DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Proiect

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de SC MANAGER INFO TOUR SRL, cu sediul în București, b-dul Mircea Vodă, nr. 35, sector 3, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin cu nr. 4572 din data de 04.08.2015,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,

            Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 13.01.2016 şi a completărilor ulterioare înregistrate la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin cu nr. 1307 din data de 01.03.2016, că proiectul:

„Demolare clădiri existente CET Energoterm Reșița SA”

propus a fi amplasat pe teritoriul administrativ al municipiului Reșița, b-dul Revoluția din Decembrie, nr. 1, judeţul Caraş–Severin, nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

a) proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. 2, la pct. 13. a) – orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct.22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

b) justificarea în conformitate cu criteriile din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 445/2009:

   1. Caracteristicile proiectului

Proiectul este de interes local şi se referă la demolarea cadrului construit existent pe amplasamentul fostului CET Energoterm Reșița SA aflat în stare avansată de degradare și aducerea terenului din incintă la cota propusă, în scopul realizării ulterior a unei zone comerciale. Punctul final al proiectului se prevede a fi obținerea unui amplasament liber de construcții și instalații, nepoluat, favorabil dezvoltării unor activități viitoare de  comerț și agrement.

Construcțiile existente au fost edificate în diferite etape, și constau în:

• 23 de construcții: clădiri administrative și cu destinație tehnologică;
• gospodăria de păcură;
• echipamente tehnologice;
• rețele utilitare;
• drumuri de incintă și platforme betonate;
• stâlpi din beton, cuve și elevații din beton;
• împrejmuire perimetrală.

   a) mărimea proiectului:

• suprafața totală a terenului este de 31.965 mp, din care: suprafața construită – 9.788, 22 mp, suprafața construită desfășurată – 16.466,22 mp; amenajări exterioare: platforme betonate – 4.055 mp; alei și platforme asfaltate – 810 mp; zona verde – 16.956,52 mp.

Caracteristicile principale ale construcţiilor propuse spre desfiinţare:

Centrala termică

• A.1. Construcţia principală C.E.T. include imobilele: Centrala termică (C1), cu suprafaţa construită clădire de 3037 mp: clădire deteriorată, zidărie spartă, geamuri lipsă, fără instalaţii interioare. Parterul parţial demolat, include zone cu gropi, deşeuri de beton, cărămizi, cantităţi semnificative de vată de sticlă etc.
• A1.2 Magazii pentru materiale electrice, magazie pentru lubrifianţi, alte materiale (C2), cu suprafața construită de 510 mp: clădiri deteriorate, fără dotări interioare. Nu s-a constatat prezenţa de materiale/substanţe depozitate.

Gospodăria de păcură este formată din:

• Rampa de descărcare păcură formată din: linia ferată uzinală; rampa de descărcare - transvazare cu cuvă de beton (dimensiuni 61,0 x 1,0 x 1,2 m) dispusă longitudinal între liniile de garare, cu rol de preluare a scurgerilor accidentale de păcură în timpul executării manevrelor de transvazare;  o cuvă laterală din beton cu rol de colectare a scurgerilor accidentale din rampa de descărcare (scurgerile accidentale de păcură ajungeau din cuva longitudinală în bazinele de retenţie din oţel/beton ale cuvei laterale);

• Rezervor suprateran de păcură (C9) este o construcţie supraterană, cu capacitatea de 1.300 mc, cu structură metalică, batal din beton armat şi care includea instalaţii electrice; suprafața construită este de 121,63 mp.

Rezervorul conţine un strat de păcură, apreciat la înălţimea de cca. 0,5 m, aşa numitul “stoc mort“ de păcură. De la bazinul de 1300 mc, păcura circula prin canale subterane. Lateral de acest rezervor se gaseşte un canal de păcură cu h=1,5 m.

• Rezervor suprateran de păcură (C8) este o construcţie supraterană, cu capacitatea de 5.000 mc, cu structură metalică şi care includea instalaţii electrice; suprafața construită este de 715,61 mp.

În jurul acestuia este construit un batal circular din beton armat, dimensionat astfel încât să poată prelua toată cantitatea de păcură care s-ar fi scurs.

• Rezervor subteran de păcură (C10) este o construcţie subterană pentru depozitarea păcurii,ce include două compartimente cu capacitatea de 2 x 1.200 mc, cu structură din beton armat; suprafața construită este de 1325,15 mp.
• Gospodăria subterană de păcură avea rolul de a asigura prin conducte metalice subterane circulaţia păcurii de la descărcare – transvazare din cisternele CFR din zona rampei de descărcare, către rezervoare și de la acestea către cazanele de producere a aburului. Conductele metalice subterane erau amplasate în canale tehnice construite din beton. În aceste canale tehnice erau amplasate și conductele metalice care asigurau agentul termic pentru preîncălzirea păcurii.
• Separatoare/decantoare (SPP) pentru reţinerea scăpărilor de păcură din sistemul de circulaţie al acesteia: sunt două separatoare/decantoare amplasate între zidul de foc al rezervorului subteran și Casa pompelor (acestea erau prevăzute cu zone de separare şi sistem de racleţi).
• Separatorul/decantor (SPP) pentru reținerea conținutului de produse petroliere antrenate de apele meteorice în canalul pluvial-industrial, este amplasat pe acest canal în avalul circuitelor de păcură (acesta era prevăzut cu compartimente cu pereți semiînecați și spațiu de curățare).
• Casa pompelor de păcură: construcţie cu suprafața de 210 mp, cu pardoseala amplasată la o cotă negativă (-2,0m) față de suprafața terenului, destinată pompelor pentru circulaţia păcurii. Structura construcției este din beton sub formă de cuvă etanșă până la cota +0,5m față de cota terenului, peste care se ridică pereții din zidărie. În prezent toate echipamentele au fost dezafectate, această operațiune având ca efect acoperirea radierului cuvei cu un strat de păcură cu grosimea de circa 30 cm. Nu se observă scurgeri directe de păcură pe sol în zona exterioară acestei construcții.
• Staţia de pompe păcură: construcţie cu o suprafață de 103 mp, cu instalaţiile dezafectate în totalitate. Aceasta includea pompe de transvazare păcură, filtre şi pompe de înaltă presiune. În prezent se mai pot constata postamentele pe care au fost montate pompele.

Turnul de răcire (C3):

• construcţia cu o suprafață construită de 664,14 mp și o  capacitatea de 3 000 mc, are structură din beton armat şi închideri din plăci de beton şi a înglobat instalaţie de apă, iluminat de balizaj şi instalaţii paratrăznet. Conţine plăci de azbociment în volum de 998 mc.

• utilităţi:

• apa potabilă:  asigurată prin racord la reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Reșița.
• ape uzate menajere: evacuare în reţeaua de canalizare a municipiului Reșița.
• energie electrică: asigurată prin racord la reţeaua publică a municipiului Reșița.

   b) cumularea cu alte proiecte: nu este cazul

   c) utilizarea resurselor naturale: nu se utilizează resurse naturale în cadrul acestui proiect;

   d) producţia de deşeuri:

• deseurile generate din lucrările de demolare vor fi stocate temporar, în mod selectiv și predate către societăți autorizate din punct de vedere al mediului pentru activități de colectare/valorificare/eliminare;

   e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

• în perioada de execuţie: vor fi temporare si locale, generate de utilajele de demolare și mijloacele de transport, pe perioada de realizare a proiectului;

   f) riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate: nu este cazul

    2. Localizarea proiectului

    Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil a fi afectată de proiect, avându-se în vedere în special:

    2.1. utilizarea existentă a terenului:

• terenul se află în proprietatea SC MANAGER INFO TOUR SRL, obținut prin cumpărare în anul 2014;
• conform Certificatului de Urbanism nr. 339/31.07.2015 eliberat de Primăria Municipiului Reșița, terenul este amplasat în intravilanul municipiului Reșița, spațiu de producție al SC CET Energoterm Reșița SA; conform prescripții UTR nr. 23a din PUG Municipiul Reșița şi RLU și PUZ aprobat prin HCL nr. 251/30.09.2013 – UTR 1: zonă comerț și agrement;
• SC CET Energoterm Reșița SA având o putere nominală mai mare de 50 MW, a fost încadrată ca instalație mare de ardere (activități de producere a energiei electrice și furnizarea de abur), în prezent activitatea fiind sistată;

    2.2. relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora: nu este cazul

    2.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:

    a) zonele umede: nu este cazul

    b) zonele costiere: nu este cazul

    c) zonele montane şi cele împădurite: nu este cazul

    d) parcurile şi rezervaţiile naturale: nu este cazul

    e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate etc.: nu este cazul

     f) zonele de protecţie specială, mai ales cele desemnate prin <LLNK 12007    57180 301   0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin <LLNK 12000     5 10 201   0 16>Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor <LLNK 11996   107 10 201   0 25>Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi <LLNK 12005   930 20 301   0 33>Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea <LLNK 12005     0110 3C1   0 17>Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

• amplasamentul nu este este situat în arie naturală protejată.

    g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite: nu este cazul

   h) ariile dens populate: nu este cazul

   i) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică: nu este cazul.

    3. Caracteristicile impactului potenţial

Se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:

1. extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate:

• impact local, limitat la amplasamentul proiectului (numai în zone în care vor fi executate lucrări de demolare și activități de transport), generat de tehnologia de demolare, de utilajele și mijloacele de transport de capacitate mare pe perioada execuției proiectului, fără afectarea populaţiei;

b) natura transfrontieră a impactului: nu este cazul

 c) mărimea şi complexitatea impactului:

• impact mediu de scurtă durată al poluarii cu praf si zgomot pe perioada execuției lucrărilor de demolare mecanică/dezafectare;

 d) probabilitatea impactului:

• impact redus, numai pe perioada execuției lucrărilor de demolare;

 e) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului:

• în timpul derulării proiectului: impact temporar, de scurtă durată, reversibil odată cu terminarea lucrărilor;
• impact pozitiv după finalizare.

II. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată sunt următoarele:    

• proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011.

Condiţiile de realizare a proiectului:

Clădirile ce urmează a fi demolate/dezafectate au un grad mare de uzură fizică și morală, o parte din instalații sunt dezafectate, rezervoarele golite și debranșate de la utilități.

Proiectul prevede dezafectarea tuturor instalațiilor și construcțiilor de pe amplasament.

Demolarea va parcuge următoarele etape:

• Etapa de organizare de santier – cuprinde poziționarea utilajelor, stabilirea traseelor de evacuare, amplasarea baracamentelor.
• Etapa de demolare a construcțiilor aferente rămase pe locație și eliberarea amplasamentului de deșeurile și reziduurile rezultate.
• Etapa de închidere - readucerea terenului la starea corespunzătoare din punct de vedere morfologic și a calității solului, care să permită reutilizarea acestuia în condiții de siguranță pentru mediu.

Titularul are obligația de a urmări modul de respectare a legislației de mediu în vigoare pe toata perioada de execuție a lucrărilor și să ia toate măsurile cu caracter preventiv în scopul evitării poluării factorilor de mediu; în cazul producerii unor evenimente accidentale, va lua toate măsurile de limitare și eliminare a efectelor negative asupra mediului.

Condiții impuse pentru organizarea de santier:

• organizarea de șantier se va amenaja în incinta amplasamentului și va funcționa pe toată durata execuției lucrărilor; executantul lucrărilor de demolare/construcție va semnaliza corespunzător incinta santierului; va amplasa inscripționări din care să reiasă denumirea lucrării și a executantului acesteia;
• accesul în zona amplasamentului se realizează dinspre podul peste râul Bârzava care face legătura cu DN 58;
• sediul organizării de șantier este format din baracamente pentru personal și pentru sculele ușoare; se va amenaja o baracă pentru muncitori și se va instala un grup sanitar ecologic care se va vidanja periodic;
• se va amenaja: platformă betonată pentru parcarea utilajelor și mijloacelor de transport; platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor nepericuloase rezultate din demolări; platformă și spațiu acoperit pentru manipularea și stocarea temporară a deșeurilor care conțin azbest; platformă pentru amplasarea conteinerelor în care se vor colecta deșeurile periculoase: membrane bituminoase, vată de sticlă, soluri/betoane contaminate, deșeu de păcură întărită și de păcură în stare semilichidă/lichidă; platformă pentru amplasarea instalației de concasare a deșeurilor inerte și de depozitare a acestora până la utilizarea lor pentru umpluturi; conteinere pentru colectarea deșeurilor menajere solide, rezultate de la personalul executant;
• utilități: energie electrică pentru iluminatul amplasamentului, pentru climatizarea spațiilor organizării de șantier și pentru funcționarea echipamentelor acționate electric care vor fi utilizate pe șantier; alimentare cu apă pentru uz igienico-sanitar; surse de încălzire locală a fronturilor de lucru (sobe pe combustibil solid); canalizare, sub formă de toalete ecologice și bazine vidanjabile pentru colectarea apelor uzate menajere;
• se va prevedea siguranța în șantier: delimitarea șantierului prin benzi avertizoare, panouri avertizoare, indicatoare de circulație, pichet de incendiu, punct de prim ajutor în șantier, mijloace de intervenție în caz de poluări accidentale, iluminatul perimetrului și paza amplasamentului.

Anterior începerii lucrărilor din proiect, executantul va prezenta la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin Planul detaliat privind Organizarea de șantier.

Condiții impuse pentru etapa de demolare a obiectivelor/clădirilor de pe amplasament

Pe amplasament au fost identificate 3 zone distincte,  respectiv:

• A – zona obiectivelor/clădirilor care nu conțin substanțe poluante, canale industrial – pluviale nepoluate, căi de acces betonate/asfaltate nepoluate;
• B – zona obiectivelor care conțin azbest;
• C – zona obiectivelor care conțin păcură.

Ca principiu, lucrările de demolare de pe cele 3 zone se vor desfășura în mod distinct, având aceleași obiective generale, dar obiective specifice diferite.

Varianta optimă de etapizare a lucrărilor de demolare este următoarea:

• demolarea construcțiilor din zona A, mai puțin a căilor de acces betonate și asfaltate care fac legătura cu zonele B și C și a magaziilor unde se vor depozita temporar deșeurile de azbest și cele de produse petroliere;
• demolarea construcției din zona B:
  • extragerea plăcilor de azbociment din structura turnului de răcire C3;
  • ambalarea, depozitarea temporară a azbestului în magaziile C26 și C28 și eliminarea sa de pe amplasament;
  • demolarea construcției turnului de răcire C3;
• demolarea construcțiilor din zona C:
  • golirea reziduurilor de păcură din rezervoare, cuve, cămine, canale, separatoare de produse petroliere, Casa pompelor;
  • curățarea prin degresare a suprafețelor contaminate a incintelor golite;
  • demolarea construcțiilor curățate;
  • curățarea solului contaminat cu produse petroliere – excavarea solului contaminat, până la interfața cu solul necontaminat;
  • recoltarea de probe de sol din zona în care a fost îndepărtat solul cu conținut de poluanți; analiza de laborator a probelor respective pentru indicatorul THP, metale grele (Zn, Pb); realizarea Studiului final privind calitatea solului de pe amplasamentul CET Energoterm Reșița SA., rezultat în urma realizării proiectului și interpretarea rezultatelor în conformitate cu prevederile Ordinului 756/97;
• umplerea cu materialul pregătit prin concasare și cu sol curat a cavităților rezultate în uma lucrărilor de demolare.

Lucrări de remediere si reabilitare a terenului – pentru amplasamentului analizat, datorită faptului că amploarea polării, precum și suprafețele afectate sunt reduse, se va aplica metoda de remediere ex-situ.

Lucrările de intervenție pentru eliminarea solului poluat cu păcură sunt:

• Încheierea de contracte cu agenţi economici autorizaţi să preia solul poluat cu păcură,
• Decopertarea solului poluat până Ia adâncimea Ia care se găsește sol curat
• Predarea către firme specializate a solului decopertat în vederea eliminării.
• Evaluarea prin analize de laborator a calității solului la cotele finale de depoluare – analize pentru determinarea conţinutului de THP.
• Umplerea cavităților rezultate din demolarea instalaţiilor şi rezervoarelor, depoluate conform acțiunilor de mai sus, cu materiale inerte din demolări concasate și cu pământ nepoluat.

Pe amplasament au fost identificate reziduuri de păcură într-o serie de incinte betonate.

Lucrările de intervenţie propuse pentru eliminarea deșeurilor de păcură și a suprafețelor betonate poluate cu păcură sunt:

• iniţierea de contracte cu firme specializate privind golirea păcurii, şi a tuturor operaţiilor de depoluare a suprafeţelor de beton afectate de contactul cu aceasta din toate construcţiile care o conţin;
• golirea conținutului de păcură din incintele cu acest conținut, identificate pe amplasament;
• curăţarea mecanică a tuturor instalaţiilor şi rezervoarelor, în vederea demolării;
• demolarea instalaţiilor şi a rezervoarelor;
• transportul deșeului de păcură pentru eliminare/valorificare de către o firmă autorizată;
• transportul în vederea decontaminării și eliminării deșeurilor de beton rezultate din aceste structuri către o firmă autorizată în acest scop.

Pentru preîntâmpinarea unei situații mai defavorabile privind poluarea constatată pe amplasament, este necesar ca în etapa lucrărilor de demolare a construcțiilor, preconizată, să fie luate toate măsurile preventive necesare, iar în cazul unor evenimente nedorite, să existe capacitatea necesară de intervenție pentru îndepărtarea urmărilor. Prin situații mai defavorabile definim riscul ca aria în care este prezentă acum poluarea să se extindă, sau nivelul concentrațiilor de poluant să crească.

Protecția calității apelor

În vederea prevenirii poluării apelor de suprafață și subterane, pe perioada realizării investițiilor vor fi luate următoarelele măsuri:

• amenajarea corespunzătoare a platformelor de depozitare temporară a deşeurilor pentru a preveni antrenarea în apa meteorică a conținutului depozitat;
• decontaminarea suprafețelor interioare ale clădirilor tehnologice, anterior începerii lucrărilor de demolare a acoperișului;
• este obligatorie evacuarea reziduurilor/slamurilor rezultate din curățarea/ decontaminarea gospodăriei de păcură înainte de demolarea/demontarea acestora; evacuarea de pe amplasament și eliminarea finală a acestor reziduuri se va face de către firme autorizate.

Protecția aerului

Pentru asigurarea prevenirii poluării aerului, pe perioada realizării proiectului vor fi luate următoarele măsuri:

• demolarea obiectelor de pe amplasament se va realiza cu utilaje si echipamente corespunzătoare;
• obiectele demolate vor fi depozitate în spații special amenajate;
• minimizarea suprafeţelor afectate de excavare sau de depozitarea materialelor;
• limitarea înălţimii grămezilor de deșeuri din demolări depozitate temporar;
• limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic;
• pe perioada realizării lucrărilor se va asigura revizia tehnică a utilajelor și autovehiculelor; la realizarea lucrărilor vor fi utilizate utilaje și autovehicule care asigură respectarea legislației în vigoare privind emisiile de noxe;
• asigurarea curățeniei căilor de acces din organizarea de santier;
• reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor și mijloacelor de transport auto;
• detectarea rapidă a eventualelor defecțiuni sau poluări atmosferice și intervenția promptă în repararea acestora.

Protecția împotriva zgomotului

Receptorii de zgomot cei mai sensibili sunt reprezentaţi de locuinţele din cartierul Lunca Pomostului, situate la peste 100 de metri de zonele de lucru din incinta şantierului.

În vederea sigurării protecției împotriva zgomotului pe perioada executării lucrărilor vor fi luate următoarele măsuri:

• programul de lucru al operatorului se va stabili astfel încat impactul poluării sonore asupra asezărilor umane datorat activității de transport deșeuri/material umplutură sa fie minim;
• în timpul desfăsurării activității proiectate, nivelul de zgomot echivalent măsurat în condiții legale, se va încadra în valorile limită legale cuprinse în Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei (să nu depășească 55 dB(A)/ziua și 45 dB(A)/noaptea);
• echipamentele mecanice vor respecta standardele referitoare la emisiile de zgomot în mediu conform H.G. 1756/2006 privind emisiile de zgomot în mediu produse de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor;
• se va face planificarea activităților generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora;

Protecția solului și subsolului

În vederea asigurării prevenirii poluării solului și subsolului pe perioada executării lucrărilor vor fi luate următoarele măsuri:

• minimizarea suprafețelor afectate de excavare sau de depozitare a materialelor;
• stocarea şi evacuarea deșeurilor progresiv, pe durata lucrărilor;
• folosirea spaţiilor special amenajate pentru depozitarea materialelor şi a deşeurilor;
• limitarea înălţimii depozitelor de materiale și deșeuri;
• întreținerea utilajelor se va face în locuri special amenajate, în afara șantierului (platforme de ciment cu decantori care să reţina pierderile);
• monitorizarea echipamentelor şi utilajelor prin verificarea stării lor tehnice;
• schimbarea uleiului utilajelor/echipamentelor se va face în unități autorizate;
• supravegherea şi întreţinerea utilajelor şi echipamentelor pentru înlăturarea rapidă a defecţiunilor apărute;
• respectarea regulamentului de prevenire a scurgerilor accidentale;
• prezența pe șantier a unui stoc de materiale de intervenție: lăzi cu nisip, rumeguș, materiale tip “Spillsorb”, K-sorb, etc.
• alimentarea cu carburanţi a utilajelor în stații de distribuţie sau în locuri special amenajate;
• limitarea activității în perioadele cu vânt puternic;
• reabilitarea terenului folosit după terminarea lucrărilor.

Modul de gospodărire a deșeurilor

• deșeurile rezultate, indiferent de natura lor, se vor gestiona în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform căreia există obligația repectării ierarhiei deșeurilor privind gestionarea acestora, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului, după cum urmează: prevenire; pregătirea pentru reutilizare, reciclarea și alte operațiuni de valorificare;
• deșeurile metalice rezultate ca urmare a dezafectărilor vor fi depozitate corespunzător, într-un loc special amenajat, în vederea valorificării;
• betonul armat, rezultat ca urmare a demolărilor fundațiilor, platformelor, rezervoarelor, drumurilor etc., va fi depozitat într-un spațiu special destinat acestui tip de deșeu și valorificat;
• deșeurile din beton vor fi colectate separat (contaminate/necontaminate) în vederea transportării la punctele de colectare sau reciclare/valorificare;
• solul poluat se va transporta cu operatori autorizați;
• deșeurile rezultate din activitatea de demolare/dezafectare se vor colecta selectiv pe categorii prin grija executantului lucrării, la locul de producere, și se vor valorifica prin societăți autorizate în colectarea/ valorificarea/ eliminarea acestora;
• este interzisă abandonarea deșeurilor sau depozitarea lor în locuri neautorizate; pe durata transportului, deșeurile vor fi însoțite de documente din care să rezulte deținătorul, destinatarul, tipul deșeurilor, locul de încărcare, locul de destinație, cantitatea.

Eliminarea deșeurilor de azbest

Pentru colectarea în vederea eliminării a deşeurilor de azbest de pe amplasamentul CET Reşiţa se va întocmi și respecta Planul privind gestionarea deşeurilor de azbest, care include următoarele etape:

• se va crea o împrejmuire a bazei turnului de răcire, care va fi menținută pe toată durata operațiilor de extragere, ambalare și livrare a plăcilor de azbociment;
• în spațiul de lucru, la partea inferioară a turnuli de răcire se va aplica o folie rezistentă de plastic cu rol de protecţie, pentru a evita căderea/împrăștierea materialelor care conţin azbest, folie care va fi eliminată ca deşeu la terminarea lucrărilor;
• se va amenaja un spațiu închis (magazia C26 sau C28) pentru ambalare și depozitare temporară a plăcilor de azbociment, până la preluarea și transportul de pe amplasament;
• plăcile de azbociment se vor demonta manual, din locul de montaj și vor fi transportate printr-o singură operațiune la locul de înfoliere;
• se va asigura ambalarea materialului în saci şi/sau recipiente de polietilenă şi stocarea succesivă în conteinere “Big Bags”, care vor fi etichetate conform legislaţiei în vigoare, înainte de fi predate societăţii autorizate contractate;
• se va organiza transportul conteinerelor cu plăci de azbociment până la epuizarea stocului, prin contractarea unei societăți abilitate să efectueze transportul materialelor care conţin azbest și să efectueze intervenţii asupra structurilor care conţin azbest;
• se va realiza o evaluare a spațiului de lucru privind calitatea execuției lucrărilor de manipulare și îndepărtare a deșeurilor de azbest;
• se vor întocmi documentele privind evidența cantităților și privind transportul deșeurilor de azbest la locul de eliminare.

Anterior începerii demolării turnului de răcire C3, executantul lucrărilor va prezenta la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin Planul detaliat privind gestionarea deşeurilor de azbest care vor rezulta, realizat în conformitate cu prevederile Ghidului privind gestionarea deşeurilor de azbest, realizat în cadrul ANPM.

Eliminarea deșeurilor și a zonelor contaminate cu păcură

În cadrul amplasamentului CET Reșița deșeuri de păcură, de beton contaminat cu păcură au fost identificate la rampa de descărcare, în cele două rezervoare supraterane și în rezervorul subteran, în separatoarele de produse petroliere, în bazinele de retenție a păcurii, în căminele și canalele subterane de distribuție a păcurii, în rețeaua de canalizare ape industrial-pluviale impurificate (în separatorul de produse petroliere din zona turnului de răcire C3). În aceste zone există sol poluat cu produse petroliere.

Pentru eliminarea deșeurilor de păcură și a și a materialelor poluate, se vor realiza următoarele operațiuni:

Eliminarea deșeurilor de păcură:

• golirea conținutului de păcură din incintele cu acest conținut, identificate pe amplasament;
• curăţarea mecanică a tuturor instalaţiilor şi rezervoarelor, în vederea demolării;
• demolarea instalaţiilor şi rezervoarelor;
• transportul deșeului de păcură pentru eliminare/valorificare de către o firmă autorizată;
• transportul în vederea decontaminării și eliminării deșeurilor de beton rezultate din aceste structuri.

Zone poluate cu păcură - pentru depoluarea zonelor contaminate cu deșeuri de păcură, se vor realiza următoarele operațiuni:

• evaluarea suprafețelor de sol poluate cu produse petroliere, inclusiv a solului din cavitățile rezultate din demolarea instalaţiilor şi rezervoarelor cu conținut de produse petroliere;
• decopertarea solului poluat până la adâncimea la care se găsește sol curat;
• predarea către firme specializate a solului poluat în vederea eliminării; eliminarea cu firme autorizate a solului contaminat;
• umplerea cavităților rezultate din demolarea instalaţiilor şi rezervoarelor, depoluate conform acțiunilor de mai sus, cu materiale inerte din demolări concasate și cu pământ nepoluat;
• evaluarea prin analize de laborator a calității solului pe probe prelevate la în secțiunile de lucru și la cotele finale ale lucrărilor.

Lucrări de refacere a amplasamentulu

• după finalizarea lucrărilor de demolare a construcțiilor, evacuarea deșeurilor și curățarea zonelor poluate, se va aduce terenul la o stare care să permită reutilizarea acestuia;
• pe perioada executării lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru evitarea poluărilor accidentale, iar în cazul unor astfel de incidente, se va acționa imediat pentru a controla, izola, elimina poluarea, cu notificarea Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin și Garda Națională de Mediu -  Comisariatul Județean Caraș-Severin.

Monitorizare și raportare

Se va realiza:

• Monitorizarea apelor subterane din puţurile de monitorizare existente pe amplasament, conform prevederilor avizului de gospodărire a apelor emis.
• Raportare lunară a monitorizării gestiunii deșeurilor – cantităților de deșeuri generate pe amplasament și predate la operatori autorizați, conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind gestiunea deșeurilor și a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare.

Lucrările de depoluare a zonelor de pe amplasament afectate se vor considera finalizate la punerea în evidență a încadrării calității factorilor de mediu în prevederile OM 756/1997 și notificarea Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

Dispoziții finale

1. Realizarea investiţiei cu respectarea prevederilor documentaţiei depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş– Severin, documentaţie care a stat la baza emiterii prezentei decizii.
2. Realizarea investiţiei cu respectarea prevederilor Certificatului de urbanism nr. 339/31.07.2015 eliberat de Primăria Municipiului Reșița, judeţul Caraş–Severin.
3. Realizarea investiției cu respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor nr. ABAB-22/29.02.2016 emis de Administrația Bazinală de Apă Banat.
4. Respectarea prevederilor înscrise în actele de reglementare şi a condiţiilor impuse de toate avizele prealabile emise pentru aprobarea investiţiei.
5. Executarea lucrărilor cu respectarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor înscrise în actele de reglementare şi a condiţiilor impuse de toate avizele prealabile emise pentru aprobarea investiţiei.
6. Executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor şi altor zone protejate adiacente prin generare de zgomot, vibraţii, praf, etc.
7. Executarea lucrărilor fără ocuparea altor suprafeţe de teren pentru depozitare de materiale şi/sau organizare de şantier; în cazul în care, pentru organizare de şantier, depozitare de materiale de construcţii, etc. sunt necesare suprafeţe de teren în afara perimetrului proiectului, ocuparea acestora se va face în condiţii legale.
8. Respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
9. Decaparea şi depozitarea solului fertil separat de depozitarea materialului excedentar provenit din săpături, în vederea utilizării ulterioare pentru refacerea stratului vegetal respectiv sistematizarea pe verticală. 
10. Fără evacuare de deşeuri şi/sau ape uzate în mediu în timpul execuţiei lucrărilor şi/sau după terminare, în timpul funcţionării obiectivului.
11. Monitorizarea lucrărilor de execuţie pentru prevenirea poluării factorilor de mediu.
12. În conformitate cu prevederile art. 49, alin. (3) al Ordinului comun MMP/MAI/MADR/MDRT nr. 135/76/84/1284/2010, la finalizarea investiţiei titularul va solicita Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin efectuarea unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor prezentei decizii a etapei de încadrare.

Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului, în condiţiile în care nu intervin modificări ale datelor care au stat la baza emiterii acestuia.

Titularul proiectului are obligaţia de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului , respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin, despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare. Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin va aplica în mod corespunzător, în această situaţie prevederile art. 22 alin. (3) din Hotărârea Guvernului României nr. 445/2009.

Prezentul act nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora, conform prevederilor OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor prezentei decizii a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin atrage după sine suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz, conform prevederilor legale.

Proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și evaluarea adecvată.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Întocmit: ing. Narcisa PÎNZARIU 

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Proiect

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de SC TRANSAVIA SA, cu sediul în comuna Galda de Jos, sat Oiejdea, Şoseaua Alba Iulia – Cluj Napoca, km 11, judeţul Alba, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin cu nr. 7473 din 16.11.2016,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,

         Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 22.12.2016, că proiectul:

„Construire spălătorie auto (parc auto propriu)”

propus a fi în localitatea Bocșa, strada Binișului, nr. 10, judeţul Caraş–Severin, nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

a) proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. 2, la pct. 13. litera a) – orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct.22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

b) justificarea în conformitate cu criteriile din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 445/2009:

   1. Caracteristicile proiectului

   a) mărimea proiectului:

• proiectul este de interes local şi se referă construirea unei spălătorii auto pentru parcul auto propriu, pe amplasamentul Abatorului TRANSAVIA SA;
• suprafața totală a terenului este de 14.600 mp, în intravilanul localității Bocșa, și prevede următoarea echipare edilitară: arie construită spălătorie auto – 149,68 mp, suprafață construcție abator – 2.462 mp, arie suprafață alei pietonale, spații de trecere și curte betonată – 11.018 mp; zone verzi – 970 mp.
• spălătoria auto prevede:
  • clădire cu o singură încăpere cu o suprafață utilă de 131,43 mp, prevăzută cu spălător mobil de mare presiune, racordat la rețeaua de alimentare cu apă și curent electric a clădirii;
  • separator de grăsimi cu debit de 3 l/sec, V=1000 l;
  • apa e colectată prin rigola interioară și dirijată în separator și apoi în stația de epurare.
• utilităţi:

• apa potabilă și apa folosită pentru desfășurarea activității: asigurată din rețeaua de alimentare cu apă a localității Bocșa; rețeaua de aducțiune a apei are lungimea de cca 700 m; în caz de avarie, ca sursă alternativă de utilizează gospodăria de apă aferentă Fermei de creștere a puilor de carne nr. 15 Bocșa, reglementată prin Autorizația de gospodărire a apelor nr. 534/18.12.2015, emisă de ABA Banat (2 foraje, F₁=88 m, F₂=83 m).
• apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, abator și spălătorie auto vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare menajeră cu lungimea de cca 360 m și evacuate în stația de epurare;
• apele pluviale vor fi colectate prin sistem de jgheaburi și burlane și împreună cu apele de pe drumuri și platforme betonate vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi și evacuate în valea naturală din vecinătatea amplasamentului;
• energie electrică: asigurată prin racord la reţeaua publică de alimentare a localităţii Bocșa.

   b) cumularea cu alte proiecte: nu este cazul

   c) utilizarea resurselor naturale: nu este cazul

   d) producţia de deşeuri:

• la faza de construire: deşeuri din construcţii depozitate şi gospodărite/ reutilizate/evacuate conform legislaţiei în vigoare, de către firme autorizate; se vor colecta selectiv, se vor stoca temporar pe o platforma betonată (deșeurile nepericuloase);
• la funcţionare: deșeuri menajere şi asimilabile, colectate pe categorii şi predate la firme autorizate şi la serviciul de salubritate care deserveşte localitatea;  deșeuri tehnologice (nămol de la separatorul de hidrocarburi).

   e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

• în perioada de execuţie: noxe  din gaze de eşapament, pulberi în suspensie, praf, zgomot, provenite de la utilaje, mijloace de transport; vor fi temporare si locale, generate de utilaje și mijloacele de transport, pe perioada de realizare a proiectului;
• în timpul exploatării: noxe din gazele de eșapament ale autovehiculelor, zgomot din trafic (redus);

   f) riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate: nu este cazul

    2. Localizarea proiectului

    Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil a fi afectată de proiect, avându-se în vedere în special:

    2.1. utilizarea existentă a terenului:

• conform Certificatului de Urbanism nr. 28/15.04.2016 eliberat de Primăria Orașului Bocșa, terenul este amplasat în intravilanul localității, având folosința actuală de stație de epurare și incinerator; destinația stabilită, conform prevederilor PUG Bocșa și RLU, este de zonă industrială.

    2.2. relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora: nu este cazul

    2.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:

    a) zonele umede: nu este cazul

    b) zonele costiere: nu este cazul

    c) zonele montane şi cele împădurite: nu este cazul

    d) parcurile şi rezervaţiile naturale: nu este cazul

    e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate etc.: nu este cazul

     f) zonele de protecţie specială, mai ales cele desemnate prin <LLNK 12007    57180 301   0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele prevăzute prin <LLNK 12000     5 10 201   0 16>Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor <LLNK 11996   107 10 201   0 25>Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi <LLNK 12005   930 20 301   0 33>Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea <LLNK 12005     0110 3C1   0 17>Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

• amplasamentul nu este este situat în arie naturală protejată.

    g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite: nu este cazul

   h) ariile dens populate: nu este cazul

   i) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică: nu este cazul.

    3. Caracteristicile impactului potenţial

Se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:

1. extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate:

• impact local, nesemnificativ, limitat la amplasamentul proiectului, fără afectarea populaţiei;

 b) natura transfrontieră a impactului: nu este cazul

 c) mărimea şi complexitatea impactului:

• impact redus, de mică complexitate, în timpul execuţiei construcţiei;

 d) probabilitatea impactului:

• minimă, atât în perioada construirii cât şi în perioada funcţionării;

 e) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului:

• în timpul construirii: impact nesemnificativ, de scurtă durată, reversibil odată cu terminarea lucrărilor;
• impact pozitiv după finalizare.

II. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată sunt următoarele:    

• proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011.
• cele mai apropiate arii naturale protejate de interes comunitar:
  • la sud-est: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului și ROSPA0086 Munții Semenic – Cheile Carașului, aflate la o distanță de cca 22 km, în linie dreaptă;

Condiţiile de realizare a proiectului:

1. Realizarea investiţiei cu respectarea prevederilor documentaţiei depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş – Severin, documentaţie care a stat la baza emiterii prezentei decizii.
2. Realizarea investiţiei cu respectarea prevederilor Certificatului de urbanism nr. 28/15.04.2016 eliberat de Primăria Orașului Bocșa, judeţul Caraş–Severin.
3. Executarea lucrărilor cu respectarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor înscrise în actele de reglementare şi a condiţiilor impuse de toate avizele prealabile emise pentru aprobarea investiţiei.
4. Respectarea prevederilor înscrise în actele de reglementare şi a condiţiilor impuse de toate avizele prealabile emise pentru aprobarea investiţiei.
5. Executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor şi altor zone protejate adiacente prin generare de zgomot, vibraţii, praf, etc.
6. Executarea lucrărilor fără ocuparea altor suprafeţe de teren pentru depozitare de materiale şi/sau organizare de şantier; în cazul în care, pentru organizare de şantier, depozitare de materiale de construcţii, etc. sunt necesare suprafeţe de teren în afara perimetrului proiectului, ocuparea acestora se va face în condiţii legale.
7. Respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

• deşeurile tenhologice se colectează selectiv şi se predau firmelor specializate în vederea valorificării/eliminării;
• deşeurile menajere provenind de la personalul angrenat în lucrări vor fi depozitate temporar în pubele prevăzute în organizarea de şantier şi ridicate de către firma de salubritate pe bază de contract;
• se interzice abandonarea, precum şi eliminarea acestora în afara spaţiilor autorizate;
• se interzice incinerarea deşeurilor.

8. Decaparea şi depozitarea solului fertil separat de depozitarea materialului excedentar provenit din săpături, în vederea utilizării ulterioare pentru refacerea stratului vegetal respectiv sistematizarea pe verticală. 
9. Fără evacuare de deşeuri şi/sau ape uzate în mediu în timpul execuţiei lucrărilor şi/sau după terminare, în timpul funcţionării obiectivului.
10. Refacerea ecologică a zonelor afectate.
11. Monitorizarea lucrărilor de execuţie pentru prevenirea poluării factorilor de mediu.
12. În conformitate cu prevederile art. 49, alin. (3) al Ordinului comun MMP/MAI/MADR/MDRT nr. 135/76/84/1284/2010, la finalizarea investiţiei titularul va solicita Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin efectuarea unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor prezentei decizii a etapei de încadrare.
13. Solicitarea revizuirii autorizaţiei de mediu la finalizarea proiectului.

Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului, în condiţiile în care nu intervin modificări ale datelor care au stat la baza emiterii acestuia.

Titularul proiectului are obligaţia de a notifica în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului , respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin, despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare. Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin va aplica în mod corespunzător, în această situaţie prevederile art. 22 alin. (3) din Hotărârea Guvernului României nr. 445/2009.

Prezentul act nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora, conform prevederilor OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor prezentei decizii a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş–Severin se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Întocmit: ing. Narcisa PÎNZARIU 

Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: fără evaluarea impactului asupra mediului, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul „Demolare clădiri existente CET Energoterm Reșița SA”, propus a se realiza în municipiul Reşiţa – b-dul Revoluția din Decembrie, nr. 1, judeţul Caraş-Severin, titular: SC MANAGER INFO TOUR SRL București.

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin din Reşiţa, str. Petru Maior, nr.73, în zilele de luni – joi, între orele 08⁰⁰ – 15⁰⁰ şi vineri între orele 08⁰⁰ - 13⁰⁰, precum şi la următoarea adresă de internet www.apmcs.ro.

    Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare până la data de  28.03.2016 (în termen de 8 zile de la data afișării anunțului).

Data afişării anunţului pe site

21.03.2016