Back

Proiect Decizia etapei de încadrare

Proiect Decizia etapei de încadrare din 05.03.2019

 

Ca urmare a notificării adresate de COMUNA ESTELNIC prin primar DOMOKOS FERENC, cu domiciliul/sediul în comuna Estelnic, sat Estelnic, nr. 175, judeţul Covasna, privind “Elaborare Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism”, al comunei Estelnic, satul Estelnic, Valea Scurtă, judeţul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 8131/19.12.2017 (r.e. nr. 707/13.12.2017), în baza:

- Hotărârea nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative;

- OUG nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative Art. 14. înființarea Ministerului Mediului;

- H.G. nr. 1000/2012, privind reorganizarea şi funcţionarea A.N.P.M. şi a instituţiilor aflate în subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (*actualizată*);

- Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor protejate de interes comunitar;

- O.U.G. nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

- Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

 

- ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit din data de 19.01.2018 la sediul APM Covasna;

- completări înregistrate la APM Covasna cu nr. 6663/23.11.2018, nr. 751/06.02.2019;

- Aviz favorabil nr. 72/06.02.2019 emis de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în calitate de administrator/custode al ariilor naturale protejate ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0327 Memira – Lapoș.

- Aviz favorabil nr. 6336/18.06.2018 emis de Direcția Sivică Bacău, în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0047 Creasta Nemirei;

- Aviz favorabil nr. 5/28.05.2018 emis de Asociația Ecomondia în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0327 Nemira Lapoș;

- Punct de vedere emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Mihai Viteazul” al județului Covasna nr. 2506400/29.08.2018;

- Notificare Asistență de specialitate de sănătate publică nr. 4319/4076/13.09.2018 emis de Direcția de Sănătate Publică Covasna;

- Aviz de gospodărire a apelor nr. 9/22.02.2018 privind ”Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism al Comunei Estelnic, jud. Covasna” emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna;

- în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). corelat cu pct. c) şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

 

D e c i d e:

 

PLANUL “Plan Urbanistic General şi Regulament Local de Urbanism”, al comunei Estelnic, satele Estelnic, Valea Scurtă și Cărpineni, judeţul Covasna nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

 

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Obiectul prezentei lucrări îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Estelnic, cuprinzând localitatea reședință de comună Estelnic și localitățile componente Valea Scurtă și Cărpineni.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Estelnic este de 8769,2 ha.

Localizarea obiectivului: comuna Estelnic este situată în partea nord-estică a județului Covasna.

Administrativ, teritoriul comunei este delimitat de comunele Poian, Mereni și Lemnia – la vest, sud-vest, respectiv la sud-est, est și de județele Bacău spre nord-est, nord și Harghita spre nord-vest.

Accesibilitatea localităților din comuna Estelnic este asigurată prin drumul județean DJ114 care străbate Valea Scurtă și Estelnic. Această arteră rutieră este drumul care leagă satelele mărginașe spre nord ale depresiunii Târgu Secuiesc, pornind dintr-o ramificație din DN11B la Sânzieni și asigurând la DN (E577) în Lemnia. Există încă o cale de comunicație către teritoriul înconjurător, respectiv DC2 de la Belani (comuna Poian) până la extremitatea sudică a Estelnicului.

Calea ferată – linia de ramificație 404 Sf. Gheorghe-Covasna-Tg. Secuiesc- Brețcu deși trece prin teritoriul comunei nu reprezintă un mijloc de comunicare directă, cele mai apropiate stații fiind cele din Belani și Halta Mereni-Lutoasa.

Drumul județean reprezintă artera și pentru transportul în comun – către Tg. Secuiesc. În afară de drumul județean există drumuri de interes local, de exploatare, prin care sunt accesibile zonele din teritoriul administrativ. Acestea sunt fără îmbrăcăminți, neamenajate, chiar și cel care leagă localitatea Cărpineni de centrul de comună; doar drumul județean este asfaltat, starea acestuia fiind bună.

Din punct de vedere economic, comuna prezintă o situaţie specifică în cadrul județului. Datorită construirii în anul 1992 a unei fabrici textile (de pantaloni – RHM Pants) în localitatea Estelnic, aici s-a concentrat o activitate industrială producătoare de profit și care – prin natura profilului său – ocupă forță de muncă și din localitățile învecinate. Profilul economic general al comunei rămâne totuși cel agricol, bazat pe resursele naturale, în primul rând terenurile fertile din lunca Râului Negru, respectiv fânețele și pășunile din zona de munte. De-alungul timpului, celelalte resurse naturale – fondul forestier, cariere de piatră naturală – au avut un oarecare rol economic, la ora actuală însă ponderea acestora este scăzut. Ocupația de bază a locuitorilor este astfel determinată, celelalte activități – ținând de alte sectoare de activitate sunt reduse, lemitându-se practic la minimul necesar pentru funcționarea unității administrative (activități din sector terțiar, comerț, administrație, învățământ, sănătate, cultură).

Regimul juridic al terenurilor: terenul situat în intravilanul și extravilanul comunei Estelnic, este domeniu public și domeniu privat al statului și proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice conform Cerificatului de Urbanism nr. 489/07.10.2016, respectiv Certificat de Urbanism nou nr. 73/26.02.2019, emis de Consiliul Județean Covasna.

Planul Urbanistic General cuprinde și reglementări privitoare la teritoriul administrativ dar se are în vedere în primul rând fundamentarea strategiei de dezvoltare urbanistică a localităților. Pe baza acestei documentații se eliberează certificate de urbanism și autorizații de construire în teritoriul intravilan al localităților.

Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Intravilanul existent este considerat cel prezentat în proiectul nr. 9016.  „Plan Urbanistic General al comunei Poian” – S.C. Proiect Covasna S.A. – faza PUG preliminar, întocmit în anul 1999.

În componența intravilanului intră următoarele trupuri, reprezentând:

  • Localitatea de reședință Estelnic (trup Estelnic, trup rezervor de apă și trup front de captare) – 146,16 ha
  • Localitatea aparținătoare Valea Scurtă (trup Valea Scurtă, trup rezervor de apă și trup front de captare) – 54,91 ha
  • Localitatea aparținătoare Cărpineni (trup Cărpineni, trup platformă de gunoi) – 34,91 ha.

În afara trupurilor principale (localități de bază) celelalte trupuri sunt prevăzute monofuncțional, dar practic inexistente (nerealizate), rămânând în folosință agricolă.

În cadrul localității reședință de comună Estelnic se regăsesc următoarele zone funcționale:

  • Zona activităților productive -  de tip industrial și agro-zootehnic, situat în partea mediană vestică (terenurile fostei CAP și a stației de mecanizare) în Estelnic, cu o moară (nefuncțională) în partea sudică, având suprafețe considerabile dar utilizate în mică măsură. Singura unitate de producție semnificativă – fabrica de pantaloni, ce ocupă un teren relativ restrâns în mijlocul localității.
  • Zona de locuit – cea mai cuprinzătoare, constă preponderent din gospodării individuale, cu case de locuit unifamiliale, în regim parter, respectiv o singură construcție de locuințe colective (bloc) în zona centrală a localității. Multe din casele existente sunt tradiționale, prezentând caracteristici particulare și reprezentând o valoare istorică-ambientală însemnată – starea acestora însă este în general rea, mare parte fiind realizate din materiale mai puțin durabile (lemn), dar există și construcții de locuințe mai pretențios realizate.
  • Zona dotărilor și echipamentelor de interes public – se compun din mai multe subzone dispuse mare parte în jurul centrului, dar și dispersate, curpinzând: clădii pentru administrație și ordine publică (primărie, poliție), învățământ și educație (grădiniță, școală), cultură (cămin cultural), sănătate (dispensar medical); dotări comerciale și de alimentație publică, servicii (poștă). Un rol aparte au dotările de cult, nu numai funcțional dar și în privința cadrului construit, reprezentând repere de bază în textura urbanistică.
  • Zone verzi – cele amenajate ca atare sunt foarte reduse ca suprafață; lipsa spațiilor plantate amenajate este parțial contrabalansată de prezența grădinilor particulare și a cimitirelor, precum și de apropierea pădurilor; lipsește zona aferentă sportului (teren de sport).
  • Zona echipamentelor tehnico-edilitare – în curs de constituire, prevăzut ca suprafață de teren – stație de epurare, trupuri de captare și rezervor de apă – în intravilanul aprobat.
  • Zona pentru gospodărie comunală – nu există o platformă de depozitare a deșeurilor amenajată corespunzător în conformitate cu normele de igienă în vigoare, dar problema este rezolvată prin contractarea serviciilor de salubritate cu o societate specializată din Tg. Secuiesc; zona cimitirelor, comasate în vecinătatea bisericilor, acestea reprezintă de asemenea valori tradiționale prin pietrele funerare vechi.
  • Alte zone – spații de circulație, cursuri de ape, terenuri de folosință agricolă cuprinse în intravilan.

Localitatea Valea Scurtă prezintă o diversitate funcţională mai redusă, cuprinzând:

  • Zona destinată activităţii productive agro-zootehnice – casa cântarului – şi alte zone cu destinaţie asemănătoare, dar încă în folosinţă agricolă, ca şi gospodării individuale.
  • Zona de locuit, cu case de locuit în regim parter, pe loturi de dimensiuni variate, în stare variată, dar şi aici există câteva construcţii şi gospodării tradiţionale valoroase.
  • Zona dotărilor publice – se reduce la şcoală, grădiniţă şi cămin cultural, precum şi o capelă romano-catolică ca dotare de cult. Apropierea Estelnicului cu bisericile sale şi numărul relativ redus de locuitori au făcut inoportună construirea unei biserici mai mari.
  • Zona prevăzută pentru teren de sport
  • Zona prevăzută pentru echipamente tehnico-edilitare – staţie de epurare propusă şi trupurile front de captare şi rezervor de apă – nerealizate încă.
  • Zona cimitirelor – cimitirul vechi situat în afara localităţii, lângă drumul judeţean către Estelnic.
  • alte terenuri, ca şi la localitatea de reşedinţă.

Localitatea Cărpineni – fără locuitori permanenţi – cuprinde câteva gospodării individuale (zona de locuit), fosta şcoală ca dotare şi zona propusă a rezervaţiei naturale Apa Lină (ROSCI0241) și Apa Roșie (ROSCI0242), precum și zona aferentă circulaţiei (drumuri).

Bilanțul teritorial al utilizării terenurilor pe teritoriul administrativ, pe teritoriul extravilan și pentru cel intravilan arată în felul următor:

 

Categorii de folosință (suprafața în ha)

Agricol

Neagricol

Total

Arabil

Pășuni, fânețe

Vii/livezi

Păduri

Ape

Drumuri

Curți construcții

Alte terenuri

Extravilan

551,9

2330

-/14,0

5436,0

17,5

28,9
  •  

102,5

8480,8

Intravilan
  •  

-

-/-
  •  

11,2

20,3

256,9
  •  

288,4

Total

551,9

2330,0

-/14,0

5436,0

28,7

49,2

256,9

102,5

8769,2

%

33,02% (2895,9 ha)

66,98% (5873,3 ha)

100,0
 

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent, pe localități componente și pe zone funționale, se prezintă astfel:

Zone funcționale

Suprafața (ha)

% din total intravilan

Estelnic

Valea Scurtă

Cărpinieni

TOTAL

Locuințe și funcțiuni complementare

85,00

33,71

10,72

128,43

54,9

Unități industriale

1,53

-

-

1,53

0,6

Unități agro-zootehnice

6,24

1,79

-

8,03

3,4

Instituții și servicii de interes public

2,89

0,64

0,43

3,96

1,7

Dotări pentru culte

0,96

0,10

-

1,06

0,4

Căi de comunicație și transport rutier

13,23

4,70

2,03

19,96

8,5

Spații verzi, sport, agrement, producție

6,77

1,30

11,24

19,31

8,2

Construcții tehnico-edilitare

-

-

-

-

-

Gospodărie comunală, cimitire

0,92

0,52

-

1,44

0,6

Ape

5,02

1,92

1,59

8,53

3,6

Terenuri agricole în intravilan

23,60

10,23

8,90

42,73

18,1

TOTAL

146,16

54,91

34,91

235,98

100

Bilanțul teritorial arată o repartizare destul de echilibrată între principalele zone funcționale, cu unele disfuncționalități privind dotarea cu utilități, lipsesc serviciile de gospodărie comunală și echipamentele tehnico-edilitare.

Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţilor

Din analiza situaţiei existente rezultă următoarele disfuncţionalităţi:

Relaţii în teritoriu, cadru natural – pericolul producerii unor inundaţii (rezultând în primul rând din ploi torenţiale) atrage necesitatea unor lucrări hidroameliorative, de regularizare a cursurilor de apă. Relaţiile către teritoriile învecinate – căi de comunicaţie – sunt satisfăcătoare, dar în teritoriul propriu (legătura către localitatea componentă Cărpineni) pot fi îmbunătăţite, prin realizarea unor legături mai facile, accesibile cu autovehicule. Drumul judeţean împreună cu drumul comunal existent necesită o întreţinere regulată. Protejarea şi folosirea judicioasă a cadrului natural este o problemă ce tinde să devină mai acută în anii următori.

Activităţi economice: pe lângă activităţile rurale tradiţionale se conturează o activitate productivă monoprofilată (industria textilă) ceea ce prezintă şi dezavantajele specifice, pe lângă avantajul unei productivităţi ridicate: dezechilibru în ocuparea forţei de muncă, navetism ridicat, nesiguranţă într-o dezvoltare echilibrată. Activitatea de producţie agricolă nu ajunge la nivelul dorit şi posibil de realizat pe baza resurselor naturale existente; nici activitatea în domeniul forestier nu este însemnată. Lipsesc în primul rând unităţi de prelucrare şi valorificare a produselor primare, care astfel nici nu pot fi exploatate. Nu sunt suficient de dezvoltate nici activităţile din sfera serviciilor publice – activitatea terţiară.

Probleme legate de populaţie: nu se prezintă probleme deosebite, comparativ cu unităţi administrativ-teritoriale asemănătoare. Se constată o oarecare îmbătrânire a populaţiei şi ponderea relativ mare – faţă de forţa de muncă ocupată pe teritoriul comunei – a populaţiei întreţinute – problemă dealtfel generală la nivelul majorităţii localităţilor rurale.

Dotări şi instituţii de interes public – ca la majoritatea localităţilor rurale, se constată o insuficienţă a instituţiilor şi dotărilor publice: sănătate şi asistenţă medicală (stomatologie), cultură, servicii diverse (bancare, comerciale de diferite feluri). Lipsesc atât unele spaţii necesare, cât şi unele instituţii.

Circulaţia şi transportul în interiorul localităţilor – starea necorespunzătoare a străzilor, fără îmbrăcăminţi solide (în afara drumului judeţean), cu profile transversale insuficiente, lipsă trotuare şi rigole de scurgere, lipsa unor poduri de trecere carosabile peste pâraie (atât în Estelnic cât şi în Valea Scurtă).

Fondul construit, zone construite protejate – pe de o parte se constată un procent redus al construcţiilor neîntreţinute, aflate în stare mediocră sau rea, dar lipsa dotării cu utilităţi a locuinţelor – alimentare cu apă, canalizare, chiar şi energia electrică – este o problemă generală la nivelul comunei. Unele din clădirile care adăpostesc instituţii publice sunt şi ele în situaţie asemănătoare. Construcţiile protejate ca monumente sunt satisfăcător întreţinute, cele reprezentând valori istorice-ambientale dar neprotejate legal fiind periclitate mai mult.

Echiparea edilitară: lipsesc reţelele centralizate de alimentare cu apă şi canalizare extinse pe tot teritoriul comunei, dar şi celelalte reţele de alimentare pot fi îmbunătăţite/extinse. Această lipsă generează şi probleme de mediu, fiind o sursă de poluare şi degradare a calităţii mediului.

Spaţii verzi, agrement şi sport – deşi nu se resimte în mod acut, datorită şi modului de viaţă al locuitorilor, aceste amenajări lipsesc cu desăvârşire; necesităţile în acest sens sunt crescânde odată cu creşterea nivelului general de urbanizare. De asemenea amenajările de spaţii plantate pot contribui la atenuarea unor efecte negative asupra mediului (atenuare zgomot, curăţenia aerului, stabilizarea solului).

Probleme de mediu: în afara aspectelor deja menţionate (fond construit, circulaţie, reţele tehnico-edilitare, gospodărirea complexă a apelor) se are în vedere depozitarea ocazională necontrolată a deşeurilor. Pe lângă aceste lipsuri referitoare la protejarea mediului natural apropiat de locuitori trebuie menţionată ca problemă de rezolvat, cu impact crescând, protejarea mediului natural al întreg teritoriului administrativ, a resurselor naturale – păduri, ape minerale, faună şi floră naturală – ce se pot valorifica în continuu, dacă este asigurată regenerarea.

Disfuncţionalităţile analizate în această parte a lucrării determină şi priorităţile de intervenţie; acestea sunt în general interdependente, rezolvarea problemelor presupunând o analiză a tuturor aspectelor implicate, fiind vizată îmbunătăţirea generală a calităţii vieţii.

Menţionăm totuşi că în perioada scursă de la începerea elaborării Planului Urbanistic General – sistată din cauza unor probleme privind delimitarea teritoriului administrativ – au fost efectuate o serie de lucrări importante care contribuie la urbanizarea comunei şi la ridicarea nivelului general de bunăstare: lucrări la reţelele tehnico-edilitare centralizate, modernizări şi lucrări de reparaţii la căile de circulaţie principale, construcţii şi reamenajări pentru instituţii publice şi servicii de interes public. Comuna Estelnic a înregistrat deci o dezvoltare peste medie, şi în condiţii economice nefavorabile.

STUDII DE FUNDAMENTARE

Faţă de faza anterioară a PUG, elaborată în 1999, prezenta fază se referă la unitatea administrativ-teritorială nou creată – comuna Estelnic – fiind astfel şi mai completă, abordându-se toate aspectele recomandate prin cadrul conţinut.

Se menţionează că planurile urbanistice generale nu reprezintă soluţii concrete la problemele legate de dezvoltarea urbanistică, oferă doar un cadru pentru implementarea proiectelor concrete, referitoare la secţiuni anume, proiecte ce trebuie întocmite pentru a se realiza orice intervenţie legată de activitatea de construire şi amenajare.

Intravilan propus. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Intravilanul propus se compune din următoarele trupuri:

            - trup A – localitatea reşedinţă de comună Estelnic

            - trup B (alipit de trupul A) – localitatea aparţinătoare Valea Scurtă

            - trup C – captare apă între cele două localităţi

            - trup D – staţie de epurare situat la sud de Estelnic

            - trup E – rezervor de apă la vest de localitatea Estelnic, în amonte

            - trup F „Székelút”, trup G „Felsőkovácsgátja”, trup H „Háromkút”, trup I „Torok” – care compun localitatea aparţinătoare Cărpineni

Trupurile D şi parţial C şi E sunt în momentul actual terenuri în folosinţă agricolă, propuse pentru amplasarea funcţiunilor menţionate. Acestea vor fi localizate şi delimitate exact pe baza studiilor şi proiectelor de specialitate pentru fiecare în parte.

În determinarea limitelor intravilanului s-au urmărit limite fizice existente pe teren, limite juridice (de proprietate) sau alte repere identificabile pe teren, precum şi limita intravilanului existent.

Terenurile cuprinse în intravilanul localităţillor îşi vor menţine în mare parte structura şi zonificarea actuală, fiind prevăzute unele modificări în vederea raţionalizării şi eliminării disfuncţionalităţilor. Intravilanul existent se va extinde în anumite porţiuni şi se va reduce în altele, şi anume: în localitatea Estelnic se cuprind porţiunile care sunt deja construite, destinate locuirii (în partea de nord şi către est), o porţiune de „îndreptare” în partea de sud lângă drumul judeţean, precum şi mutarea către sud, pe o porţiune cu accesibilitate mai bună a unei zone destinate construirii de locuinţe noi, în partea de est; în Valea Scurtă s-a procedat la „îndreptări” ale intravilanului în porţiunile de nord-est şi vest, sud-vest, eliminând terenuri mai puţin favorabile construirii şi introducând o porţiune care lărgeşte suprafaţa de teren destinată construcţiilor noi de locuinţe. Cea mai însemnată modificare este includerea în intravilan a zonei libere dintre cele două localităţi de-alungul drumului judeţean. Întrucât, în urma negocierilor dintre comune, teritoriul administrativ a suferit unele ajustări, mai ales în zona localităţii Cărpineni – porţiuni din intravilanul acestuia revenind comunei Poian, nu s-a păstrat intravilanul existent, ci se propune o împărţire pe trupuri, având în vedere zonele construite şi construibile, fără introducerea nejustificată a căilor de circulaţie. Zonificarea propusă urmăreşte o utilizare în scopuri turistice, respectiv pentru case de vacanţă şi alte activităţi legate de turism, pentru care există solicitare din partea populaţiei.

Extinderile intravilanului se justifică pe de o parte prin necesarul de asigurare de locuinţe, determinat de situaţia actuală în domeniu. Suprafeţele introduse trebuie să acopere necesarul de teren pentru construcţii în următorii 10 ani. Eventuale modificări ca urmare a unor cerinţe neprevăzute se vor opera pe bază de documentaţii urbanistice care vor urma aceeaşi cale de aprobare ca şi PUG.

Suprafeţele de teren introduse în intravilan, dar neavând o textură urbanistică existentă (terenuri libere de construcţii şi amenajări), precum şi unele porţiuni din zonele construite, dar cu utilizare neclarificată (zonele de producţie) au fost puse sub interdicţie temporară de construire, până la elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu, prin care se vor determina condiţiile de construibilitate, terenurile rezervate obiectivelor de utilitate publică (inclusiv străzi). Aceste terenuri rămân în folosinţă agricolă până la eliberarea unei autorizaţii de construire valabile.

Zonificarea funcţională, după cum s-a menţionat, păstrează structura principală existentă, alocându-se terenuri noi pentru obiective de utilitate publică şi alte funcţiuni de interes public, respectiv pentru zone de protecţie şi spaţii verzi amenajate. Zonificarea funcţională urmăreşte activităţile dominante prevăzute pentru terenurile respective şi separarea activităţilor ce pot provoca stânjeniri reciproce. Totuşi, ea nu este exclusivă, fiind permise înserări ale unor funcţiuni complementare, conform prevederilor din regulamentul de urbanism.

Zonele funcţionale ce compun intravilanul localităţilor sunt următoarele:

- zona destinată locuirii – rămâne în continuare zona principală ca mărime şi importanţă; deşi cuprinde numai terenuri rezervate pentru construcţii de locuinţe individuale, zonele edificate, cu textură urbanistică conturată, cu caracter tradiţional valoros, ce trebuie păstrat şi continuat, se disting de zonele noi neconstruite încă, unde se prevăd lotizări noi urmărind continuarea bunelor tradiţii corelate cu necesităţile actuale; se va urmări în toate cazurile asigurarea ridicării nivelului de confort al locuinţelor, atât la construcţii noi cât şi la renovări. De asemenea se va admite inserarea unor funcţiuni complementare – comerţ, servicii, dotări publice – de dimensiuni reduse, care nu prezintă surse de deranj pentru locuire. Zona de locuit include ca funcţiune şi construcţiile sezoniere – case de vacanţă, făcând legătura între locuire şi activitatea turistică (agroturism). În această categorie se încadrează localitatea componentă Cărpineni, cu potenţial ce se poate valorifica în acest sens.

- zona centrală şi a dotărilor de interes public – zonă compatibilă cu cea anterioară, delimitată pe baza unei mai mari concentrări ale dotărilor şi echipamentelor de interes public; cuprinde construcţiile şi amenajările aferente acestor dotări, de importanţă la nivel comunal şi ca atare de dimensiuni mai mari, dar şi locuinţe existente sau ce se vor realiza în completarea funcţiunii de bază. Aici se face o diferenţiere privind zonele centrale ale celor două localităţi: Estelnic, ca reşedinţă de comună, cu construcţii mai importante, dotări de interes comunal şi Valea Scurtă, cu dotări de interes local. Dotările de cult reprezintă o zonă aparte având în vedere funcţiunea specifică, fiind menţinute amplasamentele existente.

- zona activităţilor productive cuprinde zone pentru activităţi economice de tip industrial şi de tip agro-zootehnic; deşi prezentate separat, ele pot fi grupate şi în alte moduri, în funcţie de cerinţe, dar cu respectarea normelor în vigoare referitoare la fiecare activitate specifică, cu condiţia evitării deranjamentului reciproc şi a respectării fâşiilor de protecţie faţă de alte zone. Se va acorda atenţie deosebită potenţialelor surse de poluare, nefiind permise activităţi ce presupun zone de protecţie ce depăşesc limitele existente şi se suprapun peste alte zone. În astfel de cazuri se justifică solicitarea modificării intravilanului, prin includerea unor terenuri situate la distanţe suficiente. Zona aferentă activităţilor productive a fost pusă şi ea parţial sub interdicţie temporară de construire, până la elaborarea unei documentaţii urbanistice, având în vedere că actualmente o mare parte din zonă este puţin utilizată.

- zone verzi, zone pentru activităţi sportive şi de agrement – reprezintă o zonă practic nouă, cu amenajări ce trebuie realizate de acum înainte, fiind vorba de terenuri libere momentan. Fâşiile de protecţie ale diferitelor zone funcţionale sau aferente culoarelor tehnice se includ în zonele verzi amenajate, nefiind permise alte funcţiuni.

- zona aferentă lucrărilor tehnico-edilitare – zonă nouă, parţial nedeterminată, în mare parte cuprinsă în trupuri izolate, se va supune condiţiilor tehnologice specifice, respectând normele de protecţie sanitară, concretizate în distanţe suficiente faţă de alte zone, evitând orice posibilitate de poluare.

- zona de gospodărie comunală şi cimitire – cuprinde două subzone distincte, cu funcţiuni bine diferenţiate; cimitirele existente şi propuse vor respecta de asemenea normele de igienă în vigoare, constituind totodată prin natura lor o completare a zonelor verzi din localitate; zona aferentă altor activităţi de gospodărie comunală nu este prezentă în comuna Estelnic, întrucât colectarea şi depozitarea deşeurilor – inclusiv de origine animală – se realizează în afara teritoriului administrativ al comunei, prin contractarea unor societăţi specializate.

- zonele pentru circulaţie, aferente apelor şi cuprinzând alte terenuri fac parte din celelalte zone funcţionale, constituind elemente complementare pentru desfăşurarea activităţilor respective sau repere ce pot contribui la individualizarea diferitelor zone. Zona aferentă cursurilor de apă trebuie tratată ca o zonă de potenţial risc natural, în privinţa inundaţiilor. În vecinătatea acesteia se vor autoriza construcţii numai cu condiţia asigurării protecţiei faţă de acest factor de risc. De asemenea, se vor respecta distanţele impuse prin lege privind protecţia albiilor cursurilor de apă.

Unele zone funcţionale cuprinse în intravilanul propus se vor mări, altele vor rămâne la suprafeţele actuale. Mărirea va fi proporţională cu necesităţile funcţionale rezultate din prevederea unei dezvoltări echilibrate, acordate la cerinţele actuale, unele zone căpătând o pondere mai însemnată (ca zonele verzi, pentru sport şi agrement, fiind preconizată dezvoltarea acestei activităţi inexistente mai devreme).

Zonele protejate ale monumentelor istorice şi de arhitectură se suprapun peste alte zone funcţionale, urmărind o cauză de interes public şi constituie o restricţie în privinţa acordării autorizaţiilor de construire. În aceste zone protejate – situate într-o rază de cca. 200 m de la perimetrul monumentelor clasificate – autorizarea lucrărilor de construire va fi permisă numai cu avizul forurilor de specialitate abilitate în acest sens. În general se recomandă integrarea armonioasă, nedistonantă a noilor construcţii sau extinderi în arhitectura tradiţională, recomandare ce trebuie avută în vedere şi în cazul zonelor neprotejate pe baza listelor legal aprobate, dar care constituie totuşi valori ambientale deosebite. Pentru stabilirea unor zone protejate pe plan local se recomandă întocmirea unui studiu de specialitate ce se aprobă de către administraţia locală, având în vedere şi acordarea unor facilităţi compensatorii pentru proprietarii implicaţi în conservarea acestor valori.

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutaţiile intervenite şi arată în felul următor:

Zone funcționale

Estelnic

Valea Scurtă

Cărpineni

Total existent

Total propus

ha

ha

ha

ha

%

ha

%

Locuințe/zonă mixtă pt. locuințe și turism

139,47

54,69

39,46

129,43

54,9

233,62

81,0

Unități industriale/zonă mixtă ind. depoz. și turism

1,08

-

4,70

1,53

0,6

5,78

2,0

Unități agro-zootehnice/unități mixte agro-zootehnice și prod. ind.

3,75

1,04

-

8,03

3,4

4,79

1,7

Instituții și servicii de interes public

3,30

1,8

0,51

3,96

1,7

5,61

1,9

Dotări pentru culte

0,85

0,11

-

1,06

0,4

0,96

0,3

Căi de comunicație și transport rutier

13,86

 

4,00

2,44

19,96

8,5

20,30

7,0

Spații verzi, sport, agrement, protecție

1,96

1,42

-

19,31

8,2

3,38

1,2

Construcții tehnico-edilitare

1,33

-

-

9

-

1,33

0,5

Gospodărie comunală, cimitire

0,96

0,44

-

1,44

0,6

1,40

0,5

Ape

5,39

4,07

1,78

8,53

3,6

11,24

3,9

Alte terenuri/terenuri agricole intravilan

-

-

-

42,73

18,1

-

-

Total intravilan

171,95

67,57

48,89

235,98

100,0

288,41

100,0

 

Zone cu riscuri naturale

Teritoriul comunei Estelnic poate fi considerat ca puţin expus la riscuri naturale. Deşi nu au fost efectuate studii aprofundate în această privinţă, datele rezultate din experienţa locală confirmă această expunere limitată.

Principala sursă de risc o reprezintă cursurile bogate de apă, care poate însemna inundaţii prin torenţii pe văile pâraielor care traversează în lungime localităţile, provocate de ploi – acestea pot afecta mai multe gospodării situate în vecinătate, mai ales în zonele din aval, unde terenul este fără denivelări semnificative şi neexistând amenajări hidrotehnice de protecţie corespunzătoare pe cursurile de apă ce traversează localităţile. Conform datelor prelucrate pe baza hărţilor de inundabilitate din „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Olt” (S.C. Aquaproiect S.A.), referitoare la bazinul hidrografic al Râului Negru – pârâurile Estelnic şi Valea Scurtă – inundabilitatea de 10% acoperă suprafeţe de până la 50 ha din teritoriul administrativ, din care 22 ha terenuri intravilane. Inundabilitatea de 1% periclitează 200 ha din teritoriul administrativ, din care 100 ha intravilan.

Inundabilităţile cu frecvenţă mai redusă considerăm că nu sunt semnificative pentru prevederile planurilor urbanistice generale.

O altă sursă de risc o reprezintă seismele din zona Vrancei. Teritoriul comunei se încadrează în zona seismică E. Caracteristicile seismice (conform tabelului A.1 din normativul P100-1/2011) sunt: ag=0,16 pentru IMR 100 ani, ag=0,16 pentru IMR 475 ani, Tc=0,7.

Alunecări de teren nu s-au produs în intravilanul localităţilor şi nici în apropiere de acestea. Astfel de fenomene au fost remarcate sporadic, pe arii restrânse, în teritoriul extravilan. Conform datelor existente teritoriul comunei nu prezintă risc în această privinţă.

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Riscurile naturale care pot pune în pericol suprafeţe din intravilan sunt inundaţiile provocate de torenţi, de-alungul cursurilor de apă (pârâurile Estelnic şi Scurt). Efectul acestora se limitează la zona imediat învecinată, în porţiunea din aval a localităţilor. Se prevede în general efecturea unor lucrări hidroameliorative, de regularizare a debitelor acestor cursuri de ape, începând din zonele extravilane, respectiv realizarea digurilor de apărare a malurilor. Se propune ca în zonele afectate (cunoscute pe baza experienţei) să nu fie autorizate construcţii noi până la realizarea lucrărilor de apărare prevăzute, sau doar cu condiţia luării unor măsuri de prevenire – înălţare prin umpluturi, consolidări de mal. Pot contribui la reducerea acestui risc şi rigolele corespunzător dimensionate amenajate de-alungul căilor de circulaţie.

Dezvoltarea echipării edilitare

Alimentare cu apă: Faţă de situaţia actuală se impune alimentarea cu apă a comunei în sistem centralizat, sistem ce va satisface atât necesarul de apă al localităţii cât şi condiţiile de igienă. În momentul de faţă cel mai apropiat de realizare este rezolvarea alimentării cu apă a comunei Estelnic dintr-un program naţional. De altfel configuraţie terenului în comună nu permite realizarea unui sistem cu o singură zonă de presiune. La amplasarea obiectelor sistemului de alimentare cu apă trebuie ţinut cont de Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.

a) Localitatea Estelnic: Alimentarea cu apă a comunei Estelnic se poate realiza printr-un sistem centralizat, cuprinzând următoarele obiecte:

            - sursă formată din două foraje la sud de comuna Estelnic,

            - staţia de pompare cu grup de pompe booster,

            - rezervor de înmagazinare

            - reţea de distribuţie.

b) Localitatea Valea Scurtă: Alimentarea cu apă a localităţii se va realiza din reţeaua de ditribuţie a apei a localităţii Estelnic.

c) Localitatea Cărpineni: Alimentarea cu apă a localităţii se propune a se realiza din surse locale.

Reţele de distribuţie: Lungimea totală a reţelei în localitatea Estelnic va fi de cca. 10250 m, iar în Valea Scurtă de cca. 3100 m. Conductele vor fi executate din ţevi de polietilenă cu înaltă densitate, având diametrul de 110...180 mm.

De regulă, amplasarea reţelei de distribuţie se va face în imediata vecinătate a rigolei drumului sau lângă trotuar, după caz, ţinând seama că conductele de canalizare menajeră vor fi amplasate în partea celelaltă al drumului.

Canalizarea apelor uzate menajere:

Pentru localităţile Estelnic si Valea Scurtă se va realiza o statie de epurare comună.

a) Localitatea Estelnic. Localitatea Estelnic fiind aşezată de-a lungul unei văi, forma reliefului nu permite concentrarea debitelor spre un singur colector. În mare parte rețeaua de canalizare va funcționa cu scurgere liberă spre staţia de epurare. Din punctele joase apa uzată va fi evacuată cu ajutorul staţiilor de pompare. Necunoscând microrelieful, pot apare modificări în sensul de scurgere la faza următoare de proiectare, care se va elabora pe baza ridicărilor topografice.

b) Localitatea Valea Scurtă. Se va realiza un canal colector de-a lungul localităţii pe direcția nord-sud. Având în vedere că partea vestică a localităţii Valea Scurtă se află în valea pârâului care traversează localitatea, din punctele joase situate în această zonă evacuarea apelor uzate se va face cu staţii de pompare.

c) Localitatea Cărpineni. Având în vedere terenul accidentat din această localitate, apele uzate vor fi colectate în fose vidanjabile.

Reţele de canalizare menajeră: Lungimea canalelor colectoare în localitatea Estelnic va fi de cca. 9380 m şi se va execută din tuburi PVC mufate cu inel de cauciuc, cu diametrul Dn 250 mm. Din acesta 320 m reprezintă reţele de canalizare sub presiune.

Lungimea canalelor colectoare în localitatea Valea Scurtă va fi de cca. 3890 m şi se va execută din tuburi PVC mufate cu inel de cauciuc, cu diametrul Dn 250 mm.

Staţie de epurare. Staţia de epurare va fi amplasată în partea sudică a localităţii Estelnic. Cele două colectoare, din localitatea Estelnic și localitatea Valea Scurtă se vor uni la stația de epurare. Zona amplasamentului este un teren proprietatea comunei.

Apa deversată din staţia de epurare va respecta condiţiile de calitate cerute de legistlaţia în vigoare, respectiv NTPA-001/2002.

Terenul necesar pentru realizarea obiectului este de cca. 0,60 ha.

Evacuarea apei epurate se va face în pârâul existent, printr-o conductă de canalizare din tuburi PVC cu diametrul Dn 250 mm.

Canalizarea apelor pluviale. Sistemul existent de canalizare pluvială, adică şanţuri si rigole, se va păstra şi în viitor.

Gospodărirea complexă a apelor. Zona adiacentă emisarilor din zona intravilană a localităţilor ce alcătuiesc comuna Estelnic se propune a fi regularizată şi amenajată pentru a prezenta siguranţă din punct de vedere al apărării construcţiilor de eventuale creşteri ale cotelor apelor, respectiv pentru a nu reprezenta o posibilă sursă de depozitare a gunoielor, şi prin urmare o poluare a apelor.

Alimentare cu energie electrică

Realizarea eşalonată în timp a obiectivelor propuse necesită executarea unori lucrări pentru alimentare cu energie electrică, şi anume:

- lucrări de refacere şi extindere pe unele porţiuni ale reţelelor de distribuţie de 0,4 kV

- executarea de branşamente noi, şi refacerea unor branşamente existente.

Soluţia concretă de alimentare cu energie electrică se va stabili, de la caz la caz, prin consultarea furnizorului de energie elecrică S.C. ELECTRICA – Centru de Distribuţie al Energiei Electrice filiala municipiului Sfântu Gheorghe.

Telefonie. Realizarea extinderii reţelei telefonice se va face în baza studiului de soluţie întocmit de ROMTELECOM, în funcţie de numărul solicitărilor în comună. Reţele de telecomunicaţii noi sau cele sistematizate vor urmări traseul străzilor existente şi modernizate.

Alimentare cu căldură, respectiv cu gaze naturale

În perspectivă se preconizează coexistenţa mai multor sisteme de încălzire:

- sistemul dominant actualmente – sobe cu combustibil solid

- centrale termice proprii ale construcţiilor (clădiri de locuit, spaţii de cazare etc.) funcţionând cu combustibil lichid uşor sau combustbil solid (lemn)

- centrale termice funcţionând cu gaz butan

- în eventualitatea realizării sistemului de alimentare cu gaz metan, receptori funcţionând cu gaz metan.

Gospodărie comunală

Deșeurile municipale amestecate și deșeurile reciclabile sortate de pe raza comunei Estelnic sunt colectate de către operatorii de salubrizare autorizați din mun. Târgu Secuiesc și transportate la stația de transfer a municipiului.

Transportul deșeurilor de la stația de transfer la CMID Boroșenu Mare este asigurat de către operatorul CMID.

Protecţia mediului

Mediul natural al comunei Estelnic se poate considera în general sănătos; nu există activităţi care pot provoca perturbări majore, doar unele deficienţe/disfuncţionalităţi ce pot fi remediate, având oarecare efect asupra mediului de viaţă al populaţiei.

Cadrul natural este o premiză în acest sens, condiţiile de relief, cele geotehnice şi hidrologice fiind favorabile, oferind posibilitatea unei dezvoltări armonioase. Terenurile construibile (din perspectiva acestor condiţii) sunt suficiente şi există încă rezerve şi pe termen lung.

Resurse semnificative ale subsolului nu sunt evidenţiate în afara apelor minerale, care actualmente nu sunt exploatate şi a pietrei naturale, care a fost exploatată ocazional. Pădurile întinse reprezintă însă o bogăţie ce se poate valorifica raţional.

Reţeaua hidrografică din teritoriul administrativ este bogată, dar necontrolată, prezentând pericol de inundări torenţiale. Localităţile Estelnic şi Valea Scurtă sunt străbătute de cursurile respective de apă pe lungimi de 4,8 şi 1,6 km, neregularizate.

Cadrul natural prezintă valori demne de interes. Pe teritoriul comunei Estelnic există rezervaţii ale naturii (respectiv porţiuni din acestea) propuse în cadrul proiectului „Natura 2000” pentru ocrotire legală: Tinovul Apa Roşie – 34,1 ha (64,9) pe teritoriul comunei şi rezervaţia Creasta Nemirei, din care 114,9 ha (28,7) sunt pe teritoriul comunei. Există de asemenea şi alte zone de interes în această privinţă, precum „pădurea de o mie de ani”, care pot fi propuse pentru ocrotire. Aceste rezervaţii ale naturii şi zone naturale protejate, cu împrejurimile valoroase, prezintă şi un interes turistic. Lipsa zonelor amenajate pentru recreere şi agrement – datorită şi modului de viaţă rural tradiţional – este compensată de existenţa spaţiilor verzi naturale, a pădurilor întinse.

Activitatea de producţie, aşa cum s-a descris în capitolele precedente, datorită profilului caracteristic (producţie în industria uşoară, fără activitate agrozootehnică concentrată), fără degajări de noxe şi fără factori de poluare însemnaţi, nu prezintă o sursă majoră de poluare. Se prezintă unele probleme în privinţa depozitării deşeurilor; depozitarea accidentală reprezintă sursă posibilă de poluare atât pentru sol cât şi pentru pânzele freatice care asigură apa potabilă a locuitorilor. De asemenea, lipsa unei reţele de alimentare cu apă şi mai ales a canalizării menajere afectează prin infiltraţii calitatea solului şi a apelor freatice. Circulaţia rutieră, alt factor potenţial poluant, nu are o amploare foarte mare; cu îmbunătăţirea stării căilor de circulaţie acesta rămâne în limite normale.

Analizând disfuncţionalităţile constatate rezultă priorităţile de intervenţie în menţinerea/îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu – realizarea de reţele tehnico-edilitare, amenajări hidrotehnice pe cursurile pârâurilor, rezolvarea depozitării controlate a deşeurilor, exploatarea judicioasă a resurselor naturale (sol, subsol, ape, păduri) cu menţinerea echilibrului natural, protejarea corespunzătoare a valorilor naturale şi construite.

Obiectivele de utilitate publică sunt:

Denumirea lucrării

Categoria de interes

Suprafața sau lungimea

Observații

Național

Județean

Local

Terenuri de sport

 

 

x

2,00 ha

-

Străzi noi la parcelări

 

 

x

2,50 ha

2,5 km

-

Reabilitare străzi

 

 

x

4,8 km

ocupare temporară

Modernizare străzi

Rețea de aducțiune alimentare cu apă

 

 

x

2,4 km

1,3 km

-”-

Rețea de distribuție alimentare cu apă

 

 

x

13,4 km

-”-

Captare, rezervoare, stații de pompare

 

 

x

0,63 ha

 

Rețea colectoare canalizare

 

 

x

13,3 km

-”-

Stație de epurare

 

 

x

0,60 ha

-

Deoarece administraţia locală deţine puţine terenuri în intravilanul şi în extravilanul localităţii, majoritatea nefiind disponibile, vor fi necesare cumpărări sau exproprieri de terenuri pentru cauză de utilitate publică pentru obiectivele propuse. Menţionăm de asemenea, referitor la situaţia juridică a terenurilor afectate (ocupate de obiective sau de perimetrele lor de protecţie), că zonele împrejmuite trebuie expropriate pentru cauză de utilitate publică, iar pentru celelalte zone (neocupate la suprafaţă) trebuie instituite servituţi asupra proprietăţilor traversate, înregistrate în cartea funciară şi toţi proprietarii în cauză trebuie înştiinţaţi în scris asupra modului de exploatare a acestor terenuri şi a restricţiilor de utilizare a acestora. De asemenea menţionăm că stabilirea categoriei de importanţă cade în sarcina proprietarului, sau, după caz, a proiectantului obiectivelor respective.

Orice operaţiune imobiliară se va efectua numai pe bază de planuri topografice şi documentaţii întocmite în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele:

Plan Urbanistic General al comunei Estelnic, cuprinde reglementări privitoare la teritoriul administrativ și are în vedere fundamentarea strategiei de dezvoltare urbanistică a localității.

Prin implementarea prevederilor planului, administraţia locală poate aduce la îndeplinire cerinţele prioritare în dezvoltare, determinate însă şi de fondurile disponibile.

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile: planul va contribui la modernizarea şi dezvoltarea zonei;

Se vor respecta prevederile din Regulamentul sitului, solicitându-se avizul custodelui pentru orice intervenție care afectează teritoriul sitului sau a vecinătăților imediate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localității se încadrează în normele cerute de 26 mp/cap/locuitor.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program:

Necesități și opțiuni ale populației

Priorităţile determinate de situaţiile disfuncţionale coincid în general cu necesităţile şi opţiunile populaţiei, formulate de reprezentanţii administraţiei locale. În urma discuţiilor au rezultat următoarele opţiuni:

  • asigurarea terenurilor necesare pentru dezvoltarea urbanistică, prin includerea în intravilan a unor noi zone pentru construcţii şi amenajări, precum și includerea în intravilan a tuturor construcțiilor existente
  • realizarea/finalizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare pentru ambele localităţi
  • îmbunătăţirea circulaţiei prin reabilitarea/modernizarea sistemului stradal
  • dotarea corespunzătoare cu instituţii şi echipamente publice
  • protejarea resurselor naturale şi a siturilor cu valoare deosebită.

Administraţia locală este conştientă de amploarea şi complexitatea problemelor de rezolvat şi se angajează – bazându-se pe o activitatea economică dezvoltată – în căutarea soluţiilor optime de dezvoltare.

Proiectantul consideră, în concluzie la analiza efectuată, că obiectivele prioritare şi principalele preocupări în dezvoltarea urbanistică a comunei Estelnic trebuie să fie: dezvoltarea infrastructurală, ocuparea cât mai completă a forţei de muncă; trebuie avute în vedere şi resursele regenerabile, dar şi valorile tradiţionale ale fondului construit, respectiv valorile cadrului natural, care pot contirbui la lansarea şi dezvoltarea unor activităţi ca turismul – aceste valori trebuie protejate, exploatate judicios – în acest scop există posibilitatea atragerii unor fonduri comunitare, care trebuie utilizate deja în primele faze de studiu, pentru găsirea unei soluţii optime.

Cerinţele beneficiarului s-au considerat ca fiind implementabile.

Depistarea disfuncţionalităţilor şi sugestiile rezultate constituie elemente de temă pentru studii şi proiecte ulterioare – subliniind importanţa lor, acestea constituind faze de proiectare intermediare, ancorate în prevederile P.U.G. şi în realităţile existente în momentul respectiv.

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: încadrarea planului a fost efectuată în baza etapelor procedurale din evaluarea strategică de mediu (SEA);

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor: nu vor fi efecte semnificative; planul nu prevede unități industriale sau agro-zootehnice.

Planul propune îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin realizarea/extinderea reţelelor tehnico-edilitare, rezolvarea depozitării/evacuării controlate a deşeurilor, exploatarea judicioasă a resurselor naturale (sol, subsol, ape, păduri), protejarea corespunzătoare a valorilor naturale şi construite.

b) natura cumulativă a efectelor: cumularea unor efecte provenind din amplasarea diverselor unităţi de producţie/servicii în zonele cu funcţiuni specifice se va analiza individual, la reglementarea activităţilor;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor):  nu este cazul, construcţiile şi amenajările prevăzute vor respecta reglementările propuse prin plan; Se va urmări ca avizarea şi autorizarea unităţilor productive (agricole, industriale, zootehnice) să se facă exclusiv în baza avizelor de mediu, normelor de protecţie sanitară eliberate de organe abilitate.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): Terenul cuprins în UAT a comunei Estelnic este în suprafață totală de 8769,2 ha, din care total intravilan existent este de 235,98 ha.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

Subsolul este bogat în ape minerale diverse, neexploatate. Pe teritoriul comunei sunt câteva izvoare de apă minerală naturală, de menționat fiind (pentru importanța cultural-istorică) izvorul ”Jezus-forras”, situat în zona mediană a staului Estelnic.

Localitatea Estelnic dispune de un număr de trei de monumente, respectiv ansambluri istorice şi de arhitectură, protejate legal, cuprinse în Lista monumentelor din 2004 al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice aprobată de Ministerul Culturii şi Cultelor:

  • CV-II-m-A-13211 – Casa de lemn (conacul) Szatsvay-Könczey datat din anul 1702
  • CV-II-a-B-13212 – Mănăstirea franciscanilor, din 1690, transformat în 1729-1750
  • CV-II-a-A-13213 – Ansamblul bisericii romano-catolice „Sf. Simon şi Iuda”, cuprinzând biserica datată din secolul XIV, transformată în sec. XVI şi în 1635, respectiv zidul de incintă şi turnul-clopotniţă, din sec. XVII (clasificate şi individual ca monumente cu codurile de identificare CV-II-m-A-13213.01 şi CV-II-m-A-13213.02).

În afara acestora există încă câteva construcţii care pot fi propuse pentru protecţie locală – şcoala din Estelnic, parohia romano-catolică, dar şi câteva case tradiţionale cu valoare deosebită (şi în Valea Scurtă), care pot forma un fond protejat demn şi de atenţia turiştilor.

De asemenea, cimitirele conţin monumente funerare care merită protecţie (cimitirul de lângă mănăstirea franciscană). Tot aici trebuie menţionate şi monumentele comemorative de pe raza celor două localităţi.

Starea monumentelor este în general bună-mediocră, necesitând unele reparaţii, unele case tradiţionale fiind însă periclitate de lipsa întreţinerii corespunzătoare.

Printre obiectivele cu valoare istorică trebuie amintite şi siturile arheologice listate sau nelistate, care figurează în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN): 64764.01 Fortificația de la Valea Scurtă – Vârful Polya la 1 km N de localitate – cetate.

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: în faza de implementare se vor respecta standardele şi normativele în vigoare.

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional:

UAT Estelnic se suprapune în partea de nord pe o suprafață de 1671,70 ha (în proporție de 19%) cu următoarele situri Natura 2000: ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Hancsok și ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Hancsok, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei (în vecinătate), ROSCI0327 Nemira Lapoș.

Suprafața siturilor Natura 2000 din arealul UAT Estelnic:

Nr. crt.

Cod Sit

Denumire sit

Suprafața sitului (ha)

Suprafața sitului în UAT Estelnic

(ha)

%

1

ROSCI0047

Creasta Nemirei

3591,0

0.00

0.00

2

ROSCI0241

Tinovul Apa Lină

7830,10

1559,10

19,91

3

ROSPA0169

4

ROSCI0242

Tinovul Apa Roșie

66,80

43,20

64,67

5

ROSCI0327

Nemira Lapoș

9980,20

69,40

0,70

TOTAL

1671,70

 
  • Situl ROSCI0241 și ROSPA0169 Tinovul Apa Lină

Suprafețele celor 2 situri se suprapun.

UAT acoperit - Eestelnic, Plăieșii de Jos (Harghita) și Poian.

Din suprafața de 7830,10 ha 1559,1 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Estelnic, reprezentând 19,91% din suprafața sitului, respectiv 17,78% din suprafața teritoriului administrativ. Situl se suprapune pe marginea nord-vestică a teritoriului administrativ al comunei Estelnic, pe teritoriul localității Cărpineni. Din suprafața de 1559,1 ha, 44 ha sunt în intravilanul localității Cărpineni.

Situl ROSCI0241 Tinovul Apa Lină a fost desemnat ca arie protejată prin HCJ Covasna nr. 39/2001.

Situl ROSCI0169 Tinovul Apa Lină a fost instituit prin HG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție avifaunistică ca parte integrată a rețelei ecologice Natura 2000 în România.

Coordonatele sitului Tinovul Apa Lină – Hancsok:

  • Latitudine N – 46,011
  • Longitudine E - 26,007.
  • Situl ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie

Situl este, în majoritate, pe teritoriul comunei Estelnic (43,2 ha din 66,8 ha) și parțial pe teritoriul comunei Mereni.

Suprafața de 43,2 ha, reprezintă 64,67% din suprafața sitului, respectiv 0,49% din suprafața teritoriului administrativ. Sutul se suprapune pe marginea nord-estică a teritoriului administrativ al comunei estelnic, fiind situat în totalitate în extravilan.

Coordonatele sitului Tinovul Apa Roșie:

  • Latitudine N – 46,0076
  • Longitudine E - 26,0011.
  • Situl ROSCI0327 Nemira Lapoș

Din suprafața sitului 69,40 ha sunt pe teritoriul administrativ al comunei Estelnic, reprezentând 0,70% din suprafața sitului, respectiv 0,79% din suprafața teritoriului administrativ. Situl se suprapune pe marginea nordică cu teritoriul administrativ al comunei Estelnic, fiind situat în totalitate în extravilan.

Coordonatele sitului Nemira Lapoș:

  • Latitudine N – 46,0085
  • Longitudine E - 26,0095.
  • Situl ROSCI0047 Creasta Nemirei

Situla are o suprafață de 3509,7 ha în conformitate cu Ord. nr. 1664/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura2000 în România, modificat și completat prin Ord. Nr. 2387/2011.

Situl nu are suprafețe care să se suprapună cu teritoriul administrativ al comunei, fiind numai învecinat pe marginea nord-estică cu UAT Estelnic.

Coordonatele sitului Creasta Nemirei:

  • Latitudine N – 46,0003
  • Longitudine E – 26,0154.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în calitate de administrator/custode al ariilor naturale protejate ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0327 Nemira – Lapoș  EMIS Avizul nr. 72/06.02.2019 cu următoarele condiții:

  • se vor respecta toate măsurile necesare menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară, propuse în memoriul de prezentare;
  • titularul are obligația ca în cazul producerii accidentelor de orice fel să notifice Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în termen de 24 de ore și să întreprindă toate măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor și limitarea consecințelor negative.

Direcția Silvică Bacău în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0047 Creasta Nemirei (conform convenției de custodie nr. 278/20.04.2011) a emis aviz favorabil pentru PUG și RLU cu condiția respectării prevederilor Planului de Management și Regulamentului pentru aria naturală ROSCI0047 Creasta Nemirei, aprobate prin Ord. MMAP nr. 964/23.05.2016 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 bis din 24.11.2016.

Asociația Ecomondia în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0327 Nemira Lapoș (convenție custode nr. 325/03.03.2014) a emis aviz favorabil pentru PUG și RLU nr. 5/28.05.2018 cu următoarele condiții:

  • interzicerea utilizării substanțelor chimice (inclusiv îngrăsăminte, insecticide, etc.) în vecinătatea cursurilor de apă (100 metri);
  • interzicerea traversării cursurilor de apă și oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanți/uleiuri;
  • interzicerea tăierii vegetației lemnoase;
  • interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
  • interzicerea perturbării intenționate în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;
  • interzicerea deteriorării și/sau distrugerii locurilor de reproducere ori de odihnă;
  • interzicerea deținerii, transportului, vânzării sau a chimburilor în orice scop, precum și oferirea de schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
  • interzicerea distrugerii, arderii și tăierii vegetației ierboase și lemnoase precum și interzicerea folosirii tratamentelor chimice în interiorul și în vecinătatea (100 m) habitatelor frecventate de aceste specii;
  • reducerea impactului antropic în proximitatea bălțiilor;
  • evitarea activităților care distrug sau degradează habitatul speciilor.

Concluzii: prin implementarea Planului de Urbanism General al comunei Estelnic în cazul siturilor Natura 2000 ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0327 Nemira – Lapoș nu sunt prevăzute nici un fel de modificări în structura siturilor, nu există suprafețe de intravilan propus suprapuse peste suprafața siturilor, nici propuneri de rețele de utilități, starea de conservare a acestora nefiind influențată.

În siturile Natura 2000 ROSCI0241 Tinovul APA Lină – Honcsok, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok prin prezentul plan se propune creșterea suprafeței de intravilan de la 35 la 44 ha, în localitatea Cărpineini. Această creștere a suprafeței de intravilan nu este susceptibilă să influențeze negativ starea de conservare a speciilor sau habitatelor de interes comunitar pentru care au fost constituite ariile naturale protejate.

Evaluarea adecvată a planului urbanistic a fost derulată de către APM Covasna conform prevederilor Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor protejate de interes comunitar. Având în vedere că planul urbanistic general se suprapune parțial peste următoarele Situri Natura 2000: ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0242 Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei (în vecinătate), ROSCI0327 Nemire Lapoș au fost parcurse etapele de evaluare iniţială şi de încadrare astfel:

- documentaţia de solicitare de aviz de mediu înregistrată la APM Covasna cu nr. 8131/19.12.2017;

-  memoriul de prezentare întocmit conform Ordinului MMP nr. 19/2010 înregistrat la APM Covasna 6663/23.11.2018;

- s-a solicitat şi obţinut punctul de vedere al Compartimentului Arii Protejate din cadrul APM Covasna şi s-a întocmit lista de control conf. Anexa nr. 2 din Ord. 19/2010 pentru etapa de încadrare EA;

- Solicitarea de aviz de mediu a fost analizată în şedinţa CSC desfăşurată la APM Covasna în data de 19.01.2018;

- Aviz favorabil nr. 72/06.02.2019 emis de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în calitate de administrator/custode al ariilor naturale protejate ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0327 Memira – Lapoș.

- Aviz favorabil nr. 6336/18.06.2018 emis de Direcția Sivică Bacău, în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0047 Creasta Nemirei;

- Aviz favorabil nr. 5/28.05.2018 emis de Asociația Ecomondia în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0327 Nemira Lapoș;

În urma desfăşurării etapei, a modificării planului s-a considerat că planul nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, având în vedere că impactul este local şi nesemnificativ.

Obligaţiile titularului:

Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii:

a) să îmbunătăţească microclimatul localităţilor, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;

b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;

c) amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, se va face fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;

d) respectarea regimului de protecţie specială a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;

e) adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densitatatii de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

f) reglementarea, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;

i) adoptarea de măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;

- schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.

- la extinderea suprafeţei intravilanului localităţilor, autorităţile publice locale au obligaţia să asigure o cotă de 5% pentru amenajarea de spaţii verzi publice.

- se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.

- Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

  • O.U.G. 195/2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului;
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului;
  • Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
  • Legea 107/1996 (*actualizată*) – legea apelor;
  • Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  • Legea 101/2006 (*actualizată*) privind serviciul de salubrizare a localităţilor;
  • se vor respecta prevederile H.G. 188/2002, modificată prin H.G. 352/2005, privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
  • Legea 47/2012 pentru modificarea şi completarea Legii 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor;
  • Legea 54/2012 (*actualizată*) privind desfăşurarea activităţilor de picnic;
  • H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
  • Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
  • Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
  • Legea 132/2010 (*actualizată*), privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice;
  • OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

- respectarea condiţiilor din Aviz de gospodărire a apelor nr. 9/22.02.2018 privind ”Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism al Comunei Estelnic, jud. Covasna” emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna.

- respectarea condiţiilor din Aviz favorabil nr. 72/06.02.2019 emis de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în calitate de administrator/custode al ariilor naturale protejate ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0327 Memira – Lapoș.

- Aviz favorabil nr. 6336/18.06.2018 emis de Direcția Sivică Bacău, în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0047 Creasta Nemirei;

- Aviz favorabil nr. 5/28.05.2018 emis de Asociația Ecomondia în calitate de custode al ariei naturale protejate ROSCI0327 Nemira Lapoș;

- respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;

- să ia masuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora, conform art. 100 din Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 (*actualizată*) Legea fondului funciar;

- în perioada de execuţie a lucrărilor se va pune accent pe: limitarea la minim a suprafeţelor ocupate de organizările de şantier, utilizarea unor tehnologii noi performante din punct de vedere a mediului (instalaţii de reţinere a poluanţilor la sursă), diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii;

- scoaterea din circuitul agricol se realizează conform Legii nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată:

- Anunţurile privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, în ziarele Observatorul de Covasna în data de 12.12.2017 și 15.12.2017;

- Proiectul Deciziei etapei de încadrare se va publica pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro;

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii.

Avizul de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu – APM Covasna.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care planul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia. Nerespectarea condiţiilor prezentuluii aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna. Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU Gheorghe

 

 

 

 

 

 

 

Şef  Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                            Întocmit,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                        Ing. Csáki Gabriela


By APM Covasna 05/03/2019 05/03/2019