Back

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE „Inchidere depozit de deseuri municipale „clasa b” Subobrej” MUNICIPIUL SACELE

                                      

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brașov

 

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE 

                                             

                                 Nr. .... din 18.06.2018

 

Ca urmare a solicitării depuse MUNICIPIUL SACELE cu sediul in jud. Brasov, municipiul Sacele, str. P-ta Libertatii, nr. 17, înregistrată la APM Brasov cu nr. 18549 din 15.11.2017, in baza:

               - Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

   - Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, cu     modificările şi completările ulterioare,

si ca urmarea a completarii documentatiei cu nr. 20387/22.12.2017, nr. 4466/15.03.2018, 622316.04.2018, nr. 8421/29.05.2018, nr.9667/15.06.2018  si nr. ELO 1593/06.11.2017,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiza Tehnica din data de 26.03.2018, că proiectul „Inchidere depozit de deseuri municipale „clasa b” Subobrej”, propus a fi realizat in jud. Brasov, mun. Sacele, extravilanul localitatii, amplasament identificat prin extras CF nr. 104041 - Sacele, nr. cad. 104041, nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluării adecvate.

 

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

a) proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului in Anexa 2, la pct. 11, lit. b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1  coroborat cu pct. 13, alin a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

b)  titularul si APM Brasov au mediatizat in presa locala cat si pe pagina web atat depunerea solicitarii acordului cat si decizia etapei de incadrare;

c)  in lipsa observatiilor din partea publicului;

d) in urma parcurgerii listei de control pentru etapa de incadrare si a analizarii criteriilor de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, prevazute in Anexa 3 din HG nr. 445/2009, s-a constatat ca proiectul analizat nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra mediului, din urmatoarele considerente:

 

           1.  Caracteristicile proiectului

a) Marimea proiectului: prin proiect sunt propuse lucrari de inchidere a rampei neconforme de depozitare a deseurilor din Sacele.

Depozitul de deseuri, an PIF 1976 se incadreaza in clasa “b”- depozit de deseuri nepericuloase, conform clasificarii din HG nr. 349/2005, a carui activitate de depozitare a fost sistata la 31.12.2008.

Compozitia deseurilor depozitate: amestec de deseuri nepericuloase in diferite proportii. Volum deseuri depozitate circa 400000 mc, suprafata ocupata de deseuri, in prezent, fiind de circa 2,15 ha.

Depozitul neconform de deseuri nepericuloase Sacele este amplasat pe str.Subobrej, sector extravilan, si are urmatoarele vecinatati:

- la sud: Cartierul Garcin (1,5÷2 KM);

- la N-V: Municipiul Brasov (8,5 km);

- la vest: Municipiul Sacele;

- la est: Raul Tarlung (30÷50 m);

- la N- NE: comuna Tarlungeni (2 km).

Accesul la depozit se realizeaza din strada Subobrej.

Depozitul final de deseuri nepericuloase este proiectat a avea o lungime de circa 175 m, latime maxima 21 m,  pante taluz de maxim 1:3 si panta superiora a depozitului calota de 5%. Inaltimea maxima de depozitare a deseurilor amenajate va fi intre 5-9, iar cotele finale ale inchiderii depozitului de deseuri vor varia intre 647 si 660 m.

 

Proiectul propune realizarea urmatoarelor lucrari de inchidere:

  • Relocarea deseurilor si reamenajarea masei de deseuri in vederea inchiderii finale, pe o suprafata de 2,15 ha. Se vor excava toate deseurile din zona sud-estica, din afara supafatei inchiderii finale si se vor reloca, prin impingere peste deseurile aflate pe zona inchiderii finale, realizandu-se umpluturi cu taluze avand panta 1:3.
  • Compactarea masei de deseuri retaluzate;
  • Realizare sistem de impermeabilizare, constituit din urmatoarele straturi:
  • Stratul de sustinere

Pentru a realiza forma geometrica a depozitului de deseuri, pe taluze si pe partea superioara a acestuia se va asterne un nou strat, nivelat si bine compactat, constituit din: pamant, deseuri din constructii si demolari, cenusa. Stratul de sustinere va fi omogen, cu urmatoarele caracteristici tehnice: grosime 50 cm, coeficient de permeabilitate ˃ 1 x 10-4 m/s, continut carbonat de calciu ˂ 10 % din masa;

  • Stratul de drenaj al gazelor ( colectare gaz de depozit)

          În vederea colectării biogazului de deasupra deșeurilor și de sub stratul de impermeabilizare, respectiv geocompozitul bentonitic , se va așterne un Strat drenant biogaz din geocompozit drenant cu geotextil pe ambele fete, avand  min 890 g/mp,  compus din rețea de polietilenă HDPE, având 4,8- 5,2 mm grosime si două straturi de geotextil de 120 g/mp, pe ambele părți.

Trebuie asiguratădifuzia către stratul suport.

•   Sistem de colectare si evacuare a gazului de depozit

Solutia adoptata pentru depozitul de deseuri Sacele este aceea de degazarea pasiva constand in: sistemul pasiv de colectare a biogazului – pentru debite de gaz mai mici de 100 mc/h. Va fi instalat un sistem pasiv de colectare a gazelor pentru a evita acumularea de gaze în depozitul prin care debitul natural de gaz din depozit trebuie colectat şi evacuat din aplasament fara a se folosi pompele. Pentru a evita acumularea de gaze conductele de acumulare (puturile) vor porni chiar de sub stratul de impermeabilizare şi se vor termina deasupra stratului de  sol.

Sistemul de gestionare a gazului de depozit va fi alcătuit din 13 puţuri de captare şi evacuare a gazului de depozit prevazute cu biofiltre în partea superioară, care vor reduce impactul gazului de depozit asupra mediului (de ex. mirosuri etc.) şi vor elimina riscul de explozie în interiorul amplasamentului. Avand in vedere că volumul total de biogaz produs de depozit in 2018 este de cca 49 mc/h, și că au fost prevăzute 13 puțuri de biogaz, rezultă un debit de max 3,8 mc/h pentru un puț.

Atunci cand gazul de fermentare trece prin biofiltre, microorganismele care folosesc gazul metan pentru alimentare, il descompun in dioxid de carbon si apa.

Pentru evacuarea gazului produs in interiorul depozitului s-a prevazut a se realiza 13 puţuri de colectare a biogazului prefabricate, prevazute la capătul superior cu un cămin din PE umplut cu biomasa filtrantă,  certificate CE și cu Declarație de conformitate, cu standard ISO 9001 și ISO 14001.

Debitul fiecărui puț de biogaz- Biofiltru  prefabricat prevăzut este intre 3-10 mc/h, ceea ce acoperă necesarul calculat de 3,8 mc/h in 2018, an după care debitele de gaz scad conform graficului.

Această soluție de biofiltrare este adecvată și eficientă, deoarece s-au prevăzut puțuri gata prefabricate care au la capătul superior o masa filtrantă într-un cămin din PEID având un diametru de 1 m și o înălțime de 2 m. Conform fișei tehnice a puțului, aceasta masă filtrantă poate filtra un volum de biogaz de pana la 10 mc/h, aceasta dovedind că poate filtra debitul maxim reieșit din calcul, respectiv de 9,5 mc/h.

Instalarea de puţuri de evacuare a gazului de depozit va implica forarea puţurilor în interiorul masei deşeurilor,     la o adancine medie de cca 5 m, avand in vedere ca inaltimea deseurilor sistematizate va fi de maxim 7 m si ca puturile un se foreaza pana la baza depozitului deoarece gazele se ridica in sus si pe cca 2 m de la baza un au gaze sa capteze.

După forajul în masa deșeurilor, in continuare, realizarea puţurilor de evacuare a biogazului se va face concomitent cu realizarea straturilor de suport și apoi a straturilor inchiderii finale, realizandu-se coloana de pietriș colector de biogaz cu diametru de 0,8 m  in care se introduce o conducta din PEID, De 200mm, perforata.

Spaţiul din interiorul forajului este prevazut a avea diametrul de 0,80 m și a se umple cu pietriș cu sortul de 32-64 mm astfel incat conducta perforata sa fie libera și sa permita accesul biogazului din masa de deseuri inspre partea superioara a putului de biogaz. Puțul de biogaz va fi capsulat la exterior cu un dop de argila permitand ieșirea gazului doar prin conducta perforata și apoi va fi trecut printr-o masa de  biofiltru.

In acest mod, gazul colectat din deșeuri va fi dirijat intr-un cămin din polietilena cu diametrul de 1,00m și o inalțime de 2,00, in care exista un material biofiltrant, iar la partea superioara  și la cea inferioara are cate un ștut pentru racord analizor gaze, dand astfel posibilitatea masurarii cu un manometru a gazului ce iese din puturile de biogaz si se neutralizeaza prin biofiltru, astfel incat se poate monitoriza productia de biogaz dupa inchiderea depozitului.

•   Gazul de depozit

Solutia tehnica cea mai aplicabila in cazul depozitelor de deseuri “vechi” este aceea de a se efectua determinari ale concentratiei de gaz in perioada executiei lucrarilor de inchidere odata cu realizarea primului put forat de degazare.

Conform datelor de calcul analitic cantitatea de gaz din depozitul Sacele nu poate fi tratata/valorificata/utilizata valorile fiind net sub pragul la care o instalatie poate functiona.

•   Masuri pentru reducerea emisiilor de pulberi

Masurile constau in instalarea de biopat-uri in tronsonul final al puturilor de degazare pasiva a corpului depozitului de deseuri.

  • Stratul de impermeabilizare mineral (stratul de etansare)

Se va amplasa peste stratul de drenaj al gazelor si consta din geocompozit geobentonitic de tip GBR-C, cu rol de bariera geosintetica argiloasa, masa pe suprafata 6000 g/mp, grosime nominala 7,00 mm, coeficient de permeabilitate ‹ 5 x 10-9 m/s.

  •  Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii

Se va amplasa deasupra stratului de impermeabilizare mineral si va fi realizat din geocompozit drenant cu geotextil de protectie pe ambele parti. Geocompozitul drenant va avea urmatoarele caracteristici tehnice: polipropilenă sau polietilenă, nedegradabil în contact cu lichidele și fluidele cu care va veni în contact, masa de 660 g/m2 , grosimea de  6,5 mm, debit drenat la 20 kPa și gradient hidraulic de i=1 să fie 1,8 l/(m x s). Geotextilul de protectie va avea urmatoarele caracteristici tehnice: polipropilena, să fie consolidat mecanic prin interțesere și termic prin calandrare, masa de 130 g/m2 si grosimea de  0,7 mm, cu toleranta -10%&*.

La baza taluzului se va amenaja un prism drenant, realizat din pietris sort 7-31, de forma trapezoidala  l= 0,50 m, L= 2,10 m, h= 0,50 m.

  • Stratul de recultivare

Stratul de recultivare va fi uniform si va avea o panta minima de la 1 la 30, panta maxima 1:3, grosime 1 m, din care 0,85 m va fi pamant argilos, nisip si pietris, necompactat si 0,15 m sol vegetal.

Elemente geometrice:

-    suprafata in plan a inchiderii este de:  23.000 mp;

-    suprafete de teren eliberate de deseuri:   18.500 mp;

-    inaltime corp depozit fata  de nivel de referinta:  7.00 m;

-    suprafata in plan a deseurilor profilate  este de:  21.500 mp;

Cantitatea de pamant pentru straturile de acoperire sunt :                                

              - strat de acoperire de 85 cm – 19.550 mc;

              - strat de acoperire de 15 cm – 3.450 mc;

  • Realizare puturi de biogaz in stratul de drenaj al gazelor- 13 buc.
  • Realizare sistem de urmarire a tasarilor se vor amplasa 6 reperi de tasare, pe      suprafata depozitului, in punctele corespunzatoare inaltimii finale.

Reperii de de tasare vor fi construiti dintr-o tabla de otel, grosime de 4 mm, la care va fi sudata o conducata OL, cu ø2”. Baza placii de tasare va fi amplasata la 0,50 m sub linia inchiderii finale a depozitului, fixata in pozitie printr-un strat de beton, cu grosimea de 20 cm.

  • Sistemul de colectare a apelor pluviale scurse de pe suprafata depozitului – pentru colectarea si canalizarea apelor meteorice cazute pe suprafata depozitului, dupa inchiderea si ecologizarea acestuia, s-a prevazut executarea unei rigole perimetrale pe lungimea de 570 m, de forma trapezoidala, cu panta taluze de 1:1, baza mica de 0,30 m, baza mare de 0,90 m si inaltimea de 0,30 m.

Apele colectate in rigola perimetrala vor fi descarcate in partea de est a depozitului, cu dirijarea acestora spre o gura de varsare, amplasata pe malul stang al raului Tarlung.

Malul stang al pr.Tarlung, in zona gurii de varsare, va fi consolidat cu un zid de gabioane – 5, 00 m aval si 2, 00 m amonte, fata de gura de versare, asezat pe o saltea de gabioane cu dimensiunele de 0,50x0,50x5,00 m. Gabioanele se vor proteja cu un strat de beton de 10 cm, de  C30/37. Se vor amplasa 4 foraje de monitorizare a calitatii panzei freatice(2 amonte si 2 aval).

Adancimea forajelor, care va fi mai mare de 10 m, va depinde de adancimea de interceptare a patului impermeabil al acviferului freatic.

Primul foraj va fi executat pana la intalnirea primului strat impermeabil, sau pana la adancimea de 15 m. Acesta va avea carcter de exploatre – exploatare. Fiecare foraj de monitorizare se va executa in sistem uscat, iar talpa lui se v fixa in depozitele impermeabile/semipermiabile.

La partea superioara a coloanelor tubate se va instala un capac de protectie.

  • Alee pietonala perimetrala

Se va amenaja un drum perimetral pentru inspectie si monitorizare, precum si imprejmuirea amplasamentului.

 

Calculul stabilitatii stratelor de acoperire

Stratele de acoperire sunt formate din:

-  strat vegetal cu grosime de 15 cm.

-  strat de acoperire pamant local cu grosime de 85 cm.

-  geocompozit permeabil de separatie si filtrare cu greutate 660 g/mp realizat din geotextil permeabil, miez drenant, geotextil permeabil.

-  strat de impermeabilizare realizat din geocompozit bentonitic cu adaos de polimeri cu grosimea de 7,00 mm.

Calculul stabilitatii este facut pentru straturile aflate deasupra impermeabilizarii depozitului de deseuri. Scopul calculului este demonstrarea pe baza calculelor geotehnice ca prin solutia tehnica aleasa se obtine Factorul de Siguranta (FS) acceptabil in detrimentul instabilitatii taluzului. (FS = 1.893 >1)

Capacitatea stratului de drenaj: 1.237 >1. (Capacitatea stratului de drenaj trebuie sa fie >1 pentru  a evita saturarea).

 

MONITORIZAREA MEDIULUI

Factorul de mediu APA

Pentru monitorizarea calitatii acviferului freatic din zona de influenta a depozitului, se vor realiza 4 puturi de monitorizare, doua amonte si doua in aval, amplasate pe directia de curgere a apelor subterane.

       Monitorizarea calitatii acviferului freatic, prin cele patru puturi de monitorizare, se va realiza de catre beneficiar, prin laboratoare acreditate, cu frecventa semestriala, la urmatori indicatori de calitate fizico-chimici: pH, CCOCr, CBO5, amoniu, azotati, azotiti, substante extractibile cu solventi organici, fosfor total, reziduu filtrabil la 1050C, cadmiu, crom total, cupru, nichel, plumb, zinc, arsen, fier total.                          

Factorul de mediu AER

Au fost prevazute un numar de 13 puturi de degazare pasiva a depozitului de deseuri Sacele.

Monitorizarea în faza de postînchidere trebuie efectuată pe o perioadă de minim 30 ani conform cerinţelor din Anexa 2  şi Anexa 3 din OM 757/2004 (actualizat) şi anexa 4 a HG 349/2005, iar rezultatele determinărilor efectuate trebuie păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

Metodele de analiză standardizate pentru determinarea concentraţiei de poluanţi în aerul ambiental  sunt:

STAS 10814-76 Puritatea aerului. Determinarea hidrogenului sulfurat

STAS 10812-76 Puritatea aerului. Determinarea amoniacului

SR EN 12341/2014 Calitatea aerului. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM 10 sau PM 2,5 a particulelor în suspensie.

Emisiile difuze de gaz (metanul şi alţi compuşi organici volatili) se pot determina folosind echipamente de măsură dotate cu un detector FID.

Frecvenţa de monitorizare, conform OM 757/2004 (actualizat) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor este urmatoarea:

Nr. crt.

Parametru

Faza post-inchidere

1.

Emisii difuze de gaz (detector FID)

la 6 luni*

2.

Posibile emisii de gaz: CH(4), CO(2), O(2) H(2)S, H(2) N(2), alte gaze

la 6 luni*

*) Atâta timp cat din evaluarea datelor se pot trage concluzii echivalente asupra unor intervale mai mari de timp, analizele se pot extinde la intervale mai mari, cu acordul APM Brasov.

 

In caz de reclamatii se vor face determinari pentru concentratia de H2S,  NH3 si emisii difuze de gaz (gaz metan si compusi organici volatili) in aerul ambiental in zona cu receptoti sensibili (zona cea mai expusa), inclusiv o masurare de fond.

Monitorizarea tasarilor corpului depozitului

Pentru monitorizarea tasărilor corpului depozitului se vor planta repere geodezice (borne) realizate in conformitate cu prevederile SR 3446-1:1996.

Se vor instala un numar de 6 borne pe amplasamentul inchiderii.

Monitorizarea postinchidere se va realiza pe o perioada de 30 ani, si prin:

- verificarea sistemului de impermeabilizare: exfiltratii prin stratul de etansare, izvorari pe taluzele depozitului. Daca apar asemenea fenomene se iau masuri de oprire a exfiltratiilor si izvorarilor si de remediere a acestora;

- verificarea aparitiei unor eventuale deformatii ale sistemelor de etansare. In caz de necesitate se intervine pentru refacerea pantelor pe sistemul de inchidere;

- urmarirea starii stratului vegetal de pe suprafata depozitului si de pe taluzuri, completandu-se eventualele zone deteriorate datorita eroziunii prin insamantare. Iarba va fi cosita de 1 – 2 ori/an;

- urmarirea starii rigolelor de colectare ape pluviale. Se verifica, in special, nivelul de colmatare al rigolelor si se intervine pentru curatire;

- urmarirea topografiei depozitului prin efectuarea a doua masuratori topo/an, pe aliniamentul a 6 borne topografice si a bornelor care se vor amplasa in teren natural. Daca se constata abateri de peste 1 cm/an in primii 10 ani, se va mari frecventa la 4 masuratori/an; 

            b) cumularea cu alte proiectenu este cazul;

            c) utilizarea resurselor naturale nu este cazul;

d) productia de deseuri – in timpul execuţiei lucrărilor rezultă deşeuri menajere în cantităţi mici, eliminate prin societati autorizate.

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort

Factor de mediu: APA

Inchiderea depozitului de deseuri va avea un impact pozitiv asupra condiţiilor hidrologice ale amplasamentului, apa pluviala nemaintrand in contact cu deseurile depozitate.

Vor fi asigurate următoarele măsuri de atenuare a impactului:

Faza de construcţie se vor lua urmatoarele masuri pentru a preveni contaminarea apei:

  • amenajarea unui depozit special pentru depozitarea deşeurilor tehnologice;
  • amenajarea unui depozit etans pentru materialele ce urmează a fi utilizate pentru construcţii;
  • amplasarea de toalete ecologice pentru personalul implicat în lucrările de construcţii;
  • staţie de spălare pentru vehiculele care utilizează drumurile publice după părăsirea zonei de construcţie;
  • pancarde de avertizare în toate locurile ce par a fi periculoase, atâta timp cât sunt implicate aspectele de mediu şi de sănătate;
  • prevenirea răspândirii materialelor (sol, argilă, deşeuri sau materiale de construcţii) în zonele publice sau în alte locuri unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

Faza post executie

Nu este prognozat impact negativ asupra factorului de mediu APA. Se asteapta o imbunatatire a calitatii apei freatice si de suprafata dupa realizarea inchiderii depozitului de deseuri.

Factor de mediu: AER

Faza de construcţie

  • Lucrările de construcţii implică operaţiuni care reprezintă surse de emisii de praf în aer. Aceste operaţiuni includ: lucrări de terasament, îndepărtarea (manuală) a balastului şi a materialelor similare  balastului, dislocari ale pământului de suprafaţă. Eroziunea eoliană reprezintă o sursă suplimentară de praf. Eroziunea vântului are loc datorită prezenţei zonelor neacoperite, care sunt expuse acţiunii vântului pentru o anumită perioadă de timp. Praful produs prin îndepărtarea materialelor precum şi eroziunea eoliană, de obicei, au origini naturale (particule de sol, praf natural).

Principalele activităţi care reprezintă surse de emisii a prafului sunt:

•   lucrările de săpare şi de excavaţie;

•   lucrările de umplere;

•   lucrările de pavare (instalarea agregatelor);

•   efectuarea altor lucrări de construcţie.

În afara acestor surse de praf, de asemenea există surse de poluare cu emisii specifice motoarelor cu combustie internă, folosite la diferite lucrări pe şantier.

O altă sursă de poluare specifică pentru motoarele cu combustie internă o reprezintă traficul vehiculelor (vehiculele care transportă materialele şi produsele utilizate la lucrările de construcţii).

Impactul este nesemnificativ datorita in special perioadei scurte pe care are loc.

Faza post executie

Impactul este unul pozitiv – nemaiexistand posibilitatea de antrenare a deseurilor usoare de vant, mirosuri neplacute sau degajarea de gaz de depozit in aer.

Factor de mediu: ZGOMOT

Perioada de constructie

În perioada de executie, operaţiile practicate vor genera zgomot şi vibraţii prin utilizarea:

•   echipamentelor  mobile (excavator, buldozer, compactor);

•   prelucrarea materialelor de bază;

•   traficul pentru aprovizionarea cu materiale si transportul pamantului si a relocarii deseurilor

•   echipamentele de lucru ce produc zgomot sunt următoarele: excavatoare, buldozere, incărcătoare si compactoare;      

Prin obligatie contractuală, nivelul de zgomot determinat de folosirea echipamentului necesar lucrărilor de construcţie va fi sub nivelul de zgomot admisibil.

Impactul este nesemnificativ datorita in special perioadei scurte pe care are loc

Factor de mediu: SOL

Sursele de poluare a solului in perioada de constructie sunt urmatoarele:

Perioada de constructie

In timpul perioadei de constructie, solul poate fi poluat prin deseuri de la ambalaje, ulei folosit de la vehicule si alte piese de schimb ale echipamentelor.

Monitorizarea depozitului are ca scop urmarirea principalilor factori de mediu dupa inchiderea finala a depozitului.

Conform prevederilor legale, proprietarul depozitului va  efectua monitorizarea post-inchidere, pe o perioada de 30 ani. Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile utilizate: nu este cazul.

           2. Localizarea proiectelor: in extravilanul municipiului Sacele;

2.1. utilizarea existenta a terenului: domeniul public (C.U. nr. 173 din 11.04.2017 cu prelungirea valabilitatii pana la data de 11.04.2019 emis de Primaria Municipiului Sacele);

2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora – nu este cazul;

2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede - nu este cazul;

b) zonele costiere - nu este cazul;

c) zonele montane si cele impadurite – nu este cazul;

d) parcurile si rezervatiile naturalenu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de protectie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc.nu este cazul;

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si HG nr.930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologicanu este cazul;

     g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja depasite nu este cazul;

     h) ariile dens populate - nu este cazul.

Titularul proiectului detine Notificarea asistenta de spacialitate nr. 2328/A/04.12.2018 emisa de DSPJ Brasov.

      i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica nu este cazul.

            3. Caracteristicile impactului potential:

a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectatenu este cazul;

b) natura transfrontiera a impactuluinu este cazul;

c) marimea si complexitatea impactuluiimpact redus;

d) probabilitatea impactuluiredusa, doar pe perioada executarii lucrarilor de construire/amenajare;

e) durata, frecventa si reversibilitatea impactuluidurata scurta.

 

   II. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată sunt următoarele: proiectul propus nu intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor natural, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Conditiile de realizare a proiectului:

  1. se vor respecta prevederile OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
  2. se vor respecta prevederile cerinţelor HG 349/2005, actualizată, privind depozitarea deseurilor şi OM 757/2004, actualizat, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
  3.  Se vor respecta conditiile impuse de Avizul de gospodarire a apelor  nr. 13/27.02.2018 emis de SGA Brasov, respectiv:

•    Pantele rezultate in urma lucrarilor de inchidere a suprafetelor vor respecta prescriptiile proiectantului in vederea asigurarii stabilitatii taluzurilor depozitului.

•    Beneficiarul este responsabil de intretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul post inchidere a depozitului, care va fi efectuata conform Procedurilor de control si urmarire a depozitelor de deseuri prevazute in HG 349/21.04.2005.

  1. deşeurile rezultate la faza de construire vor fi colectate selectiv, cu posibilităţi de eliminare/valorificare cu societăţi autorizate; vor fi evacuate ritmic, fără a bloca căile de acces;
  2. se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, actualizata, cu completarile si modificarile ulterioare;
  3. se vor respecta prevederile Hotararii nr. 1756 din 06.12.2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;
  4. se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului, prin depozitarea pe suprafeţe impermeabile a materialelor şi a deşeurilor rezultate;
  5. se va asigura salubrizarea zonei şi menţinerea curaţeniei pe traseul drumurilor de acces, pe toata perioada realizării construcţiilor;
  6. se vor lua toate masurile de minimizare a producerii emisiilor de pulberi printr-o organizare judicioasa a santierului (bariere in jurul zonei de activitati cu praf), controlul traficului (oprirea motoarelor tuturor vehiculelor aflate în staţionare, amenajarea traseelor din şantier si umezirea drumurilor, spalarea rotilor la plecarea din santier), utilizarea apei pentru a incorpora praful;
  7. se vor lua masuri de acoperire, ingradire, inchidere a stocurilor de materiale de constructie sau deseuri, pentru prevenirea imprastierii cauzata de vant;
  8. in conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 15 alin (2) lit a), aveti obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actului de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii acestuia, înainte de realizarea modificării;
  9. în cazul unor poluări accidentale proiectantul şi constructorul răspund în solidar;
  10. Conform art. 21, alin.(4) din OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare ”răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului activitatii”
  11. nu se vor evacua ape uzate neepurate sau insuficient epurate in emisari naturali, canale de desecare, rigole stradale sau freatic atat pe perioada executiei lucrarilor cat si dupa aceasta;
  12. se interzice depozitarea si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;
  13. la terminarea lucrarilor de investitii se vor dezafecta si reda folosintei initiale terenurile ocupate cu drumurile de acces si platformele de lucru.

Proiectul propus nu necesita parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si nu necesita parcurgerea etapelor procedurii de evaluare adecvata.

La finalizarea investitiei titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

       Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private .

       Prezenta decizie este valabila pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, in conditiile in care nu intervin modificari ale datelor care au stat la baza emiterii ei.

Conform prevederilor Ordinului MMP 135/2010, titularul de proiect are următoarele obligaţii:

  • art. 39, alin. 1, de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, dar înainte de obţinerea aprobării de dezvoltare;
  • art. 40, de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord de mediu se sanctioneaza conform prevederilor legale in vigoare.

           Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

   Ciprian BANCILA

                                                                                        

 

 

                                                                                                        SEF SERVICIU A.A.A.            

                                                                                                                   Daniela BIRĂU                                

 

                                          

INTOCMIT:

Cons. Costel BUCATARU