Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE din 17.10.2019

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de GÁL ANDRÁS-BOTOND și NEGREA LAURA cu domiciliul în comuna Bixad, satul Bixad, nr. 128, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 6639/03.10.2019,

în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 17.10.2019 că proiectul ”DESFIINȚARE REZERVOR COMBUSTIBIL LICHID (BENZINA, MOTORINA)” propus a fi amplasat în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Ciucului, nr. 148, județul Covasna, nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 13 litera a)”,
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 01.10.2019; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna în data de 03.10.2019 și afișat la sediul Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe în data de 02.10.2019; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 17.10.2019, anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în Observatorul de Covasna din data de ....), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Proces-verbal ședință CAT nr. 27/17.10.2019;
  4. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  5. Memoriul de prezentare depus la APM Covasna în data de 03.10.2019; punctele de vedere ale membrilor CAT formulate în scris;
  6. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Amplasamentul este proprietatea persoanei fizice GÁL András Botond și Negrea Laura, adjudecatari a procedurii de vânzare prin licitație din 06.03.2019 a bunului societăţii TNT Petrol & Co Srl, cu sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe, strada Daliei bl 44/B/3, judeţul Covasna.

Proiectul nu prevede construcții noi, scopul fiind eliberarea imobilului/amplasamentului de fostele instalații a stației de carburanți.

Organizarea de şantier se va amenaja în limita terenului deţinut de titular; se vor delimita zonele de lucru prin indicatoare vizibile.

Proiectul prevede desființarea rezervoarelor de combustibil și a racordurilor acestora, scopul fiind eliberarea zonei de fostele instalații a stației de carburanți.

Stabilimentele care urmează a fi desființate sunt următoarele:

  • Depozit de combustibil alcătuit din 4 rezervoare orizontale subterane amplasate în cuve betonate și un rezervor cu pereți dubli montat perpendicular în subteran.
  • R1 – 30 mc pentru benzină
  • R2 – 30 mc pentru motorină
  • R3 – 30 mc pentru benzină
  • R4 – 30 mc pentru motorină
  • R5 – 30 mc pentru motorină
  • 2 pompe de alimentare cu combustibil,
  • coloana de racordare pompe combustibil, montate în canal tehnic betonat,
  • racorduri de alimentare rezervoare, montate în căminul de racordare.

În vederea desființării depozitului de combustibil se vor demonta plăcile de beton armat a cuvelor rezervoarelor 1-4, se vor desface racordurile de alimentare a acestora și se vor scoate cu ajutorul utilajelor specifice (macara) rezervoarele. În urma inspecției acestora se va decide dacă acestea se vor valorifica în întreg sau se vor tăia în vederea valorificării ca deșeu. Scoaterea rezervoarelor se va face secvențial. În cazul rezervorului R5 aflat perpendicular se vor executa lucrări de excavare a materialului care acoperă rezevorul, urmând o săpare manuală pentru a se putea scoate revervorul. Inlcusiv în cazul R5 se va decide după vizualizarea stării acestuia dacă va fi valorificat ca deșeu sau ca atare.

În vederea retragerii coloanelor de alimentare a pompelor de distribuție se va desface canalul tehnic betonat prin înlăturarea plăcilor din beton armat și se vor scoate și debita țevile intalației.

Pompele de distribuție vor fi deșurubate de pe platformă și valorificate ca deșeu.

Lucarea se va efectua urmând următorul Plan de dezafectare:

Etapa I: pregătiri preliminare

  • Se angajează o firmă specializată sau se numeşte o echipă de specialişti;
  • Se delimitează zona în care se fac operaţiile de închidere;
  • Se vor inventaria materiale existente în rezervoare, instalații (dacă este cazul);
  • Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalaţie, conductă, etc funcţie de rolul pe care l-a avut în fluxul tehnologic;
  • Se vor preciza care au fost în contact cu combistibili;
  • Se va identifica o zonă sau se va asigura un container special de depozitare temporară/transport a acestora;
  • Se verifică întreruperea alimentării utilajelor cu materiale şi utilităţi (energie electrică), după caz;
  • Se blindează racordurile la utilităţi (dacă este cazul);
  • Se inspectează vizual aceste operaţii;
  • Se vor împrăştia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibilă contaminarea cu combustibil;
  • Se transferă hidrocarburile rămase la momentul dezafectării (dacă este cazul).

Etapa II: oprirea funcţionării

  • Se procedează la oprirea normală a instalaţiilor în conformitate cu instrucţiunile de oprire aferente fiecărei instalaţii sau utilaj;
  • Se golesc toate componentele de conţinutul cu combustibil (dacă este cazul), se încarcă în butoaie şi se depozitează temporar în siguranță înaintea predării către o societate autorizată pentru preluarea acestora;
  • În situaţia când se impune tăierea echipamentelor care au fost în contact cu produse inflamabile, aceasta se va efectua după operația de curăţire prin spălare cu materiale adecvate sau suflare cu gaze inerte, numai după un program strict stabilit de către o firmă specializată pentru acest tip de lucrări. Acest lucru este necesar întrucât este posibilă existenţa unor substanţe periculoase nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales în condiţiile de temperatură rezultate la tăierea componentelor);
  • Se vor lua toate măsurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substanţe chimice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului sau a apelor de suprafaţă;
  • Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spălare, după caz;
  • Rezervoarele se golesc complet şi se verifică vizual corectitudinea operatiilor de golire;
  • Îndepărtarea scăpărilor accidentale de substanţe poluante;
  • Se inspectează vizual efectuarea corectă a tuturor operaţiilor prevăzute;
  • Se demontează părţile componente care pot fi refolosite, sau se pot valorifica;

Etapa III: management deşeuri

  • Deşeurile rezultate se colectează separat, în funcţie de categoria şi codul deşeului;
  • Colectarea deşeurilor rezultate se va face în urma unor operaţii de strângere şi sortare şi/sau regrupare (depozitare temporară), în vederea transportării spre valorificare;
  • Deşeurile metalice generate se depozitează în locurile speciale create pe platforma stației, fiind respectate condiţiile de protecţie a mediului înconjurător. Deşeurile metalice sunt valorificate la firme specializate;
  • Deşeurile de zidarie se depozitează pe platforme betonate şi apoi sunt încărcate în camioane în vederea valorificării, ca materie primă, sau ca umplutură pentru construcţii;
  • Deşeurile obţinute din dezafectarea utilajelor, şi anume: motoarele electrice şi cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinţe;
  • Deşeurile uleioase se colectează în bidoane metalice, etichetate privind conţinutul şi se depozitează închis sub acoperiș în vederea eliminării/valorificării controlate;
  • Deşeurile menajere rezultate de la personalul care execută dezafectările sunt depozitate împreună cu deşeurile menajere existente, în pubele speciale, pe platformă betonată şi vor fi ridicate la comandă, în vederea evacuării la rampe de gunoi autorizate;
  • Deşeurile rezultate se colectează la locul de producere şi se depun fie în recipienţi adecvaţi, fie direct în mijloace de transport, în functie de tipul și de dimensiunile de gabarit. Pe amplasament se asigură spaţii de stocare temporare pentru deşeuri în vederea eliminării/ valorificării deşeurilor, aceste spaţii trebuie să permită accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel încât să nu fie îngreunat procesul de încărcare;
  • În vederea eliminării/valorificării deşeurilor rezultate se respectă procedurile de transport al deşeurilor pe teritoriul Romaniei, conform HG 1061/2008. Deşeurile nu vor fi amestecate între ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deşeului transportat, astfel încât să nu permită împrăştierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de firmele autorizate în colectare/ valorificare deşeuri, firme care deţin “Autorizaţie de mediu” pentru acest tip de activitate.

Etapa IV: Lucrări de refacere a amplasamentului

  • Refacerea terenului, pentru a-l aduce la starea iniţială se va face în funcţie de destinaţia care urmează a se atribui terenului pe care s-a desfăşurat activitatea obiectivului în cauză;
  • După terminarea lucrărilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situaţiei canalelor subterane şi a gropilor rezultate în urma demontării utilajelor şi instalaţiilor. Se va acorda o atenţie deosebită eventualelor avarii ce pot apărea în urma acţiunii de dezmembrare, asupra stării instalaţiilor de utilităţi şi se vor lua măsuri de remediere, dacă este cazul;
  • Acolo unde se va constata vizual un potenţial de poluare a solului se vor preleva probe de sol din gropile rezultate în urma dezafectării echipamentelor/instalaţiilor/utilajelor tehnologice;
  • Valorile concentraţiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui să fie sub pragurile de alertă impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului. În situaţii în care valorile concentraţiilor determinate depăşesc valorile pragului de intervenţie se va proceda la curăţirea şi decopertarea solului;
  • În cazul unor poluări, solul îndepărtat, contaminat, va fi tratat, va fi preluat în vederea tratării şi/sau eliminării numai de societăţi autorizate;
  • Atunci când solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de umplutură;
  • Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrărilor.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: nu este cazul.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate:

În etapa de executie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

  • în urma realizării proiectului pot rezulta aprox. 30 tone deșeuri metalice – Cod deșeu 17 04 07 - amestecuri metalice, valorificate prin firme specializate, reziduuri petroliere (șlamuri);
  • uleiuri uzate rezultate de la utilajele/echipamentele utilizate în timpul lucrărilor;
  • deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului angajat al societăţii/societăţilor de construcţie.

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort: - surse de poluare în perioada de execuţie: emisii de la motoarele utilajelor, mijloacelor de transport, lucrări de sudură, poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- în cazul unor poluări accidentale în timpul execuției a solului cu reziduuri petroliere (șlamuri);

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul;

2. Amplasarea proiectului

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: folosința actuală a terenului conform Certificatului de urbanism este curți construcții, benzinărie;

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: - nu este cazul;

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul, la o distanță de 0,6 km în direcția Vest se află situl Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior, în direcția Est ROSPA0082 Munții Bodoc Baraolt la o distanță de 3,3 km.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: nu este cazul.

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul, conform Adresei Direcției Județeană penttru Cultură Covasna nu este necesară obținerea avizului de specialitate din partea DJC.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor, prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor;

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – sursele de poluanți pentru sol și subsol în cadrul realizării proiectului o reprezintă evetualele polări accidentale cu hidrocarburi provenite de la instalațiile dezafectate, utilajele rutiere și/sau nerutiere utilizate pe amplasament.

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

   g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  (h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

    II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

   III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor; H.G.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Rezervoarele de combustibil și conductele vor fi golite de carburanţi și curățate de reziduurile petroliere (șlamuri) de catre o firma autorizata, scoase din pamant respectiv din cuva si valorificate, ori predate ca deseuri metalice la o firma autorizata pentru colectarea sau valorificarea acestora.
  3. Vor fi prelevate probe pentru determinarea gradului de poluare a solului cu produse petroliere, de catre un laborator acreditat. În cazul in care concentratia poluantului THP (total hidrocarburi din petrol) în sol depaseste 2000 mg/kg substanță uscată, care reprezintă pragul de intervenție pentru soluri cu folosinte mai putin sensibile, conform Ord. MAPPM 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului, solul contaminat va fi indepartat, pana cand concetratia poluantului THP scade sub pragul de interventie, fapt confirmat de analize de laborator. Solul contaminat (daca va fi cazul) va fi predat la o unitate autorizata pentru a efectua lucrari de bioremediere.
  4. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  5. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  6. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  7. Deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  8. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  9. Se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale cu hidrocarburi prin asigurarea stării de bună funcţionare a utilajelor şi vehiculelor folosite;
  10. În situația producerii de poluări accidentale în timpul execuției lucrărilor, titularul proiectului va anunța APM Covasna şi Comisariatul Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu;
  11. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor; pe timp secetos drumurile de acces vor fi stropite periodic pentru limitarea cantităţii de praf antrenate de mijloacele de transport;
  12. Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 356/08.07.2019 eliberat de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  13. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  14. Titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă. Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare

 

DIRECTOR   EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

  

 

 

 

Şef Serviciu, Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                         Responsabil biodiversitate,

       Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                             Geogr. Berde Lajos

 

 

 

                                   Întocmit, Cons. AAA, Ing. Farkas János