Back

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

PROIECT

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

DIN  06.09.2022

 

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de JUDEȚUL COVASNA prin președinte TAMÁS SÁNDOR cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Piața Libertății, nr. 4, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 5609/09.08.2022,  în baza:

  1. OUG nr. 68/2019, Art. 6. al. (1) privind înfiinţarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin reorganizarea Ministerului Mediului şi prin comasarea cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin preluarea activităţilor şi structurilor acestuia, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea celor două ministere;
  2. Hotărâre de Guvern nr. 43/16.01.2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
  3. HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, modificată prin H.G. nr. 19/17.01.2017;
  4. Legii nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
  5. Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011,
  6. Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului, APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 06.09.2022, care a avut loc la sediul APM Covasna, că proiectul „REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA DJ 114 SÂNZIENI-LEMNIA”, propus a fi amplasat în comunele LEMNIA, MERENI, ESTELNIC, POIAN, SÂNZIENI, satele LEMNIA, MERENI, LUTOASA, ESTELNIC, VALEA SCURTĂ, BELANI, POIAN, SÂNZIENI, județul Covasna nu se supune evaluării adecvate, nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului

   

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

  1. proiectul intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 10 litera e) corelat cu punctul 13 litera a);
  2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat de pagina proprie de internet în data de 12.08.2022; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat în Observatorul de Covasna, în data de 11.08.2022; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 06.09.2022 anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din ....2020), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
  3. Adresa nr. 5874/23.08.2022 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;
  4. Punct de vedere Membrilor CAT; Punct de Vedere GNM-CG Comisariatul Județean Covasna, nr. 1389/CJ CV/26.08.2022 înregistrat la APM Covasna cu nr. 5932/26.08.2022;
  5. Proces verbal nr. 23 din data de 06.09.2022 încheiat în urma şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 06.09.2022, care a avut loc la sediul APM Covasna;
  6. Memoriul intocmit conform Legii nr. 292/2018, înregistrat la APM Covasna cu nr. 5839/22.08.2022;
  7. Lista de control EIA întocmit conform Ord. M.A.P.M. nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  8. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Drumul judetean DJ114 se desprinde din drumul national DN11 pe raza Comunei Lemnia, traverseaza localitatile Mereni, Lutoasa, Estelnic, Valea Scurta, Belani, Poian si se finalizeaza la km 19+ s-a urmarit ca axa proiectata sa se suprapuna cat mai fidel pe axa drumului existent, urmarind traseele  existente si cu respectarea pe cat posibil a prevederilor STAS 863-85 ”Lucrari de drumuri – Elemente geometrice ale traseelor – Prescriptii de proiectare”.

  • viteza de proiectare – 50-80 km/h.
  • lungimea drum modernizat: 19016m
  • numar poduri: 3 bucati
  • numar locuri de parcare: 12 locuri
  • numar de statii de incarcare vehicule electrice: 10 bucati
  • stalpi de iluminat cu panouri fotovoltaice in localitati: 654 bucati

Traseul de biciclete proiectat se desprinde din drumul judetean 114 la km 1+790 si se indreapta catre biserica Sf Mihail revenind in drumul judetean la km 3+365. Acest traseu are o lungime de 1481m din care 880m sunt din pamant si vor fi amenajati cu structura rutiera noua. Acest traseu va fi semnalizat prin indicatoare.

In localitatea Lemnia, in zona bisericii Sf Mihail, se va amenaja o parcare pentru autoturisme.

PROFIL LONGITUDINAL:

În profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste, în principiu, linia rosie existenta, fiind facute corectii ale liniei rosii pentru imbunatatirea scurgerii apelor pluviale si pentru sporirea confortului si sigurantei circulatiei. In conditiile in care linia rosie existenta prezinta succesiuni pante/rampe cu valori mici ale declivitatilor, dar cu lungimi scurte (profil “dinti de ferastrau”), s-au facut corectii minime ale liniei rosii proiectate astfel incat sa asigure scurgerea apelor pluviale spre emisar si totodata ca necesitate a sporirii confortului si sigurantei circulatiei.

Racordarile verticale ale declivitatilor au fost facute cu arce de cerc.

PROFIL TRANSVERSAL:

In concordanta cu Ordinul nr.1296/2017 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, se adopta mai multe tipuri (17) de profile transversale:

SISTEM RUTIER:

Se va adopta diverse structuri rutiere pentru partea carosabila

Acostamentele proiectate vor fi consolidate din aceeasi structura rutiera ca a partii carosabile pe zonele unde santul este din beton. Pe zonele unde santul este de pamant acostamentul va fi realizat din piatra sparta.

Rigola carosabila se va executa din beton clasa C30/37, pe un strat de poza din 10 cm beton C16/20 si nisip 10cm grosime.

Santul se va executa din beton clasa C30/37 cu grosimea de 10 cm, pozat pe un strat de 10 cm nisip.

Delimitarea trotuarului/pistei de ciclisti, de partea carosabila se face prin bordura prefabricata din beton, cu dimensiunile 20 x 25 cm.

Separarea trotuarului de pista de cliclisti respectiv de limita de proprietate se realizeaza prin bordura prefabricata din beton cu dimensiunile 10 x 15 cm.

            La intersecțiile cu străzile laterale, precum si in dreptul trecerilor de pietoni, se vor  realiza accese din trotuar spre carosabil cu bordura îngropata pentru accesul  persoanelor cu handicap,  conform NP 051/2013.

Realizarea accesului la proprietati se va face prin montarea de borduri tip elemente rampa la accesele dinspre carosabil catre proprietati, nivelul trotuarelor ramanand cu aceeasi cota. Se vor realiza platformele de acces la proprietate cu o structura similara cu cea a trotuarelor pietonale propuse.

COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE:

Colectarea apelor pluviale se va realiza elementele de scurgere proiectate (santuri de pamant, santuri de beton, rigole carosabile) si prin podetele proiectate si mai apoi evacuate catre emisar.

La intersectiile cu drumurile laterale, cat si la accesele la proprietati au fost prevazute podete tubulare pe zonele din afara localitatilor unde santul proiectat este de pamant sau de beton, iar in localitate rigola carosabila va fi asigura continuitatea scurgerii apei aceasta nefiind intrerupta in dreptul acceselor si drumurilor laterale.

In cadrul documentatiei au fost prevazute separatoare de hidrocarburi.

Intersectii cu drumuri laterale

Drumurile laterale, se vor amenaja pe o lungime de 15 m. Intersectiile cu drumul national DN11 si DN11B, vor fi amenajate.

Intersectii cu calea ferata

La km 1+475 al DJ114, exista o trecere la nivel cu CF simpla, ce se va amenaja cu dale elastrice de tip Strail.

Devieri / protejari de retele

In cadrul documentatiei, au fost prevazute lucrari de protectie / relocare retele existente:

In intravilan se demoleaza stalpii existenti si retelele se introduc in subteran, prin canalizatia si cameretele prevazute in cadrul proiectului;

Lucrari de siguranta rutiera

Au fost prevazuti parapeti metalici tip H2, conform AND 593/2014.

SIGURANTA CIRCULATIEI

Semnalizarea rutieră pe timpul execuției

Semnalizarea punctelor de lucru precum şi asigurarea siguranţei circulaţiei pe   timpul execuţiei lucrărilor se vor face în conformitate cu „Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului” – emise de Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din măsuri privind siguranţa şi controlul circulaţiei rutiere prin dirijarea temporară a traficului.

            Semnalizarea rutiera permanenta

            Lucrările de semnalizare verticala se vor face conform SR 1848-1/2011 şi constau în montarea de indicatoare rutiere. Stâlpul de susţinere pentru indicatoarele rutiere, indiferent de înălţimea sa va fi prevăzut a se executa dintr-o bucată. Fundaţiile care se execută pentru prinderea sistemelor de susţinere a semnalizării verticale vor fi executate la nivelul părții carosabile,  din beton. Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din oţel sau aluminiu, protejate împotriva coroziunii, pe faţa cărora se aplică folie retro-reflectorizantă din clasa 2 (high intensity grade).

            Lucrarile de semnalizare orizontală se vor realiza conform SR 1848-7/2015 și constau în efectuarea marcajelor longitudinale și transversale

In cadrul proiectului au fost prevazute limitatoare pentru reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor.

Trecerile de pietoni vor fi semnalizate cu iluminare fotovoiltaica

Lucrari de poduri

Toate lucrarile de poduri vor fi prevazute cu cale avand urmatoarea alcatuire:

- 4.0cm strat de uzura din BA16 ;

- 4.0cm strat inferior din BAP 16 ;

- 2.0cm sapa de protectie a hidroizolatiei din BA8 ;

- hidroizolatie performanta, agrementata pentru lucrari de poduri.

Trotuarele vor avea urmatoarea alcatuire:

- 3.0cm cale din BA8 ;

- umplutura din beton C25/30. In umplutura de la trotuare se vor monta tuburi din PVC Ø110mm pentru retele si instalatii ;

- hidroizolatie performanta, agrementata pentru lucrari de poduri.

Se vor monta rosturi de dilatatie moderne, de tip etanse.

La limita partii carosabile se vor monta borduri prefabricate inalte iar la limita trotuarelor – parapeti de protectie pietonali metalici, cincati. De asemenea, la trecerea de pe trotuat pod – trotuar rampe se vor executa rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati.

 

Se vor moderniza următorele poduri:

01. POD PESTE PARAUL LUTOASA IN SAT LUTOASA, COM. MERENI:

02. POD PESTE PARAUL ESTELNIC IN SAT ESTELNIC, COM. ESTELNIC:

03. POD PESTE RAUL CASIN IN SAT SANZIENI, COM. SANZIENI:

LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE

Stalpii existenti din localitati, vor fi demolati, iar retelele existente, vor fi introduce in subteran, in tubulaturile prevazute in cadrul proiectului. In intravilanul localitatilor, au fost prevazuti stalpi de iluminat cu alimentare cu panouri fotovoltaice. Au fost prevazute statii de incarcare vehicule electrice (inclusiv incarcare biciclete electrice).

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității:

Materialele folosite la realizarea proiectului sunt urmatoarele: agregate (balast), betoane asfaltice,  borduri, pavele. Antreprenorul are obligatia de a asigura alimentarea provizorie cu apa si energie electrica.Resursele naturale folosite in constructie sunt :

  • Agregatele naturale precum : balastul, piatra sparta
  • Apa pentru realizarea betoanelor, pentru compactare
  • Pamantul pentru realizarea umpluturilor

In perioada de functionare nu sunt necesare resurse naturale.

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate:

In timpul perioadei de constructie rezultă in mod uzual următoarele tipuri de deşeuri, care sunt nepericuloase şi care se codifică in conformitate cu lista cuprinzând deşeurile, prevazută in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase: deşeuri din construcţii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de lemn (cod 17 02), pământ şi pietre din excavaţii (cod 17 05), alte amestecuri de deşeuri nespecificate (cod 17 09); acestea vor fi depozitate în containere metalice de 4 mc, si apoi transportate de constructor la depozitul zonal de deşeuri.

De asemenea, mai pot rezulta ca deşeuri menajere nepericuloase: deşeuri biodegradabile produse de activitatea umană (cod 20 01 08), nămoluri din fosele septice ale organizării de şantier (cod 20 03 04), etc.

In perioada de executie, vor mai rezulta şi o serie resturi vegetale provenite de la curatarea terenului inainte de inceperea lucrărilor de construcţie.

Cantitatea deşeurilor tehnologice depinde de tehnologia de execuţie a constructorului. Ele trebuie depozitate temporar in conditii de siguranţă pentru mediu şi trebuie expediate la baza de producţie a constructorului sau trimise direct la unităti specializate in vederea valorificarii lor.

Dupa terminarea lucrarilor nu vor mai exista surse de deseuri pe amplasament.

Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate

Pentru etapa de execuție a lucrărilor se recomandă următoarele măsuri:

  • pământul excavat va fi utilizat în cea mai mare parte la umpluturile sistematizate de pe partea exterioară a yidului de sprijin, iar surplusul va fi stocat în amplasament și va fi folosit, in functie de necesităţile din zonă (de ex. la acoperirea temporară/zilnică a deșeurilor din depozitul zonal de deseuri);
  • solul contaminat va fi considerat deșeu și va fi înlăturat în consecință;
  • solul excavat care nu va fi folosit la reumplere trebuie transportat de pe șantier pe amplasamente prestabilite;
  • depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel încât să se reducă riscul poluării solurilor și a apei freatice; depozitarea materialelor se va face pe sol impermeabilizat cu folie de plastic sau pe suprafețe betonate / asfaltate existente, ori în containere speciale pentru depozitarea temporară a materialelor de construcții.

Deşeurile menajere care vor fi produse de către lucrători vor fi colectate in ecotomberoane, pe plan local şi vor fi transportate la depozitul ecologic zonal.

Planul de gestionare a deșeurilor

Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului

Pentru etapa de execuție a lucrărilor se recomandă următoarele măsuri:

  • pământul excavat va fi utilizat în cea mai mare parte la umpluturile sistematizate de pe partea exterioară a yidului de sprijin, iar surplusul va fi stocat în amplasament și va fi folosit, in functie de necesităţile din zonă (de ex. la acoperirea temporară/zilnică a deșeurilor din depozitul zonal de deseuri);
  • solul contaminat va fi considerat deșeu și va fi înlăturat în consecință;
  • solul excavat care nu va fi folosit la reumplere trebuie transportat de pe șantier pe amplasamente prestabilite;
  • depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel încât să se reducă riscul poluării solurilor și a apei freatice; depozitarea materialelor se va face pe sol impermeabilizat cu folie de plastic sau pe suprafețe betonate / asfaltate existente, ori în containere speciale pentru depozitarea temporară a materialelor de construcții.

Deşeurile menajere care vor fi produse de către lucrători vor fi colectate in ecotomberoane, pe plan local şi vor fi transportate la depozitul ecologic zonal.

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

- surse de poluare în perioada de funcţionare: nu este cazul; În urma realizării proiectului se va îmbunătații considerabil starea drumului, și nu va constitui sursă de poluare.

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- doar în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi provenite de la utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul execuției;

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul

2. Amplasarea proiectului

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: categoria de folosință a terenului conform Certificatului de urbanism nr. 148 din 19.03.2021, eliberat de către Consiliul Județean Covasna terenul se află atât în intravilanul cât și în extravilanul localitățiilor aparținând domeniului public. Destinaţia actuală a terenului cu folosința este drum public, destinație ce se va menține și după efectuarea investiției. 

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: Investiţia propusă este o lucrare definitivă care nu presupune lucrări de refacere a amplasamentului în cazul accidentelor sau a încetării activităţii.

Restabilirea calității inițiale a factorilor de mediu se asigură prin măsurile de refacere a zonelor afectate din timpul execuţiei.

După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier.

 c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional-nu este cazul.

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – nu este cazul.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: zonă rurală;

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): potențial impact redus, poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor,

  b) natura impactului: eventuale zgomote și vibrații, emisii în aer generate pe perioada de execuție;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: impact redus;

  e) probabilitatea impactului – redus, numai în cazul producerii unei poluări accidentale cu hidrocarburi în timpul execuției lucrărilor;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului: impact redus, reversibil.

  g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: nu este cazul;

  h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: prin manipularea atentă a materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor.

    II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 (Actualizată), privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ.

    III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 b) și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa nr. 5874/23.08.2022 trimisă către membrii CAT în vederea exprimării opiniei formulată în scris sub formă de puncte de vedere;

- Proces Verbal nr. 23 din 06.09.2022, încheiat în urma ședinței CAT;

- adresa nr. 4956/SL/16.08.2022, înregistrată la APM Covasna cu nr. 5773/17.08.2022, eliberată de SGA Covasna privind depunerea solicitării actului de reglementare;

- s-a stabilit că proiectul nu are impact semnificativ asupra corpurilor de apă.

Condiţiile de realizare a proiectului:

  1. Se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile OUG nr. 92 din 19 aug 2021 privind regimul deşeurilor;
  2. Titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
  3. Respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  4. Respectarea prevederilor Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
  6. Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
  7. După terminarea lucrărilor de execuție terenul ocupat temporar va fi redat destinației inițiale;
  8. Deşeurile se colectează separat şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
  9. Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
  10. Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
  11. Obţinerea tuturor avizelor precizate în certificatul de urbanism nr. 148/19.03.2021 eliberat de Consiliul Județean Covasna şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
  12. Titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei.
  13. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.
  14. Conform Procesului-verbal nr. 23 din data de 06.09.2022 încheiat în urma punctelor de vedere transmise de către membrii CAT
  • GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN COVASNA precizează că la gestionarea deșeurilor pentru construcții să se respecte prevederile art. 4 și art. 17, alin 4. și art. 15, alin, 1 din O.U.G. nr. 92/19 aug. 2021 privind regimul deșeurilor.
  • Solicitarea este depusă la SGA Covasna.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

 

 

 

 

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                     Ing. Farkas Berta

 

 

 

 

Resp. Compartiment CFM,

Ing. Ghican Oana Elena