Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

DIN  09.12.2021

 

 

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de ORAȘ COVASNA cu sediul în oraș Covasna, str. Piliske, nr. 1, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 7537/19.11.2021,  în baza:

  1. OUG nr. 68/2019, Art. 6. al. (1) privind înfiinţarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin reorganizarea Ministerului Mediului şi prin comasarea cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin preluarea activităţilor şi structurilor acestuia, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea celor două ministere;
  2. Hotărâre de Guvern nr. 43/16.01.2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
  3. HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, modificată prin H.G. nr. 19/17.01.2017;
  4. Legii nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
  5. Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,
  6. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor membrilor Comisiei de Analiză Tehnică prin solcitarea punctelor de vedere, că proiectul „CONSTRUIRE REȚEA DE CANALIZARE MENAJERĂ ÎN ORAȘUL COVASNA, (SAT CHIURUȘ), JUDEȚUL COVASNA” propus a fi amplasat în Oraș Covasna, străzile Kőrösi Csoma Sándor, Livezilor, Veveriței, Frasinului, Liliacului, Pákéi, Nemes, Árpád, Debreczi Sándor, Kovasznai Péter, Canalului, Prundul de Jos, Gheorghe Doja, și Ulmului, respectiv DN13E, județul Covasna nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 10 litera b) corelat cu punctul 13 litera a);
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 22.11.2021; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna, în data de 03.12.2021; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 09.12.2021 anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din ....2020), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Adresa nr. 7597/22.11.2021 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;
  4. Puncte de vedere Membrilor CAT; Punct de vedere emis de Direcția Județeană pentru Cultură Covasna nr. 1852/25.11.2021, înregistrat la APM Covasna cu nr. 7694/26.11.2021; Punct de vedere emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna nr. 6984/26.11.2021, înregistrat la APM Covasna cu nr. 7762/02.12.2021; Punct de vedere emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai Viteazul” al Județului Covasna;Punct de Vedere GNM-CG Comisariatul Județean Covasna; Punct de vedere emis de Direcția de Sănătate Publică Covasna, înregistrat la APM Covasna cu nr. 7648/24.11.2021;
  5. Proces verbal nr. 30 din data de 07.12.2021 încheiat în urma punctelor de vedere transmise de către membrii CAT;
  6. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  7. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

 

DESCRIEREA LUCRARILOR

Descrierea amplasamentului

Reteaua de de canalizare se va realiza in sat Chiurus apartinand orasului Covasna, judetul Covasna. Obiectivul investitiei de lucrari, de realizare al retelei de canalizare menajera se amplaseaza în intravilanul si extravilanul Orasului Covasna, conform Certificatului de urbanism, terenurile fiind in proprietatea orasului Covasna si Inventarul Bunurilor care apartin Domeniului Public al Orasului Covasna. Localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate menajere. Epurarea apelor uzate, se realizeaza prin sisteme rudimentare cu performante scazute mult sub cerintele actelor de reglementare în vigoare, sau curg prin santuri deschise, viroage sau chiar pe strada, poluând factorii de mediu.

In Satul Chiurus, s-a finalizat sistemul centralizat de alimentare cu apa in cursul anului 2016. Operatorul regional de furnizare a serviciilor edilitare (apa si canalizare) este Gospodaria Comunala SA Sfantu Gheorghe. Orasul Covasna are un numar total de 10.114 locuitori, din care: 466 locuitori în satul Chiurus si 9648 locuitori în orasul Covasna SOLUTIA TEHNICA CUPRINZAND:

Caracteristici tehnice si parametrii specifici obiectivului de investitii;

In  prezent in satul Chiurus nu exista un sistem centralizat de colectare a apelor menajere. Lipsa unui sistem centralizat de canalizare face ca apele uzate menajere sa ajunga prin infiltratii in panza freatica de mica adancime contaminand-o iar populatia este expusa astfel riscului epidemiologic de aparitie a imbolnavirilor.

Colectarea apelor menajere se realizeaza local, in fose septice neconforme. Se va realiza un sistem de canalizare in sistem separativ.Apele menajere colectate gravitational vor fi transportate prin intermediul unei statii de pompare inspre capetul de retea de canalizare menajera existent in orasul Covasna. Apele menajere refulate se vor racorda la un camin de canalizare menajera existent. In prezent exista caminele de reacord pregatite in vederea racordarii celor doua localitati.

Reteaua de canalizare se va realiza pe strazile indicate de catre beneficiar prin tema de proiectare.

Etapele lucrarilor efective, care necesita investitii vor fi:

Faze premergatoare:

  • parcurgerea traseului canalizarii propus pe tronsoane urmarindu - se eliberarea de eventuale obstacole cat si asigurarea culoarului optim de executie - participa proiectantul, executantul, beneficiarul si reprezentantii retelelor existente in functiune din zona de lucru
  • marcarea traseului si a punctelor caracteristice, prin fixarea reperelor in afara amprizei culoarului de lucru, in vederea executarii lucrarilor la cotele din proiect - participa proiectantul, executantul cu topometristul si beneficiarul
  • receptia si verificarea lotului principalelor materiale si prefabricate folosite si apoi transportul la punctul de lucru, esalonat cu graficul de executie - participa executantul si beneficiarul
  • executarea elementelor prefabricate in poligonul constructorului - participa proiectantul si executantul.

 

 

Faza de executie:

  • saparea traseelor
  • amenajarea patului de fundare si realizarea cotei de fundare
  • montarea tuburilor
  • verificarea cotelor de fundare si a pantelor
  • executarea umpluturilor

Faza de probe si punere in functiune :

Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din P.V.C. se efectueaza conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normativ C56, Normativ 19, etc.).

Inainte de proba de etanseitate trebuie verificate cotele, aliniamentele si dimensiunile canalelor. Se admit urmatoarele abateri limita fata de proiect:

  • La pante: 10%
  • La cote: 50 mm, fara a depasi abaterile admise pentru pante.

Proba de etanseitate a retelelor de canalizare se va desfasura conform STAS 3051-91, cu pierderile admise in tab. 3 din STAS 3051-91.

Proba de etanseitate se va efectua intre camine consecutive, umplerea canalului facinduse de la capatul aval.

Pentru realizarea probei de etanseitate se inchid etans toate orificiile si se blocheaza extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa in timpul probei.

Durata de incercare este de minim 30 minute.

Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transeei si compactarea umplturilor.

Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 10 °C.

Caracteristicile dimensionale ale retelei de canalizare sunt urmatoarele:

LOC. COVES

Material/lucrare

Cantitate

UM

PVC-KG SN8 ∅200

942

ml

PVC-KG SN8 ∅250

2900

ml

REFULARE PEHD 63 MM, PN10, PE100, SDR 17

760

ml

REFULARE PEHD 90 MM, PN10, PE100, SDR 17

2055

ml

CAMINE DE CANALIZARE DIN BETON

127

buc

CAMINE DE INSPECTIE PE CONDUCTA DE REFULARE

4

buc

CAMIN CU GRATA INAINTEA STATIEI DE POMPARE

5

buc

STATII DE POMAPRE

5

buc

SUBTRAVERSARE PARAU

3

buc

SUBTRAVERSARE CANAL

6

buc

SUBTRAVERSARE DN13E

2

buc

Se va realiza un sistem de canalizare in sistem separativ pentru sta Chiurus, cu pomparea apelor colectate in reteaua publica a orasului Covasna si racordarea la camin de canalizare existent, conform tema de proiectare.

Reteaua de canalizare se va realiza pe strazile indicate de catre beneficiar prin tema de proiectare.

 

Caracteristicile dimensionale ale retelei de canalizare sunt urmatoarele:

LOC. COVES

Material/lucrare

Cantitate

UM

PVC-KG SN8 ∅200

942

ml

PVC-KG SN8 ∅250

2900

ml

REFULARE PEHD 63 MM, PN10, PE100, SDR 17

760

ml

REFULARE PEHD 90 MM, PN10, PE100, SDR 17

2055

ml

CAMINE DE CANALIZARE DIN BETON

127

buc

CAMINE DE INSPECTIE PE CONDUCTA DE REFULARE

4

buc

CAMIN CU GRATA INAINTEA STATIEI DE POMPARE

5

buc

STATII DE POMAPRE

5

buc

SUBTRAVERSARE PARAU

3

buc

SUBTRAVERSARE CANAL

6

buc

SUBTRAVERSARE DN13E

2

buc

 

Executia retelei de canalizare se va desfasura din aval spre amonte, de la punctul de descarcare, astfel încat sa se asigure scurgerea apelor din sapatura si darea în folosinta a portiunilor executate. În cazuri speciale se poate stabili alta ordine de realizare a lucrarilor (STAS 3051-91).

Amplasarea conductelor se va face pe terenuri apartinand domeniului public. Conditiile de amplasare la încrucisarea retelelor edilitare si distantele în plan orizontal si vertical a canalelor care colecteaza si transporta ape uzate si/sau ape meteorice fata de alte elemente de constructie, arbori, retele, etc. sunt recomandate în SR 8591/1 "Retele subterane. Conditii de amplasare". Principalele conditii de amplasare aplicabile în situatia prezentului studiu sunt prezentate mai jos.

  • distanta minima intre conducte si canale precum si intre acestea si constructiile existente trebuie sa asigure stabilitatea constructiilor, tinând seama de adâncimea de fundare precum si de caracteristicile geotehnice ale terenului.
  • în cazul retelelor de apa potabila aflate în vecinatatea canalizarii trebuie sa asigure evitarea exfiltratiilor din canal si infiltratii ale apei de canalizare în reteaua de apa potabila.
  • încrucisarile între retelele edilitare subterane se fac, de regula sub un unghi de proiectie într-un plan orizontal de 75... 90°. Se admit reduceri ale unghiului pâna la 45°, în cazul în care conductele sunt amplasate pe strazi care se intersecteaza pâna la acest unghi.
  • în plan vertical, profilul în lung prin colector va fi conceput astfel încât  sa rezulte un volum de terasamente minim, cu conditia respectarii vitezelor minime si maxime în colectoare.

Executarea lucrarii se prevede cu sapatura manuala si mecanica.

Conductele vor fi pozate pe un strat de nisip sortat nespalat de rau, de minim 15 cm. Între conducta si peretii transeei, precum si deasupra conductei pe o înaltime de 10 cm, se prevede de asemenea nisip compactat manual. Peste stratul de nisip se realizeaza umplutura din balast, compactata. Umplerea transeelor peste stratul de nisip se va face cu straturi de pamant de 300 mm grosime, compactate cu maiul (STAS 3051-91). Compactarea nu trebuie sa fie excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului (GP 43-1999). De la 500 mm peste creasta canalului umplerea si compactarea se pot realiza mecanizat, cu echipament usor, verificandu-se în prealabil rezistenta structurii canalului la solicitarile respective (STAS 3051-91, GP 43-1999). Nu se admite folosirea echipamentelor de compactare medii sau grele decat pornind de la înaltimea de acoperire de 1 m (GP 43-1999).

Pentru conducta de refulare amplasata dea lungul drumului national, refacerile se vor realiza conform detaliu din partea desenata a proiectului la fel ca si pentru cele gravitationale.

Tuburile de canalizare vor fi montate în santuri cu pereti verticali si sprijiniri. Adâncimea de pozare a canalelor va fi conditionata de adancimea de inghet respectându-se înaltimea minima  de 1,10 m (STAS 6051-77).

            La montajul si realizarea umpluturilor, se vor monta folii avertizoare cu marcaj specific pentru retelele de canalizare.

Cota de racordare a canalelor va depinde de configuratia naturala a terenului si de panta normala de montaj a conductelor de canalizare care se impune pentru a asigura viteza de autocuratire optima a canalului, conform indicatiilor de pe profilele longitudinale anexate.

Sapaturile se vor executa mecanic si manual.

Pozarea tuburilor se va face obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm, se va aseza nisip si în jurul conductei si 10 cm deasupra.

Refacerea sistemului rutier pe drumurile secundare pe langa nisip si balast va implica pozarea unui strat de 15 cm piatra sparta peste stratul de balast compactat.

La adâncimi mai mari de 1,50 m se vor prevedeea sprijiniri cu elemente de inventar.

Pentru asigurarea în exploatare a unei bune functionari pe traseul canalizarii, datorita pantei mari a terenului natural si necesitatea prevederii caminelor de rupere de panta si pentru asigurarea posibilitatii de racordare a imobilelor, s-au prevazut camine de vizitare în aliniament la distanta cca 20-40m unul de altul (max 60 m), precum si la intersectii cu alte canale laterale, schimbari de diametru si la orice schimbare de directie în plan, conform STAS 3051-91.

Caminele de canalizare vor fi din prefabricate de beton cu capac, rama si placa de tip carosabil, traifc greu. Racordarea tuburilor la caminul de canalizare se face prin piesa de trecere etansa din PVC, inglobata la turnare in peretele caminului.

Racordurile ce vor asigura preluarea apelor uzate menajere de la utilizatori in reteaua proiectata, se vor realiza din teava PVC-KG pentru montaj exterior SN8, avand diametru de 160 mm, conform Normativ P133/2013, art. 4.2.1. lit. b.

Racordurile se vor racorda la reteaua stradala proiectata in caminele de vizitare. Acolo unde din considerente constructive nu este posibil acest lucru, racordarea se va realiza direct pe conducta stradala, prin piese speciale de racord.

La limita de proprietate se va prevedea caminul de inspectie din PVC D400, capac si rama carosabila, 12,5 t, realizat conform detaliu proiect.

Subtraversarile drumurilor secundare se vor face prin sapatura deschisa iar a drumului national prin foraj dirijat in tub de protectie metalic. Se va realiza o acoperire peste generatoarea tubului de protectie de minim 1,5 m pe portiunea ce subtraverseaza partea carosabila.

Statiile de pompare vor avea caracterisiticile din detaliul atasat proiectului si cele prezentate in fisele tehnice.

Pe traseul retelei subpresiune sunt prevazute 5 statii de pompare pentru ape uzate. Aceste statii sunt îngropate si amplasate în afara zonelor de acces.

Datorita faptului ca debitele ce vor fi pompate sunt reduse, statiile de pompare sunt realizate de tipul cu camera umeda, adica sub forma unei cuve cu sectiunea circulara în plan, echipata cu pompe de tip submersibil. Constructiile statiilor de pompare sunt îngropate cu adâncimea maxima de 5,00 m, cota cosului, chepengul de acces la dispozitivul de glisare este de  50 cm deasupra cotei platformei amenajate, pentru a se împiedica patrunderea apelor din precipitatii în interiorul cuvei si acoperirea totala cu zapada pe timp de iarna.

Pe conducta de refulare este prevazuta clapeta de retinere si vana, clapeta situându-se amonte de vana, în sensul curgerii apei pe conducta de refulare. Instalatiile hidraulice se vor monta intr-un camin alaturat statiei de pompare conform detaliu proiect.

Pe planseul cuvei se monteaza (pe un cadru din otel) panoul electric de comanda si de automatizare a statiei de pompare. Automatizarea functionarii pompelor se face în functie de niveluri si debite prestabilite de asa fel încât sa nu se produca mai mult de 6 porniri/opriri pe ora, la fiecare pompa din care s-a calculat volumul bazinului de aspersie.

Volumul de retinere de rezerva, în cazul penelor de curent se asigura de camera de receptie, acest volum de înmagazinare de rezerva este peste 25% din volumul de aport mediu zilnic, peste nivelul normal de pornire.  

Alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare se realizeaza de pe reteaua stradala, tabloul electric si contorul se va monta pe stâlpul de racordare stradal existent in acord cu avizutl tehnic de racordare emis de operator.

Statiile de pompare sunt dimensionate pentru preluarea debitului mediu pe o durata minima de 6 ore, în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica.

Datorita lungimii foarte mari a conductei de refulare a statiei de pompare SPAU5, se prevede executarea a 4 camine din beton pentru asigurarea posibilitatii de curatire si golire a conductei sub presiune. Aceste camine sunt montate subteran din beton armat si sunt prevazute cu capac rama carosabile încastrate în beton. Apa de spalare se va asigura prin autospciale din dotarea operatorului.

Inainte de intrarea in statie se va prevedea un camin cu gratar. Caminele vor fi din beton prefabricat echipate conform detaliu proiect.

Imprejmuirea statiilor de pompare (4x4 m) se va face cu panouri de plasa bordurata 50x10 mm montate pe stalpi metalici din teava rotunda Ø60 mm. Stalpii vor fi fixati in fundatie de beton 50x30x30 mm. Dimensiunile in plan a imprejmuirii vor fi de 4x4 m – se va adapta la cerinta beneficiarului in conformitate cu domeniul public asociat fiecarei statii in parte.

Poarta de acces are latimea de 1,50 m fiind confectionata dina celasi material ca si imprejmuirea, pozata pe un cadru metalic 50x50x5 mm fixata cu 3 balamale. Sistemul de inchiderea va fi cu zavor orizontal dublat de zavor vertical sau conform indicatiilor beneficiarului.

Se vor prevedea tablite de semnalizare si informare si cate un stal pentru iluminat racordat la instalatie publica de iluminat.

Lucrarile se vor executa in asa fel, incât acestea, sa nu afecteze traficul rutier din zona si nici asupra obiectivelor din zona. Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va prezenta spre aprobare planul de semnalizare al lucrarilor, conform normelor in vigoare. La finalizarea lucrarilor sistemul rutier se va reface in conformitate cu detaliul anexat in proiect.

Este interzisa depozitatrea pamantului din sapatura pe ambele sensuri ale drumului.

Subtraversarile de drumuri sunt proiectate conform STAS 9312-87, si se vor executa conform detaliilor de executie. Subtraversarea drumurilor nationale se executa,  cu foraj orizontal.

Durata de executie a acestor subtraversari va fi redusa la minimum. Aceasta metoda se poate utiliza doar în cazul unor amplasamente simple, fara multe utilitati îngropate, fara o importanta deosebita, pe distante scurte si cu lungimi pâna la  maxim 15 m.

Conditia necesara pentru utilizarea metodei forajului orizontal este alocarea unei suprafete suficiente pentru amplasarea instalatiei de foraj.

Subtraversarile se vor executa prin foraj orizontal, perpendicular pe axul drumului la adâncimea minima de 1,50 m, între cota îmbracamintii în axul drumului si generatoarea tubului de protectie, conform prevederilor STAS 9312-87 si a piesele desenate anexate.

Metoda forajului orizontal foloseste un sistem de forare rotativ, hidrodinamic si monitorizat permanent bazat pe urmatoarele principii tehnologice:

  • utilizarea unei prajini de foraj înzestrate cu o sapa ascutita;
  • înaintarea pe orizontala este asigurata de miscarea rotativa si de un curent de noroi special de foraj;
  • urmarirea de la suprafata (prin telecomanda) a prajinilor si sapei de foraj, pentru a se mentine sub control unghiul de înclinare, viteza de rotatie si înaintare si directia, în vederea ocolirii obstacolelor si asigurarii preciziei în atingerea punctului de iesire la suprafata. Sistemul de urmarire va utiliza o sursa de unde electromagnetica si un computer.­

În satul Chiurus se vor executa 2 subtraversari pe drumul national DN 13 E

  • Subtraversare 1 - la pozitia Km 62+571 m conducta de canalizare gravitationala PVC SN4 DN250, Tub de protectie OL DN400 mm L=8 m.
  • Subtraversare 2 - la pozitia Km 63+102 m conducta de canalizare gravitationala PVC SN4 DN 250, Tub de protectie OL DN400 mm L=12 m si conducta de canalizare sub presiune PEID PE100 SDR17 PN10 DE 63 Tub de protectie OL DN200 mm L=12 m;

În satul Chiurus se vor executa 3 subtraversari de pâraie si 6 subtraversari de canale si viroage.

Astfel, se începe prin a se monta în talvegul pârâului, în zona traversarii, o conducta metalica de 6-10 m lungime cu diametrul de 500 - 800 mm, care sa transporte apa peste zona ce urmeaza a se sapa. Se etanseaza cu pamânt argilos zona de racordare amonte si aval, pentru a se împiedica exfiltratiile apei prin albia initiala.

Se executa cu sprijiniri sapatura necesara subtraversarii, pe o latime de 1,00 - 1,80 m, si adâncimea de 1,50 m sub cota talvegului, dupa caz, urmând prevederile profilului în lung al conductei de canalizare.

În cazul în care acoperirea cu pamânt a conductei este mai mica de 1,50 m se prevede executarea unui masiv de beton pentru protejarea conductei de canalizare. Se monteaza conducta de otel într-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adâncirea locala a santului si cofraj lateral în partea supraterana. Traversarea consolidata va depasi lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalica va depasi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEID/PVC. Pentru a preveni taierea conductei din PEID/PVC la contactul cu teava de otel, între acestea se va monta o conducta din PEID/PVC cu un diametru exterior intermediar.

Dupa întarirea betonului, se realizeaza o plomba din umplutura din piatra de râu sau piatra bruta asezata manual, peste masivul de beton, pâna la cota talvegului si a malului viroagei, pe cel putin 1,0 m înaltime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversarii se executa din pamântul excavat, bine compactat.

La adâncimi si latimi mari ale albiei cursului de apa subtraversarea se face cu foraj dirijat, conform planselor de detaliu anexate.

Acolo unde din motive tehnice se va afecta structura rutiera aceasta se va reface la starea initiala.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: pamânt de decopertă, de excavație, materiale de construcții, tâmplărie.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate:

Gospodarirea deseurilor

Deseuri rezultate in perioada de executie.

In perioada de executie pot rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: pamant de decoperta, de excavatie, materiale de constructii, resturi conducte, conductori, tamplarie, uleiuri uzate.

Pana la transportul deseurilor generate in decursul desfasurarii lucrarilor pe santier, colectarea, transportul si depozitarea temporara sau definitiva a acestora se va face conform prevederilor HG nr. 856 din 16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Vehiculele care asigura transportul surplusului de materiale rezultate din sapaturi sau materiale ramase din procesul de executie vor fi riguros verificate pentru a preintampina imprastierea acestora pe traseu si vor avea rotile curatate la iesirea din zona santierului. Pentru muncitorii de pe santier se vor asigura closete ecologice cu tanc etans vidanjabil.

Colectarea separată a deșeurilor se va face prin pubele specializate.

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

- surse de poluare în perioada de funcţionare: nu este cazul;

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- doar în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de la utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: categoria de folosință a terenului conform

Conform Certificatului de Urbanism nr. 54 din 16.11.2021, eliberat de către Primăria Orașului Covasna terenul se află pe teritoriul administrativ al orașului Covasna, aparținând domeniului public. Destinaţia actuală a terenului cu folosința este drum, subcategoriile drum național și drum comunal, destinație ce se va menține și după efectuarea investiției. 

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: Investiţia propusă este o lucrare definitivă

Restabilirea calității inițiale a factorilor de mediu se asigură prin măsurile de refacere a zonelor afectate din timpul execuţiei.

După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier.

 c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional-nu este cazul.

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: zonă urbană;

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor,

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi în timpul execuției lucrărilor;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

  g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

  

 II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

 

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa nr. 7597/22.11.2021 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;

- Proces Verbal nr. 30 din 07.12.2021, încheiat în urma punctelor de vedere transmise de membrii CAT;

- adresa nr. 6984/DA/26.11.2021, înregistrată la APM Covasna cu nr. 7762/02.12.2021, eliberată de SGA Covasna privind necesitatea obținerii actului de reglementare;

- s-a stabilit că proiectul nu are impact semnificativ asupra corpurilor de apă.

 

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile OUG nr. 92 din 19 aug 2021 privind regimul deşeurilor;
  2. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  3. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  4. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
  6. Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
  7. După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
  8. Deşeurile se colectează separat şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  9. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  10. Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
  11. Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 54/16.11.2021 eliberat de Primăria Orașului Covasna şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  12. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  13. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
  14. Conform Procesului-verbal nr. 30 din data de 07.12.2021 încheiat în urma punctelor de vedere transmise de către membrii CAT s-a solicitat:
  • depunerea documentației la DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ COVASNA în vederea obținerii ASSP;
  • depunerea documentației la ADMINISTRAȚIA DE APĂ OLT – SGA COVASNA în vederea obținerii Avizului SGA;
  • GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN COVASNA precizează că la gestionarea deșeurilor pentru construcții să se respecte prevederile art. 4 și art. 17, alin 4. și art. 15, alin, 1 din O.U.G. nr. 92/19 aug. 2021 privind regimul deșeurilor

 

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

 

 

 

 

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                     Ing. Farkas Berta

 

 

 

 

Resp. Compartiment CFM,

Ing. Ghican Oana Elena