PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
din 07.10.2022
Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de ESTORAS DOLOMIT 2010 SRL cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, str. Vasile Goldiș, bl. 1, ap. 26, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 5665/11.08.2022,
în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 04.10.2022 că proiectul ”REDESCHIDEREA CARIEREI DE CALCAR DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE TEMPORARĂ VÂRGHIȘ” propus a fi amplasat în comuna Vârghiș, satul Vârghiș, extravilan, CF nr. 23762, județul Covasna, se supune evaluării adecvate și se supune evaluării impactului asupra mediului.
Justificarea prezentei decizii:
I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:
- proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 2 litera a);
- în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat la sediu și pe pagina proprie de internet în data de 18.08.2022; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna în data de 14.09.2022; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 06.10.2022, anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în Observatorul de Covasna din data de ...2022 și afișat la sediul Primăriei Vârghiș în data de ...2022), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
- Proces-verbal ședință CAT nr. 26/29.04.2022; Convocator ședință CAT nr. 6699/29.09.2022;
- Lista de control EIA întocmit conform Ordinului MMAP nr. 269 din 20 februarie 2020 privind aprobarea ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră şi a altor ghiduri specifice pentru diferite domenii şi categorii de proiecte;
- Memoriul de prezentare (care a conținut inclusiv capitolul XIII referitor la aria naturală protejată) depus la APM Covasna în data de 14.09.2022;
- Dovada achitării tarif derulare etapă de încadrare 100+400 Ron, OP din 16.09.2022;
- Punctele de vedere ale membrilor CAT formulate în scris:
- ANANP Serviciul Teritorial Covasna în calitate de administrator al sitului Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor nr. 542/ST CV/30.09.2022 (nr. APM 6741/03.10.2022);
- Direcția Județeană pentru Cultură Covasna nr. 1660/03.10.2022 (nr. APM 6747/03.10.2022);
- prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:
1. Caracteristicile proiectului:
a) dimensiunea și concepția întregului proiect:
Prin realizarea acestui proiect se intentioneaza redeschiderea unei exploatari de suprafață pentru valorificarea calcarelor industriale şi de construcţii exploatate până în anul 1990, în cariera din Vârghiș, jud Covasna.
Perimetrul propus pentru exploatare este amplasat în extravilanul comunei Vârghiş, C.F. 23762, nr. cad. 9027, la cca. 3 km vest de localitate, pe malul drept al pârâului Hagymas și pe versantul nordic al dealului Hagymas.
Cariera de calcar Vârghiş a funcţionat până în anul 1990, fiind exploatată de către I.J.P.I.P.S. Sf.Gheorghe, judeţul Covasna. În cursul exploatării în frontul carierei s-au realizat cinci trepte de exploatare, accesibile prin drumuri de exploatare. După anul 1990 nu s-au realizat lucrări de conservare sau de refacere a mediului.
Cariera are acces la drumul judeţean DJ 131, in partea nordica.
Terenul este amplasat in aria protejata sit Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor și aparține Composesoratului de Pădure Vârghiș, fiind închiriat pentru perioada lucrărilor de exploatare.
Perimetrul de exploatare aprobat prin Licenta de concesiune pentru exploatare nr. 20613/2002 are suprafață de 0,496 kmp. Programul de dezvoltare al exploatării prevede extinderea carierei pe direcţia sud, pe suprafata de 81.200 mp, suprafață pentru care se solicită Acordul de mediu și pentru care s-a emis Certificatul de urbanism nr 392/4.08.2022. Proiectul se justifica prin cererea existenta la momentul actual, de astfel de produse de cariera (calcare industriale) necesare pe plan local in sectorul constructiilor. De pe acest teren se preconizeaza ca se vor extrage 8 159 316 mc rezerve de calcar.
Utilități:
Alimentarea cu apă- nu este cazul, se va aduce apa imbuteliata pentru personalul din cariera. În procesul tehnologic de extracţie a agregatelor minerale nu se va folosi apă tehnologică
Evacuarea apelor uzate- nu este cazul. Se va instala un grup sanitar mobil pentru personal, care se va goli periodic. De pe amplasament nu vor rezulta ape uzate fecaloid menajere sau tehnologice.
Colectarea apelor pluviale se va realiza în şanţuri de gardă cu descărcare în receptorii pluviali din vecinătatea amplasamentului. Pe aceste şanţuri se vor prevedea praguri de retenţie cu rol de sedimentare şi reţinere a particulelor aflate în suspensie în apele pluviale
Asigurarea agentului termic- nu este cazul, cariera nu va avea activitate in perioade rece a anului.
Asigurarea energiei electrice se va face prin intermediul unui generator de curent.
Dotări:
- Statie de concasare- sortare- instalaţia mobilă Extec S3, cu productivitate de 150 t/h,
- Incarcator frontal tip VOLVO 120E si HYUNDAI 760QA – 2 buc,
- Excavator HYUNDAI 320LC – 1 buc,
- Statie concasare- sortare mobila tip EXTEC S3, capacitate 150 t/h - 2 buc,
- Instalatie de foraj MONTABER – 1 buc,
- Autocabasculanta MAN – 2 buc.
Pentru refacerea mediului sunt prevăzute lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali şi a taluzelor, lucrări de terasamente, lucrări de resolificare a terenurilor şi refacerea vegetaţiei şi lucrări de canalizare a apelor pluviale în sanţurile existente dealungul drumului comunal.
Lucrări de deschidere:
Zăcământul este deschis printr-o carieră, având actual cinci trepte de exploatare, accesibile prin drumuri de exploatare. Pentru exploatarea resurselor de calcare nu sunt necesare alte lucrări de deschidere şi nu se vor realiza construcţii miniere.
Accesul în perimetrul de exploatare este asigurat pe un drum de acces marcat pe planul de situaţie, care la limita sudică a perimetrului se leagă direct de drumul judeţean DJ 131. În măsura avansării extracţiei se vor amenaja legături prin reprofilarea şi reamenajarea drumurilor de exploatare cu fiecare treaptă de exploatare.
Defrişarea vegetaţiei se va realiza etapizat, în funcţie de avansarea lucrărilor de exploatare în carieră. În prima etapă se va elibera terenul de vegetaţia existentă (tufişuri, arbuşti), după care se va executa descopertarea terenului aferent frontului de lucru, de pe suprafaţa strict necesară.
Solul fertil descopertat se va depozita selectiv, în depozit temporar de sol vegetal, de unde se va folosi la reconstrucţia ecologică la finalul exploatării unei părţi din rezervele exploatabile.
Lucrări de pregătire:
Lucrările de descopertare ale solului vegetal se vor executa în prima etapă, iar solul fertil descopertat se va depozita selectiv, în depozit temporar de sol vegetal, de unde se va folosi la reconstrucţia ecologică la finalul exploatării unei părţi din rezervele exploatabile. Se impune în unele zone şi defrişarea prealabilă a vegetaţiei, ce se va realiza etapizat, în funcţie de avansarea lucrărilor de exploatare în carieră. Grosimea medie a copertei este de 0,30 m.
Lucrări de exploatare:
Extracţia substanţei minerale utile se va realiza în carieră, prin metoda de exploatare cu front lung. La limita perimetrului delimitat se vor lăsa pilieri marginali de protecţie cu unghi de taluz de maxim 70o şi cu lăţimea bermelor de minim 5,0 m.
Consistenţa utilului determină executarea lucrărilor de dislocare prin puşcări. Pentru dislocare se vor executa puşcări în găuri de sondeze.
Se va aplica metoda de exploatare cu trepte extrase în ordine descendentă, derocare cu explozivi, cu transportul rocilor sterile de descopertă la halde interioare.
Fronturile de lucru vor fi amplasate pe cele şapte trepte de exploatare, puşcările fiind eşalonate în timp în aşa fel încât să nu rămână rezerve blocate în zonele exterioare ale treptelor.
Exploatarea se va realiza periodic, aproximativ lunar, în funcţie de cerinţele pieţii cât şi în funcţie de condiţiile atmosferice. Extragerea secundară a materialului puşcat, dacă va fi necesară, se va realiza cu excavatorul
Operaţiunea de împuşcare va fi executată de o firmă atestată. Plasamentul găurilor de puşcare, numărul şi lungimea lor se vor modifica după caz la caz, după fiecare puşcare, ţinând cont de situaţia concretă din teren, urmărându-se însă respectarea parametrilor prevăzuţi privind înălţimea treptelor de carieră (maxim 20 m între trepte), înclinarea taluzului final (maxim 70°) şi avansul de atac.
Explozivii de bază utilizaţi vor fi cei omologaţi în ţară, detonarea executându-se cu sistem de iniţiere electrică. Prin calitatea corespunzătoare al burajului argilos nisipos umed, şi prin cantitatea sa, se asigură o bună calitate a energiei exploziei, având drept rezultat cantitate mare de material rupt şi neîmprăştierea blocurilor în jurul carierei. Utilizarea pentru iniţierea exploziilor a capselor electrice cu microîntârziere, precum şi calcularea exactă a materialului exploziv necesar puşcării frontului, determină ca vibraţiile generate de exploziile de derocare să fie de intensitate mică.
Operaţiunile de puşcare vor fi urmate de copturire pentru a se preveni căderile sau alunecările de roci de pe taluzul frontului sau de pe platforma superioară a treptei de exploatare. Unghiul de taluz proiectat nu va depăşi 70°, iar la fiecare treaptă se va păstra o bermă de siguranţă, care are rol multiplu: protejează exploatarea la zi împotriva surpării treptelor a căror exploatare a fost terminată, împiedică rostogolirea bucăţilor de rocă care se pot desprinde din treptele superioare şi favorizează posibilitatea de reecologizare a suprafeţei exploatate. Lăţimea bermei de siguranţă dintre treptele de carieră va fi de 5 m, lăţime care asigură siguranţa stabilităţii versantului şi siguranţa muncii în carieră.
Calcarul exploatat va fi prelucrat într-o staţie de concasare-sortare.
Cantitatea preconizată a extrasului geologic pe 20 ani va fi de 5 400 000 tone, volumul de calcare industriale şi de construcţii fiind de 2 000 000 mc.
Rocile calcaroase vor fi extrase pe baza a şapte trepte paralele, dispuse pe intervale de înălţime de 20 m. Elementele dimensionale ale treptelor de extracţie se vor realiza pornind de la configuraţia actuală a frontului de carieră, asigurând în continuare stabilitatea versanţilor.
Grosimea minimă de exploatare va fi 20 m, corespunzând înălţimii unei trepte de exploatare, desenului final de dezvoltare în trepte a carierei de extracţie conform profilelor geologo-tehnice anexate.
Geometria carierei- grosimea minimă de exploatare, taluzele şi bermele - au fost determinate pe baza caracteristicilor geomecanice a rocii utile, după cum urmează:
- Unghiul de taluz al treptei de exploatare, α = 70°;
- Unghiul de taluz general al frontului de carieră, β = 58°;
- Lăţimea bermei de siguranţă, b = 5 m;
- Lăţimea bermei de transport, B = 10 m;
- Înălţimea treptei de exploatare, h = 20 m;
- Înălţimea frontului de extracţie, H = 120 m;
Extracţia se va începe cu exploatarea treptei superioare. Vatra carierei de extracție se va menține la cota +600 mlățimea frontului de lucru va crește atât la bază, cât și la partea superioară a carierei, ajungând la 400 m, respectiv 145 m.
Extragerea substanţei minerale utile se va face pe toată lungimea treptei de exploatare, sensul de înaintare va fi în direcţia perpendiculară pe frontul de lucru. După necesităţile de producţie se pot extrage simultan mai multe trepte.
Pilieri de siguranţă:
Pentru protejarea drumului de exploatare, care trece prin imediata vacinătate a perimetrelor, între acesta şi zona care urmează a fi exploatată se va păstra un pilier de protecţie cu lăţimea de minimum 20 m.
Prin exploatare se va asigura un taluz marginal al excavaţiei de 700. Deasemenea se va păstra un pilier de protecţie de 5,0 m faţă de marginile perimetrului şi de minimun 20 m faţă de drumul de hotar de pe latura sudică a perimetrului.
Transportul tehnologic:
Materialul se va încărca în mijloacele auto şi va fi transportat la punctele de lucru.
Drumul şi rampa de acces vor fi amenajate şi întreţinute permanent, astfel încât să corespundă traficului şi clasei de încărcare.
Lucrări de prelucrare:
Staţia de preparare– de concasare şi sortare - va fi amplasată în incinta carierei, la treapta de +620 m. Acest amplasament a fost ales datorită existenţei unui spaţiu suficient şi pentru că la acest nivel va ajunge gravitaţional materialul puşcat, care va furniza întreaga cantitate de calcar care va fi supus prelucrării. Instalaţiile care vor fi construite vor constitui fluxul tehnologic şi vor conţine următoarele operaţiuni principale:
- concasarea substanţei minerale utile;
- sortarea materialului sfărâmat
Prelucrarea şi sortarea masei miniere calcaroase se va executa cu instalaţia mobilă Extec S3, cu productivitate de 150 t/h.
Produsele obţinute prin prelucrarea calcarului vor fi sorturile: 0-4 mm, 0-8 mm, 0-16 mm, 4-8 mm, 8-16 mm, 16-25 mm, 25-40 mm, 40-63 mm, 63-90 mm si 0-63 mm.
Aceste produse vor fi utilizate în principal la construcţia şi repararea drumurilor sau pentru alte tipuri de construcţii.
b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: impact cumulat cu cel al lucrărilor de exploatare realizate până în anul 1990;
c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: Cantitatea preconizată a extrasului geologic pe 20 ani va fi de 5 400 000 tone, volumul de calcare industriale şi de construcţii fiind de 2 000 000 mc;
d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: În procesul de exploatare se vor forma următoarele tipuri de deşeuri:
- deșeuri tehnologice inerte sol vegetal nepoluat. Instalația de deșeuri miniere va consta în 2 halde: una de steril și una de sol rezultat din descopertă.
Cele 2 amplasamente pentru depozitarea temporară a deșeurilor miniere rezultate din exploatare vor fi în partea de NV a carierei, și vor avea suprafețe câte 800 și, respectiv 400 mp. Aceste deșeuri sunt în proporție de 100% deșeuri revalorificabile, inerte din punct de vedere chimic și nepericuloase.
- deşeuri de tip menajer generate de personal;
- activitatile de reparatii sau service pentru utilaje se execută în unitati specializate.
Se estimeaza ca, prin desfasurarea activitatii de exploatare in cariera vor rezulta ocazional urmatoarele tipuri de deseuri:
- deseuri metalice constituite din piese de schimb si consumabile vor proveni din activitatea de intretinere a utilajelor din cariera.
- ambalaje (hartie, plastic, lemn) provenite de la piesele de schimb, alte materiale aprovizionate.
Eliminarea deşeurilor se va face cu firme specializate, autorizate pentru colectarea/ valorificarea/eliminarea lor.
e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:
- surse de poluare în perioada de exploatare: emisii de gaze, zgomot, vibrații de la dislocarea meinereului prin împușcare, de la funcţionarea stației de concasare, a utilajelor și mijloacelor de transport folosite, pulberi produse în procesul de extracție și manipulare;
f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:
- cu precădere în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul exploatării;
g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - există risc de contaminare accidentală a apei freatice cu hidrocarburi;
2. Amplasarea proiectului
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:
a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: folosința actuală a terenului cu suprafața de 81.200 mp, conform Certificatului de urbanism este pășune;
b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: - proiectul prevede exploatare de calcar;
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:
i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;
ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;
iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;
iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;
v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – amplasamentul proiectului se situează în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.
vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul
vii) zonele cu o densitate mare a populației: nu este cazul.
viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.
3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial
Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:
a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): programul de dezvoltare al exploatării prevede extinderea carierei pe direcţia sud, pe o suprafață relativ mare de 81.200 mp; extinderea spațială a impactului va fi analizată în cadrul RIM și a studiului EA.
b) natura impactului: proiectul implică modificarea condițiilor inițiale și este susceptibil de a avea un impact semnificativ;
c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;
d) intensitatea și complexitatea impactului: – factorul mediu are o sensibilitate mărită datorată sitului Natura 2000 cu care se suprapune amplasamentul proiectului;
e) probabilitatea impactului – se va analiza posibilitatea ca acest impact să apară;
f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea - programul de lucru preconizat:
- aprilie 2023- pregatire front de exploatare,
- iunie 2023- inceperea exploatarii,
- lucrarile vor continua pana la epuizarea rezervelor exploatabile si se vor finaliza cu refacerea zonei exploatate conform Proiectului tehnic de refacere a mediului.
Reveribilitatea se va analiza în cadrul RIM și a studiului EA.
g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: impact cumulat cu cel al lucrărilor de exploatare realizate până în anul 1990;
(h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: se va analiza în cadrul RIM și a studiului EA.
II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuării evaluării adecvate sunt următoarele:
- proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completările ulterioare, amplasamentul lui fiind situat în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.
- memoriul de prezentare, care a conținut inclusiv capitolul XIII referitor la ariile naturale protejate;
- punctul de vedere al ANANP Serviciul Teritorial Covasna în calitate de administrator al sitului Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor nr. 542/ST CV/30.09.2022 (nr. APM 6741/03.10.2022);
- lucrările de exploatare vor provoca schimbări fizice locale, afectează o suprafață relativ mare, este posibil să afecteze zona de hrănire sau reproducere a speciilor de interes comunitar;
- proiectul va genera zgomot și vibrații, care ar putea avea efect semnificativ;
- Lista de control pentru etapa de încadrare EA (Anexa 1 Ordinul MMP nr. 19 / 2010) întocmit de Comp. Biodiversitate din cadrul APM Covasna.
III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:
- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- conform procesului – verbal al ședinței CAT nr. 26/04.10.2022, titularul a depus documentația la SGA Covasna pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată, derulată conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului va continua cu etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată.
Conform art. 13 din Procedura la Legea nr. 292/2018 În vederea parcurgerii etapei de definire a domeniului evaluării pentru proiectele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (2) din prezenta procedură, titularul proiectului îşi stabileşte echipa de experţi şi prezintă la autoritatea competentă pentru protecţia mediului:
a) propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, în funcţie de natura, dimensiunea şi localizarea proiectului;
b) dovada achitării tarifului aferent etapei de definire a domeniului evaluării.
Conform art. 12 din Legea nr. 292/2018 titularul proiectului se asigură că raportul privind impactul asupra mediului și studiul de evaluare adecvată, sunt întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare. Experţii sunt persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, raportul privind impactul asupra mediului și studiul de evaluare adecvată şi care sunt atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale din domeniul protecţiei mediului, recunoscută la nivel national. Calificarea experţilor atestaţi este în concordanţă cu specificul şi natura proiectului de investiţii aflat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu particularităţile amplasamentului propus şi cu mediul posibil afectat de un impact semnificativ. Responsabilitatea privind corectitudinea informaţiilor furnizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aparţine titularului proiectului, iar responsabilitatea privind calitatea informaţiilor/studiilor/ rapoartelor prevăzute la aparţine experţilor atestaţi. Experţii atestaţi declară în scris că nu au un interes personal în implementarea/dezvoltarea proiectului de investiţii aflat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.
Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.
Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.
Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.
Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.
Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.
Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
DIRECTOR EXECUTIV,
Ing. NEAGU GHEORGHE
Şef Serviciu, Avize, Acorduri, Autorizaţii, Responsabil Comp. CFM,
Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae Ing. Ghican Oana-Elena
Întocmit, Cons. AAA, Ing. Farkas János