Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

DIN  28.03.2022

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918, nr. 2, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 5792/01.09.2021,  în baza:

  1. OUG nr. 68/2019, Art. 6. al. (1) privind înfiinţarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin reorganizarea Ministerului Mediului şi prin comasarea cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin preluarea activităţilor şi structurilor acestuia, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea celor două ministere;
  2. Hotărâre de Guvern nr. 43/16.01.2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
  3. HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, modificată prin H.G. nr. 19/17.01.2017;
  4. Legii nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
  5. Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,
  6. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor membrilor Comisiei de Analiză Tehnică prin solcitarea punctelor de vedere, că proiectul „MODERNIZARE STRADA MIORIȚEI” propus a fi amplasat în municipiul Sfântu Gheorghe,  str. Mioritei, nr. FN, județul Covasna nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 10 litera e) corelat cu punctul 13 litera a);
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 06.09.2021; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna, în data de 20.09.2021; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 28.03.2022 anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din ....2020), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Adresa nr. 2057/18.03.2022 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;
  4. Punct de vedere Membrilor CAT; punctului de vedere de la GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN COVASNA nr. 423/CJCV/24.03.2022 înregistrat la APM Covasna cu nr. 2194/24.03.2022; Pct de vedere nr 463/24.03.2022 emis de DJC ptr. Cultură, înregistrat la APM Covasna cu nr. 2193/24.03.2022;
  5. Proces verbal nr. 8 din data de 25.03.2022 încheiat în urma ședinței CAT;
  6. Adresa de la DSP Covasna, înregistrat la APM Covasna cu nr. 2123/22.03.2022;
  7. Memoriul intocmit conform Legii nr. 292/2018, înregistrat la APM Covasna cu nr. 2018/17.03.2022;
  8. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  9. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Lungimea totala a strazii propuse spre modernizare este de 94,00 metri (0.094 km). Intre km 0+094 – 0+109, strada se continua cu o platforma de acces la proprietati, avand o latime de aproximativ 16.50 m. Strada este marginita in cea mai mare parte de proprietati. Traseul strazii in plan se desfasoara in aliniament.

SOLUȚIA PROIECTATĂ

Traseul in plan

La proiectarea traseului in plan s-a urmarit respectarea prescriptiilor prevazute in STAS 10144/1,3, traseul in plan urmarind traseul existent, cu realizarea corectiilor care s-au impus prin adoptarea elementelor geometrice corespunzatoare.

Profilul longitudinal

Profilul longitudianal a fost proiectat avandu-se in vedere respectarea cotelor obligate ale construcţiilor adiacente străzii, precum si asigurarea pantei minime de scurgere a apelor meteorice.

Profilul transversal

In profil transversal strada a fost prevazuta cu urmatoarele elemente:

a. Parte carosabila cu latimea de 6.00 m, pe toata lungimea strazii (de la km 0+000 pana la km 0+094.00), cu doua benzi de circulatie de 3.00 m fiecare.

Partea carosabila este delimitata pe ambele parti de borduri prefabricate din beton, mari, 20x25x50 cm.

b. Trotuare pietonale, intre partea carosabila si proprietati, avand o latime variabila cuprinsa intre 0.80 si 1.20 m, de o parte si alta a strazii.

Structura rutiera

Structura rutiera proiectata respecta prevederile Expertizei tehnice si a fost adoptata in conformitate cu prevederile PD 177-2001 si NP 116-2004, avand urmatoarea alcatuire:

Parte carosabila– sistem rutier suplu:

  • 4.00 cm strat de uzura din beton asfaltic BA 16;
  • 6.00 cm strat de legatura din beton asfaltic deschis BAD 22.4;
  • 20.00 cm strat superior de fundatie din piatra sparta amestec optimal;
  • 30.00 cm strat inferior de fundatie din balast;
  • 20.00 cm strat de forma din balast;

Trotuare pietonale

Pe ambele parti ale strazii au fost prevazute trotuare pietonale respectiv a fost prevazuta amenajarea acceselor la proprietati, avand urmatoarea alcatuire:

  • 4 cm mixtura asfaltica BA8;
  • 15 cm piatra sparta;
  • 15 cm balast.

Delimitarea trotuarelor se realizeaza cu borduri prefabricate din beton C35/45, mici, 10x15x50 cm.

Asigurarea colectarii si evacuarii apelor pluviale – Retea canalizare pluviala

Apele pluviale vor fi preluate de catre canalizarea pluviala subterana proiectata, care are in componenta canalul colector, gurile de scurgere, caminele colectoare cu racorduri la gurile de scurgere. Apele pluviale colectate de canalizare vor fi descarcate in canalizarea pluviala existenta de pe strada Pescarilor.

Conducta principala de canalizare pluviala (canalul colector) este din teava PVC, SN8, si diametre determinate de debitele de calcul ale apelor pluviale (DN315). Conductele vor fi imbinate cu ajutorul mufelor prevazute cu garnituri elastice.

Gurile de scurgere pentru captarea apelor pluviale vor fi din beton, cu diametru DN400, cu depozit de sedimente, prevazute cu placa din beton cu rama si gratar din fonta clasa D400, cu sistem antifurt, iar racordul (legatura) cu caminele de vizitare va fi din PVC, DN200, cu panta de 2%.

Gurile de scurgere vor fi amplasate la marginea partii carosabile, langa borduri. Apele colectate prin gurile de scurgere se dirijeaza spre caminele colectoare, amplasate in apropiere. Racordarea tevilor la caminul de vizitare se va face prin intermediul pieselor de trecere speciale care sa asigure o etanseitate corespunzatoare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticala incat oglinda apei retinuta de sifon sa fie la o adancime H cel putin egala cu adancimea de inghet cf. prevederilor STAS 6701. Dupa caz, se vor utiliza tuburi prelungitoare (tub telescop) pentru gurile de scurgere.

Inlocuire retea canalizare menajera

Se prevede realizarea unui canal colector din ţeavă de PVC-KG SN8 DN315 şi a unor cămine de vizitare amplasate pe canalul colector principal. Căminele de vizitare se vor amplasa la distanţe potrivite, pentru a putea colecta cu racorduri cât mai scurte apele menajere de la locuintele de pe stradă. Căminele de vizitare se vor executa din elememte prefabricate de beton armat cu diametrul de 1000 mm, inaltimea variabila, si cos de acces tronconic şi vor fi echipate cu ansamblu format din piesa suport din beton armat prefabricat, cu rama si capac carosabil greu tip D400 din fonta şi sistem antifurt.  Rama cu capac va fi pozitionata cu 4 cm mai sus fata de placa din beton pentru realizarea stratului astfaltic de uzura. Etansarea intre elementele prefabricate se va realiza prin utilizarea de garnituri de cauciuc EPDM.

La limita de proprietate, pe domeniul public, intre racorduri si locuinte se vor monta camine de racord complet echipate (cu rol de preluare a diferentelor de nivel, racordarea consumatorilor si inspectia si curatirea la nevoie a retelei adiacente), camine care vor fi realizate dintr-o baza PVC DN315, coloana de inaltare cu garnitura si tub telescop si capac din fonta. Caminele de racord vor fi dotate cu capac din fonta rezistent la trafic pietonal/auto. Racordurile se vor conecta la colector in caminul de vizitare cel mai apropiat.

De la limitele de proprietate la camine se vor realiza racorduri din PVC-KG SN8 DN160.

Inlocuire retea apa potabila

Pe strada Mioritei se prevede inlocuirea rețelei de apa potabila. Se va prevedea o conducta principala PEHD, DN110, PN10 racordata la caminul de vane existent din zona strazii Pescarilor.

Bransamentele locuintelor se vor realiza cu conducte PEHD DN32, PN10, pana la limita de proprietate unde va fi amplasat un camin prefabricat pentru apometre, din beton DN800, cu dotarile aferente. Aceste camine vor fi amplasate la limita de proprietate pe domeniul public iar, dupa caz, bransarea se va realiza la caminele de apa existente amplasate pe proprietati. In proiect este cuprinsa si legatura dintre vechiul si noul racord. Bransarea imobilelor se va prevedea pana la limita de proprietate.

Adancimea medie de pozare a conductei de apa este de 1.40 m.

Pe strada se vor monta hidranti de incendiu supraterani DN100 mm, cu coloana din fonta.

Solutiile vor fi detaliate la faza de Proiect tehnic de executie.

Lucrari de siguranta rutiera

Reglementarea circulatiei va fi intocmita conform standardelor si normativelor in vigoare, avandu-se in vedere fluidizarea si siguranta circulatiei printr-o semnalizare corespunzatoare.

Lucrarile de semnalizare la terminarea lucrarilor constau in constructia elementelor de semnalizare verticala si orizontala.

Lucrarile de semnalizare orizontala constau in marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulatie, traversare pentru pietoni si/sau alte elemente caracteristice conform SR 1848-7 si a celorlalte normative in vigoare.

Lucrarile de semnalizare verticala constau in amplasarea indicatoarelor rutiere, conform SR 1848-1 si a celorlalte normative in vigoare.

La trecerile pentru pietoni vor fi prevazute benzi de ghidaj tactilo-vizuale cu amprente diferite si in culori contrastante. Se vor realiza rampe conform prevederilor NP 051/2012.

Semnalizarea rutiera care se va proiecta la faza de Proiect Tehnic va fi avizata de Politia Rutiera.

Pe perioada executiei lucrarilor, Antreprenorul va respecta „Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor nr. 1112/411-2000 publicat in Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in vigoare. Se impune semnalizarea corespunzatoare pentru evitarea oricaror feluri de accidente, inclusiv pe timp de noapte.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității:

Activitatile executate in timpul constructiei implica manipularea unor materiale de constructie nepoluante pentru sol si subsol (pamant, balast, piatra sparta, beton, mixturi asfaltice etc).

Aprovizionarea cu materiale naturale (balast) se va face de la cea mai apropiata balastiera de amplasament reglementata conform normelor si normativelor in vigoare.

Apa folosită la diferite procese tehnologice (curătarea suprafetelor, udarea suprafetelor s.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton”.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate:

In perioada de constructie

Regimul gospodaririi deseurilor produse in perioada constructiei  va face obiectul organizarii de santier.

Tipurile de deseuri intalnite pe santierul de executie al lucrarilor de mai sus sunt:

-     deseuri menajere sau asimilabile;

-     deseuri din lemn;

-     hartie si ambalaje;

-     deseuri materiale de constructie (in cazul rebutarii incarcaturilor de betoane sau mixturi asfaltice);

-     deseuri metalice (resturi de armaturi, alte deseuri metalice).

Deseurile menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in pubele amplasate in puncte de colectare. De aici vor fi transportate la rampa de gunoi cea mai apropiata.

Depozitarea deseurilor la gropile de gunoi se va efectua in conformitate cu HG nr. 349/2005 privind desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor.

Deseurile  materiale  de  constructie  (resturi  de  beton,  mortar,  mixturi  asfaltice)  nu  ridica probleme deosebite din punctul de vedere al potentialului de contaminare.

Deseurile  lemnoase  vor  fi  selectate,  fiind  eliminate  functie  de  dimensiuni  ca  accesorii  si elemente de sprijin in lucrarile de constructii.

Deseurile de hartie si ambalajele vor fi colectate si depozitate separat, in vederea valorificarii. Deseurile metalice vor fi valorificate prin centrele specializate de colectare a fierului. Cantitatile de deseuri pot fi estimate global functie de listele catitatilor de lucrari.

Avand in vedere ca lucrarile de constructie a drumurilor necesita in principal lucrari de terasamente, deseurile rezultate din aceasta activitate se rezuma la resturi de beton, piatra sparta, balast, mixturi asfaltice.

Din punct de vedere al potentialului de contaminare a mediului acestea nu ridica probleme deosebite. Acestea vor fi integrate in corpul drumurilor ce urmeaza a fi modernizate sau transportate in locuri special amenajate.

Dupa terminarea lucrarilor, in eventualitatea in care mai raman asemenea deseuri, acestea vor fi transportate la gropile de gunoi cele mai apropiate.

In perioada de functionare

In perioada de functionare a drumurilor, gestiunea deseurilor specifice trebuie sa reprezinte o preocupare majora a administratorului.

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

- surse de poluare în perioada de funcţionare: nu este cazul; În urma realizării proiectului se va îmbunătații considerabil starea drumului, și nu va constitui sursă de poluare.

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- doar în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de la utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: categoria de folosință a terenului conform

Conform Certificatului de urbanism nr. 7 din 14.01.2021, eliberat de către Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe terenul se află pe teritoriul administrativ al municipiului aparținând domeniului public. Destinaţia actuală a terenului cu folosința este drum public, destinație ce se va menține și după efectuarea investiției. 

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: Investiţia propusă este o lucrare definitivă care nu presupune lucrări de refacere a amplasamentului în cazul accidentelor sau a încetării activităţii.

Restabilirea calității inițiale a factorilor de mediu se asigură prin măsurile de refacere a zonelor afectate din timpul execuţiei.

După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier.

 c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional-nu este cazul.

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: zonă urbană;

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor,

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi în timpul execuției lucrărilor;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

  g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

    II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

    III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa nr. 2057/18.03.2022 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;

- Proces Verbal nr. 8 din 25.03.2022, încheiat în urma ședinței CAT;

- s-a stabilit că proiectul nu are impact semnificativ asupra corpurilor de apă.

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile OUG nr. 92 din 19 aug 2021 privind regimul deşeurilor;
  2. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  3. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  4. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
  6. Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
  7. După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
  8. Deşeurile se colectează separat şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  9. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  10. Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
  11. Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 7/14.01.2021 eliberat de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  12. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  13. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
  14. Conform Procesului-verbal nr. 8 din data de 25.03.2022 încheiat în urma ședinței CAT și cf. punctului de vedere GNM cu nr. 423/CJCV/24.03.2022 înregistrat la APM Covasna cu nr. 2194/24.03.2022,
  • GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN COVASNA precizează că la gestionarea deșeurilor pentru construcții să se respecte prevederile art. 4 și art. 17, alin 4. și art. 15, alin, 1 din O.U.G. nr. 92/19 aug. 2021 privind regimul deșeurilor.,

Pct de vedere nr 463/24.03.2022 emis de DJC ptr. Cultură, înregistrat la APM Covasna cu nr. 2193/24.03.2022 prevede că în cazul descoperirii incidentale a unor vestigii arheologice, proprietarul este obligat să informeze DJC Covasna;

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                     Ing. Farkas Berta

 

 

 

Resp. Compartiment CFM,

Ing. Ghican Oana Elena