Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

din 12.12.2019

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de SC PRODUCȚIE COMERȚ ȘI SERVICII „TIMATE” SRL, cu sediul în comuna Cernat, satul Cernat, nr. 1C, județul Covasna înregistrată la APM Covasna cu nr. 2513/01.04.2019,

în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 12.12.2019 că proiectul ”Executare puț forat pentru alimentare cu apă a sistemului de irigare” F3 propus a fi amplasat în comuna Cernat, extravilan, f.n., CF 23103, județul Covasna, nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. 2, anexa nr. 2, la pct. 1 c),
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 04.04.2019; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna din data de 10.04.2019; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 12.12.2019, anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în Observatorul de Covasna din ...), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Proces-verbal ședință CAT nr. 32/12.12.2019;
  4. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  5. Memoriul de prezentare depus la APM Covasna în data de 11.11.2019; punctele de vedere ale membrilor CAT formulate în scris;
  6. Avizul de gospodărire a apelor nr. 70/29.11.2019 emis de SGA Covasna, înregistrat la APM Covasna cu nr. 7887/05.12.2019;
  7. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Scopul investiției este realizarea a unui puț forat care să asigure irigarea terenurilor învecinate în perioadele cu deficit de precipitații. În prezent în zonă nu este asigurată din nici o sursă de apă pentru irigații, folosirea apelor de suprafață nu poate fi luată în considerare deoarece realizarea unei aducțiuni nu ar fi justificată din punct de vedere economic.

Suprafața ocupată ȋn final de foraj va fi un pătrat cu latura de 20 m (400 mp) reprezentȃnd zona de protecție sanitară cu regim sever, adîncimea de cca. 50 m. Coordonatele forajului F1 propus ȋn sistem STEREO ’70: N = 495949.046, E = 584432.226.

Principalele lucrări ce se vor executa:

- săpare pe intervalul 0,00 – 50,00 m cu recoltare de probe la sită.

- carotaj electric cu înregistrarea diagrafiilor electrice pe intervalul 0,00-50,00 m;  o curba de PS şi două curbe de rezistivitate. Este obligatorie corelarea carotajului electric cu profilul litologic întocmit pe baza probelor recoltate la sită.

- forajul se va definitiva cu coloană unică din PVC cu diametrul de minim 160 mm care va fi prevăzută cu filtre şi centrori mobili la distanţa de 10 m ȋntre ei, pe întreaga lungime a coloanei definitive.

- pompări pentru denisipare şi probe de debit cu motocompresor şi pompa mamouth - electorpompă.

- în spatele coloanei filtrante, în spaţiul inelar, se va introduce material filtrant sortat, după normalizarea noroiului şi măsurarea greutăţii specifice a acestuia. Introducerea pietrişului mărgăritar se face cu circuit descendent de fluid de foraj.

- spălarea forajului şi denisiparea se fac începând de la partea superioară a filtrului, până la talpa forajului.

- denisiparea forajului se face începând de la un debit mic, care se va mări treptat până se obţine un debit maxim la o denivelare constantă.

- se vor realiza trei trepte de pompare în regim permanent în vederea stabilirii caracteristicilor hidrogeologice, a debitului optim de exploatare, a perimetrelor de protecţie şi regulamentului de exploatare.

- se vor recolta probe de apă (în timpul denisipării) pentru a urmări eliminarea conţinutului de nisip din apă.

În cadrul lucrărilor de foraj de apă se utilizează fluidul bentonitic (apa și bentonita) considerat inert din punct de vedere chimic (nu afectează calitățile apei). Apa pentru noroiul de foraj este preluată de la o sursă existentă. Forajul va fi echipat cu coloană și filtre din PVC. În spatele coloanei filtrante se introduce pietriș mărgăritar. Orizonturile superioare sunt izolate prin cimentare. Toate materialele utilizate sunt procurate de la furnizori specializați. 

Instalația de foraj este acționată de un motor cu ardere internă care utilizează benzină sau motorina, cumpărată de la benzinărie.

Dupa terminarea lucrarilor, suprafata ocupată de organizarea de șantier se va reda in circuitul initial.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: există în zonă alte puțuri forate pentru irigații, executate sau în fază de proiect;

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: apă subterană pentru irigații.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: Tipurile şi cantitatile de deşeuri ce vor rezulta din activitatea de foraj sunt estimate astfel:

  • detritus in amestec cu fluid de foraj uzat constituit din roca extrasa din foraj,
  • ambalaje (în special saci de hârtie) de la ciment şi materiale auxiliare,
  • deşeuri menajere, provenite de la echipa de lucru, constituite in principal din ambalaje.

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: emisii de la motoarele instalațiilor de foraj, poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;

- executia forajelor nu presupune utilizarea de substante toxice şi periculoase. Fluidul de foraj utilizat (apa dulce, bentonita) este specific săpării hidrogeologice şi are caracter nepoluant prin proprietātile sale fizico-chimice (inert chimic).

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul;

2. Amplasarea proiectului

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: categoria de folosință a terenului conform Certificatului de urbanism este arabil;

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: - surse de apă subterană;

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: nu este cazul.

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor, prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor;

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi în timpul execuției lucrărilor;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

   g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  (h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

 

    II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

 

    III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- titularul proiectului a obținut avizul de gospodărire a apelor nr. Avizul de gospodărire a apelor nr. 70/29.11.2019 emis de SGA Covasna;

- conform procesului-verbal nr. 32/12.12.2019 al ședinței CAT, proiectul nu necesită studiu de impact asupra corpurilor de apă;

 

 

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor;
  2. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  3. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  4. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
  6. Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
  7. După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
  8. Deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  9. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  10. Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
  11. Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 95/14.03.2019 eliberat de Consiliul Judetean Covasna şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  12. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  13. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.

Înainte de punerea în funcţiune a obiectivului titularul proiectului are obligaţia de a solicita şi de a obţine autorizaţie de mediu sau de a revizui cea existentă după caz, conform prevederilor Ordinului M.M.D.D. nr. 1798/2007, privind aprobarea procedurii de emitere a Autorizaţiei de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, precum și autorizație de gospodărire a apelor.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

        Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                     Ing. Farkas János