PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE
PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE din 11.01.2021
Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de COMUNA VALEA CRISULUI prin Primar Kisgyorgy Sandor, cu sediul în judeţul Covasna, comuna Valea Crisului, nr. 367, înregistrată la APM Covasna cu nr. 7437/16.11.2021,
în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 11.11.2021 că proiectul ” Desfiintare-construire pod beton Comandau 27 ml din cadrul Ocolului Silvic Comandau, Directia Silvica Covasna” propus a fi amplasat în localitatea Comandau, strada Drum forestier Olves la km 0+970, județul Covasna, nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului.
Justificarea prezentei decizii:
I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:
- proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 13. lit. a);
- în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 30.07.2020; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna în data de 13.08.2020; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat la sediu și pe pagina proprie de internet în data de 23.11.2021, anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în Observatorul de Covasna din data de ...2021), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
- punctul de vedere al Compartimentului Biodiversitate din cadrul APM Covasna inregistrat cu nr. 7276/08.11.2021, conform căruia amplasamentul proiectului nu se află în arie naturală protejată;
- Proces-verbal ședință CAT nr. 27/11.11.2021;
- Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Memoriul de prezentare înregistrat la APM Covasna cu nr. 4025/27.07.2020 punctele de vedere ale membrilor CAT formulate în scris;
- prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:
1. Caracteristicile proiectului:
a) dimensiunea și concepția întregului proiect:
CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE
Obiectivul se amplaseaza in localitatea Comandau, com. Comandau, jud. Covasna.
Zona Comandău, situata în regiunea de curbură carpatică, este caracterizată prin prezenţa depozitelor cretacice şi paleogene ale Pânzei de Tarcău, aparţinând Flişului extern al Carpaţilor Orientali. În zona văii pârâului Basca Mare apar depozite aluvionare holocene, care acoperă discordant depozitele fundamentului paleogen. În zona studiata, nivelul apei freatice cu nivel liber a fost interceptat la adâncimea de 2,20 - 2,50.
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Datorită stării tehnice nesatisfăcătoare, a duratei normale de funcţionare depăşite, a secţiunii de scurgere insuficiente condiţiilor hidrologice actuale şi a costurilor ridicate necesare consolidării podului existent, beneficiarul a decis desfiinţarea şi construirea unui pod nou pe amplasamentul podului existent.
SITUATIA EXISTENTA:
Podul care face obiectul prezentei documentaţii este amplasat pe drumul forestier Olveş, la km 0+957, în extravilanul localităţii Comandău. Acesta a fost construit în anii 1965-1970.
Podul existent are două deschideri de 9,27 m şi o lungime totală de 22,00 m.
Schema statică este grindă simplă rezemată.
Din măsurătoprile topografice efectuate, rezultă că podul este amplasat pe un sector de drum în curbă.
Suprastructura podului este alcătuită în fiecare deschidere, din 9 grinzi prefabricate din beton armat pentru drumuri forestiere, cu lungimea de 10,60 m şi înalţimea de 0,65 m, prevăzute cu 5 antretoaze cu grosimea de 8 cm. Grinda a treia amonte, din deschiderea a doua este căzută în albie.
Majoritatea grinzilor sunt crăpate, fisurate, cu armătură descoperită, elemete rupte şi infiltraţii la intrados.
Partea carosabilă a podului are lăţimea de 4,0 m şi este încadrată pe ambele părţi de grinzi din beton armat cu laţimea de 25 cm pentru susţinerea parapetului. Lipsesc trotuarele. Parapetul metalic de tip pietonal lipseşte parţiel de pe lungimea podului.
În luna martie a anului 2017, podul existent amplasat pe drumul forestier Olves la km 0+957, peste pârâul Bâsca Mare, din cadrul unităţii de producţie V Cupanu, Ocolul Silvic Comandău, Direcţia Silvică Covasna, a fost calamitat în urma fenomenelor meteorologice, iar grinda a 3-a din deschiderea doi a cedat sub acţiunea traficului.
Pentru stabilirea stării tehnice a podului calamitat şi a măsurilor necesare pentru
menţinerea acestuia în circulaţie în condiţii de siguranţă şi confort, la solicitarea beneficiarului s-a efectuat expertiza tehnică a podului.
Calea pe pod este alcătuită din piatră spartă. Aceasta prezintă numeroase denivelări şi gropi care favorizează stagnarea apei pe pod. Hidroizolaţia este degradată pe toată suprafaţa suprastructurii, permiţând infiltrarea apei pe toată lungimea podului.
Rosturile de dilataţie lipsesc sau sunt colmatate.
Nu este asigurată scurgerea apelor pe pod.
Infrastructura este alcătuită din două culee masive cu elevaţiile din beton şi o pilă centrală cu elevaţia din beton armat, fundate pe chesoane din tuburi prefabricate din beton armat cu diametrul de 1,50 m, prin intermediul unui radier din beton armat.
Datorită afuierii accentuate a albiei pârâului, radierul şi chesoanele pilei au rămas în aer, iar cele ale culeelor sunt dezvelite pe 50-60 cm.
Chesoanele pilei sunt dezaxate şi prezintă crăpături multiple transversale. Legătura chesoanelor cu radierul, atât în cazul pilei cât şi în cazul culeelor, este realizată superficial, datorită armării necorespunzătoare.
Betonul radierului culeelor şi al pilei este poros şi friabil, agregatele se scurg prin carcasa armăturii. Betonul de la baza elevaţiilor culeelor şi a pilei prezintă urme de eroziune datorită acţiunii mecanice a apei.
Racordarea cu terasamentele este realizată cu aripi din beton cu lungimea de 3,00-3,50 m şi înălţimea de 2,20-2,50 m. Fundaţiile aripilor sunt subspălate. Datorită tasărilor, elevaţiile aripilor sunt deplasate şi rotite din poziţia iniţială, astfel că acestea sunt instabile şi îşi pot pierde uşor stabilitatea.
Albia pârâului nu este amenajată pe zona podului. Aceasta prezintă afuieri de 0,90-1,00 m fată de cota talvegului natural, pe o lungime de aproximativ 50 m amonte şi aval de pod. Cauzele afuierii albiei sunt datorate:
- prezenţei pilei in sectiunea de scurgere a podului, care a favorizat depunerea diverselor materiale (crengi, buşteni etc.) pe faţa amonte a acesteia şi a obturat secţiunea de scurgere;
- schimbarea traseului cursului de apă, de-a lungul timpului, care a condus la micşorarea unghiului de intersecţie dintre axul podului şi cel al albiei;
- secţiunea de scurgere insuficientă pentru preluarea debitelor actuale;
- cedarea pragului de fund aval;
Malul stâng, în amonte de pod este erodat, cu tendinţe de accentuare a eroziunii.
Pragul de fund existent, amplasat la 4,50 m aval de pod, realizat din zidărie de piatră, este degradat în totalitate.
Rampele podului au lungimea de aproximativ 50 m şi lăţimea platformei de 5,0 m. Partea carosabilă are lăţimea de 4,0 m şi este amenajată din piatră spartă (macadam). Datorită depozitării pământului la marginea platformei drumului, scurgerea apelor se face pe suprafaţă părţii carosabile, aceasta prezentând numeroase urme de şiroiere, care afecteaza structura de rezistentă a sistemului rutier şi suprafaţa căii de rulare.
Lipsesc parapetele de protecţie pe rampele podului, casiurile de evacuare a apelor pluviale de pe suprafaţa podului şi scările de acces în albie.
- Descrierea lucrarilor proiectate:
Se realizeaza un pod din beton cu lungimea de 30,52 m care va asigura legatura intre satul Comandau si unitatile de productie UP III Dealul Negru, UP IV Obarsia Bascii si UP V Cupanu Se demoleaza podul de beton existent.
Coordonatele podului nou în sistemul de coordonate STEREO ’70 sunt următoarele:
X (EST): 600618.70 Y (NORD): 475316.57
Podul se va executa pe amplasamentul existent şi va avea următoarele caracteristici:
- Unghiul de intersecţie cu albia pârâului: 53°40’
- Oblicitatea podului: stânga, 70°;
- Lungimea totală a podului: 30,52m;
- Deschiderea suprastructurii: 22,80m;
- Lumina podului: 21,42m;
- Lăţime totală pod: 7,35m;
- Lăţime parte carosabilă: 5,20m;
- Lăţime trotuare: 1x 0,75m.
Podul proiectat este amplasat pe un sector de drum in curba cu raza de 350 m.
Intradosul suprastructurii a fost proiectat deasupra nivelului apei la debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de 5%, în regim natural de scurgere. Conform prevederilor normativului PD95/2002, tabelul 6.III - poduri peste cursuri de apă cu debite Qc < 1000 m3, fără plutitori, înălţimea minimă de liberă trecere sub pod este de 0,75 m. Cota la intrados a podului este de 1031,35 mdMN, nivelul apelor extraordinare pentru debitul cu asigurarea de 5% este NAE5%= 1029,97 mdMN, iar nivelul apelor extraordinare pentru debitul cu asigurarea de 1% este NAE1%=1030,00 mdMN.
Suprastructura podului este constituită dintr-un tablier din beton armat alcătuit din 5 grinzi prefabricate cu lungimea de 24 m şi înălţimea de 1.05 m. Peste grinzi s-a proiectat o placa de suprabetonare din beton armat cu grosimea de minimum 20 cm, care susţine partea carosabilă şi consola trotuarelor. Grinzile prefabricate sunt rezemate pe bancheta cuzineţilor pe o lăţime de 60 cm, măsurată în axul grinzilor.
Grinzile, împreună cu elevaţiile culeelor şi placa de suprabetonare se vor solidariza la capete printr-un nod din beton armat care va transforma structura statică a podului din simplu rezemată, în cadru.
Calea pe pod
Dimensiunile şi elementele secţiunii transversale ale podului sunt:
- Numărul benzilor de circulaţie: 1 bandă;
- Lăţime parte carosabilă (C): 4,00 m;
- Lăţime suplimentară datorită efectului optic de îngustare (E0): 2x50 cm;
- Lăţime platformă pod: 5,00 m;
- Lăţime minimă pentru amplasarea parapetelor de siguranţă (Sp): 2x50 cm;
- Lăţime trotuar dreapta: 1x0,75 m;
Datorită razei de curbură a drumului, s-a mărit lăţimea platformei podului de la 5.00 m, la 5.20 m pentru asigurarea continuităţii cu elementelor geometrice ale drumului.
Hidroizolaţia căii din membrană hidroizolantă se va lipi pe suprafaţa betonului plăcii de suprabetonare şi se va protejata cu un strat de asfalt turnat în grosime de 2 cm. Peste stratul de protecţie se vor aşterne două straturi din beton asfaltic pentru calea pe pod tip BaP16, în grosime totală de 8 cm (2x4 cm).
Trotuarul de pe partea dreaptă a podului, va avea lăţimea totală de 1,50 m şi lăţimea de lucru de 75 cm. Acesta va fi încadrat spre partea carosabila cu borduri prefabricate din beton de ciment C30/37, cu secţiunea 20 x 25 cm şi parapete de siguranta tip H4b, iar spre exteriorul podului cu parapete pietonale din ţeavă rectangulară, cu înălţimea de 1,0 m. Imbrăcamintea trotuarului se va realiza din beton asfaltic tip Ba8 în grosime de 3 cm. Aceasta se va aşterne peste un strat din beton de umplutură C 12/15 în grosime de 26 cm. In trotuar se vor lăsa două goluri circulare cu diametrul de 15 cm pentru pozarea cablurilor de telecomunicaţii.
Pe partea stângă, partea carosabilă va fi încadrată de borduri prefabricate din beton de ciment C30/37, cu secţiunea de 20x25cm, şi de grinda din beton armat care susţine parapetul de siguranţă tip H4b. Bordurile de încadrare a părţii carosabile se vor extinde si pe rampele podului pe o lungime de 12-15m.
Infrastructura podului constă din două culei din beton armat fundate pe chesoane din beton armat C 25/30, cu adâncimea de 4,0 m şi cu secţiunea în plan dreptunghiulară (3,50 x 7,15 m). Pereţii chesoanelor vor avea grosimea de 70 cm.
Elevaţiile culeelor vor avea lăţimea de 1,0 m, lungimea de 6,47 m şi înălţimea variabilă: 4,39 m pe malul drept şi 4,62 m pe malul stâng, pentru asigurarea pantei longitudinale a podului. Acestea vor conlucra cu chesoanele prin intermediul radierelor din beton armat, care vor avea dimensiunile în plan asemănătoare chesoanelor şi grosimea de 1,0 m.
Interiorul chesoanelor se va compartimenta printr-un perete despărţitor din beton armat cu grosimea de 70 cm şi va fi umplut cu beton simplu C 12/15. Pereţii chesoanelor se vor arma şi vor conlucra cu radierul şi elevaţia culeelor. Chesoanele se vor funda la adâncimea de – 5,50 m sub talvegul albiei.
Racordarea cu terasamentele
Culeele se racordează la terasamentele drumului cu ajutorul unor plăci de racordare din beton armat C20/25 prefabricat sau turnate pe loc cu lungimea de 5,0 m, lăţimea de 1,10 – 1,50 m şi grosimea de 32 cm, rezemate la un capăt pe elevaţia culeelor şi la capetele opuse pe terasament. Lăţimea platformei podului se racordează la lăţimea curenta a platformei drumului pe lungimea de 15 m.
Racordarea terasamentelor cu albia se face prin ziduri de sprijin din gabioane cu înălţimea de 3,00 – 4,00 m, cămăsuite cu 20 cm de beton C 25/30 pe suprafaţa în contact cu albia pârâului. Coşurile gabioanelor se vor umple cu bolovani de râu sau piatră brută, aşezate manual. Gabioanele se vor aşeza pe saltele din gabioane cu lăţimea de 5.00 m şi grosimea de 0,50 m. Spatele gabioanelor va fi protejat cu un strat geotextil cu rol filtrant şi anticontaminator.
Pe partea dreaptă, înainte de pod şi de pe partea stângă după pod, s-au prevăzut ziduri de sprijin din beton armat tip cornier cu lungimea de 2,00 – 3,50 m, adâncimea de 2,0 m şi lăţimea coronamentului de 60 cm, pentru susţinerea terasamentului drumului la racordarea cu structura podului.
Rampele podului
În plan, traseul proiectat al drumului forestier s-a menţinut pe traseul existent al acestuia
În profil longitudinal s-a urmărit asigurarea pasului minim de proiectare şi a declivităţilor minime şi maxime.
În secţiune transversală, drumul forestier îşi va păstra elementele geometrice iniţiale corespunzătoare drumurilor forestiere principale, adică:
- lăţimea părţii carosabile: 4,0 m;
- lăţimea acostamentelor: 2x0,50 m;
Structura rutieră a drumului forestier pe zona rampelor se va realiza după cum urmează:
- pe 12 m înainte şi după pod:
- 4 cm, strat de uzură din beton asfaltic tip Ba16;
- 5 cm, strat de legătură din beton asfaltic deschis tip BaD22.4;
- 12 cm, piatră spartă amestec optimal;
- 30 cm, fundaţie din ballast
- Pe restul amenajării
- 20cm, piatră spartă amestec optimal;
- 30cm, fundaţie din balast.
Pentru asigurarea continuităţii rampă - pod, trotuarul de pe partea dreaptă a podului se va extinde şi pe zona rampelor pe o lungime de 12 m, de-o parte şi de cealaltă a podului. Trotuarul se va realiza denivelat şi va fi încadrat spre carosabil cu borduri prefabricate din beton de ciment C30/37, cu secţiunea de 20 x 25cm. La exterior, trotuarul va fi încadrat cu bordură mică cu secţiunea 10 x 15cm, montată la nivel.
De asemenea, bordura de încadrare a părtii carosabile, de pe partea stângă a podului, se va prelungi şi pe rampele podului pe o lungime de 12 m.
Structura rutieră a trotuarelor pe zona rampelor este următoarea:
- 3cm, beton asfaltic tip Ba8;
- 15cm, piatră spartă amestec optimal;
- 20cm, balast.
Lucrări în albie
Datorită neregularităţii secţiunii de scurgere a albiei pe zona podului, se va profila şi calibra albia pe o lungime de 75 m amonte - aval, în scopul uniformizării condiţiilor de scurgere. Profilarea albiei se va face pe o lăţime de 16,46 m, cu taluzuri de 1:2.
Celelalte dimensiuni ale sectiunii albiei variaza in functie de configuratia locala a terenului dupa cum urmeaza:
- Latimea la fund 16,46 m;
- Latimea albiei 22,80 – 24,70 m;
- Inclinarea taluzurilor 1:2;
- Adancime mal stang 1,18 – 2,36 m;
- Adancime mal drept 0,80 – 2,21 m;
- Panta actuala a albiei 1,44 – 1,54%
Organizare de santier
Organizarea de Șantier se va face în apropierea amplasamentului sau pe locul pus la dispoziţie de beneficiarul lucrării. Lucrările necesare constau în amenajări minime, care să asigure spaţiul necesar pentru depozitarea materialelor şi al sculelor pentru o durată foarte scurtă. Pe şantier se vor asigura condiţii pentru necesităţile igienice, de servire a mesei şi adăpost ale personalului de execuţie.
Măsurile privind asigurarea condiţiilor pentru necesităţile igienice, de servire a mesei şi adăpost ale personalului de execuţie vor fi luate de executant o dată cu începerea organizării de şantier. Păstrarea curăţeniei şi asigurarea circulaţiei pe perioada execuţiei lucrărilor se asigură de către executantul lucrărilor.
- Constructorul va asigura colectarea apelor apelor uzate pe durata executiei, prin asigurarea unui număr optim de toalete ecologice pentru personalul implicat în execuția lucrărilor, atât la punctul de lucru, cât și în cadrul organizării de șantier și prin vidanjarea lor periodică.
- Beneficiarul este obligat sa incheie proces verbal de predare-primire a amplasamentului cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Buzau inainte de inceperea executiei si la finalizarea investitiei, consemnand starea initiala a albiei si, la final,
b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;
c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: apă potabilă din sursă subterană;
d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: în etapa de executie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:
- deşeuri de materiale de construcţii, resturi de conducte;
- uleiuri uzate rezultate de la utilajele/echipamentele utilizate în timpul lucrărilor;
- deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului angajat al societăţii/societăţilor de construcţie.
e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:
- surse de poluare în perioada de execuţie: emisii de la motoarele utilajelor, mijloacelor de transport, lucrări de sudură, poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;
f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:
- în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul lucrărilor; Se vor respecta cu stricteţe normativele de protecția muncii și PSI, a regulamentelor de exploatare a utilajelor.
g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - se va institui zonă de protecţie sanitară;
2. Amplasarea proiectului
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:
a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: conform Certificatului de urbanism nr. 67/24.02.2020, categoria de folosință actuală a terenului: drum forestier,
b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: - nu este cazul;
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:
i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – În perioada de execuție a lucrărilor de construire, sursele posibile de poluare a apelor pot fi următoarele:
• execuția propriu - zisă a lucrărilor;
• traficul de șantier rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru transport de materiale, și personal la punctele de lucru, utilajele;
• organizarea de șantier care poate avea în componența ei stații de asfalt și betoane, stații de întreținere a utilajelor și a mașinilor de transport, cantine, spații pentru dormitoare, birouri, etc.
În perioadele ploioase, poluanții din aer sunt transferați în ceilalți factori de mediu (apa de suprafață și subterană, sol, etc.).
ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;
iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;
iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;
v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.
vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul
vii) zonele cu o densitate mare a populației: amplasamentul proiectului se află în extravilanul localitatii;
viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: În cazul descoperirii a unor vestigii arheologice, executantul este obligat să sisteze orice activitate și să informeze Direcția Județeană pentu Cultură Covasna în termen de 72 ore în conformitate cu art. 4, cap II din OG 43/200 republicată;
3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial
Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:
a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): în timpul execuției poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor, prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor;
b) natura impactului: zgomote și vibrații, emisii în aer generate de către utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;
c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;
d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;
e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale în timpul execuției;
f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.
g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;
(h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.
II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:
- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind situat în afara ariilor naturale protejate.
III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:
- conform Proiectului Avizului de gospodarire a apelor emis de Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, Nr. 18049/19.11.2021, titularul proiectului are obligația de a respecta conditiile impuse de acesta:
- Beneficiarul este obligat sa obtina toate avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de legislatie inainte de inceperea executiei lucrarilor avizate prin prezentul.
-In timpul executiei lucrarilor se interzice depozitarea in albie a materialelor folosite sau rezultate care ar crea pericol de inundare in aval, Ia viituri, prin obturarea sectiunii de curgere a apei si nu se va afecta stabilitatea malurilor si terenurilor riverane.
- Beneficiarul si constructorul au obligatia ca, pe parcursul executiei si exploatarii, sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea poluarii apelor subterane si de suprafata, iar in cazul producerii poluarilor accidentale sa anunte Sistemul de Gospodarire a Apelor Buzau si Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita.
- Directia Silvica Covasna este integral responsabila in situatia producerii unei poluari accidentale;
- Beneficiarul este obligat sa incheie proces verbal de predare-primire a amplasamentului cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Buzau inainte de inceperea executiei si la finalizarea investitiei, consemnand starea initiala a albiei si, la final, daca s-au realizat lucrarile de readucere a albiei la starea initiala. De asemenea, in procesul verbal se va mentiona si fluxul informational in caz de inundatii si poluari accidentale.
- Nu se vor depozita in albiile cursurilor de apa, materialele rezultate sau folosite la construire.
-Este interzisa exploatarea de agregate minerale din albiile cursurilor de apa, fara actele de reglementare corespunzatoare.
-Este interzisa amplasarea organizarii de santier in zone inundabile ale albiei majore sau in albia minora. Beneficiarul si constructorul au obligatia asigurarii organizarii de santier impotriva apelor mari. In situatia antrenarii materialelor pe perioade de viituri, beneficiarul si constructorul sunt integral raspunzatori.
- Lucrarile propuse se vor desfasura cu respectarea stricta a tehnologiei si masurilor de protectie prevazute in documentatia tehnica, astfel incat sa nu se afecteze apele de suprafata si subterane.
- Beneficiarul raspunde de eventualele pagube cauzate de viituri datorate blocarii sectiunii de scurgere, cauzate riveranilor sau lucrarilor hidrotehnice existente in zona.
- Posesorul avizului de gospodarire a apelor este obigat sa anunte in scris Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita de inceperea executiei lucrarilor, cu 10 zile inainte de aceasta.
- Posesorul avizului este obligat sa intretina albia raului Basca Mare si in zonele amenajate prin lucrari de consolidare si aparare ale malurilor, precum si sa intretina, sa repare si sa refaca aceste lucrari si sa asigure sectiunea optima de curgere a apelor in zona de influenta a podeţului provizoriu din prefabricate de beton sprijinit pe epiu casetat, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 33, alin 61.
- Conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, lucrarile de traversare a raului Basca Mare, care pot constitui obstacole in curgerea naturala a apelor, vor fi astfel realizate si exploatate incat sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, in vederea asigurarii atat a stabilitatii acestor lucrari, a albiilor minore si a malurilor, cat si pentru prevenirea unor efecte distructive sau pagubitoare.
- Beneficiarul va lua permanent toate masurile de curatire a albiei si intretinere a zonei de curgere a apei si va asigura conditii normale de curgere a apelor raului Basca Mare.
- Lucrarile propuse se vor executa in perioadele cu cantitate redusa de precipitatii, luandu-se masuri pentru asigurarea curgerii apelor medii si mari si impotriva inundarii si calamitarii obiectivelor socio – economice din zona.
- După finalizarea lucrărilor de executie, constructorul va reface cadrul natural si va aduce albia la forma initiala, indepartand orice material din albie.
- Beneficiarul este obligat sa realizeze toate lucrarile si masurile necesare pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice din zonele adiacente.
- Beneficiarul are obligatia de a intretine lucrarile de aparare permanent si in mod special in urma viiturilor.
- Răspunderea privind calitatea construcţiilor, realizarea corespunzătoare a umpluturilor, alegerea materialelor, precum şi calculele de rezistenţă şi stabilitate revin solicitantului si proiectantului.
Condiţiile de realizare a proiectului:
- Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, a OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor;
- Respectarea OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
- Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- Lucrările se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor tehnice şi a regimului juridic prevăzute prin actele de reglementare prealabile, emise de alte autorităţi;
- Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
- La executia lucrărilor, executantul va asigura portectia apelor de suprafată, subterane si ecosistemelor acvatice;
- Să întreţină zonele de protecţie sanitară şi perimetrul de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de apă, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii apelor;
- În zonele de protecţie sanitară instituite în jurul sursei de apă sunt interzise depozitarea gunoaielor şi deşeurilor de orice fel, precum şi depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte, pesticide ori alte substanţe periculoase;
- Organizarea de şantier se va realiza astfel încât impactul generat de aceasta asupra factorilor de mediu locali pe timpul derulării lucrărilor prevăzute prin proiect să fie cât mai redus;
- Programul de lucru se va adapta în vederea respectării orelor de odihnă ale riveranilor;
- După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
- Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel pe amplasament, în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate. În urma lucrărilor efectuate pe amplasament suprafeţele se vor elibera de deşeuri de orice natură;
- Deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
- Gestionarea deșeurilor de construcții se va realiza cu respectarea OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor;
- Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
- Se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale cu hidrocarburi prin asigurarea stării de bună funcţionare a utilajelor şi vehiculelor folosite;
- În situația producerii de poluări accidentale, titularul proiectului va anunța imediat APM Covasna şi Comisariatul Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor; pe timp secetos drumurile de acces vor fi stropite periodic pentru limitarea cantităţii de praf antrenate de mijloacele de transport;
- Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 67/24.02.2020, eliberat de Consiliul Judetean Covasna şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
- Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului – APM Covasna ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei, precum și în cazul avizelor ce se emit în cadrul procedurii de obținere a autorizației de construire și care aduc modificări proiectului.
- Titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.
Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.
Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.
Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.
Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.
Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.
Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
DIRECTOR EXECUTIV,
Ing. NEAGU GHEORGHE
Şef Serviciu, Avize, Acorduri, Autorizaţii, Întocmit,
Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae Ing. Bote Daniela
Responsabil Comp.CFM,
Ing. Ghican Oana Elena