320.1. Mixerul va fi operat în doua directii; o directie pentru mixarea continutului digestorului (timp de functionare nelimitat) si cealalta directie pentru curatarea rotoarelor de mixare si de rupere a stratului plutitor (timpul de functionare maxim 15 minute). Înainte ca directia de rotatie a mixerului sa poata fi schimbata din mixare în curatarea, mixerul trebuie oprit 15 minute, iar din curatare in mixare, 5 minute. Pentru controlul nivelului, se va folosi transmitatorul de nivel LS320.2, inclus in echipamentul complet al mixerului.

Biogazul produs va fi transportat catre unitatea de stocare biogaz GH820 si unitatea de ardere, ’’ flacara’’ F800, monitorizarea debitului de biogaz se va face prin debitmetrul de biogaz FIT 320.3 montat pe linia de biogaz.

Bazine tampon digestat T900 A/B

Continutul digestorului CSTR - T320 va fi pompat catre cele doua (2) bazine de namol digestat (bazine tampon digestat T900A/B) prin pompele P320.2A/B, de unde, prin intermediul pompelor P320.3A/B, va fi trimis catre noul bazin de stocare namol - bazin de alimentare centrifuga (T1100).

Dozare chimicale

Toate pompele de dozare cu exceptia pompelor de dozare caustica pentru neutralizare P400.1A / B/C, si pompa de dozare antispumant P420.1A/B sunt controlate în functie de debitul de alimentare al bazinului de neutralizare masurat prin intermediul FIT100.1.

Substanta Caustica

Bazin de stocare T400 / Pompe de dozare P400.1A/B/C

Pompa de dozare Caustica P400.1A este folosita pentru controlul pH-ului bazinului de neutralizare T200. Pompa de dozare Caustica P400.1C este folosita pentru controlul pH-ului in digestorul CSTR – T320.Pentru pompa de dozare Caustica P400.1B, exista trei (3) optiuni pentru modul de control.

1) P400.1B va actiona ca pompa de rezerva pentru P400.1A; cand P400.1B este in operare, substanta caustica va fi dozata in NT - T200 (control in functie de AIT200.1)

2) P400.1B va controla pH-ul in bazinul tampon T100 (control in functie de AIT100.1)

3) P400.1B va actiona ca pompa de rezerva pentru P400.1C; cand P400.1B este in operare substanta caustica va fi dozata in CSTR-T320 (control in functie de AIT320.1)

Liniile de dozare sunt protejate împotriva suprapresiunii (> 3 barg), prin supape de siguranta presiune. Acestea sunt instrumente cu auto-control, si fac parte din unitatile pompelor de dozare si nu au nici o interactiune cu sistemul central de control. Aceasta activeaza alarma generala pentru defectiune a pompei. Nivelul substantei caustice va fi monitorizat prin intermediul Transmitatorului de nivel LT400.1

Antispuma

Bazin de stocare T420 / Pompe de dozare P420.1A/B.Dozarea antispumantului este monitorizata prin senzorul de detectare antispumant LS200.1 în bazinul de neutralizare NT T200 si LS320.1 in digestorul T320.

In cazul in care formarea spumei în reactoare se dovedește a fi o problema continua, antispumantul ar trebui dozat pe o baza continua. Dozarea antispumantului se va face prin intermediul celor doua pompe de dozare P420.1A in bazinul de neutralizare T200 si P420.1B in digestorul CSTR.

Liniile de dozare sunt protejate împotriva suprapresiunii (> 3 barg), prin supape de siguranta presiune. Acestea sunt instrumente cu auto-control, si fac parte din unitatile pompelor de dozare si nu au nici o interactiune cu sistemul central de control.

FeCl₃ + Vitcomplete

Bazin de stocare T430 / Pompa de dozare P430.1

Vitcomplete va fi mixat cu solutia de FeCl3. Cantitatea de micronutrienti care trebuie adaugata in bazinul de neutralizare T200 depinde de debitul de alimentare al treptei de epurare anaeroba masurat prin intermediul transmitatorului de debit FIT100.1.Debitul pompei P430.1 este un debit/proportie, controlat de un semnal de 4-20 mA. In functie de debitul de apa uzata masurata prin FIT100.1, viteza pompei este controlata pentru a face fata cu cantitatea necesara de substante nutritive. Liniile de dozare sunt protejate împotriva suprapresiunii (> 3 barg), prin supape de siguranta presiune. Acestea sunt instrumente cu auto-control, si fac parte din unitatile pompelor de dozare si nu au nici o interactiune cu sistemul central de control.

Manipulare biogaz

Unitate condens D800

Unitatile pentru condens sunt concepute pentru a elimina lichidele și solidele din gazele biologice,contribuind la protejarea echipamentelor de coroziune și înfundare. Astfel biogazul rezultat in urma procesului tehnologic, de la reactorul ECSB T-300 si de la digestorul CSTR T-320 este trimis catre unitatea de condens D800. Presiunea biogazului este monitorizata prin transmitatorul de presiune biogaz PT300.1, montat pe linia de biogaz.

Flacara de biogaz F800

Flacara de biogaz F800, tip EMR de la Progeco este un dispozitiv simplu de siguranță care se instaleaza de obicei in statiile de epurare a apelor uzate industriale ce opereaza pe bază de biomasă, în cazul în care nu există restricții specifice relevante pentru înălțimea de evacuare a fumului, temperatura minimă de ardere, și in care este acceptată o flacără parțial vizibilă. Aceasta asigura asigura o ardere sigură și eficientă a biogazului în exces generat în secțiunea de digestie anaerobă. Flacara F800 este un o unitate de sine statatoare, montata într-un cadru din oțel inoxidabil, cu un design simplu si dimensiuni reduse ceea ce permite poziționarea și punerea in functiune rapidă. Echipamentul este furnizat complet, include: instrumente, valve, conducte, dispozitive de siguranta si Panou de control. Functionarea acesteia este complet automata.

Unitate de stocare Biogaz GH820

Unitatea de stocare biogaz 3MASTER® 3 de la Progeco este o unitate de sine statatoare, cu propriul sau sistem de control si este, ca atare, nu este operata de la sistemul central de comanda.Este un sistem cu membrana realizat din PVC cu doua fete acoperit cu fibre de poliester, rezistenta la actiunea UV-microbiana-polizare -biogaz, un sistem ignifug, în conformitate cu DIN4102, construit din benzi de membrana taiate si este amplasat pe o baza din beton.Sistemul a fost sudat cu o sudura electronica de înaltă frecvență astfel incat sa se obtina forma de‘’balon’’. Marginile de sudură sunt acoperite cu un strat Eco-Safe din PVC pur, care oprește orice porozitate a fibrelor biogazului. Procedeul de sudare s-a realizat în conformitate cu normele de calitate ISO 9001.

Unitatea de stocare biogaz 3MASTER® 3 este denumita asa, deoarece este alcătuita din două camera complet separate, o cameră de aer și o cameră de gaz. Acest design neagă orice posibilitate de scurgere de gaz într-un volum închis de aer și crearea unei atmosfere explozive. Orice scurgere de gaz va curge în mod natural în atmosferă care trece prin spațiul liber dîntre cele două camere.

Scurgerilor de gaze într-un design de membrane 2 trece în camera de aer și este de așteptat să fie "spălate" de realimentarea continuă a camerei de aer de la suflante. Nivelul de gaz biogaz este monitorizat prin intermediul transmitatorului de nivel LIT820.1, montat in partea de sus a unitatii.

Uscatorul de biogaz BD810

Uscatorul de Biogaz este o unitate de sine statatoare, cu propriul sau sistem de control si este, ca atare,nu este operat de la sistemul central de comanda. Biogazul din digestia anaerobă este saturat cu vapori de apă, ceea ce are un impact negativ semnificativ asupra performanței unităților de recuperare a energiei. Indepărtarea umidității se realizează prin răcirea fluxului de biogaz, astfel încât umezeala se transforma in apa de condens care poate fi ușor separata, colectata și evacuata. Sistemul se bazează pe un răcitor de apă complet automat răcit cu aer și un schimbător de căldură apă/ biogaz. Cele două unități sunt conectate printr-un circuit hidraulic de recirculare apă.

Apa de condens separata de biogaz în schimbătorul de căldură este colectata în interiorul unui tambur de knock-out de unde este evacuata în mod automat. Sistemul este proiectat ca unitate pachet; principalele componente sunt: schimbatorul apa/gaz, suflanta si racitorul. Racitorul la randul sau are in componenta: 2 compresoare, 2 ventilatoare si 1 pompa.

Treapta de epurare aeroba

Din reactorul anaerob ECSB, apa epurata anaerob curge gravitational catre urmatoarea treapta de epurare – treapta de epurare aeroba, in prima faza in bazinul de denitrificare (T-600) si bazinul nou de regenerare/denitrificare (T-601).

Bazin de denitrificare T600

Prin denitrificare se intelege reducerea biologica a nitratilor in azot gazos (produs final).

Schematic:
NO3- + Corg→ N2 (g) ↑ + celule noi + CO2 + H2O + OH

 Procesul de denitrificare este intreprins de bacterii heterotrofice in absenta oxigenului la un potential REDOX sub -50 mV. O zona neaerata dar bine amestecata  trebuie sa fie incorporata in linia de epurare a apei uzate pentru a facilita procesul de denitrificare.

O mare parte din nitrati pot fi indepartati cu succes din apa uzata in absenta oxigenului in acest proces de denitrificare. O parte din nitrati este formata in etapa urmatoare de nitrificare (aerare). Acesti nitrati sunt reintrodusi in bazinul de denitrificare ca debit de recirculare interna din bazinele de nitrificare (T700A si T700B). In acest mod, cantitatile necesare de azotati sunt introduse in bazinul de denitrificare pentru eliminarea azotului.

Legaturile specifice ale bacteriilor anoxice activate facultativ in aceste bazine, metabolizeaza substratul organic in prezenta unei cantitati adecvate de nitrati ca “oxidanti” in locul oxigenului molecular.

O parte din poluarea organica este inlaturata simultan cu reducerea nitratilor, proces insotit de eliberarea azotului in atmosfera. Mai mult, eliminand o mare parte din azotati in aceasta etapa, se va reduce semnificativ tendinta de flotatie (prin eliminarea azotului sub forma de gaz) care ar conduce la flotatia namolului ce este descarcat, afectand in mod negativ functionarea decantorului bazinului de sedimentare si, implicit, calitatea efluentului.

Pentru a asigura amestecul biomasei si pentru a impiedica aparitia depunerilor solide nedorite in spatiile «moarte» ale bazinului, in interiorul bazinului de denitrificare T600 sunt instalate doua (2) mixere submersibile M600.1A/B.

Pentru un proces de denitrificare optim, o sursa suplimentara de carbon va fi asigurata din lactoza prin intermediul unui by-pass. Pompa de lactoza P101.2 va alimenta atat digestorul CSTR T-320 cat si bypass-ul realizat pentru completarea denitrificarii.Pentru omogenizarea si egalizarea debitului, dupa bazinul de denitrificare, se va instala o cutie de distributie (S600), astfel amestecul de apa uzata si biomasa din bazinul de denitrificare va curge gravitational prin cutia de distributie atat in bazinul de nitrificare (bazin aerare 1) T 700A, cat si in bazinul de regenerare (bazinul de aerare 2) T700B.

Bazin de regenerare/denitrificare T601

In bazinul de regenerare are loc aerarea fara o sursa de poluare (substrat). Astfel, se promoveaza imbunatatirea activitatii metabolice deoarece microorganismele utilizeaza materia organic absorbita, care a fost acumulata in perioada de contact, pentru energie si productia de noi celule. Timpul de retentie si oxigenul necesar in bazinul de stabilizare s-au calculat pentru asigurarea asimilarii totale a substratului organic.

Timpul de retentie preconizat este suficient pentru regenerarea capacitatii de acumulare/stocare a microorganismelor pentru a fi din nou active in faza de regenerare. Din acest motiv, acest bazin este denumit de regenerare.

In noul bazin de regenerare / denitrificare T601 va curge gravitational o parte din efluentul anaerob de la reactorul ECSB T-300 unde va fi mixat si aerat cu namolul activ recirculat provenit de la bazinele de sedimentare, prin intermediul sistemului de mixare/aerare de la Invent M601.1. Aerul va fi asigurat de doua (2) suflante de aer VB601.1A/B, iar oxigenul va fi monitorizat cu ajutorul sistemului de masurare al oxigenului AIT601.1.

Din bazinul de regenerare, namolul active va curge gravitational in bazinul de denitrificare unde se va amesteca cu apa rezultata din procesul de epurare anaerob.

Bazine de nitrificare (aerare 1 si 2) T700A, T700B

In bazinele de nitrificare are loc epurarea aeroba si cultivarea namolului activat. Aici sunt pastrate conditiile optime de aerare (concentratia oxigenului dizolvat (0,5 – 3 mg/l) necesare pentru cresterea grupurilor speciale de microorganisme, conditii sub care biomasa aeroba este capabila sa utilizeze si sa descompuna din apa uzata substratul organic (poluantii organici).

Pentru a mentine o concentratie suficient de ridicata a oxigenului dizolvat in amestecul apa uzata-namol si pentru a mentine conditiile turbulente in bazinul de aerare (pentru a preveni sedimentarea nedorita a namolului), continutul bazinului este aerat.

Aerul sub presiune provenit de la trei (3) suflante (V700.1A/B/C) este injectat prin membranele poroase cu eficienta ridicata special proiectate pentru difuzorii de bule fine care sunt instalati in partea de jos a bazinului (X700.1A/B). Doua (2) suflante vor fi in functiune si una (1) de rezerva. Din motive de economisire a energiei, dar si pentru a pastra cantitatea de oxigen necesara in zona de aerare, una dintre suflante va fi echipata cu convertizor de frecventa. PLC-ul va controla si va decide modul de functionare a suflantelor in functie de valoarea oxigenului dizolvat sau a valorii redox.

Pentru controlul suflantelor de aer se va instala un (1) sensor redox si un (1) sensor de oxygen AIT 700.1A/B in fiecare bazin. O (1) pompa submersibila (P700.1A/B) instalata in bazin va asigura recircularea continutului acestuia, apa uzata si biomasa, din bazinul de nitrificare in bazinul de denitrificare. Toate gazele colectate de suflantele de mirosuri vor fi trimise in bazinul de nitrificare (T700A), prin sistemul de aerare X700.2

Bazine de sedimentare T800A/B

Din bazinul de nitrificare (aerare 1) si bazinul de regenerare (aerare 2), amestecul de apa uzata si biomasa, va curge gravitational (pe doua linii separate) catre cele 2 bazine de sedimentare (T800A/B) prin cutia de distributie (S700) instalata pentru egalizarea debitului intre cele doua bazine.

Fiecare bazin de sedimentare este prevazut cu un raclor la partea inferioara (BS 800.1 A/B) si un raclor la partea superioara (SS 800.1 A/B), instalate pentru transportul continuu al namolului.Raclorul de la partea inferioara (BS 800.1A/B) consta dintr-o unitate hidraulica, un sistem de parghii si un numar de sectiuni triunghiulare sudate impreuna pentru a functiona ca un pachet in continua miscare pe radierul bazinului.

Principiul de baza este miscarea de avansare si returnare a sectiunilor proiectate hidrodinamic. Atunci cand sectiunile avanseaza, fetele concave ale triunghiurilor transporta namolul cu ele in directia zonei de absorbtie a namolului. Pe perioada miscarii de returnare, varfurile triunghiurilor aluneca sub patura de namol in asa fel incat namolul trece pe deasupra triunghurilor. Viteza miscarii de returnare este aproximativ dubla fata de viteza de avansare, rezultand un transport continuu al namolului. Astfel, acolo unde s-a creat o patura de namol, dispozitivul il curata, dar din partea inferioara. Acolo unde namolul are un continut redus de substanta solida astfel incat nu se formeaza un strat de namol, sectiunile produc un curent de-a lungul bazinului. Miscarile repetate ale sectiunilor au efectul de a ingrosanamolul, marind astfel continutul de solide al acestuia, in acelasi timp transportandu-l spre zona de absorbtie a namolului.

Din zona de absorbtie a namolului, acesta este preluat printr-un sistem de conducte spre sifon, care este amplasat la suprafata bazinului, doua (2) pompe submersibile (P800.1A/B) vor trimite cantitatea necesara de namol, din fiecare bazin de sedimentare, in bazinul de regenerare/denitrificare T601, in timp ce namolul activat in exces este evacuat in noul bazin de stocare namol (alimentare centrifuga) T1100.

Sifonul asigura indepartarea continua a namolului din bazinul de sedimentare rectangular. Efectul
acestuia este de a absorbi namolul prin conducte intr-un canal comun de namol. Capacitatea este
controlata printr-un deversor reglabil in canalul comun. Iesirea este pozitionata pe una din partile longitudinale ale bazinului. Raclorul de suprafata (SS800.1A/B) in combinatie cu conducta de spuma (SP800.1A/B) ajuta la indepartarea eficienta a namolului de suprafata cu un transport minim de apa. Lama submersibila araclorului curata intreaga suprafata a bazinului, transportand namolul spre conducta de spuma care se inclina in jos pentru a putea primi namolul, acesta fiind colectat intr-un jgheab de transport. Namolul este preluat fara a imprastia apa. Pe partea de intoarcere, lamela este pozitionata in asa fel incat sa previna intoarcere namolului. Raclorul este caracterizat de o miscare discontinua. Bara de transmisie inainteaza si se retrage, lama raclorului fiind atasata la un mecanism care avanseaza pas cu pas. Un sistem de parghii schimba directia lamei atunci cand aceasta ajunge la pozitia finala. Spuma colectata in urma intregului process din cele doua (2) bazine de sedimentare este trimisa catre bazinul de stocare namol (alimentare centrifuga) T1100 prin pompa de spuma P800A. Pentru a asigura o calitate ridicata a efluentului, acesta este indepartat sub nivelul apei din bazinul de sedimentare prin conducte submersibile perforate. Efluentul epurat in urma procesului tehnologic aerob si anaerob HydroThane este evacuat in emisarul natural Barsa.

Stabilizarea si tratarea namolului

Bazinul de stocare namol existent T1000

In acest bazin de namol existent va fi stocat namolul primar provenit de la cele trei unitati DAF si va fi monitorizat prin intermediul senzorului de nivel de tip radar LIT1000.1. Mixerul M1000.1 instalat la partea inferioara a bazinului va asigura o omogenizare a namolului, inainte ca acesta sa fie preluat de pompele de namol P320.1A/B si trimis catre digestorul HydroThane CSTR T-320. Debitul de namol va fi controlat cu ajutorul debitmetrului existent FIT320.1.

Bazin de stocare namol nou (alimentare centrifuga) T1100

Namolul secundar in exces din bazinele de sedimentare se va indeparta periodic in bazinul de stocare namol nou (de alimentare centrifuga) (T1100). In acelasi bazin va fi pompat prin intermediul pompelor P320.3A/B namolul digestat din cele doua bazine tampón de namol digestat (T900A/B), namolul va fi monitorizat prin intermediul debitmetrului electromagnetic FIT900.1.Namolul acumulat in acest bazin va fi omogenizat prin intermediul unui (1) mixer submersibil M1100.1, pentru a pastra stabil continutul de solide si pentru a creea conditiile optime pentru procesul de deshidratare. Pentru prevenirea mirosurilor, bazinul va fi acoperit si ventilat. Pentru controlul nivelului, in bazinul de alimentare centrifuga se va instala un (1) senzor de nivel (LIT 1100.1).Din bazinul de stocare namol (alimentare centrifuga), pompele P320.4A/B vor trimite namolul catre procesul de deshidratare – centrifuga.

Deshidratarea namolului

Deshidratarea este o operatie fizica (mecanica) folosita pentru reducerea continutului de apa a namolului. Avantajele folosirii procedeului de deshidratare a namolului sunt:

• Costurile pentru transportul namolului si depozitarea acestuia devin mai mici deoarece volumul de namol este mai mic prin deshidratare.

• Namolul deshidratat este in general mult mai usor de manevrat si transportat.

• Deshidratarea este necesara inaintea incinerarii pentru a creste puterea calorifica prin indepartarea umezelii in exces.

•In unele cazuri indepartarea umezelii in exces poate fi necesara pentru reducerea mirosului.
      • Deshidratarea namolului este necesara inainte de depozitarea pe teren pentru a reduce producerea lixiviatului.

Tehnica propusa pentru reducerea continutului de apa este procesul de centrifugare cu ajutorul decantorului centrifugal CF930. Acesta poate fi folosit ca ingrosator sau pentru deshidratare.Namolul provenit din bazinul de alimentare centrifuga (T1100), va fi trimis prin pompele de evacuare namol P320.4A/B, catre unitatea de centrifugare. Inainte ca acesta sa intre in decantorul centrifugal va fi amestecat intr-un blender de namol cu polimerul preparat in unitatea de dozare a polimerului, dozat prin pompa de dozare P481.1, realizandu-se astfel flocularea namolului.Debitul de namol va fi controlat prin intermediul debitmetrului electromagnetic FIT 1100.1.

Namolul deshidratat va fi depozitat intr-un container de namol pentru o evacuare finala. Comenzile start/stop si controlul modulului se realizeaza cu ajutorul unui Panou de control/starter.

CONTROLUL PROCESULUI SI AUTOMATIZAREA

Intregul proces de epurare va fi controlat automat (cu posibilitatea de operare in regim manual) si
monitorizat de un automat programabil (PLC), care functioneaza cu un program special. Pentru cea mai eficienta si usoara monitorizare si control al functionarii statiei de epurare un sistem complet SCADA va fi implementat, care contine urmatoarele:

• Panou de control
• Un (1) PC
• Un (1) monitor 23”
• SCADA soft
• Aplicatie integrala software development
• Field interface Protocol card

Monitorizarea statiei prin intermediul SCADA va fi locala sau de la distanta, oferind posibilitatea de a fi conectat la distante de peste 500 m. Toate informatiile importante, parametrii de operare si proces (debit, pH, temperatura, presiune, nivelul apei) vor fi monitorizati si colectati, semnalele transmise, procesate statistic, afisate si stocate de senzori industriali si traductori de cea mai buna calitate.

SISTEMUL DE VENTILARE SI INDEPARTARE MIROSURI

Toate bazinele acoperite sunt ventilate. Gazele ventilate sunt extrase cu ajutorul a doua (2) suflante pentru indepartare miros (V700.2A/B) si injectate sub nivelul apei in bazinul de nitrificare (T700A).Aceasta operatie este necesara pentru a indeparta urmele componentelor urat mirositoare - in special H2S – din gazele de evacuare, prin absorbtie in faza lichida. Pentru a preveni condensarea si coroziunea suflantei este recomandat ca acesta sa functioneze o perioada cu aer din mediul inconjurator inainte de opri.

 Apele tratate din statia de epurare, sunt evacuate,  printr-o conducta din PVC –KG cu Dn 200 mm, pana intr-un camin in care intra si apele pluviale ( prin pompare) si descarcate impreuna, gravitational, in paraul Barsa.

Apele pluviale epurate impreuna cu apele pluviale de pe acoperisuri sunt descarcate  in bazinul de retentie cu Vutil=350 mc . De aici apele sunt evacuate, prin pompare,  printr-o conducta din PVC –KG cu Dn 200 mm, in paraul Barsa.

      Conducta de evacuare din PVC - KG cu Dn 200 mm traverseaza digul de aparare impotriva inundatiilor de pe paraul Barsa. Subtraversarea digului are urmatoarele caracteristici: L = 42 m de la statia de pompare la camin, L = 35 m de la camin la paraul Barsa, adancime fata de ampriza digului 1,10 m.

Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

In organizarea de santier:

Pentru realizarea lucrarilor se va mobiliza un set de utilaje, pentru excavatii, ridicare si transport. Astfel, alimentarea acestora cu motorina va fi asigurata prin transport de la statii de distributie carburanti, fara a se crea zone de depozitare in organizarea de santier.

Pentru functionarea constructiilor propuse:

• alimentarea cu energie electrica se face prin racordul existent
• alimentarea cu apa se face prin racordul existent

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Asigurarea cu utilitati:

Avand in vedere ca beneficiarul detine deja la locatia respectiva o constructie existenta in care isi desfasoara activitatea, racordurile de utilitati existente se vor extinde pentru noua investitiei.

Imobilul este racordat la reteaua de electricitate, noile constructii NU necesita mariri de putere, racorul existent acoperind necesitatiile estimate.

Retelele edilitare de apa-canal NU se vor schimba, modificarile aduse incadrandu-se in debitele actuale. Reteaua actuala de alimentare cu gaze naturale, NU se va modifica.

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, amplasamentul se va reabilita prin:

• se vor reface pavajele afectate in incinta;
• deseurile rezultate din constructii vor fi eliminate si/sau valorificate, dupa caz, prin societati autorizate;
• materialul mineral excedentar (pamant, pietre) se va asterne ca material de umplutura sau pentru nivelarea terenului in incinta;
• zonele ramase libere si care necesita inierbare se vor reabilita prin amplasarea la suprafata a orizontului de sol vegetal decopertat si depozitat separat inainte de executia lucrarilor de constructie; se vor amenaja suprafetele ramase libere din incinta – ca zone verzi;
• terenul va fi eliberat de depozite de orice natura (deseuri, materiale de constructii, material mineral – sol etc.)

 

Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente: nu este cazul

Metode folosite in constructie

Organizarea santierului se va realiza in baza prevederilor HG 300/2006, a planului de securitate si sanatate si a planurilor proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor si subantreprenorilor. Antreprenorul, subantreprenorii si lucratorii independenti trebuie sa respecte masurile generale de organizare a santierului, dupa cum urmeaza:

• inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul, subantreprenorii si lucratorii independenti vor intra in posesia proiectelor, a planurilor coordonatoare cu instalatiile utilitatilor subterane existente pe amplasament pentru a preveni riscurile legate de electricitate, gaz metan etc.
• in toate locurile periculoase, se va atrage atentia asupra pericolului de accidentare, prin indicatoare vizibile si delimitarea zonelor de lucru; se vor lua masuri speciale pentru protectia angajatilor.
• accesul catre toate locurile de munca se va asigura fara obstacole sau goluri neacoperite;
• manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru in vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe verticala si orizontala.

Operatii in organizarea de santier:

• sapatura in spatii intinse;
• sapatura in spatii inguste;
• turnari de egalizari;
• armare si turnare beton pentru platforma;
• pozitionare si fixare rezervoare metalice

Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara

Prognoza privind inceperea lucrarilor: trim III 2017

Prognoza privind durata lucrarilor: 6 luni

Prognoza privind punerea in functiune: trim IV 2017

Organizarea de santier:

Lucrarile vor fi executate fara a afecta domeniul public. Organizarea santierului se va face conform planului de organizare. Se va incheia un contract cu o firma autorizata pentru transportul materialelor si molozului rezultat in urma ridicarii constructiilor.

Etapele de organizare de santier vor fi impartite in faze in functie de lucrarile de infrastructura sau suprastructura ce se vor executa pe teren.

Faza 1 – infrastructura:

• amplasarea baracilor container pe platformele amenjate,
• realizarea imprejmuirilor si a punctelor de acces,
• amenajarea platformei,

Faza 2 – suprastructura:

• realizare platforme pentru depozitarea materialelor de constructii si pentru lucrarile ce urmeaza sa se desfasoare la sol,
• pozitionarea macaralelor fixe in functie de necesitati.

Utilitati tehnice:

Alimentarea cu apa potabila se va face din conducta locala de apa potabila. Canalizarea se va asigura prin sistemul intern de canalizare.

Energia electrica se va realiza prin conexiune la reteau electrica interna.  Pentru necesitatile santierului  se  vor  prevedea  conexiuni  la retelele  de  telefonie si  date existente in incinta.

Depozitare si evacuare deseuri specifice:

Deseurile rezultate in urma activitatilor din santier se vor centraliza in zona de depozitare a materialelor de constructie intr-o boxa special amenajata. Se vor separa deseurile menajere de  cele specifice. In cadrul fiecarei grupe de deseuri se vor face sortari dupa diferitele tipuri de materiale: sticla, metal, hartie etc. Evacuarea se va face periodic, pe aceleasi rute si accese folosite de utilajele de constructii, dupa un program stabilit cu prestatorul de servicii de salubritate si/sau transport moloz si resturi de constructii.

Se propune amenajarea in cadrul Organizarii de santier a unui pichet PSI, dotat cu: galeti din tabla, lopeti cu coada, topoare tarnacop cu coada, cangi cu coada, rangi de fier, scara imperechere din trei segmente, lada cu nisip de 0,5 mc, stingatoare portabile.

Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Fabrica de produse lactate functioneaza pe amplasament, apele uzate provenite din procesul tehnologic si de la grupurile sanitare fiind epurate in statia de epurare cu treapta de epurare mecano-biologica.

Apele uzate provenite din sectorul tehnic si de la grupurile sanitare (ape de spalare, namol din separatoare, pierderi prin scurgere, resturi de lapte, condens, ape de la grupurile sanitare etc.) sunt colectate prin canalizari interioare si dirijate in camine din PE si conducte din PVC-KG, catre statia de epurare existenta.

Noul proiect realizeaza marirea de capacitate a statiei de epurare existente, completand astfel necesarul actual al capacitatii Fabriciii de Lapte Brasov.

Amenajari exterioare:

Noua constructie se va efectua in incinta fabricii, pe terenul proprietate. Terenul este delimitat de DN13 (E60) in partea de vest, iar la est de paraul Barsa. In vecinatatile dinspre nord si sud ale parcelei se afla o parcela neconstruita (la sud) si drumul de acces la nord.

Proprietatile situate in aceasta zona au forma dreptunghiulara si sunt aliniate la drum si la paraul Barsa.

Amplasamentul are acces propriu auto si pietonal direct din DN 13 prin drumul de acces de pe limita nordica a lotului.

Ca amenajari exterioare nu se propune nici o modificare a amenajarii existente .

b) cumularea cu alte proiecte –nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale –  nu este cazul.

d) productia de deseuri:

In timpul organizarii de santier, vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

• sol vegetal decopertat din lucrari de excavatii;
• deseuri de materiale de constructii;
• deseuri menajere.

Dupa punerea in functiune a investitiei:

• nu rezulta deseuri

Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a  mediului

• deseurile rezultate se aduna prin sortare si se evacueaza, prin reteaua de preluare – evacuare si ambalaje, resturi de materiale care se vor colecta in spatiul dedicat special pentru colectare deseuri si vor fi evacuate centralizat dupa sortarea lor.

Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse

In organizarea de santier se vor utiliza combustibilii pentru functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, insa nu se vor crea depozite in incinta.

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort:

• pe perioada derularii lucrarilor de amenjare emisiile generate de utilajele de executie/transport; substantele poluante pentru atmosfera se vor incadra in valorile limita ale emisiilor stabilite de Ord. MAPM nr.462/1993, cu modificarile si completarile ulterioare coroborat cu Lg.104/2011, iar nivelul maxim al zgomotului produs se va incadra in limitele impuse de SR 10009/2017.
• in perioada de exploatare a investitiei :

Protectia calitatii apelor

Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

In organizarea de santier:

Sursele potentiale de poluare a apelor subterane si cursurilor de suprafata – pr. Barsa, sunt cauzate de urmatoarele:

• depozitari improprii de materiale de constructii si/sau deseuri de constructii;
• deversari accidentale de combustibili, uleiuri de motor si/sau produse pentru acoperire (vopsele, grunduri etc.);
• antrenarea suspensiilor de catre apele pluviale din cauza modificarii conditiilor de scurgere pe suprafetele excavate si introducerea acestora in sitemul de preepurare existent – decantor-SPP.

In timpul exploatarii:

• depozitari necorespunzatoare de produse chimicale in zona constructiilor noi propuse;
• deversari accidentale de combustibili si/sau uleiuri de motor;
• impurificarea apelor subterane prin scurgeri accidentale si infiltratii de materiale, produse petroliere, deseuri lichide cu o incarcare organica ridicata;
• colectarea deficitara a apelor pluviale care spala platforma si/sau a apelor provenite din spalari tehnice.

Apele uzate menajere si tehnologice sunt evacuate in paraul Barsa, dupa epurarea acestora in statia cu treapta mecanica, chimica si biologica.

Statiile si instalatiile de epurare sau preepurare a apelor uzate proiectate

Masuri pentru protectia calitatii apelor in timpul organizarii de santier:

Pentru asigurarea protectiei calitatii apelor de suprafata si subterane, in organizarea de santier se vor lua urmatoarele masuri:

• se vor crea depozite de materiale si echipamente numai pe suprafete acoperite, in vecinatatea statiei de epurare;
• se va face gestionarea adecvata a deseurilor rezultate; se vor monta europubele pentru colectarea deseurilor menajere de la angajatii din santier;
• nu se vor descarca deseuri de orice tip sau alte substante poluante in canalizarea pluviala locala sau in cursul de suprafata;
• utilajele din organizarea de santier vor fi parcate exclusiv pe platforma betonata;
• se vor asigura grupuri sanitare pentru angajatii din santier;
• lucrarile de excavare se vor face respectand proiectul tehnic si normativele in vigoare;
• se va evita executia lucrarilor in perioade nefavorabile din punct de vedere meteorologic (ploi torentiale);
• apele uzate rezultate de la spalarea platformei organizarii de santier, spalarea rotilor utilajelor, precum si apele pluviale colectate de pe platforma, vor fi trecute prin instalatia locala de preepurare existenta – decantor-SPP, astfel incat indicatorii de calitate a apelor evacuate in receptorul natural (pr. Barsa),  sa se incadreze in valorile prevazute de NTPA001/2005 – Anexa nr. 2 la  H.G.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata cu HG nr. 352/2005.

Protectia aerului

Surse de poluanti pentru aer, poluanti

In timpul organizarii de santier

• pregatirea platformei pentru executarea constructiei este o sursa de emisii de pulberi;
• mijloace de transport si utilitare mobilizate in organizarea de santier → gaze de esapament si pulberi;
• lucrari de sapatura si depozitare temporara sol → sursa de emisii de pulberi;
• lucrari constructii si montaj → sursa de emisii de pulberi, emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili;
• manipulare materiale de constructie → sursa de emisii de pulberi.

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivului pot avea impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora, pentru intervale limitate de timp.

Executia lucrarilor de construire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de pulberi, care apar in timpul executiei constructiilor sunt asociate lucrarilor de excavare, de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea cat si controlul emisiilor

Dupa punerea in functiune a investitiei – Nu este cazul

Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Protectia atmosferei in timpul organizarii de santier:

• se vor delimita zonele de lucru si se vor limita operatiile specifice organizarii de santier;
• depozitele de materiale vor fi bine delimitate si protejate impotriva imprastierii cauzate de vant;
• se vor evita lucrarile de excavare in perioadele cu conditii meteorologice nefavorabile;
• se vor uda solurile, stivele de materiale si drumurile de acces, mai ales in conditii de vreme uscata;
• se va reduce la minim inaltimea de cadere a materialului in timpul operatiilor de descarcare a materialelor friabile;
• pentru limitarea disconfortului, se vor alege  trasee optime pentru vehiculele care deservesc santierul, iar transportul materialelor de constructie se va face pe cat posibil acoperit;
• se vor curata rotile autovehiculelor la iesirea din santier, pentru a reduce transferul solului in afara amplasamentului si pentru a evita generarea prafului;
• se vor curata periodic caile de acces pentru a preveni formarea prafului;
• se va verifica periodic starea tehnica a utilajelor folosite, pentru a evita emisiile semnificative in atmosfera si se va intrerupe functionarea acestora cand nu sunt utlilizate;
• se vor respecta conditiile de calitate a aerului in zonele protejate.

Protectia atmosferei dupa punerea in functiune a investitiei:

• Nu este cazul.

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot si de vibratii

In timpul organizarii de santier:

• mijloace de transport si utilitare mobilizate in organizarea de santier;
• lucrari de sapaturi si excavatii;
• turnare betoanae;
• descarcare materiale.

Dupa punerea in functiune a investitiei - nu vor rezulta emisii semnificative de zgomote si vibratii.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul organizarii de santier:

Activitatile de constructie desfasurate sunt situate la urmatoarele distante fata de zonele locuite:

• 175 m, intre statia hala propusa si prima constructie de locuit, in NE – colonia Bod
• 450 m, in E, Fabrica de Zahar Bod si locuinte
• 950 m, in S, restaurant si hotel

Pentru protectia comunitatii umane si a angajatilor, fata de propagarea zgomotelor si vibratiilor din organizarea de santier, vor fi luate urmatoarele masuri:

• traficul de santier va fi dirijat astfel incat sa se evite aglomerarile de autovehicule in zonele de lucrari si pe drumul de acces in incinta;
• viteza vehiculelor pentru transportul materialelor de constructii la punctele de lucru va fi limitata la max. 20 km/h;
• se vor folosi utilaje care sa respecte prevederile HG 539/2004 privind emisiile de zgomot ale utilajelor folosite in exterior;
• se vor utiliza echipamente si vehicule intr-o maniera corespunzatoare din punct de vedere al minimizarii emisiilor de zgomot, incluzand selectarea de utilaje silentioase, intretinerea regulata si utilizarea amortizoarelor de zgomot;
• in vederea diminuarii emisiilor de zgomote si vibratii in mediu, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje si/sau autoutilitare.

Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor dupa punerea in functiune a investitiei:

• Limitele maxime admisibile pe baza caruia se apreciaza poluarea sonora sunt impuse de STAS 10009-88 care prevede valoarea maxima de 88 dB(A) astfel incat sa se poata asigura valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii la cca. 1 m de aceasta (conform STAS 6161/1-79).
• Surse de zgomot nu pot rezulta, in desfasurarea activitatii

Protectia solului si a subsolului

Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

In timpul organizarii de santier, sursele identificate de poluanti pentru sol-subsol sunt:

• depozitari neconforme de materiale de constructii si echipamente, direct pe sol;
• depozitari neconforme de deseuri si uleiuri, sau carburanti;
• situatii accidentale de scurgeri (motorina si alte lichide de motor) de la mijloacele mobilizate in organizarea de santier;
• lucrari de excavatii, cu afectarea temporara a structurii solului;
• modificarea conditiilor de drenare pe terenul afectat de lucrari si eroziuni.

Dupa punerea in functiune a investitiei:

•             scurgerile accidentale de la masinile parcate, in incinta imobilului. Spatiile circulate au canalizare exterioara, gurile de preluare a apelor pluviale (ce pot angrena anumite depuneri) fiind canalizate.
•             Prin urmare, nu exista surse de poluare a solului si subsolului. Tot ce se evacueaza «subteran» respectiv apele uzate se evacueaza prin tevi inchise – sisteme de canalizare – fara a exista pericolul intrarii unor ape reziduale in sol sau subsol.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

Protectia solului si subsolului in timpul organizarii de santier:

• depozitarea provizorie a pamantului excavat se va face pe suprafete cat mai reduse; pamantul decopertat va fi depozitat in conditii care sa permita folosirea lui ulterioara; acesta va fi asternut ultimul pentru revegetalizarea zonelor afectate si care vor fi mentinute ca zone libere verzi;
• se interzic depozitari de materiale in afara suprafetelor aferente santierului;
• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizarii de santier, a drumurilor si a  platformelor provizorii  se  vor  limita  numai  la  suprafetele  necesare  frontului  de  lucru; 
• va fi amenajat un sistem de colectare a  apelor pluviale din interiorul organizarii de santier, cu preepurare in decantorul si SPP existent;
• se vor utiliza doar caile de acces si zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru din organizarea de santier;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluarii solului cu carburanti sau uleiuri in urma functionarii defectuoase a utilajelor; in cazul unor poluari accidentale  cu  produse  petroliere  sau  cu  alte  materiale  daunatoare  solului  se  vor  lua  masuri  de remediere;
• se va evita imprastierea pe sol a deseurilor sau altor materiale rezultate din trafic;
• la incheierea lucrarilor de constructie terenurile ocupate temporar vor fi eliberate si redate circuitului initial de folosinta; in cazul in care se constata o degradare a acestora vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica;
• dupa terminarea lucrarilor se va realiza refacerea spatiilor verzi – lucrarile constau in plantare de gazon.

Protectia solului si subsolului dupa punerea in functiune a investitiei:

Constructia proiectata nu afecteaza ecosistemul, din contra, la final prin plantatii, peluze se vor crea spatii naturale, pentru asigurarea imaginii reprezentative a zonei si a incintei.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Proiectul este amplasat la urmatoarele distante fata de zone locuite:

• 175 m, intre hala propusa si prima constructie de locuit, in NE – colonia Bod
• 250 m, in E, Fabrica de Zahar Bod si locuinte
• 950 m, in S, restaurant si hotel

Directia predominanta a deplasarii  meselor de aer este: dinspre V si NV.

Pe amplasament, in timpul iernii, in perioadele de calm apare fenomenul inversiunii termice, adeseori insotita de ceata, specific intregii depresiuni, perioada in care temperaturile scad foarte mult. Cu exceptia perioadelor de calm si inversiune termica, se efectueaza o ventilare buna a amplasamentului si o dispersie buna a compusilor evacuati in atmosfera.

f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile utilizate

Lucrarile de construire vor fi asigurate cu societati autorizate, astfel incat sa nu existe risc de accidente.

Prin proiect sunt luate toate masurile de siguranta astfel incat sa nu existe risc de accident.

2. Localizarea proiectului

2.1 utilizarea existenta a terenului –

Adresa proiectului:

• loc. Halchiu, DN 13 km 10+800 FN, jud. Brasov
• imobil identificat prin CF 102291 Halchiu, nr. cad 102291

Localitati inconjuratorare si alte obiective de interes general

Incinta fabricii este delimitata de urmatoarele repere naturale si vecinatati antropice:

• spre E, la limita parcelei este digul de aparare si cursul paraului Barsa, apoi Fabrica de Zahar Bod, la 280 m distanta fata de la limita incintei si zona rezidentiala Colonia Bod, la cca. 380 m, in E-SE;
• spre SE, este pr. Barsa, iar dincolo de dig este str. Fabricii din Colonia Bod, cu zona de locuit;
• spre S, sunt terenuri exploatate agricol;
• spre V, terenul este delimitat de DN13 (E60), iar la cca. 1.800 m este ferma TRANSAVIA din Halchiu;
• spre N, amplasamentul este limitrof unui drum care leaga DN 13 de zona industriala; vis-a-vis fata de unitatea de prelucrare lapte este fabrica de produse din carne apartinand S.C. REINERT S.A.;
• spre NE, amplasamentul este invecinat cu zona de locuit de pe str. Barsei din Colonia Bod – distanta intre limita incintei fabricii si prina locuinta este de cca. 60 m.

In zona nu s-au identificat monumente istorice si/sau zone de protectie ale acestora.

2.3. relativă abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea şi capacitatea regenerativa a acestora: - nu este cazul

2.4. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede- nu e cazul;

b) zonele costiere- nu e cazul;

c) zonele montane şi cele împădurite – nu este cazul;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale-nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare: nu este cazul;

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si HG nr.930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica zonele de protectie speciala:nu este cazul .

g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depasite-nu e cazul;

 h) ariile dens populate-  nu este cazul;

 i) peisajele cu semnificatie istorica, culturală şi arheologică- nu e cazul.

3. Caracteristicile impactului potenţial: se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:

    a) extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate- nu e cazul;

    b) natura transfrontiera a impactului- nu e cazul;

    c) mărimea şi complexitatea impactului- impact  nesemnificativ;

    d) probabilitatea impactului- nu e cazul;

    e) durata, frecventa şi reversibilitatea impactului- nu e cazul;

II. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare adecvata, sunt urmatoarele:  nu intră sub incidenţa O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul nu este ampalsat in interiorul sau la distanta relevanta fata de arii naturale protejate sau monumente ale naturii.

Distanta pana la siturile NATURA2000 si/sau alte rezervatii naturale din teritoriu:

• 6000 m, in E – SCI0056 Dealul Vitelului si SPA0082 Muntii Bodoc Baraolt
• 4700 m, in SE – SCI0055 Dealul Cetatii Lempes-Mlastina Harman si Rezervatia naturala Dealul Cetatii-Lempes
• 5700 m, in E – SPA0037 Dumbravita-Rotbav-Magura Codlei.

 Condiţiile de realizare a proiectului:

1)Se va respecta proiectul înaintat spre avizare şi condiţiile impuse prin Certificatul de Urbanism nr. 12/16.01.2017 emis de Consiliul Judetean Brasov, avizele  şi notificările anexate;

2)Se vor respecta limitele si conditiile din Avizului de Gospodarire a Apelor nr. 26/16.06.2017,  emis de SGA Brasov, respectiv:

• Limitele maxim admise ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate, inainte de descarcarea lor in paraul Barsa vor fi conform NTPA 001/2005 (HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005, privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic)

Indicatori  de calitate	Valori maxim admise
-pH	6,5-8,5
-suspensii (mg/l)	35,00
-reziduu filtrabil la 1050 C(mg/l)	2000,00
-CBO5 (mg/l)	25,00
-CCO-Cr (mg/l)	125,00
-azot total (mg/l)	15,00
- fosfor total (mg/l)	2,00
-detergenti (mg/l)	0,5
-extractibile cu solventi organici (mg/l)	10,00

 

3)In conformitate cu prevederile OUG nr.195/2005, aprobată prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificările si completările ulterioare - "Art. 15 alin (2) lit a - «Titularii proiectelor au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării»;

            Conform art. 21, alin.(4) din OUG. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare ”răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului proiectului”.

            La finalizarea integrala a investitiei titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

            Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor, dupa intocmirea Procesului verbal privind respectarea prezentei decizii, titularul este obligat să depună solicitarea pentru emiterea/revizuirea autorizaţiei integrate  de mediu.

Prezentul act nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora.

           Nerespectarea prevederilor prezentei decizii se sanctioneaza conform prevederilor legale in  vigoare.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Conform prevederilor ordinului mmp 135/2010, titularul de proiect are următoarele obligaţii:

• art. 39, alin. 1, de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, dar înainte de obţinerea aprobării de dezvoltare;
• art. 40, de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare.

Prezenta decizie poate fi contestata, in conformitate cu prevederile HG nr. 445/2009 si ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

    Sorin HORNOIU                                                               

                                                                                               SEF SERVICIU A.A.A.,  

                                                                                                Alexandrina VASILE

 

INTOCMIT: Liliana BARBU