APM Constanta

Pe teritoriul judeţului se află o parte din aria naturală protejată din reţeaua naţională, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, remarcabilă prin suprafaţă şi biodiversitate. Aceasta este cea mai întinsă arie compactă de stufărişuri şi una din cele mai întinse zone umede din lume, habitat al păsărilor acvatice reprezentate prin mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi creţ (P. crispus).

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este cea mai mare arie naturală protejată din ţară, cu o suprafaţă de 580.000 ha şi care are triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar şi Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural.

Situri Ramsar

România a ratificat prin Legea nr. 5/1991 convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională (Convenţia Ramsar) şi a desemnat mai multe zone din ţară situri Ramsar. Zonele umede de importanţă internaţională desemnate pe teritoriul României sunt: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (desemnată în anul 1991), Balta Mică a Brăilei (desemnată în anul 2001), Lunca Mureşului (desemnată în anul 2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (desemnată în anul 2006) şi Lacul Techirghiol  (desemnată în anul 2006).

Lacul Techirghiola devenit sit Ramsar în data de 23 martie 2006 şi a fost încadrat în categoria zonelor umede de importanţă internaţională prin H.G. 1586/2006.

Situat lângă Litoralul Mării Negre, acest lac unic în ţară este împărţit în trei zone prin două diguri construite în perioada anilor ‘80. Porţiunea estică a lacului a rămas puternic sărată, cea de mijloc este salmastră, iar cea vestică este cu apă dulce. În aceste condiţii atât de diverse, populaţiile de plante ca de exemplu Sueda maritima, Puccinelia distans ca şi cele de faună, Triturus dobrogicus, Bombina bombina, câteva specii ameninţate de lilieci (ca de exemplu, Miniopterus schreibersii) s-au dezvoltat continuu, habitatele caracteristice de coastă şi cele de zonă umedă asigurând bune condiţii de dezvoltare pentru o mare varietate de specii.

Situl asigură condiţii bune de iernat pentru specii de păsări migratoare, în special gâşte şi raţe, unele ameninţate la nivel mondial (ca de exemplu, gâsca cu gât roşu şi raţa cu cap alb). Vegetaţia palustră constituie un loc ideal de înmulţire pentru păsările acvatice.

 Salinitatea caracteristică lacului Techirghiol reprezintă suportul pentru dezvoltarea micului crustaceu Artemia salina care produce nămolul sapropelic de natura biogenă, utilizat în activităţile medical-terapeutice.