APM Brasov

                                      

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brașov

 

 

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE

 

Nr. ........... din ............2018

PROIECT

 

 

Ca urmare a solicitării depuse SC FIN ECO SA prin administrator BARBAT EMIL cu sediul in jud. Brasov, municipiul Brașov, str. Vlad Țepeș, nr. 13, înregistrată la APM Brasov cu nr. 16214 din 09.10.2017 si nr. ELO 1411/06.10.2017  in baza:

               - Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

   - Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, cu     modificările şi completările ulterioare,

si ca urmarea a completarii documentatiei cu nr. 878/16.01.2018, nr. 6644/25.04.2018, nr. 15004/28.09.2018,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiza Tehnica din 08.10.2018, că proiectul „Obținerea   autorizației de construire pentru lucrări de închidere celula I și II din depozitul ecologic zonal Brașov”, propus a fi amplasat în jud. Brasov, municipiul Săcele, str. Rampei, f.n. CF 101384 (C.U. nr. 394   din 09.08.2017 emis de Primăria municpiului Săcele), amplasament identificat prin extras CF 101384 Săcele, nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluării adecvate.

 

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare, in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

a) proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului in Anexa 2, la pct. 11, lit. b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1  coroborat cu pct. 13, alin a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

b)  titularul si APM Brasov au mediatizat in presa locala cat si pe pagina web atat depunerea solicitarii acordului cat si decizia etapei de incadrare;

c)  in lipsa observatiilor din partea publicului;

d) in urma parcurgerii listei de control pentru etapa de incadrare si a analizarii criteriilor de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, prevazute in Anexa 3 din HG nr. 445/2009, s-a constatat ca proiectul analizat nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra mediului, din urmatoarele considerente:

 

 

 

 

           1.  Caracteristicile proiectului

a) Marimea proiectului:

Prin proiect sunt propuse lucrari de inchidere Celula 1 si Celula 2 ca  parte integranta din Depozitul Ecologic Zonal Brasov care au ajuns la capacitate finala de depozitare și va trata urmatoarele capitole:

1. sistemul de colectare  a gazului de depozit in vederea degazarii;
2. Sistemul de impermeabilizare a suprafetei celulelor;
3. Sistemul de colectare a apelor de pe suprafetele acoperite;
4. Sistemul de monitoring al calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitului;
5. Monitorizarea activitatii pe perioada de executie a lucrarilor;
6. Monitorizarea post inchidere

Situatia existenta a obiectivului de investitii:

Depozitul se încadrează în clasa B - depozit de deşeuri nepericuloase - conform ordinului 757 din 26.11.2004 pentru aprobarea normativului tehnic privind depozitarea deseurilor si conform HG 349/21.04.2005 privind depozitarea deseurilor. Activitatea desfăşurată în cadrul depozitului de deşeuri municipale intră sub incidenţa Legii 278/2013 privind emisiile industriale (pct. 5.4 din Anexa 1)

 Delimitarea depozitului ecologic zonal este următoarea:

• la N - terasamentul înalt de 7-8 m, pe care se află linia ferată care deserveşte CET Braşov; dincolo de terasament, respectiv pe partea opusă amplasamentului, se află depoul Staţiei Braşov Triaj şi hala de reparaţii a acesteia, precum şi drumul de pământ DC 10; pe latura terasamentului vecină cu amplasamentul se află o estacadă pentru o conductă de transport apă caldă;
• la S  - drumul de exploatare agricolă - DE 42 - şi o linie de înaltă tensiune de 20 kV;
• la V - amplasamentul se învecinează cu o proprietate privată si S.C. CET  Brasov S.A.;
• la E - limita amplasamentului este dată de o linie perpendiculară, care uneşte drumurile de exploatare agricolă DE10 şi DE 42. Pe direcţia E, la distanţa de 0,5 - 1 km, se află pârâul Durbav şi drumul de exploatare agricolă DE 3.

 

Suprafata totala a bazinului celulei 1 + celula 2 : S =  5,97 ha, din care:

• suprafata bazin celula 1 : S = 3,55 ha
• suprafata bazin celula 2 : S = 2,42  ha

In prezent, depozitul ecologic zonal Brasov se prezintă astfel:

-celula l cu suprafaţa bazinului rampei de cca. 3,55 ha, aflată în exploatare din anul 2004 şi sistata depozitarea în perioada 2010-2011.  Capacitate  depozitată 1.059.585 tone. Capacitate epuizată;

-celula 2, etapa II/1, cu suprafaţa bazinului rampei de cca 2,42 ha, aflat în exploatare din anul 2010 (septembrie) pana in anul 2016. Capacitate depozitata cca. 990.503 tone Capacitate epuizată;

-celula 3, etapa II.2, cu suprafaţa bazinului rampei 2,25 ha, aflata in exploatare. Capacitatea estimata pentru depozitare cca. 955.245mc, respectiv cca. 764.196 t calculata la o densitate medie a deseurilor compactate de  0,8 t/mc. 

Umplerea celulelor 1 si 2  s-a  realizeazat  în straturi compactate.

 

 

 

 

Date caracteristice ale celulelor 1 si 2 - situatia existenta:

Nr. crt.	Caracteristici	Celula 1	Celula 2
1	Cota teren ( amonte S-E ... aval N -V)	567.80..... 563.30	568.10.... 563.20
2	Cota finala nemenajata  ( amonte S-E ... aval N -V)	590.10......581.60	595.70......596.50
3	Inaltime debleu ( sapatura sub cota terenului)	cca. 15 m	cca. 20 m
4	Inaltime rambleu ( umplutura peste cota terenului )	22.3 m...18.3 m	27.6 m....33.3 m
5	Inaltime totala medie neamenajata	cca. 34 m	cca.50 m
6	Panta taluzuri debleu	0,7 : 1 (1 : 1,5)	0,7 : 1 (1 : 1,5)
7	Panta taluzuri teren neamenajat  rambleu	1 : 1,1......1 : 3,5	1 : 1,2......1 : 4,5
8	Impermeabilizarea bazei si taluzurilor bazei celulelor 1 si 2 (debelu)	strat argila compactata grosime variabila in profil transversal 80-60-40 cm, la baza celulei   geocompozit bentonitic  tip AS50 ( 5000 gr/mp bentonita protejata de geotextile de protectie ) la baza celulei si pe taluzuri   geomembrana lisa PEHD  2 mm grosime, la baza celulei si pe taluzuri   geotextil netesut 1200 gr/mp, protectie geomembrana, la baza celulei si pe taluzuri   strat drenaj pietris 30 cm grosime, la baza celulei si pe taluzuri strat de protectie din cauciucuri uzate umplute cu pietris  cu grosimea  de 20 cm	strat de argila compactata 40 cm grosime la baza celulei     geocompozit bentonitic  tip AS50 ( 5000 gr/mp bentonita protejata de geotextile de protectie ) la baza celulei si pe taluzuri geomembrana lisa PEHD  2 mm grosime, la baza celulei si pe taluzuri geotextil netesut 1200 gr/mp, protectie geomembrana, la baza celulei si pe taluzuri strat drenaj pietris 30 cm grosime, la baza celulei si pe taluzuri strat de protectie din cauciucuri uzate umplute cu pietris  cu grosimea  de 20 cm
9	Sistem de colectare levigat	Sistem de colectare levigat , amplasat sub stratul de drenaj din pietris, compus dintr-o retea de  conducte secundare amplasate in baza celulei, din PEHD perforat cu Dn 75 mm, ce debuseaza intr-un colector principal din PEHD Dn 125 mm. Levigatul este transportat catre putul colector levigat SPL1, amplasat in partea aval a celulei 1. De aici levigatul este pompat si transportat prin intermediul conductei de refulare catre bazinul de omogenizare-aerare al statiei de preepurare	Sistem de colectare levigat , amplasat  sub stratul de drenaj din pietris, compus dintr-o retea de  conducte secundare amplasate in baza celulei, din PEHD perforat cu Dn 75 mm, ce debuseaza intr-un colector principal din PEHD Dn 250 mm. Levigatul este transportat catre putul colector levigat SPL2, amplsat in partea aval a celulei 2. De aici levigatul este pompat si transportat prin intermediul conductei de refulare catre bazinul de omogenizare-aerare al statiei de preepurare
10	Sistem de colectare a apelor provenite din precipitatii	Perimetrul celulei 1, este prevazut la nivelul terenului,  cu sant  de colectare a apelor pluviale necontaminate provenite din exteriorul depozitului..	Perimetrul celulei 2, este prevazut la nivelul terenului cu sant  de colectare a apelor pluviale necontaminate provenite din exteriorul depozitului. Santul este racordat la santul de colectare a apelor pluviale al celulei 1
11	Drumuri perimetrale si berme acces	Perimetrul celulei 1 si 2 este prevazut cu drum din macadam .Accesul  la partea superioara a celor doua celule se realizeaza printr-un drum de acces balastat, ce are o latime variabila cuprinsa intre 5 si 7 m. Cele doua celule  sunt prevazute cu doua berme  cu latime variabila cuprinsa intre 2 – 6 m,  amplasate pe perimetrul celor doua celule, astfel: prima berma la cca. 7 - 8 m fata de cota de terenului cea de-a doua berma la cca. 13 – 14 m fata de cota terenului
12	Compozitie deseuri depozitate	Deseurilor urbane depozitate in celula 1 sunt alcatuite din: - deseuri menajere – cca. 65 % - deseuri de la unitati economice si industriale - cca :20% - deseuri din parcuri, gradini si zone verzi, deseuri din piete, deseuri stradale:-cca.15 % Compozitia deseurilor urbane depozitate in celula 1: - Fracţiune organica: 53% - Plastic : 11% -Sticlă: 4% -Hârtie : 12% -Altele (deseuri minerale, nispuri, materiale feroase, materiale neferoase, etc): 20%	Deseurilor urbane depozitate in celula 2 sunt alcatuite din: - deseuri menajere – cca. 65 % - deseuri de la unitati economice si industriale - cca :15% - deseuri din parcuri, gradini si zone verzi, deseuri din piete, deseuri stradale:-cca.20 % Compozitia deseurilor urbane depozitate in celula 2: - Fracţiune organica: 53% - Plastic : 9% -Sticlă: 4% -Hârtie :10 % -Altele (deseuri minerale, nispuri, materiale feroase, materiale neferoase, etc): 19% Cca. 5% din compozitia de deseuri urbane s-a reciclat in statia de sortare

 

 

Pe langa celulele de depozitare prezentate mai sus, depozitul ecologic zonal Brasov, dispune de o platforma tehnologica pentru servicii generale , care cuprinde:

• Pavilionul tehnico-administrativ;
• Cântar pod basculă– 2 buc.;
• Rampă de spălare şi dezinfecţie pentru;
• Hală utilaje operative cu spaţii de garare – amplasata langa rampa de spalare;
• Staţia de sortare deşeuri ;
• Gospodăria de apă ;
• Reţelelele tehnico edilitare din incintă (reţele apă - canal, electrice, etc.);
• Rezervor GPL si statie carburanti cu capacitatea de 5000 l.
• Statia de pompare levigat SPL1 , SPL2 si SPL3 aferenta fiecarei celule de depozitare;
• Statia de preepurare levigat (bazine de colectare si omogenizare levigat);
• Statia de epurare levigat;
• Platforme din incintă, drumperimetral rampei cu sant perimetral şi a drumuri de acces în bazinul depozitului si pe acoperisul acestuia;
• Foraje de monitorizare calitate apa subterana , 5 buc.;
• Imprejmuirea incintei cu  porta de intrare;
• Spatii verzi si perdea de protectie;

Avand in vedere  productia estimata de  biogaz pe întreg depozitul de cca. 1750 m³/h, s-a optat pentru realizarea unor foraje in corpul celor doua celule, cu scopul de a realiza puturi de colectare a biogazului rezultat.

Pe celula 1 au fost realizate  37 buc. foraje pe 3 nivele astfel:

-19 buc. la partea superioara a celulei 1, cu adancimea forajelor H = 35 m (notate initial F1...F19);

-10 buc. pe taluzul superior al celulei 1, cu adancimea forajelor H = 25 m ( notate initial E1..E9);

-8 buc pe taluzul inferior al celulei 1, cu adancimea forajelor H = 10 m ( notate initial H0....H7);

Forajele executate  s-au realizat realizat cu diametrul de 80 cm si adancimi variabile, cuprinse intre 10 si 45 m in functie de amplasarea acestora. Baza forajelor s-a realizat la cca. 5 m deasupra stratului de drenaj levigat amplasat in celula 1. Forajele au fost umplute cu pietris de rau spalat, sort  16-32 mm, cu rol de filtru si avand material cu o permeabilitate de cel puţin 1x10^-3  m/s. In interiorul acestuia s-a introdus conducta de drenaj perforata  din PEHD Dn 200 mm.

Pe celula 2   s-au realizat  in anul 2012 un numar  de 14 foraje cu H = 5 m/buc.

Urmare a lipsei de fonduri lucrarile de realizare a instalatiei de captare biogaz au fost sistate in anul 2012.  In urma operatiilor de exploatare,  forajele executate in celula 2 , s-au distrus.

In prezent mai sunt existente cele 37 buc. foraje realizate la nivelul anului 2012 in celula 1.

Situatia proiectata a obiectivului de investitii:

Proiectul pentru inchiderea celului 1 si celulei 2 a Depozitului Ecologic Zonal Brasov  va trata urmatoarele capitole:

1. Sistemul de colectare  a gazului de depozit in vederea degazarii;
2. Sistemul de impermeabilizare a suprafetei celulei;
3. Sistemul de colectare a apelor de pe suprafetele acoperite;
4. Sistemul de monitoring al calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitului;
5. Monitorizarea activitatii pe perioada de executie a lucrarilor;
6. Monitorizarea post inchidere;

Durata estimata pentru executia lucrarilor de inchidere a celor doua celule este de  24 de luni.

Descrierea etapelor / fazelor de realizare a executiei lucrarilor precum si a planului de inchidere propus, este prezentata in tabelul urmator:

Nr. crt.	Activitate
		ANUL I												ANUL II
		TRIM. I			TRIM. II			TRIM. III			TRIM. IV			TRIM. I			TRIM. II			TRIM. III			TRIM. IV
		1	2	3	4	5	6	7	8	9	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23
1	Organizare de santier
1.1	Constructii, instalatii si dotari necesare organizarii de santier
2	Amenajare terenului in vederea  inchiderii celulelor 1 si 2 ale DEZ Brasov
2.1	Modelarea grosiera a corpului depozitului celula 1 si 2
2.2	Asternerea pamantului de regularizare/stabilizare
2.3	Impermeabilizarea depozitului inclusiv realizarea straturilor drenante ( inclusiv testari)
2.4	Asternerea pamantului de recultivare
2.5	Asternerea pamantului de vegetal  si inierbari si plantatii
2.6	Executie  berme
2.7	Executie drumuri de acces pe celula 1 si 2
2.8	Executie borne monitorizare tasari
2.9	Executie puturi de monitorizare  biogaz
3	Sistem de colectare al apelor pluviale de pe suprafetele acoperite
3.1	Executie rigole perimetrale berme
3.2	Executie rigole drumuri de acces pe celula 1 si 2
3.3	Executie rigola perimetrala
3.4	Podet DN 600
3.5	Conducta evacuare in emisar
3.6	Gura de varsare in emisar
3.7	Achizitionare si montaj debitmetru ultrasonic masurare apa pluviale
4	Sistem de colectare al gazului de depozit in vederea degazarii
4.1	Finalizarea lucrarilor de executie a puturilor de captare biogaz pe celula 1
4.2	Executie foraje si puturi captare biogaz pe celula 2
4.3	Conducte de legatura intre puturi si statiile de reglare intermediare
4.4	Statiile de reglare intermediare
4.5	Conducte de legatura intre statiile de reglare intermediare si centrala de aspiratie, compresie , tratare si ardere biogaz
4.6	Platforma betonata pentru sustinere centrala de aspiratie, compresie , tratare si ardere biogaz
4.7	Achizitionare si montaj centrala de aspiratie, compresie , tratare si ardere biogaz inclusiv a celor doua unitati de control a gazului
4.8	Executie puturi de monitorizare  biogaz
5	Drum perimetral
5.1	Reprofilarea drumului permietral dupa realizarea lucrarilor de amenajare a celuleor 1 si 2
6	Instalatii electrice
6.1	Retele electrice exterioare de forta
6.2	Priza de pamant

 

1. SISTEMUL DE COLECTARE  A GAZULUI DE DEPOZIT IN VEDEREA DEGAZARII

• Executarea de foraje pe 3 nivele in celula 2
• Realizarea de puturi si acoperisuri pentru toate forajele ( cele esistente pe celula 1 si cele ce se vor realiza pe celula 2 );
• Realizarea sistemului de drenaj biogaz
• Realizarea retelei de captare si a statiilor intermediare de colectare cu reglare a presiunii pentru biogaz;
• Realizarea instalatiei de ardere;

5. Executarea de foraje pe 3 nivele in celulele 1 si 2

Avand in vedere prognoza de biogaz la nivelul anului 2018 și cerințele din OM 757-Normativ??????????:

-prognoza arata un maxim de 1290 mc/h, necesarul de puturi ar fi de 1290/2 = 645 metri de put minim. Pe celula 1 există  37 foraje executate anterior , dintre care 19 la partea superioara cu H=45 m, 10 pe taluz superior cu 25 m si 8 pe taluz inferior cu h=10m adica 855+250+80=1185 m de put. Avand in vedere necesitatea degazarii celulei 2, se propune  ca puturile de pe celula 2 sa fie  amplasate la max. 50 m unul de altul si vor fi in numar de 15 ( 4 pe taluzul inferioar cu adancimea de 10 m, 2 pe taluzul superior cu adancimea de 25 m si 9 la partea superioara cu adancimea de 45 m). Conform celor prezentate , rezulta ca in final pe suprafetele celulei 1 si 2 vor fi realizate 51 buc. foraje, in vederea realizarii puturilor de colectare a biogazului rezultat  din depozit.

Forajele  de pe celula 2 se vor realiza cu diametrul de 80 cm si adancimi variabile, cuprinse intre 10 si 45 m in functie de amplasarea acestora. Baza forajelor va fi cu cel putin  5 m deasupra stratului de drenaj levigat amplasat in celula 2 , pentru a evita riscul penetrarii acestuia.

5. Realizarea de puturi si acoperisuri pentru toate forajele prevazute;

Puturile vor fi pozitionate la o distanta astfel determinata incat raza de influenta sa nu depaseasca 25 m. S-au prevazut 51 buc. puturi de colectare a biogazului (37 buc. existente pe celula 1 si 14 ce vor fi realizate pe celula 2).

Puturile de colectare a biogazului ce se vor realiza pe celula 2 se vor executa astfel:

• in forajele executate confom celor prevazute anterior, se va introduce un filtru din pietris spalat necalcaros cu d = 16 – 32 mm si permeabilitatea k cel putin 1 x 10 ^-3 m/s
• in interiorul filtrului se va instala o conducta din PEHD gauritacu diametrul Dn 250 mm, Pn10 cu rol de drenaj biogaz. La partea superioara a conductei gaurite de drenaj, se va instala o conducta din PEHD negaurita, etansa, ce va avea o adancime minima de fixare de 2 m . Conducta asigură o extracţie uniformă a gazului generat înăuntrul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient din corpul depozitului  şi pentru a putea  conduce gazul colectat în direcţia dorită,  este necesar să se genereze o subpresiune efectivă de 30 hPa la gura puţului pentru gaz.

Pentru forajele de pe existente pe celula 1 si  forajele ce se vor realiza pe celula 2 se vor executa:

• instalarea capului putului, care va fi dotat cu flansa oarba pentru a permite accesul facil in interiorul acestuia.Pe flansa oarba se va monta un robinet de control si monitorizare a temperaturii, presiunii si compozitiei gazului. Capul putului va fi prevazut cu iesire laterala cu diametrul Dn 90 mm, la care se va conecta conducta de captare a biogazului, prin intermediul unui racord flexibil. Debitul fiecarui put se va regla cu ajutorul unei vane Dn 80 de regalaj manuala care poate reduce presiunea biogazului.
• realizarea unui camin de protectie a capului putului din polietilena sau beton cu Dn  = 1,00 m

5. Stratul de drenaj al gazelor

Deasupra stratului de deşeuri din celulele 1 și 2,  nivelat corespunzator,  se va construi un strat de susţinere din pamant excavat, pentru a nivela stratul de deasupra al depozitului de deşeuri şi pentru a pregăti terenul pentru instalarea următoarelor straturi de izolare a suprafeţei. Grosimea stratului de susţinere va fi de minim 50 cm.  Materialul din care se va executa stratul de sustinere,  va fi pamant excavat rezultat din sapatura celulelor si nu va contine particule cu dimensiunea mai mare decat  0,10 m

Deasupra stratului de susţinere, se va aplica un strat de drenaj al gazelor  ce este alcatuit dintr-un este alcatuit dintr-un strat de filtrare, un material de drenaj si miniconducte. Rolul acestuia este de a prelua gazele produse de deseuri si a le directiona catre puturile de captare biogaz. Componentele  sunt îmbinate prin intertesere. Miniconductele sunt din polipropilena  100% si sunt perforate.

Specificatiile tehnice ale geocompozitului de drenaj gaz  sunt prezentate in tabelul urmator:

Caracteristici	Standarde	Referinta	Valoare
Masa	EN 9864	Geotextil	≥ 300 g/mp	Valoare nominala
		Masa totala Geotextil + mini conducte	≥ 343 g/mp
Grosime	EN 9863 -1	Sub 2 kPa	≥ 3,0 mm	Valoare nominala
		Sub 20 kPa	≥ 2,0 mm
Rezistenta la tractiune	EN ISO 10319	Directie longitudinala	≥ 15 kN/m	Valoare nominala
		Directie transversala	≥ 15 kN/m
Alungire la intindere	EN ISO 10319	Directie longitudinala	≤ 100 %	Valoare nominala
		Directie transversala	≤ 100 %
Rezistenta la poansonare piramidala	G 38-019	≥ 1,4 kN		Valoare nominala
Rezistenta la perforare dinamica	EN ISO 13433	≤ 6 mm		Valoare nominala
Rezistenta CBR	EN ISO 12236	≥ 2,5 kN		Valoare nominala
Caracteristici miniconducte	Standarde	Referinta	Valoare
Diametru	EN 61386-1	Diametru exterior	≥ 16 mm	Valoare nominala
Rezistenta la compresiune	EN 61386-1	Intre doua placi rigide	≥ 700 kPa
Conformitate CE	EN 61386-1	Marcajul CE este imprimat la fiecare 1,30 m
Distanta intre miniconducte	1 miniconducta la fiecare metru latime de produs
Caracteristici hidraulice
Caracteristici	Standarde	Referinta	Valoare
Dimensiunea porilor	EN ISO 12956	Strat de filtru	≥ 110 μm	Valoare nominala
Permeabilitate apa	EN ISO 11058	Strat de filtru	≥100 l/s/mp	Valoare nominala
Capacitate de curgere in plan (miniconducte)	EN ISO 12958	Sub 20 kPa Gradient  i=0,1	≥ 0,25 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 0,25 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 0,22 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 0,19 l/s/m
		Sub 20 kPa Gradient  i=0,3	≥ 0,40 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 0,40 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 0,40 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 0,35 l/s/m
		Sub 20 kPa Gradient  i= 1	≥ 0,80 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 0,80 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 0,80 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 0,70 l/s/m

 

5. Realizarea retelei de captare si a statiilor intermediare cu reglare a presiunii pentru biogaz:

Gazul extras din puturi va fi dirijat si transportat catre statile de colectare – reglare presiune biogaz,  printr-o reţea de transport orizontala. Conductele de transport vor fi  din polietilena de inalta densitate cu Dn 90 mm, Pn 10 si vor fi instalate la partea inferioara a stratului de pamant nisipos argilos folosit pentru acoperirea celulelor, la cca. 80 cm adancime, respectiv deasupra sistemului de drenaj ape meteorice. Conductele de transport biogaz se vor monta cu panta de min. 5% fata de statia de statia de reglare-colectare.

In functie de numarul de puţuri ce vor fi executate s-au prevazut 6 buc. staţii intermediare de colectare a biogazului, fiecare statie  avand capaciatea de preluare a 7- 12 puturi de colectare biogaz.

Fiecare statie de reglare este realizata dintr-un tub de polietilena cu Dn 200 mm , PN10, prevazut cu racorduri Dn 90 mm pentru fiecare conducta de transport biogaz de la puturile de colectare. Racordurile sunt prevazute cu piese speciale de legatura si cu vane de reglaj a presiunii biogazului, tip supape cu scaun inclinat. Conducta de colectare este prevazuta cu portiune speciala pentru prelevarea probelor.)

Fiindcă biogazul este saturat de vapori de apă, acesta duce la formarea de condens înăuntrul tubulaturii. La fiecare statie de reglare individuala se vor prevedea rezervoare de condensat, din  polietilena cu capacitatea de min. 1 mc,  pentru colectarea condensatului. Din moment ce cantitatea colectată maximă de biogaz este de 1290 m3/h şi sunt produşi 100ml de condens per metru cub de biogaz, cantitatea maximă de condens se aşteaptă a fi 129  l/h sau aproximativ  3,1  m3/zi.  Acestea se vor vidanja periodic, iar levigatul rezultat se va transporta către rezervoarele de levigat existente si de aici prin intermediul instalatiilor existente catre statia de epurare existenta din incinta depozitului ecologic zonal, după efectuarea in prealabil a analizelor necesare.

5. Realizarea instalatiei de ardere

Conexiunile intre staţiile intermediare de reglare si instalatia de aspiratie si ardere, se vor face prin conducte  perimetrale principale de transport  biogaz din PEHD cu diametrul DN 200 mm, Pn10 mm ce vor fi montate ingropat sub adancimea de inghet.

Conductele principale de transport biogaz  converg catre un punct unic de confluentă, unde este localizata centrala de aspirate si instalatia de ardere, care are rolul de a menţine în depresiune sistemul de captare, astfel încât biogazul să curgă întotdeauna dinspre rampă spre centrală şi nu invers.

Panta conductei perimetrale este de min 0,5 % spre instalatia de aspirare, tratare si ardere a biogazului, unde a fost prevazut un separator de condensat. La fiecare statie de reglare si la facla se ve prevede un camin din PEID . Condensatul va fi colectat prin vidanjare de la fiecare camin si va fi epurat in statia de tratare a levigatului.

Instalatia de ardere controlata va avea capacitatea de  1750 Nm³/h pentru a putea prelua eventuale generari suplimentare de biogaz datorate unor deseuri cu proportie mai mare de material biodegradabil si avand in vedere extinderea progresiva a depozitului cu celulele 4 , 5 si 6,  dar si din cauza ca s-a propus o instalatie care are in componenta mai multe ventilatoare, ea putind functiona in trepte fiind astfel mult mai eficienta energetic. Temperatura de ieşire a gazului trebuie sa fie de cel puţin 1100°C si timpul de staţionare a gazelor de 0,3 sr.

S-a optat pentru realizarea unei instalatii de ardere controlata a biogazului in aceasta faza, deoarece in urma masuratorilor efectuate, privind concentratia de metan existenta in compozitia biogazului  este de cca. 29,26 %, respectiv gaz tare.  Conform normativului tehnic privind depozitarea deseurilor (OM 757/2004) la concentratia rezultatade metan se poate realiza arderea controlata a biogazului.

In cadrul instalatiei de ardere, la intrarea in facla va fi prevazut in biofiltru pentru tratarea biogazului. Materialul filtrant va fi un amestec de talas de lemn (pentru mirosuri) si span metalic (pentru gaze corozive).

Informatiile privind performanta faclei:

2. SISTEMUL DE IMPERMEABILIZARE A SUPRAFETEI CELULEI

Structura straturilor de acoperire corespund cerinţelor clasei de încadrare a depozitului respectiv  Depozit de Deşeuri Nepericuloase „ clasa B" .

Sistemul de impermeabilizare va trebui să îndeplinească următoarele condiții:

- va fi rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit;

- va reţine şi va asigura scurgerea apelor de precipitaţii;

- va forma o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie;

- va prezenta siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni;

- va fi rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate);

- va împiedica înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe);

- va fi circulabil;

- va fi uşor de întreţinut.

Izolaţia de suprafaţă a celulei 1 si 2 va consta din următoarele straturi (de jos în sus):

• Strat de susţinere;

• Strat de drenaj al gazelor (Colectarea gazului de depozit);

• Strat de impermeabilizare sintetic;

• Stratul de drenaj al apei din precipitatii;

• Stratul de recultivare;

5. Stratul de sustinere

Considerente privind nivelarea stratului de deseuri

Avand  in vedere faptul ca in prezent cele doua celule ale depozitului  prezinta declivitati neregulate ale taluzurilor si ale platformelor superioare  este necesar ca, inainte de inceperea asternerii stratului de sustinere, sa fie realizate lucrari de nivelare  a suprafetelor depozitului, astfel incat asternerea straturilor de inchidere sa fie realizata cu pante suficiente pentru ca apele din precipitatii sa ajunga in rigola perimetrala si de aici in paraul Durbav.

În  perioada de exploatare, pe  partea superioara a celor doua celule au fost conturate doua berme intermediare, amplasate astfel:

-prima berma amplasata la cota  573,50 ... 574,50 , respectiv la cca. 7-8  m deasupra terenului natural

-cea de a doua  berma amplasata la cota 579,50...580,50, respectiv la cca. 13- 14 m deasupra terenului natural si la cca. 7 m de prima berma

În perioada de exploatare a fost realizat si un drum de acces catre platforma superioara a celor doua celule, cu o latime variabila cuprinsa intre 5 – 7 m.

Nivelarea stratului de deseuri, se va realiza astfel incat sa se pastraze  pe cat posibil pozitia in plan a celor doua berme si a drumului de acces .

Avand  in vedere  situatia din teren , in ceea ce priveste panta taluzelor existente ( cuprinse intre  1: 1,1  si 1: 4,5), nivelarea depozitului va fi relizata astfel incat panta taluzelor sa fie cel putin 1 : 3, eliminand astfel riscul unor surpari ulterioare ale acestora si asigurand astfel stabilitatea acestuia.

Nivelarea celor doua celule si a taluzelor se va realiza astfel:

• nivelarea platformei superioare a celulei 1 si  2 cu panta longitudinala dinspre  S-E spre N-V si panta transversala de cca. 2,5 % pe directia V - E
• nivelarea taluzurilor sudic,  vestic  si nordic cu panta de  1 : 3   (α=18,4 °).
• nivelarea bermelor existente cu panta longitudinala si panta transversala de  min. 2,5/% spre interiorul depozitului  unde se va pozitiona rigola de la nivelul bermei
• profilarea drumului de acces pe acoperisul celor doua celule cu o latime de min. 5 m. Panta minima a  drumului de acces este de 1,5%
• profilarea drumului perimetral la baza celor doua celule, cu o latime de min.  3 m  pentru circulatie pe un singur sens, cu panta transversala de 2,5%  spre rigola peimetrala amplasata la baza celulelor

Nivelarea se va reliza cu urmatoarele tipuri de utilaje specifice :

• Buldozer;
• Excavator cu cupa de 1,00 +1,5 mc;
• Dumper;
• Autogreder;
• Compactor cilindric „ picior de oaie”

Asternerea stratului de sustinere

Deasupra stratului de deşeuri  nivelat conform specificatiilor anterioare,  se va construi un strat de susţinere din pamant excavat, pentru a nivela stratul de deasupra al depozitului de deşeuri şi pentru a pregăti terenul pentru instalarea următoarelor straturi de izolare a suprafeţei. Grosimea stratului de susţinere va fi de minim 50 cm.

Stratul de susţinere va fi omogen şi va avea rezistenţă la eforturi constante. În partea superioară a stratului, suprafaţa va fi neteda şi nivelată cu pante corespunzatoare de scurgere.

Materialul din care se va executa stratul de sustinere,  va fi pamant excavat rezultat din sapatura celulelor si nu va contine particule cu dimensiunea mai mare decat  0,10 m

Specificaţii tehnice ale stratului de susţinere

Caracteristici	Cerinţă
Grosimea	min. 0,50 m
Modulul de elasticitate	40 MN/m2
Densitatea PROCTOR	>95%
Marimea granulelor materialului	< 0,10 m

 

Operatiunile de depunere, imprastiere si compactare se vor face pe tronsoane distincte, dupa o schema adecvata, conform succesiunii operatiilor:

• depunerea se va face in gramezi, la volumele necesare pentru imprastierea in straturi plane de circa 20cm, nivelarea stratului se va efectua cu buldozerul.
• compactarea se va realiza cu ruloul compresor pana la obtinerea unui grad de compactare minim 95%. In perioadele calde, umiditatea materialului supus compactarii se va corecta prin stropire pentru aducere la umiditatea optima.
• operatia de finisare a taluzelor se va exeecuta prin pereere cu cupa excavatoruli cu brat telescopic
• compactarea taluzurilor reprezintă o operaţie care ridica probleme tehnologice. Aceasta se va executa cu un utilaj specializat, prevăzut cu 2 cilindri compactori.

5. Stratul de drenaj al gazelor

Deasupra stratului de deşeuri din celula 1+ 2 ,  nivelat corespunzator  se va construi un strat de susţinere din pamant excavat, pentru a nivela stratul de deasupra al depozitului de deşeuri şi pentru a pregăti terenul pentru instalarea următoarelor straturi de izolare a suprafeţei. Grosimea stratului de susţinere va fi de minim 50 cm.

Materialul din care se va executa stratul de sustinere,  va fi pamant excavat rezultat din sapatura celulelor si nu va contine particule cu dimensiunea mai mare decat  0,10 m

Deasupra stratului de susţinere, se va aplica un strat de drenaj al gazelor  ce este alcatuit dintr-un este alcatuit dintr-un strat de filtrare, un material de drenaj si miniconducte. Rolul acestuia este de a prelua gazele produse de deseuri si a le directiona catre puturile de captare biogaz.

Componentele  sunt îmbinate prin intertesere. Miniconductele sunt din polipropilena  100% si sunt perforate.

5. Strat de impermeabilizare sintetic

Peste stratul de drenaj al gazelor se aplică stratul de impermeabilizare sintetic. Se va utiliza o impermeabilizare sintetica cu geocompozit bentonitic tip Bentomat

Se folosi un geocompozit bentonitic constand dintr-un strat de bentonita de sodiu aflat intre un geotextil tesut si unul netesut, fixate impreuna pentru a asigura ranforsarea interna. Ranforsarea interna minimizeaza migrarea argilei, permitand astfel geocompozitului bentonitic sa-si pastreze o permeabilitate redusa si o performanta maxima, intr-o varietate larga de conditii de teren. 

Specificatiile tehnice ale geocompozitului bentonitic folosit in vederea impermeabilizarii sunt prezentate in tabelul urmator :

PROPRIETATE MATERIAL		METODA DE INCERCARE	VALORI DE REFERINTA
Geocompozit bentonitic
Flux		ASTM D 5887		≤ 5,0x10-9 (m3/m2)/s		Valoare nominala
Conductivitate hidraulica		ASTM D 5887		≤  2,0x10-11 m/s		Valoare nominala
Masa totala/ unitate de  suprafata		EN 14196		≥ 6,00 kg/m2		Valoare nominala
Masa bentonitei /unitate de suprafata		EN 14196		≥ 5,70 kg/m2		Valoare nominala
Rezistenta la tractiune  Long/Trans		EN ISO 10319		≥ 11/ 11 kN/m		Valoare nominala
Alungire la rupere Long/Trans		EN ISO 10319		≤ 20%		Valoare nominala
Rezistenta la poansonare (CBR)		EN ISO 12236		≥ 2,0 kN		Valoare nominala
Rezistenta la exfoliere(		ASTM D 6496		≥ 400 N/m		Valoare nominala
Grosime		EN ISO 9863-1		≥  8,0 mm		Valoare nominala
Bentonita
Umflare libera	ASTM D 5890				≥  25ml/2g		Valoare nominala
Pierdere prin filtrare	ASTM D 5891				≥  max 18ml		Valoare nominala
Continut montmorillonit	XRD				≤ 80%		Valoare nominala
Geotextile (PP)
Netesut -masa/unit de supraf	EN 9864				≥ 200g/m2		Valoare nominala
Tesut- masa/unit de supraf.	EN 9864				≥ 100g/m2		Valoare nominala

 

Materialul fabricat va fi însoţit de Certificat de calitate si Declaraţie de conformitate.

5. Stratul de drenaj al apei din precipitatii

Stratul de drenaj al apei pluviale va fi realizat pe toata suprafata celor doua celule utilizand un geocompozit de drenaj ape pluviale, alcatuit dintr-un strat de filtrare, un material de drenaj si miniconducte.  Componentele  sunt îmbinate prin intertesere, si o folie din PE de 110 μm. Miniconductele sunt din polipropilena  100%  si sunt perforate la 45 de grade.

Specificatiile tehnice ale geocompozitului de drenaj ape pluviale sunt prezentate in tabelul urmator:

Caracteristici	Standarde	Referinta	Valoare
Masa pe unitatea de suprafata	EN 9864	`Geotextil	≥ 400 g/mp	Valoare nominala
		Masa pe unitatea de suprafata geotextil + tuburi	≥ 462 g/mp
Grosime	EN 9863 -1	Sub 2 kPa	≥4,0 mm	Valoare nominala
		Sub 20 kPa	≥ 3,0 mm
Rezistenta la tractiune	EN ISO 10319	Directie longitudinala	≥ 16 kN/m	Valoare nominala
		Directie transversala	≥ 16 kN/m
Alungire la intindere	EN ISO 10319	Directie longitudinala	≥ 100 %	Valoare nominala
		Directie transversala	≥ 100 %
Rezistenta la poansonare piramidala	G 38-019	≥ 1,8 kN		Valoare nominala
Rezistenta la perforare dinamica	EN ISO 13433	≥ 5 mm		Valoare nominala
Rezistenta CBR	EN ISO 12236	≥ 3,0 kN		Valoare nominala
Caracteristici miniconducte	Standarde	Referinta	Valoare	U.M.
Diametru	EN 61386-1	Diametru exterior	≥ 20 mm	Valoare nominala
Rezistenta la compresiune	EN 61386-1	Intre doua placi rigide	≥ 700 kPa	Valoare nominala
Conformitate CE	EN 61386-1	Marcajul CE este imprimat la fiecare 1,30 m
Distanta intre miniconducte	1 m
Caracteristici hidraulice
Caracteristici	Standarde	Referinta	Valoare	U.M.
Dimensiunea porilor	EN ISO 12956	Strat de filtru	≥ 110 μm	Valoare nominala
Permeabilitate apa	EN ISO 11058	Strat de filtru	≥100 l/s/mp	Valoare nominala
Capacitate de curgere in plan (miniconducte)	EN ISO 12958	Sub 20 kPa Gradient  i=0,1	≥0,25 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 0,25 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 0,25 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 0,25 l/s/m
		Sub 20 kPa Gradient  i=0,3	≥ 0,45 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 0,45 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 0,45 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 0,45 l/s/m
		Sub 20 kPa Gradient  i= 1	≥ 1,00 l/s/m	Valoare nominala
		Sub 100 kPa	≥ 1,00 l/s/m
		Sub 400 kPa	≥ 1,00 l/s/m
		Sub 400 kPa timp de  100 ore	≥ 1,00 l/s/m

5. Stratul de recultivare

Stratul de sol superior va fi uniform şi va avea o pantă minimă de 1 la 30 pentru a împiedica adunarea apei în bălţi la suprafaţă şi pentru a ajuta scurgerea apelor de suprafaţă. Panta maximă va fi  de 1: 3  pe taluzurile amenajate.

Stratul de sol superior va fi suficient de gros pentru:

• A găzdui sisteme de rădăcini;

• A pune la dispoziţie o capacitate de reţinere a apei pentru a atenua umezeala din ploi şi pentru a susţine vegetaţia în perioadele uscate;

• A permite pierderile din eroziuni pe termen lung; şi

• A preveni uscarea şi îngheţarea stratului barieră.

Grosimea combinată a stratului de sol superior şi subsolului va fi de 1 m, din care cei  0,15 m din partea superioară este strat de sol vegetal si 0,85 m va fi un strat de pamant argilos, nisip si pietris, necompactat. Materialul pentru subsol (stratul de reţinere a apei) este format din nisip puţin coeziv şi pietriş. 

 

Specificaţii tehnice pentru stratul de sol superior

Caracteristici	Cerinţă
Grosime	1,00 m: din care 0,15 m din partea superioară este sol vegetal
Restricţii	•Plantarea de tufe doar la 2 ani după plantarea ierbii •Pantă minimă 1:30 •Pantă maximă 1:3

Stratul superior  de sol vegetal va fi inierbat pe intraga suprafata aferenta celor doua celule, cu exceptia drumurilor de exploatare. si a bermelor care vor avea un sistem rutier adecvat.

Plantarea tufelor este permisă doar după 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii de tufe cu rădăcini scurte. Pentru a combate eroziunea stratului de recultivare in zona taluzelor, se va amplasa o plasa pentru protectia taluzurilor impotriva eroziunii de suprafata a solului .

Specificaţii tehnice pentru salteaua antierozionala :

 

TIP ŢESATURĂ	EXTRUDAT
LĂŢIME	1 sau 1,2 m
LUNGIME	25 m
DIMENSIUNE OCHI	10X10 mm
FORMĂ OCHI	HEXAGONAL
DESTINAŢIE	GEORETEA PENTRU PROTECŢIA ȊMPOTRIVA EROZIUNII SOLULUI

5. Sistem de urmarire a tasarilor

In vederea masurarii deformatiilor si tasarilor ce pot aparea in  corpul depozitului amenajat, s-a prevazut montarea pe fiecare latura a depozitului amenajat  cate 3 borne de control.

Bornele se vor monta la marginea exterioara a bermelor, respectiv a platformei superioare ale celor doua cellule, se vor executa din beton armat C25/30 si va avea dimensiuniele fundatiei de 1,00 x 1,00 m cu grosimea de 0,50 si ale stalpisorului ce va fi centrat pe fundatie de  0,40 x 0,40 m. cu inaltimea de 1,00m .  Inaltimea totala rezultata a bornei va fi de 1,50 m. Fundarea se va realiza la cca. 0.80 cm fata de cota terenului amenajat.

3. SISTEMUL DE COLECTARE A APELOR DE PE SUPRAFETELE ACOPERITE

Sistemul de colectare a apei provenite din precipitatii se compune din:

- strat de drenaj deasupra stratului de impermeabilizare – descris anterior

- rigole pe marginea interioarã a bermelor si drumurilor de acces

- rigola perimetrala la baza taluzului inferior

- conducta de evacuare

- punct de evacuare în apa de suprafata – gura de varsare

Rigolele prevazute la nivelul bermelor si a drumurilor de acces  preiau apele meteorice ce se scurg pe suprafata finita a celulelor amenajate ale depozitului (platforme, berme, drumuri de acces, taluzuri ). Rigolele prevazute la nivelul bermelor si drumurilor de acces pe depozit, au forma semicirculara  cu raza R = 40 cm.

Volumele de apa pluviala acumulate in rigolele RB, se vor descarca in rigola perimetrala amplasata la baza depozitului amenajat. Descarcarea se va realiza prin intermediul unor conducte din PEHD corugat Dn 250 mm, amplasate in stratul de recultivare. Au fost prevazute in aceasta etapa 3 puncte de descarcare, amplasate conform planului de situatie colectare ape pluviale anexat. La traversarea drumurilor de acces conductele se vor fi protejate de conducta metalica  Dn 350

La dimensionarea rigolei perirmetrale s-a tinut cont de faptul ca utimul tronson (inainte de intrare in conducta de evacuare ape pluviale in paraul Durbav )  va prelua si debitul de ape pluviale colectat de pe celula 3. Totodata este de mentionat faptul ca conducta de evacuare ape pluviale in paraul Durbav va fi dimensionata astfel incat sa poata prelua debitul de apa colectat de e intreaga suprafata a depozitului zonal de deseuri Brasov, dupa inchiderea acestuia.

 Rigola perimetrală se va executa sub forma unei rigole dalate din beton simplu C16/20 – 10 cm, pe un pat de balast stabilizat. Rigola perimetrala poate fi construita si din materiale geocompozite formate din 2 straturi de geotextile intre care se incapsuleaza prin intertesere un mix de beton in stare uscata, rigola putand fi astfel modelata in functie de sectiunea dorita.

În profil transversal rigola perimetrala are forma trapezoidală, cu baza mica de 55 cm, baza mare de 1,65 m și înalțimea de 80 cm.

Rigola perimetrală este prevăzută cu o hidroizolație de bază din geocompozit bentonitic.

La executia rigolei perimetrale se va da o atentie deosebita asupra straturilor de impermeabilizare ale bazinului celor doua celule (geocompozit, geomembrana si geotextile de protectie), straturi  care vor trebui interceptate si prelungite si incastrate sub rigola perimetrala.

La capatul aval al rigolei perimetrale este prevazuta o camera de cadere prin care se face legatura cu conducta de evacuare in emisar-paraul Durbav. In camera de cadere se va racorda in viitor si tronsonul 1-5 al rigolei perimetrale, ce va colecta apa pluviala de pe partea sudica , estica si nord –estica a celulelor  4, 5 si 6

Conducta de evacuare in emisar este dimensionata la debitul total de apa pluviale ce va fi colectat de pe depozitul ecologic zonal Brasov.  In acest sens a fos prevazuta o conducta din polietilena corugata Dn 1000 mm SN4 (Di = 837 mm), ce se va monta ingropat , pe o lungime de cca. 42 m. Capatul aval al conductei  se va ingloba intr-un  masiv de beton ( gura de varsare in emisar ) si este prevazut o clapeta de sens.. Panta conductei este de 1,00%.

 

Gura de varsare se va realiza din beton armat C20/25 si va consta din:

- Un  perete frontal pe capatul aval al colectorului;

- Un  radier orizontal

- Pereti laterali cu inaltime variabila,cu cota superioară corelată cu taluzul albiei.

Apărarea de mal va consta in profilarea la o suprafată plana a taluzului mal stang si mal drept a paraului Durbav, 5 m amonte si 5 m aval de o parte si de alta a gurii de varsare. Amenajarea consta in executarea unui pereu din dale de beton, turnate pe loc si rostuite cu mortar de ciment de 20 cm grosime. La baza taluzului pereul se sprijină pe un masiv de anrocamete.  Talvegul paraului, in zona de descarcare a gurii de varsare, va proteja cu anrocamente.

4. SISTEMUL DE MONITORING AL CALITATII APELOR SUBTERANE DIN ZONA DE INFLUENTA A DEPOZITULUI

In prezent monitorizarea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a depozitului se face prin cinci  foraje de observaţie  FM1, FM2, FM3 , FM4 si FM9.

Forajele de observatie FM1 si FM2 au fost executate odata cu realizarea celulei 1 de depozitare a deseurilor, iar forajele de observatie FM3, FM4 so FM9 au fost realizate la sfarsitul anului 2016 inainte de inceperea depozitarii in celula 3.

 Forajele de observatie FM1 si FM2 cu adâncimea de 55 m fiecare au fost amplasate in zona nordica a amplasamentului, pe direcţia de scurgere a apelor  subterane.

În vederea monitorizarii apei subterane din zona intregului depozit este necesara executia a inca 7 foraje de monitorizare ,notate FM3....FM9, foraje ce vor fi amplasate amonte si aval pe directia de curgere a apelor subterane. Cele 7 foraje de monitorizare se vor executa etapizat, odata cu extinderea depozitului ecologic Brasov.

In prima faza s-au executat 3 buc foraje monitorizare : FM9 – amonte  - si FM3 si FM4 – aval., in vederea  monitorizarii celulei 3 a depozitului.

            Celelelte foraje de monitorizare , respectiv FM8 – amonte  si FM5,FM6 si FM7 aval se vor executa, conform dispozitiilor din studiul hidrogeologic, odata cu extinderea progresiva a depozitului astfel:

1. forajul de monitorizare FM5 aval – odata cu extinderea celulei 4 de depozitare
2. forajul de monitorizare FM 8 amonte si FM6 aval– odata cu extinderea celulei 5 de depozitare
3. forajul de monitorizare FM7 aval – odata cu extinderea celulei 6 de depozitare

5. MONITORIZAREA ACTIVITATII PE PERIOADA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Activitatea in incinta depozitului ecologic zonal nu va fi perturbata sau intrerupta pe perioada de executie a lucrarilor de inchidere a celulelor 1 si 2. Modul de monitorizare a activiatii depozitului este prezentat in cele ce urmeaza:

            Monitorizarea activitatii se va efectua prin două tipuri de acţiuni:

• supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control;
• automonitoring;

             Automonitoringul este obligaţia societăţii şi are următoarele componente:

• monitoringul emisiilor şi calităţii factorilor de mediu;
• monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces;
• monitoringul post – închidere.

Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Prelevarea probelor şi analizarea acestora se vor realiza numai prin intermediul unor laboratoare acreditate. În buletinele de analiză se vor indica standardele aplicate la prelevarea probelor şi analiza acestora, aparatura utilizată, calibrată conform normelor naţionale. Se va specifica şi procentul de eroare a metodelor folosite. Standardele utilizate, vor fi cele utilizate în U.E. (CEN, ISO) sau naţionale care asigură o calitate echivalentă.

Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute, calibrate conform standardelor naţionale astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările.

• Automonitorizarea tehnologică a depozitului de deşeuri

5. Verificarea permanentă  a stării de funcţionare a tuturor componentelor depozitului, şi anume:

• starea drumurilor de acces şi a drumurilor din incintă;
• starea impermeabilizării depozitului;
• funcţionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deşeuri;
• funcţionarea drenurilor de gaze din masa deşeurilor, a sistemelor de captare, utilizarea lor în condiţii de siguranţă pentru personal şi mediu;
• starea stratului de acoperire în zonele unde nu se face depozitare curentă;
• funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale şi a levigatului;
• gradul de umplere a bazinelor de colectare a apelor uzate menajere şi a levigatului;

5.  Urmărirea gradului de tasare şi stabilităţii depozitului:

• comportarea taluzurilor şi digurilor;
• urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite, apariţia unor tasări diferenţiate şi stabilirea măsurilor de prevenire a lor;
• aplicarea măsurilor de prevenire a pierderii stabilităţii – modul corect de depunere a straturilor de deşeuri.

Se vor controla anual conductele de levigat externe, iar tipul şi dimensiunea deteriorărilor constatate vor fi înregistrate în planurile stării de fapt, ţinându-se seama de următoarele:

• deteriorări mecanice: deformări, fisuri, rupturi, deteriorări ale îmbinărilor;
• depuneri de cruste.

• Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare a depozitului:

Indicatorii şi frecvenţa de urmărire:

Nr. crt.	Natura indicatorilor urmăriţi şi modul de monitorizare/sondare	Frecvenţa
1.	Datele meteorologice	Zilnic
2.	Levigat – 1 punct (bazin de colectare a levigatului). Se vor urmări: volumul levigatului pentru fiecare punct de evacuare din depozit; compoziţia levigatului (pH, CBO5, CCO-Cr, substanţe extractibile, nitraţi, sulfuri şi hidrogen sulfurat, azot amoniacal, sulfaţi, fosfaţi –ca fosfor total, metale grele (Pb, Cr, Ni, Zn, Fe, Cd, Cu), cianuri	Lunar   Trimestrial
3.	Nivelul apei subterane	La fiecare 6 luni
4.	Structura şi compoziţia depozitului	Anual
5.	Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului	Anual

 

Analizele şi determinările necesare pentru controlul calităţii componentelor mediului vor fi realizate de către laboratoare acreditate, pe bază de contract, iar rezultatele vor fi înregistrate pe toată perioada de monitorizare a depozitului.

 

Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată staţie meteorologică.

 

Nr. crt.	Parametri urmăriţi	Frecvenţa de analiză în faza de funcţionare	Frecvenţa de analiză în faza de urmărire postînchidere
1.	Cantitatea de precipitaţii	Zilnic	Zilnic, dar şi ca valori lunare medii
2.	Temperatura minimă, maximă, la ora 1500	Zilnic	Medie lunară
3.	Direcţia şi viteza dominantă a vântului	Zilnic	Nu este necesar
4.	Evaporare (lisimetru sau prin alte metode adecvate)	Zilnic	Zilnic, dar şi ca valori lunare medii
5.	Umiditatea atmosferică, la ora 1500	Zilnic	Medie lunară

           

• Monitorizarea emisiilor în aer

 

Nr.  crt.	Sursa	Parametrul	Timp de mediere	Frecvenţa de monitorizare
1.	Centrala termică/încălzire corp administrativ	Pulberi CO SOx NOx	Medie zilnică	Anual

 

• Monitorizarea emisiilor în apă

 

Categoria apei	Indicatorii de calitate	Frecvenţa de monitorizare
Ape rezultate de la spălare roţi vehicule	Suspensii (mg/l)	Trimestrială
	Reziduu filtrabil la 1050C mg/l
	CBO5 (mg O2/l)
	CCO-Cr (mg O2/l)
	Azot amoniacal (mgN/l)
	Azotaţi N-NO3- (mgN/l)
	Azotiţi N-NO2- (mgN/l)
	Fosfor total (mg/l)
	Sulfuri + H2S (mg/l)
	Substanţe extractibile cu solvenţi organici (mg/l)
	Produse petroliere
	Detergenţi sintetici (mg/l)
	Ph
Apele menajere şi tehnologice epurate	Ph	Trimestrială
	Suspensii (mg/l)
	Reziduu filtrabil la 1050C mg/l
	CBO5 (mg O2/l)
	CCO-Cr (mg O2/l)
	Azot amoniacal (mgN/l)
	Fosfor total (mg/l)
	Sulfuri + H2S (mg/l)
	Substanţe extractibile (mg/l)
	Metale grele (mg/l): Cd Cr total Cu Ni Pb Zn Fier total ionic

 

Indicatorii de calitate nenominalizaţi, prevăzuţi în actele legislative, nu vor depăşi limitele de evacuare impuse de HG nr. 352/2005 – NTPA – 001 şi HG 351/22005, cu modificările şi completările ulterioare.

• Puţuri de observaţie

 

Sursa	Indicatori de calitate	Frecvenţa de monitorizare
5 puţuri de observaţie amonte F1, F2, F3, Fv aval de depozit F9	Ph	Semestrial (2 probe/an) din probe recoltate din puţurile de control
	CCO-Cr
	CBO5
	Amoniu (NH4+)
	Azotaţi (NO3-)
	Azotiţi (NO2-)
	Substanţe extractibile
	Fosfor total (P)	Anual (1 probă/an) din probe recoltate din puţurile de control
	Reziduu fix

 

• Monitorizarea gazului de depozit se va realiza conform tabelului urmator

Puncte de monitorizare	Parametru	Frecventa	Observvatii
Puturi perimetrale in afara corpului depozitului de deseuri	Metan , dioxid de carbon, oxigen , gaze odorizante (H2S, NH3 si NMVOC), presiune , temperatura	lunar	Punctele de monitorizare sunt in prima faza cele noua puturi propuse, urmand ca in viitor, odata cu extinderea depozitului si suplimentarea numarului de puturi , si acestea sa fie monitorizate
Puturi/guri de aerisire pe corpul depozitului de deseuri	Metan , dioxid de carbon, oxigen , gaze odorizante (H2S, NH3 si NMVOC), presiune , temperatura, umiditate gaz, debit gaz	lunar	Masuratorile elocvente se pot face dupa finalizarea inchiderii, acum se stabilesc punctele de masura in pamant pe depozit.
Puturi de colectare si valvele conexe	Compozitia gazului de depozit si debit	lunar	Se poate masura acum dar doar la puturile care functioneaza puternic. Detaliul de cap de put anexat respecta cerinta, are prevazut stut de 1 “ pentru prelevare probe si monitorizare, o masuratoare exacta se poate face dupa inchidere si realizare sistem colectare biogaz. Debitul se poate masura  numai dupa instalarea sistemului de colectare biogaz.
Emisii de suprafata	Metan, gaze odorizante (H2S, NH3 si NMVOC) si debit	lunar	Se face cu analize de aer pe depozit prin contract cu laborator autorizat.
Zonele cu receptori sensibili	Gaze odorizante (H2S, NH3 si NMVOC), pulberi  (PM10 si pulberi sedimentabile) – in functie de disconfortul reclamat	trimestrial, la reclamatie
Parametrii meteo	Volum de precipitatii , temperatura, viteza si directia vantului , presiunea si umiditatea	zilnic	Se va realiza contract cu ANM pentru parametri mentionati. In prezernt parametrii mentionati sunt preluati de reesponsabilul de mediu de pe site-ul ANM – arhva meteo Brasov rp5.ru

 

• Monitorizarea faclei  se va realiza conform tabelului urmator:

Toti parametri care trebuie monitorizati continuu sunt disponibili in SCADA faclei, iar cei cu monitorizare anuala se fac prin prelevare de gaz de la stutul faclei de pe conducta de suprapresiune si analiza in laborator.

 

 

Parametru	Frecventa
Intrarea in facla
Debitul gazului	continuu
Metan,%	continuu
Dioxid de carbon,%	continuu
Oxigen,%	continuu
Compusi de sul-sulf total	anual
Compusi cu clor- clor total	anual
Compusi cu fluor- fluor total	anual
Parametrii de proces
Temperatura de ardere	continuu
Timpul de retentie	anual
Emisii din facla
Monooxidul de carbon	continuu
Oxizi de azot	anual
Dioxid de sulf	anual
COV-exprimat ca TOC	anual
HCI	anual
HF	anual
Alti compusi: metale grele , compusi halogenati, etc	anual
Emisii din facla
Parametrii meteo – volum de precipitatii, temperatura, viteza si directia vantului, presiunea si umiditatea	zilnic

 

Monitorizarea biogazului este o procedură dublă care implică:

-          Cunoaşterea volumului şi compoziţiei biogazului produs

-          Monitorizarea posibilei migrări a biogazului

Primul scop al monitorizării biogazului va fi atins cu ajutorul unui dispozitiv portabil de măsurare a gazelor provenite de la depozitul de deşeuri (analizor de gaze produse de depozitele de deşeuri). Dispozitivul este echipat cu sonde de gaz şi o memorie de date (pentru stocarea şi încărcarea pe un calculator). Măsurătorile vor avea loc la puturile depozitului de deşeuri şi vor include cel puţin: presiune, conţinut de metan, conţinut de dioxid de carbon şi conţinut de oxigen.

Cantitatea de biogaz produsă poate fi înregistrată cu ajutorul flăcării. Alte elemente constitutive ale biogazului pot fi de asemenea monitorizate prin adăugarea de sonde la analizor cum ar fi hidrogen sulfurat (care indică de asemenea mirosuri), hidrogen, nitrat, etc.

Pentru analiza mai detaliată a compuşilor ca hidrocarburile, substanţe organice în afară de metan etc., este necesară eşantionarea şi utilizarea cromatografiei aeriene. 

In tabelul 4.2 din anexa 4 a  HG 349/2005 sunt indicati parametrii care trebuie monitorizati si frecventa de monitorizare dupa cum urmeaza:

	Nr. crt.	Parametrii urmăriți	În faza de funcționare	În faza de urmărire postînchidere3)
	1.	Volum levigat	lunar1), 3)	la 6 luni
	2.	Compoziție levigat2)	trimestrial3)	la 6 luni
	3.	Volumul și compoziția apei de suprafață7)	trimestrial3)	la 6 luni
	4.	Posibile emisii de gaz și presiune atmosferică4) CH4, CO2, H2S, H2 etc.	lunar3), 5)	la 6 luni6)

In ceea ce priveste monitorizarea emisiilor de gaz , aceste se fac in prezent lunar atat in corpul depozitului cat si in afara acestuia conform specificatiilor anterioare

Cel de-al doilea scop cu privire la migrarea gazelor produse de depozitul de deşeuri necesită proceduri specifice care trebuie stabilite pentru evaluarea sa. Necesitatea monitorizării migrării gazelor provine din inflamabilitatea acestora şi din potenţialul lor exploziv. Scopul monitorizării migrării gazelor este de a se asigura faptul că biogazul nu migrează către şi nu se acumulează în structuri din cadrul depozitului sau din afara acestuia, în concentraţii care ar putea fi periculoase pentru oameni sau pentru proprietăţi.

Concentraţia de gaz metan ar trebui să nu depăşească 25% din Limita Inferioară de Explozie (LEL) în structurile depozitului de deşeuri şi 100% din LEL la graniţa proprietăţii. LEL pentru metan este de 5% (metan/aer)

In ceea ce priveste controlul migrarii gazului din depozit, avand in vedere geologia terenului – nisipuri cu pietis cu intercalatii de argila nisipoasa si nisip argilos, precum  si modul de realizare al depozitului ( vezi figura de mai jos) , s-a propus realizarea  unui sistem de monitorizare compus din 9 puţuri de monitorizare a biogazului.

Distanţa dintre puţuri va fi  de 100 m. Avand in vedere adancimea celulelor fiecare puţ  va avea adancimea de  25 m . Fiecare puţ are un diametru de 6” şi conţine un tub din oţel galvanizat prin scufundare la cald, perforat, cu diametrul de 2” si un filtru de pietris margaritar amplasat in jurul tubului perforat 

Din aceste puţuri de monitorizare se iau mostre şi prin utilizarea analizorului de gaz pentru a se asigura faptul că gazele produse de depozitul de deşeuri nu migrează de la marginile bazinului depozitului de deşeuri.

 Odata cu extinderea depozitului de deseuri menajere cu cate inca o celula de depozitare se va extinde si reteaua de monitorizare a biogazului prin executia de puturi de monitorizare, astfel incat sa se respecte distanta de cca. 100 m intre acestea.

În plus, se vor instala doua unităţi de control al gazului pentru inspectarea concentraţiilor de metan inflamabile. Prima unitate va fi echipată cu un detector– transmiţătoar instalat în clădirea administrativă, iar a doua unitate va fi echipată cu două detectoare – transmiţătoare instalate în statia de sortare

Unităţile de control al gazului sunt echipate cu un sistem de alarmă care se va activa, atunci când concentraţia metanului depăşeşte LEL.

În acest fel, se va obţine un nivel înalt de siguranţă pentru activităţile umane din interiorul locaţiei. Rezultatul va fi monitorizarea completă a comportamentului biogazului.

Specificaţii tehnice pentru unitatea de control a gazelor

Unitatea de control a gazelor trebuie să fie echipată cu:

-        Panou de afişaj digital care să arate concentraţia de gaz în atmosferă

-        4 canale independente fiecare conectat la 1 transmiţător 4-20 mA

-        Pragurile de alarmă indicate prin LED

-        Un semnal audio generat automat cu alarmele vizuale

-        Reţea şi software potrivite pentru centralizarea şi vizualizarea tuturor alarmelor

-        Clasă de protecţie IP66

-        Temperatură de funcţionare: de la –10 OC la +60 OC

-        Conformitate: EN 50054 şi EN 50057

-        CEM: EN 50082-2 şi EN 50081-1

Detectoarele-transmiţătoarele de metan trebuie să corespundă următoarelor specificaţii:

Aplicaţie:                                                       măsurătoare CH4 0-100% LEL

Tipul de senzor:                                            electrochimic

Timp de răspuns:                                                      ~ 20 s

Temperatura de funcţionare:                                 -20 °C +50 °C

Umiditate relativă:                                        10% .. 95%

Semnal de ieşire:                                                       4 - 20 mA

Protecţie:                                                     IP 66

Conformitate:                                                              ATEX 1

 

6. MONITORIZAREA POST INCHIDERE

Monitorizarea post inchidere a depozitelor de deşeuri este reglementata prin prevederile HG 349 / 2005 care abroga HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările si completările ulterioare, hotarare ce a transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor si ale anexei 2 din normativul tehnic.

Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea post-inchidere pe o perioada minimum 30 ani. Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derulării programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

Dupa intocmirea proiectului de inchidere, beneficiarul lucrării va solicita autoritatii competente pentru gospodărirea apelor autorizaţia specifica in scopul asigurarii respectării cerinţelor legale in vigoare privind protectia calitatii apelor.

In cazul in care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului de deşeuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta in mod operativ.

Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevăzute de normele legislative in vigoare.

Analizele si determinările necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si controlul factorilor de mediu se realizeaza conform cu cerinţele legale in vigoare, iar rezultatele se inregistreaza/pastreaza pe toata perioada de monitorizare.

Operatorul depozitului de deşeuri este obligat sa raporteze rezultatele activitatii de auto-monitoring catre autoritatea de mediu competenta, la cererea acestuia.

Program de masurare si control pentru realizarea automonitorizarii in faza postinchidere

5. Topografia depozitului:

• structura şi compoziţia depozitului – anual;
• comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului – anual.

5. Capacitatea de funcţionare a sistemului de impermeabilizare a suprafeţei depozitului de deşeuri se controlează regulat.
5.  Deformarea sistemului de etanşare la suprafaţă al depozitului de deşeuri se determină la intervale de un an.
5. La intervale de jumătate de an se execută inspecţii ale depozitului scos din funcţiune. Se urmăresc următoarele:

• starea stratului vegetal;
• starea sistemului de drenaj;
• destinaţia post-închidere.

5. Rezultatele activităţii de monitorizare post-închidere vor fi păstrate în Registrul de funcţionare pe toată durata programului şi după încheierea acestuia, conform prevederilor avizului de închidere a depozitului.
5. Monitorizarea post-închidere se va realiza conform Anexei nr. 4 din H.G. 349/2005 şi cuprinde:

• determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale levigatului;
• determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale gazului de depozit;
• înregistrarea datelor meteorologice pentru stabilirea cantităţii de precipitaţii, a domeniului de temperatură şi a direcţiei dominante a vântului;
• analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din punctele situate amonte, respectiv aval de depozit, pe direcţia de curgere a apelor subterane;
• determinarea concentraţiilor indicatorilor specifici în aerul ambiental din zona de influenţă a depozitului;
• determinarea concentraţiilor specifice de poluanti în sol, în zona de influenţă a depozitului;
• urmărirea topografiei depozitului;
• utilizarea ulterioară a terenului se va face ţinând seama de condiţiile şi restricţiile specifice impuse de existenţa depozitului acoperit, în funcţie de stabilitatea terenului şi a gradului de risc pe care acesta îl poate prezenta pentru mediu şi sănătatea umană.
• suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistreză în registrul de cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale.

Tabel cuprinzând frecventa prelevării probelor si evidenţierea unor parametri in perioada post-inchidere.

Nr. curent	Parametru	Faza post-inchidere
1	Date meteorologice
1.1	Cantitatea de precipitaţii	Zilnic, medie, lunara
1.2	Temperatura (min, max, la ora 15:00)	Medie, lunara
1.3	Direcţia si viteza vântului dominat	Nu este necesar
1.4	Evaporare direct cu lisimetrul sau prin stabilirea umiditatii aerului(la ora 15:00)si determinarea prin calcul a evaporarii dupa Haude	Lunar, medie lunara
1.5	Umiditatea aerului (ora 15:00)	Lunar, medie lunara
2	Date despre emisii
2.1	Cantitatea de levigat	Anual(3)
2.2	Compoziţia levigatului	Anual(3)
2.3	Nivelul levigatului in corpul depozitului	Anual(3)
2.4	Cantitatea de apa colectata de pe suprafeţele acoperite	Anual(3)
2.5	Compoziţia apei colectate de pe suprafeţele acoperite	la 6 luni
2.6	Calitatea apei de suprafaţa	nu este cazul
2.7	Emisii difuze de gaz	anual
2.8	Posibile emisii de gaze si presiunea atmosferica(4)(6)	Anual(3),(5)
3	Date despre apa subterana
3.1	Nivelul apei subterane	la 6 luni(8)
3.2	Compoziţia apei subterane	Anual(9),(10)
4	Date despre corpul depozitului
4.1	Constructia si compoziţia corpului depozitului(l 1)	Nu este necesar
4.2	Tasarea corpului depozitului	Anual

 

Datele determinate din tabelul 1, nr. 2 si 3 se evalueaza lunar si anual, semestrial pentru depozite vechi pe timpul fazei de funcţionare si anual pe timpul fazei postinchidere.

Monitorizarea calitatii apei pluviale se va face in camera de cadere amplasata amonte de gura de varsare in emisar. Se vor masura caracteristicile privind: pH, suspensii, sulfati, cloruri.

In regim normal, apele colectate de pe depoziul ecologic zonal Brasov se evacueaza in pr. Durbav. Inainte de deversare in pr. Durbav, la limita incintei, s-a prevazut un camin (din beton acoperit cu capac metalic) in care va fi montat un debitmetru cu ultrasunete si senzori pentru masurarea debitelor apei evacuate.

In ceea ce priveste instalatia de colectare/tratare levigat mentionam urmatoarele:

• levigatul provenit din depozitul de deseuri este colectat de pe fundul celulelor de depozitare, prin intermediul sistemului de drenaj si a conductelor de drenaj levigat, transportat apoi catre statiile de pompare levigat si pompat prin intermediul conductelor de refulare catre bazinul de omogenizare-aerare al statiei de preepurare. Din instalația de preepurare (bazinul de recepție ape preepurate) levigatul este pompat către stația de epurare cu osmoză inversă. Dupa tratarea acestuia apa epurata este deversata in paraul Durbav, iar concentratul este pompat in depozit.
• toate instalatiile de colectare-tratare levigat sunt existente si sunt realizate odata cu deschiderea celulelor de depozitare.

In urma realizarii proiectului de inchidere a celor doua celule apele pluviale nu se vor mai infiltra in corpul depozitului.

LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Organizarea de şantier, se va desfăşura pe o suprafaţa de aproximativ 1500 m2, situata la intrarea în amplasament pe latura sudica a depozitului

Personalul angajat pentru executarea lucrărilor necesare închiderii depozitului ( D.D.I.N.) este de cca 45 angajaţi / luna.

Dotările necesare :

• 3 containere mobile ( 2,40 x 6,00 m) pentru :
• desfăşurare activităţi administrative
• depozitare materiale / echipamente protecţie
• desfăşurare activităţi igienico-sanitare

Containerele vor fi dotate cu grupuri sanitare / spălător si dus

• platforma pentru intervenţii curente la utilaje;
• 2 pichete complete P.S.I.

Suprafaţa va fi împrejmuita provizoriu cu gard din plasa de sarma;

• Bazin / rezervor vidanjabil apa uzata menajer;

Incinta organizarii de santier se va racorda  racordat la utilităţi ca :

-          Alimentare cu energie electrica;

-          Alimentare cu apa potabila

            Terenurile afectate de organizarea de santier se vor readuce la starea initiala dupa terminarea lucrarilor.

b) cumularea cu alte proiecte – nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale –  nu este cazul;

d) productia de deseuri – in timpul execuţiei lucrărilor rezultă deşeuri menajere în cantităţi mici, eliminate prin societati autorizate.

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort

Factor de mediu: APA

Inchiderea depozitului de deseuri va avea un impact pozitiv asupra condiţiilor hidrologice ale amplasamentului, apa pluviala nemaintrand in contact cu deseurile depozitate.

Vor fi asigurate următoarele măsuri de atenuare a impactului:

Faza de construcţie se vor lua urmatoarele masuri pentru a preveni contaminarea apei:

• amenajarea unui depozit special pentru depozitarea deşeurilor tehnologice;
• amenajarea unui depozit etans pentru materialele ce urmează a fi utilizate pentru construcţii;
• amplasarea de toalete ecologice pentru personalul implicat în lucrările de construcţii;
• staţie de spălare pentru vehiculele care utilizează drumurile publice după părăsirea zonei de construcţie;
• pancarde de avertizare în toate locurile ce par a fi periculoase, atâta timp cât sunt implicate aspectele de mediu şi de sănătate;
• prevenirea răspândirii materialelor (sol, argilă, deşeuri sau materiale de construcţii) în zonele publice sau în alte locuri unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

Faza post executie

Nu este prognozat impact negativ asupra factorului de mediu APA. Se asteapta o imbunatatire a calitatii apei freatice si de suprafata dupa realizarea inchiderii depozitului de deseuri. Prin masurile luate din punct de vedere al impermeabilizarii depozitului si al sistemului de colectare ape pluviale, prezentate anterior, nu este afectata calitatea apelor de suprafata sau subterane.

Factor de mediu: AER

Faza de construcţie

• Lucrările de construcţii implică operaţiuni care reprezintă surse de emisii de praf în aer şi gaze odorizante.

Principalele activităţi care reprezintă surse de emisii a prafului şi gazelor odorizante sunt:

•   lucrările de relocare a deșeurilor pentru respectarea pantei de 1:3;

•   efectuarea altor lucrări de construcţie.

De asemenea există surse de poluare cu emisii specifice motoarelor cu combustie internă, folosite la diferite lucrări pe şantier şi traficul vehiculelor (vehiculele care transportă materialele şi produsele utilizate la lucrările de construcţii).

Impactul asupra zonelor rezidenţiale este nesemnificativ datorita in special perioadei scurte pe care are loc şi distanţei între depozit şi zonele rezidenţiale.

Faza post executie

Impactul este unul pozitiv – nemaiexistand posibilitatea de antrenare a deseurilor usoare de vant, mirosuri neplacute sau degajarea de gaz de depozit in aer.

Factor de mediu: ZGOMOT

Perioada de constructie

În perioada de executie, operaţiile practicate vor genera zgomot şi vibraţii prin utilizarea:

•   echipamentelor  mobile (excavator, buldozer, compactor);

•   prelucrarea materialelor de bază;

•   traficul pentru aprovizionarea cu materiale si transportul pamantului si a relocarii deseurilor

•   echipamentele de lucru ce produc zgomot sunt următoarele: excavatoare, buldozere, incărcătoare si compactoare;       

Prin obligatie contractuală, nivelul de zgomot determinat de folosirea echipamentului necesar lucrărilor de construcţie va fi sub nivelul de zgomot admisibil.

Impactul asupra zonelor rezidenţiale este nesemnificativ datorita in special perioadei scurte pe care are loc şi distanţei între depozit şi zonele rezidenţiale.

Factor de mediu: SOL

Sursele de poluare a solului in perioada de constructie sunt urmatoarele:

Perioada de constructie

In timpul perioadei de constructie, solul poate fi poluat prin deseuri de la ambalaje, ulei folosit de la vehicule si alte piese de schimb ale echipamentelor.

Monitorizarea depozitului are ca scop urmarirea principalilor factori de mediu dupa inchiderea finala a depozitului.

Conform prevederilor legale, proprietarul depozitului va  efectua monitorizarea post-inchidere, pe o perioada de 30 ani. Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile utilizate: nu este cazul.

           2. Localizarea proiectelor: in extravilanul municipiului Sacele;

2.1. utilizarea existenta a terenului: domeniul public (C.U. nr. 394 din 09.08.2017 cu prelungirea valabilitatii pana la data de .......... emis de Primaria Municipiului Sacele);

2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora – nu este cazul;

2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede - nu este cazul;

b) zonele costiere - nu este cazul;

c) zonele montane si cele impadurite – nu este cazul;

d) parcurile si rezervatiile naturale – nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de protectie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc. – nu este cazul;

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si HG nr.930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica – nu este cazul;

     g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja depasite – nu este cazul;

     h) ariile dens populate - nu este cazul.

Titularul proiectului detine Notificarea asistenta de spacialitate nr. 2328/A/04.12.2018 emisa de DSPJ Brasov.

      i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica – nu este cazul.

            3. Caracteristicile impactului potential:

a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectate – nu este cazul;

b) natura transfrontiera a impactului – nu este cazul;

c) marimea si complexitatea impactului – impact redus;

d) probabilitatea impactului – redusa, doar pe perioada executarii lucrarilor de construire/amenajare;

e) durata, frecventa si reversibilitatea impactului – durata scurta.

 

   II. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată sunt următoarele: proiectul propus nu intra sub incidenta OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor natural, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Conditiile de realizare a proiectului:

1. se vor respecta prevederile OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. se vor respecta prevederile cerinţelor HG 349/2005, actualizată, privind depozitarea deseurilor şi OM 757/2004, actualizat, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
3.  Se vor respecta conditiile impuse de Avizul de gospodarire a apelor  nr. 8 din 12.02.2018 emis de ABA Olt, respectiv:

•    Pantele rezultate in urma lucrarilor de inchidere a suprafetelor vor respecta prescriptiile proiectantului in vederea asigurarii stabilitatii taluzurilor depozitului.

•    Beneficiarul este responsabil de intretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul post inchidere a depozitului, care va fi efectuata conform Procedurilor de control si urmarire a depozitelor de deseuri prevazute in HG 349/21.04.2005.

4. deşeurile rezultate la faza de construire vor fi colectate selectiv, cu posibilităţi de eliminare/valorificare cu societăţi autorizate; vor fi evacuate ritmic, fără a bloca căile de acces;
5. se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, actualizata, cu completarile si modificarile ulterioare;
6. se vor respecta prevederile Hotararii nr. 1756 din 06.12.2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;
7. se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului, prin depozitarea pe suprafeţe impermeabile a materialelor şi a deşeurilor rezultate;
8. se va asigura salubrizarea zonei şi menţinerea curaţeniei pe traseul drumurilor de acces, pe toata perioada realizării construcţiilor;
9. se vor lua toate masurile de minimizare a producerii emisiilor de pulberi printr-o organizare judicioasa a santierului (bariere in jurul zonei de activitati cu praf), controlul traficului (oprirea motoarelor tuturor vehiculelor aflate în staţionare, amenajarea traseelor din şantier si umezirea drumurilor, spalarea rotilor la plecarea din santier), utilizarea apei pentru a incorpora praful;
10. se vor lua masuri de acoperire, ingradire, inchidere a stocurilor de materiale de constructie sau deseuri, pentru prevenirea imprastierii cauzata de vant;
11. in conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 15 alin (2) lit a), aveti obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actului de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii acestuia, înainte de realizarea modificării;
12. în cazul unor poluări accidentale proiectantul şi constructorul răspund în solidar;
13. Conform art. 21, alin.(4) din OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare ”răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului activitatii”
14. nu se vor evacua ape uzate neepurate sau insuficient epurate in emisari naturali, canale de desecare, rigole stradale sau freatic atat pe perioada executiei lucrarilor cat si dupa aceasta;
15. se interzice depozitarea si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;
16. la terminarea lucrarilor de investitii se vor dezafecta si reda folosintei initiale terenurile ocupate cu drumurile de acces si platformele de lucru.

Proiectul propus nu necesita parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si nu necesita parcurgerea etapelor procedurii de evaluare adecvata.

La finalizarea investitiei titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor Deciziei etapei de incadrare, conform art. 49, alin. (3) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

       Procesul-verbal de constatare întocmit se anexeaza si face parte integranta din procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrărilor, conform art. 49, alin. (4) din Ord. MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private .

      Prezenta decizie nu se referă la stabilitatea şi rezistenţa lucrărilor propuse.

       Prezenta decizie este valabila pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, in conditiile in care nu intervin modificari ale datelor care au stat la baza emiterii ei.

Conform prevederilor Ordinului MMP 135/2010, titularul de proiect are următoarele obligaţii:

• art. 39, alin. 1, de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, dar înainte de obţinerea aprobării de dezvoltare;
• art. 40, de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord de mediu se sanctioneaza conform prevederilor legale in vigoare.

           Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ciprian BANCILA

 

 

 

                                                                                                        SEF SERVICIU A.A.A.            

                                                                                                                   Daniela BIRĂU                                

 

                                           

INTOCMIT:

Cons. Daniela BIRĂU