Back

Proiect Decizia etapei de încadrare

Proiect Decizia etapei de încadrare din 31.07.2018

 

Ca urmare a notificării adresate de COMUNA CERNAT prin PRIMAR, cu domiciliul/sediul în comuna Cernat, sat Cernat, nr. 456, judeţul Covasna, privind “Elaborare Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism”, al comunei Cernat, satele Cernat, Icafalău, Albiș judeţul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 1216/01.03.2018, în baza:

  • Hotărârea nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative;
  • OUG nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative Art. 14. înființarea Ministerului Mediului;
  • H.G. nr. 1000/2012, privind reorganizarea şi funcţionarea A.N.P.M. şi a instituţiilor aflate în subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;
  • O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (*actualizată*);
  • O.U.G. nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
  • Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor protejate de interes comunitar;
  • Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
  • Ord. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate;

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

 

  • ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit din data de 13.04.2018, la sediul APM Covasna;
  • completările înregistrate la APM Covasna cu nr. 2063/05.04.2018, care cuprind: Memoriul de evaluare adecvată, elaborat conform prevederilor Ordinului nr. 19/2010, planuri de detaliu privind amplasarea PUG în raport cu ariile natural protejate, Aviz SGA nr. 4/2018 și Certificat de urbanism nr. 138/20.03.2018;
  • Aviz de gospodărire a apelor nr. 4/31.01.2018 privind ”Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism al comunei Cernat, jud. Covasna” emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna;
  • Notificare Asistență de specialitate de sănătate publică nr. 5125/5043/06.11.2017 emis de Direcția de Sănătate Publică Covasna;
  • Aviz favorabil nr.128/04.06.2018 emis de Centrul Judetean pentru Protecția Naturii și Salvamont din cadrul Consiliul Județean Covasna, custodele sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt.
  • Punct de vedere de la Birou/Compartimentul Arii Protejate din cadrul APM Covasna privind posibilul impact asupra ariilor naturale protejate/speciilor protejate din data de 17.04.2018.
  • APM Covasna a întocmit Lista de control etapei de încadrare SEA – Anexa F Ghid Generic privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe.

- în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). corelat cu pct. c) şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

 

D e c i d e:

 

“Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism”, al comunei Cernat, satele: Cernat, Icafalău și Albiș, intravilan și extravilan, judeţul Covasna nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

 

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Obiectul prezentei lucrări îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Cernat, cuprinzând localitatea reşedinţă de comună Cernat şi localităţile componente Albiş şi Icafalău. Planul Urbanistic General cuprinde şi reglementări privitoare la teritoriul administrativ, respectiv fundamentarea strategiei de dezvoltare urbanistică a localităţilor. Ultimul Plan Urbanistic General pentru comuna Cernat – cel în vigoare actualmente – a fost elaborată anii 1998-1999, fiind aprobat în anul 2000.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Cernat este de 11461,12 ha.

 

Localizarea obiectivului

Comuna Cernat este situată în partea central-nordică a judeţului Covasna, în partea de vest a depresiunii Tîrgu Secuiesc (delimitat de munţii Bodoc spre vest, capătul munţilor Ciucului către nord şi munţii Vrancei către est), în bazinul hidrografic al Râului Negru. Administrativ, teritoriul comunei este delimitat de oraşul Tîrgu Secuiesc, comuna Cătălina spre est şi sud-est, comunele Dalnic, Ghidfalău, Bodoc, Malnaş şi Micfalău spre sud-vest şi vest, comuna Turia spre nord.

Din punct de vedere administrativ, comuna se compune din 3 sate: Cernat - reședință de comună, Albiș și Icafalău – satele aparținătoare.

Accesibilitatea localităţilor din comuna Cernat este asigurată direct sau indirect din drumul naţional DN11 (E574) care străbate localitatea Cernat în partea sud-estică.

Distanţa de la Cernat până la municipiul Sf. Gheorghe (pe şosea) este de 28 km (prin Moacşa, DN11 şi DJ121) iar până la municipiul Tîrgu Secuiesc (centru zonal în al cărei zonă de influenţă se află) de 9 km – distanţele se referă la bifurcaţia DC4 din DN11, până la centrul localităţii fiind încă o distanţă de cca. 2 km. Satul Albiş este situat mai spre sud-vest, la cca. 4 km pe DN11 şi încă 1,5 km pe drumul de legătură DC12 (până la centrul localităţii). Localitatea Icafalău se află la o distanţă de cca. 4,5 km spre nord de la bifurcaţia din Cernatul de Sus, plus 4 km de la drumul naţional, pe DC4 (cu legătură mai departe către Alungeni-Turia), fiind accesibil şi pe un drum nemodernizat, DC6, bifurcat direct din DN11 (cca. 6,5 km).

Comuna nu dispune de magistrală de cale ferată, cea mai apropiată staţie fiind cea din Tîrgu Secuiesc, iar pentru legături mai depărtate staţia din Braşov (50 km pe DN11). În afară de drumul naţional există doar drumuri comunale sau de exploatare, de interes local, prin care sunt accesibile zonele din teritoriul administrativ.

Regimul economic

Profilul economic general al comunei este cel agricol, bazat pe resursele naturale, în primul rând terenurile fertile din lunca Râului Negru, respectiv fâneţele şi păşunile din zona de munte. De-alungul timpului şi celelalte resurse naturale – fondul forestier (inclusiv ecosistemele aferente), cariere de piatră naturală şi argilă – au avut un rol economic, la ora actuală însă ponderea acestora este scăzută. Ocupaţia de bază a locuitorilor este astfel determinată, celelalte activităţi – ţinând de alte sectoare de activitate – sunt reduse, limitându-se practic la necesarul pentru funcţionalitatea unităţii administrative (activităţi din sectorul terţiar, comerţ, administraţie, învăţământ și sănătate).

Regimul juridic al terenurilor

Terenul situat în intravilanul și extravilanul comunei Cernat, este domeniu public și domeniu privat al satului și proprietate privată a persoanelor fizice și juridice conform Cerificatului de Urbanism nr. 138/20.03.2018, emis de Consiliul Județean Covasna.

Planul Urbanistic General are menirea de a reglementa modul de folosire a terenului localităților, într-o elaborare unitară și completă conformată actelor legislative și normativelor în vigoare. Prezentul PUG este elaborat de SC ARX SRL.

Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Teritoriul administrativ al comunei Cernat, conform limitelor furnizate de O.C.P.I, Covasna este de 11461 ha, din care total intravilan existent este de 726 ha.

În componenţa intravilanului intră următoarele trupuri, reprezentând:

- localitatea de reşedinţă Cernat (trup Cernat, trup zona Cetăţii Ika, trup captare apă şi trup zona de producţie)

- localitatea aparţinătoare Albiş (trup Albiş)

- localitatea aparţinătoare Icafalău (trup Icafalău).

În afara trupurilor principale (localităţi de bază) în PUG anterior au fost prevăzute şi alte trupuri monofuncţionale (platforme de gunoi, puţ sec), dar practic inexistente (nerealizate), terenurile rămânând în folosinţă agricolă.

În cadrul localităţilor din comuna Cernat se regăsesc următoarele zone funcţionale:

  • - zona activităţilor productive – de tip industrial şi agro-zootehnic, situată în mai multe locaţii: partea sudică, trup separat (fosta I.A.S. şi complex de animale), partea mediană estică (terenurile fostei C.A.P. şi a staţiei de mecanizare) în Cernat, respectiv Albiş şi Icafalău, având suprafeţe considerabile, parţial utilizate. Între timp au apărut şi alte unităţi productive, pe terenuri mai restrânse, chiar şi în mijlocul localităţii Cernat sau lângă drumul naţional. Zonele de producţie funcţionale se concentrează în mare parte în Cernatul de Jos, găzduind activităţi legate de depozitarea produselor agricole (cartofi), prelucrarea primară zootehnie, unele atrăgând un trafic considerabil.
  • - zona de locuit – cea mai cuprinzătoare, constând preponderent din gospodării individuale, cu case de locuit unifamiliale, în regim parter, respectiv câteva construcţii de locuinţe colective (bloc) în zona centrală a localităţii Cernatul de Jos. Multe din casele existente sunt tradiţionale, prezentând caracteristici particulare şi reprezentând o valoare istorică-ambientală însemnată – starea acestora însă este în general rea, mare parte fiind realizate din materiale mai puţin durabile (lemn), dar există şi construcţii anexe ale gospodăriilor tradiţionale, mai pretenţios realizate şi reprezentând de asemenea valori ce necesită păstrare, cu menţiunea că valoarea locuinţelor tradiţionale constă nu numai în casa propriuzisă ci în întreaga gospodărie tradiţională, cu construcţii anexe şi auxiliare (porţi, împrejmuiri).

Un loc aparte este ocupat de conacele încă existente pe teritoriul comunei, multe incluse pe lista oficială a monumentelor istorice, dar şi unele necuprinse în această listă. Comuna Cernat este deosebit de bogată în acest tip de clădiri şi gospodării cu specific microregional, arătând şi în acest fel locul meritat în ierarhia localităţilor din judeţ.

  • - zona dotărilor şi echipamentelor de interes public – se compune din mai multe subzone dispuse mare parte în jurul centrelor de localitate, dar şi dispersate, cuprinzând: clădiri pentru administraţie şi ordine publică (primărie, poliţie), învăţământ şi educaţie (grădiniţe şi şcoli), cultură (cămine culturale, bibliotecă, case comunale), sănătate (dispensar medical, farmacie); dotări comerciale şi de alimentaţie publică, servicii (poştă, servicii financiare, asigurări). Un rol aparte au dotările de cult, nu numai funcţional dar şi în privinţa cadrului construit, reprezentând repere de bază în textura urbanistică. Trebuie remarcate cele bisericile reformate din toate cele patru sate (Cernatul de Jos şi Cernatul de Sus, Albiş, Icafalău), dar şi biserica romano-catolică şi cea ortodoxă din Cernatul de Jos. Trei din acestea sunt monumente listate de importanţă majoră (în Cernatul de Jos şi Albiş). Amintim, de asemenea Muzeul Etnografic „Haszmann Pál”, găzduit de fostul conac Damokos Gyula, cu colecţii foarte bogate şi valoroase din toate domeniile vieţii tradiţionale din mediul rural, dar şi activităţi culturale determinante pentru viaţa culturală şi educaţională nu numai din comună, având o importanţă regională. În general se poate spune că nivelul dotărilor în comuna Cernat este satisfăcător.
  • - zone verzi, zone pentru agrement şi sport – cele amenajate ca atare sunt reduse ca suprafaţă; lipsa spaţiilor plantate amenajate este parţial contrabalansată de prezenţa grădinilor particulare şi a cimitirelor, precum şi de apropierea pădurilor; lipsesc însă zone aferente sportului (teren de sport), în Cernatul de Sus şi în Icafalău. Zonele de agrement, cele destinate activităţii turistice sunt în curs de conturare şi în dezvoltare continuă: amintim aici băile şi casele de odihnă şi de oaspeţi din zona de nord, dar un loc major este ocupat de Cetatea Ika, de asemenea monument istoric de importanţă naţională (categoria A), un simbol tradiţional al comunei.
  • - zona echipamentelor tehnico-edilitare – în curs de constituire – trupuri de captare şi rezervoare de apă, staţie de epurare – în intravilanul aprobat. Deşi nu se poate considera echipament tehnico-edilitar, trebuie menţionată existenţa unor fântâni publice din intravilan (localitatea Albiş), care reprezintă şi valori simbolice, pe lângă cea funcţională, necesitând deci îngrijire.
  • - zona pentru gospodărie comunală – nu există o platformă de depozitare a deşeurilor amenajată în conformitate cu normele în vigoare, dar problema este rezolvată prin contractarea serviciilor de salubritate cu o societate specializată; la ora actuală sunt amenajate sau în curs de amenajare platforme de colectare regionale, realizate în conformitate cu normele de igienă, preluându-se astfel povara depozitării gunoiului de la administraţiile locale.
  • - zona cimitirelor, amplasate în zonele perimetrale, dar nu prea îndepărtate ale localităţilor; acestea reprezintă de asemenea valori tradiţionale prin monumentele şi pietrele funerare existente. Cimitirul din Cernatul de Jos este de asemenea listat ca zonă de protecţie cu valoare istorică. Recent au fost construite case mortuare în incinta cimitirelor existente în Cernatul de Jos, Cernatul de Sus şi Albiş.
  • - alte zone, cuprinzând spaţii de circulaţie, cursuri de ape (prezentate în capitolele anterioare), respectiv terenuri de folosinţă agricolă cuprinse în intravilan; activitatea de construire fiind limitată, nu au fost ocupate încă terenurile cuprinse ca rezervă în intravilan.

Localitatea Cernat dispune de un număr remarcabil de monumente, respectiv ansambluri istorice şi de arhitectură, protejate legal, cuprinse în Lista monumentelor din 2004 al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice aprobată de Ministerul Culturii şi Cultelor, actualizată. Printre obiectivele cu valoare istorică trebuie amintite şi siturile arheologice listate sau nelistate, cuprinzând depozite foarte bogate şi reprezentative, cu datări începând din neolitic, trecând prin aproape toate epocile istorice până în evul mediu inclusiv) care figurează în Registrul Arheologic Naţional (RAN) cuprins în anexe.

Starea monumentelor este în general bună-mediocră, necesitând unele reparaţii, unele case tradiţionale fiind însă periclitate de lipsa întreţinerii corespunzătoare.

 

Bilanţul teritorial al utilizării terenurilor pe teritoriul administrativ, pentru teritoriul extravilan şi pentru cel intravilan arată în felul următor:

 

Categorii de folosinţă (suprafaţa în ha)

Agricol

Neagricol

Total

arabil

păşuni

fâneţe

vii şi livezi

păduri

ape

drumuri

curţi

construcţii

alte ter.

 

Extravilan

5171

1148

-

4296

31

88

-

1

10735

Intravilan

-

-

-

-

16

59

651

-

726

Total

5171

1148

-

4296

47

147

651

1

11461

%

55,1% (6319 ha)

44,9% (5142 ha)

100,0

 

 

Este de remarcat proporţia ridicată a suprafeţelor împădurite – bogăţie ce poate fi exploatată judicios – dar şi a terenurilor agricole (terenuri arabile). Raportat la populaţie, situaţia poate fi considerată avantajoasă, comparativ cu alte comune din judeţul Covasna.

 

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent, pe localităţi componente şi pe zone funcţionale, se prezintă astfel:

Zone funcţionale

suprafaţa (ha)

% din total intravilan

Cernat

Albiş

Icafalău

Total

Locuinţe şi funcţiuni complementare

185,26

47,14

30,56

262,96

40,37

Instituţii şi servicii de interes public

9,63

1,44

3,16

14,23

2,18

Culte

1,57

0,65

0,74

2,96

0,45

Unităţi industriale

1,41

-

-

1,41

0,22

Unităţi agro-zootehnice

27,81

3,07

-

30,88

4,74

Sport, agrement

8,48

0,88

-

9,36

1,44

Spaţii verzi

4,82

-

-

4,82

0,74

Gospodărie comunală, cimitire

8,07

1,81

4,35

14,23

2,18

Construcţii tehnico-edilitare

0,19

-

-

0,19

0,03

Căi de comunicaţie şi transport rutier

36,65

8,50

4,42

49,57

7,61

Ape

7,20

-

-

7,20

1,11

Alte terenuri

0,08

-

-

0,08

0,01

Terenuri agricole în intravilan

169,63

61,30

22,61

253,54

38,92

Total

460,80

124,79

65,84

651,43

100,00

Total zone funcţionale în intravilan existent

397,89

61,08

 

 

Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii)

Disfuncţionalităţile constatate se pot grupa în următoarele categorii:

            Relaţii în teritoriu, cadru natural – relaţiile intracomunale şi cele către teritoriile învecinate – căi de comunicaţie – sunt satisfăcătoare, dar pot fi îmbunătăţite în teritoriul propriu (legătura către localitatea componentă Albiş), şi către teritoriile învecinate, către Turia-Tîrgu Secuiesc, prin Icafalău, prin realizarea unor legături mai facile. Drumul naţional fiind administrat la un nivel superior, drumurile comunale necesită o întreţinere regulată şi continuarea lucrărilor de reabilitare - asfaltare. Resursele cadrului natural fiind o condiţie de bază în viaţa comunei, protejarea şi folosirea judicioasă a acestuia este un imperativ, considerând vulnerabilitatea sa, acesta reprezentând o problemă ce tinde să devină mai acută în anii următori.

            Activităţi economice – activităţile rurale tradiţionale sunt caracteristice, cu accente pe cultivarea cartofului şi creşterea animalelor. Deoarece aceste activităţi sunt desfăşurate într-un mod intensiv, posibilităţile de creştere sunt limitate şi potenţial periculoase, prin suprasolicitarea resurselor. Protejarea acestora presupune şi implementarea altor activităţi, diversificarea activităţii economice în general. Activitatea de prelucrare a produselor agricole nu ajunge la nivelul dorit şi posibil de realizat pe baza resurselor naturale existente. Lipsesc încă unităţi de prelucrare şi valorificare a produselor primare, prelucrarea superioară adăugând plusvaloare acestora. Nu sunt suficient de dezvoltate nici activităţile din sfera serviciilor publice – activitatea terţiară – care deţine ponderi din ce în ce mai mari pe plan mondial.

            Probleme legate de populaţie – nu se prezintă probleme deosebite, comparativ cu unităţi administrativ-teritoriale asemănătoare. Se constată o oarecare scădere a populaţiei şi ponderea relativ mare – faţă de forţa de muncă ocupată pe teritoriul comunei – a populaţiei plecate – problemă dealtfel generală la nivelul majorităţii localităţilor rurale.

            Dotări şi instituţii de interes public – nu sunt probleme deosebite, dar ca la majoritatea localităţilor rurale, se constată unele lipsuri, sau posibile îmbunătăţiri la capitolele sănătate şi asistenţă socială, servicii diverse (bancare, comerciale de diferite feluri, alimentaţie publică, servicii complexe pentru turism). Lipsesc atât unele spaţii necesare, cât şi unele instituţii.

            Circulaţia şi transportul în interiorul localităţilor – ne referim în primul rând la starea necorespunzătoare a unei părţi a străzilor, fără îmbrăcăminţi solide, cu profile transversale insuficiente, lipse trotuare şi rigole de scurgere, lipsa unor poduri de trecere carosabile peste pâraie. Lungimile şi suprafeţele mari de drumuri îngreunează întreţinerea adecvată şi modernizarea în continuare a lor.

            Fondul construit, zone construite protejate – pe de o parte se constată un procent redus al construcţiilor neîntreţinute, aflate în stare mediocră sau rea, dar lipsa dotării cu utilităţi a locuinţelor – alimentare cu apă, canalizare, chiar şi energia electrică – este încă o problemă la nivelul comunei. Unele din clădirile care adăpostesc instituţii publice sunt şi ele în situaţie asemănătoare. Construcţiile protejate ca monumente sunt în număr mare şi în general satisfăcător întreţinute, cele reprezentând valori istorice-ambientale dar neprotejate legal fiind periclitate mai mult.

            Echipare edilitară – lipsesc reţelele centralizate de alimentare cu apă şi canalizare extinse pe tot teritoriul comunei, dar şi celelalte reţele de alimentare pot fi îmbunătăţite/extinse. Această lipsă generează şi probleme de mediu, fiind o sursă de poluare şi degradare a calităţii mediului.

            Spaţii verzi, agrement şi sport – deşi nu se resimte în mod acut, datorită şi modului de viaţă al locuitorilor, aceste amenajări lipsesc în mare măsură; necesităţile în acest sens sunt crescânde odată cu creşterea nivelului general de urbanizare. De asemenea amenajările de spaţii plantate pot contribui la atenuarea unor efecte negative asupra mediului (atenuare zgomot, curăţenia aerului, stabilizarea solului).

            Probleme de mediu – în afara aspectelor deja menţionate (fond construit, circulaţie, reţele tehnico-edilitare, gospodărirea complexă a apelor) se are în vedere depozitarea ocazională necontrolată a deşeurilor. Pe lîngă aceste lipsuri referitoare la protejarea mediului natural apropiat de locuitori trebuie menţionată ca problemă de rezolvat, cu impact crescând, protejarea mediului natural al întreg teritoriului administrativ, a resurselor naturale – păduri, ape minerale, faună şi floră naturală – ce se pot valorifica în continuu, dacă este asigurată regenerarea.

            Disfuncţionalităţile analizate determină şi priorităţile de intervenţie; acestea sunt în general interdependente, rezolvarea problemelor presupunând o analiză a tuturor aspectelor implicate, fiind vizată îmbunătăţirea generală a calităţii vieţii.

 

Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

Priorităţile determinate de situaţiile disfuncţionale coincid în general cu necesităţile şi opţiunile populaţiei, formulate de reprezentanţii administraţiei locale, dar şi de către reprezentanţi ai insituţiilor culturale (muzeul etnografic).

Obiectivele prioritare şi principalele preocupări în dezvoltarea urbanistică a comunei Cernat trebuie să fie: dezvoltarea infrastructurală, ocuparea cât mai completă a forţei de muncă; diversificarea activităţii economice-sociale; protejarea şi punerea în valoare a fondului construit tradiţional, respectiv a valorilor cadrului natural, care pot contirbui la dezvoltarea turismului; utilizare posibilităţii de atragere a fondurilor comunitare, care trebuie utilizate deja în primele faze de studiu, pentru găsirea soluţiilor optime.

Studii de fundamentare

Pentru întocmirea PUG s-a utilizat o bază topografică actualizată, corespunzătoare cu situaţia existentă pe teren în momentul actual. Deşi încă nu au fost accesibile (existente) toate informaţiile necesare, din datele cuprinse în documentaţiile studiate, date furnizate de către autorităţile locale, Direcţia Judeţeană de Statistică, alte instituţii şi agenţi economici la nivel judeţean, precum şi cele culese pe teren, oferă posibilitatea abordării complexe a dezvoltării urbanistice a comunei Cernat.

            Faţă de faza anterioară a PUG, elaborată în 1999, prezenta fază se întocmeşte în baza Legii urbanismului 350/2001, actualizată, fiind astfel mai completă, abordându-se toate aspectele recomandate prin cadrul conţinut.

            Depistarea disfuncţionalităţilor şi sugestiile rezultate constituie elemente de temă pentru studii şi proiecte ulterioare – subliniind importanţa lor, acestea constituind faze de proiectare intermediare, ancorate în prevederile P.U.G. şi în realităţile existente în momentul respective.

 

Intravilan propus. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Ca urmare a necesităților de dezvoltare, zonele funcționale existente pot suferi modificări în structura și mărimea lor. De asemenea se pot avea în vedere noi suprafețe de teren, ce pot modifica intravilanul existent.

Intravilanul propus se compune din următoarele trupuri:

            - trup A1 – localitatea reşedinţă de comună Cernat – 583,12 ha

            - trup A2 – rezervor de apă la vest de localitatea Cernat – 0,01 ha

            - trup A3 – băile Csókás, la nord-vest de Cernat – 0,49 ha

            - trup A4 – captare apă în amonte, la nord-vest de Cernat – 1,35 ha

            - trup A5 – zona de producţie Cernat sud – 30,95 ha

            - trup A6 – zonă de locuit la sud de Cernat – 0,72 ha

            - trup B1 – localitatea aparţinătoare Albiş – 130.93 ha

            - trup C1 – localitatea aparţinătoare Icafalău – 67,13 ha

În determinarea limitelor intravilanului s-au urmărit limitele fizice existente pe teren, limite juridice (de proprietate) sau alte repere identificabile pe teren, precum şi limita intravilanului existent. Terenurile cuprinse în intravilanul localităţilor îşi vor menţine în mare parte structura şi zonificarea actuală, fiind prevăzute unele modificări în vederea raţionalizării şi eliminării disfuncţionalităţilor, respectiv adaptarea la situaţia existentă pe teren. Intravilanul existent se va extinde în anumite porţiuni şi se va reduce în altele.

Zonificarea propusă urmăreşte o utilizare în scopuri turistice, respectiv pentru case de vacanţă şi alte activităţi legate de turism, pentru care există solicitare din partea populaţiei

În localitatea Cernat se cuprind porţiuni pentru care sunt deja solicitări, în partea sud-estică, adiacente zonelor de producţie, prelungiri în amonte, pe văile pârâurilor, în zone de interes turistic, porţiuni de „îndreptare” pe limitele cadastrale, precum şi mici zone destinate construirii de locuinţe noi, în partea mediană.

În Albiş s-a procedat la „rectificări” ale intravilanului în porţiunile de vest şi introducând mici porţiuni care lărgesc suprafaţa de teren destinată construcţiilor noi de locuinţe, în toate direcţiile.

La Icafalău s-a introdus o suprafaţă de teren în partea de vest. Cea mai însemnată mărire este includerea în intravilan a văilor în amonte de Cetatea Ika.

Extinderile intravilanului se justifică prin necesarul şi solicitarea de terenuri construibile, determinat de situaţia actuală în domeniu. Suprafeţele introduse trebuie să acopere necesarul de teren pentru construcţii în următorii 10 ani. Eventuale modificări ca urmare a unor cerinţe neprevăzute se vor opera pe bază de documentaţii urbanistice care vor urma aceeaşi cale de aprobare ca şi PUG.

Zonele funcţionale ce compun intravilanul localităţilor sunt următoarele:

            - zona destinată locuirii – rămâne în continuare zona principală ca mărime şi importanţă; deşi cuprinde numai terenuri rezervate pentru construcţii de locuinţe individuale, zonele edificate, cu textură urbanistică conturată, cu caracter tradiţional valoros, ce trebuie păstrat şi continuat, se disting de zonele noi neconstruite încă, unde sunt posibile lotizări noi urmărind continuarea bunelor tradiţii corelate cu necesităţile actuale; se va urmări în toate cazurile asigurarea ridicării nivelului de confort al locuinţelor, atât la construcţii noi cât şi la renovări. De asemenea se va admite inserarea unor funcţiuni complementare – comerţ, servicii, dotări publice – de dimensiuni reduse, care nu prezintă surse de deranj pentru locuire. Zona de locuit include ca funcţiune şi construcţiile sezoniere – case de vacanţă, făcând legătura între locuire şi activitatea turistică (agroturism).

            - zona dotărilor şi serviciilor de interes public – zonă compatibilă cu cea  anterioară, delimitată pe baza unei mai mari concentrări ale dotărilor şi echipamentelor de interes public; cuprinde construcţiile şi amenajările aferente acestor dotări, de importanţă la nivel comunal şi ca atare de dimensiuni mai mari, dar şi locuinţe existente sau ce se vor realiza în completarea funcţiunii de bază. Aici se face o diferenţiere privind zonele centrale ale localităţilor: Cernat, ca reşedinţă de comună, cu construcţii mai importante, dotări de interes comunal sau supracomunal, respectiv Albiş şi Icafalău, cu dotări de interes local. Dotările de cult reprezintă o zonă aparte având în vedere funcţiunea specifică, fiind menţinute amplasamentele existente.

            - zona activităţilor productive cuprinde zone pentru activităţi economice de tip industrial şi de tip agro-zootehnic; deşi prezentate separat, ele pot fi grupate şi în alte moduri, în funcţie de cerinţe, dar cu respectarea normelor în vigoare referitoare la fiecare activitate specifică, cu condiţia evitării dernajamentului reciproc şi a respectării fîşiilor de protecţie faţă de alte zone. Se va acorda atenţie deosebită potenţialelor surse de poluare, nefiind permise activităţi ce presupun zone de protecţie ce depăşesc limitele existente şi se suprapun peste alte zone. În astfel de cazuri se justifică solicitarea modificării intravilanului, prin includerea unor terenuri situate la distanţe suficiente. Zona aferentă activităţilor productive poate fi reglementată prin elaborarea unor documentaţii urbanistice, având în vedere că actualmente o parte din zonă este puţin utilizată, sau că pot exista solicitări mai cuprinzătoare.

            - zone verzi, zone pentru activităţi sportive şi de agrement – reprezintă o zonă în mare parte nouă, cu amenajări ce trebuie realizate de acum înainte, fiind vorba de terenuri libere momentan. Fâşiile de protecţie ale diferitelor zone funcţionale sau aferente culoarelor tehnice se includ în zonele verzi amenajate, nefiind permise alte funcţiuni. O atenţie deosebită se va acorda zonelor turistice, unde se recomandă întocmirea unor planuri urbanistice mai detaliate (zonale) pentru a asigura o dezvoltare coerentă şi în spiritul bunelor tradiţii de exploatare judicioasă.

            - zona aferentă lucrărilor tehnico-edilitare – zonă nouă, parţial în constituire, în parte cuprinsă în trupuri izolate, se va supune condiţiilor tehnologice specifice, respectând normele de protecţie sanitară, concretizate în distanţe suficiente faţă de alte zone, evitând orice posibilitate de poluare.

            - zona de gospodărie comunală şi cimitire – cuprinde două subzone distincte, cu funcţiuni bine diferenţiate; cimitirele existente şi propuse vor respecta de asemenea normele de igienă în vigoare, constituind totodată prin natura lor o completare a zonelor verzi din localitate; zona aferentă altor activităţi de gospodărie comunală nu este prezentă în comuna Cernat, întrucât colectarea şi depozitarea deşeurilor – inclusiv de origine animală – se realizează în afara teritoriului administrativ al comunei, prin contractarea unor societăţi specializate.

            - zonele pentru circulaţie, aferente apelor şi cuprinzând alte terenuri fac parte din celelalte zone funcţionale, constituind elemente complementare pentru desfăşurarea activităţilor respective sau repere ce pot contribui la individualizarea diferitelor zone. Zona aferentă cursurilor de apă trebuie tratată ca o zonă vulnerabilă, care necesită protecţie adecvată, dar şi ca zonă de potenţial risc natural, în privinţa inundaţiilor. În vecinătatea acesteia se vor autoriza construcţii numai cu condiţia asigurării protecţiei faţă de acest factor de risc. De asemenea, se vor respecta distanţele impuse prin lege privind protecţia albiilor cursurilor de apă.

Unele zone funcţionale cuprinse în intravilanul propus se vor mări, altele vor rămâne la suprafeţele actuale. Mărirea va fi proporţională cu necesităţile funcţionale rezultate din prevederea unei dezvoltări echilibrate, acordate la cerinţele actuale, unele zone căpătând o pondere mai însemnată (ca zonele verzi, pentru sport şi agrement, fiind preconizată dezvoltarea acestei activităţi).

Spaţiile verzi – aşa cum se defineşte prin prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi – în intravilanul comunei Cernat se compun din următoarele tipuri de terenuri:

a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: scuaruri, fâşii plantate;

b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată - cele aferente dotărilor publice: grădiniţe, şcoli, edificii de cult, cimitire;

c) spaţii verzi pentru agrement: baze sportive;

d) spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă;

e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;

Suprafeţele aferente sunt cele evidenţiate în bilanţul teritorial al zonelor funcţionale propuse:

- spaţii plantate, zone destinate pentru agrement şi sport – inclusiv zone de picnic – 53,65 ha, adică 6,42%

- spaţii verzi naturale - păduri în intravilan - nu sunt.

- cimitire 14,47 ha, adică 1,73%

- fâşii de protecţie ale culoarelor tehnico-edilitare şi spaţii verzi naturale 8,35 ha, adică 1,00%,

Conform bilanțului teritorial suprafaţa totală a spațiilor verzi la nivelul comunei este de 76,47 ha reprezentând un procent de 9,15% din suprafaţa totală a intravilanului, adică o suprafaţă de peste 160 mp/locuitor (număr estimat). Valorile rezultate sunt foarte bune, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Luând în considerare faptul că întreaga comună (teritoriul administrativ) este bogată în vegetaţie naturală şi plantată (grădini particulare) iar distanţele faţă de zonele de locuit sau locuinţe individuale sunt neglijabile, putem afirma că situaţia spaţiilor verzi din comună este bună.

În PUG sunt prevăzute zone special amenajate pentru activitățile de picnic, conform art. 5, alin c) din Legea nr. 54/2012 privind desfășurarea activităților de picnic. Suprafața prevăzută pentru spații plantate, zone destinate pentru agrement și sport, inclusiv zone de picnic este de 53,09 ha, adică 6,91% din suprafața totală a intravilanului comunei.

Zonele protejate naturale includ zona sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt, care a fost propus în anul 2010 de către Grupul de lucru Natura 2000, și are o suprafaţa totală de 56.657 ha, întinzându-se pe teritoriul administrativ al judeţului Covasna şi care se suprapune pe o suprafață de 84,40 ha cu teritoriul administrativ al UAT Cernat, în cea mai mare parte în extravilan, pe marginea vestică, la distanţă de peste 3 km faţă de intravilanul propus.

Zonele protejate ale monumentelor istorice şi de arhitectură se suprapun şi ele peste alte zone funcţionale, urmărind o cauză de interes public şi constituie o restricţie în privinţa acordării autorizaţiilor de construire. În aceste zone protejate – situate într-o rază de cca. 200 m de la perimetrul monumentelor, dar delimitate după limite cadastrale prin reglementările din prezenta documentaţie – autorizarea lucrărilor de construire va fi permisă numai cu avizul forurilor de specialitate abilitate în acest sens. În cazul siturilor cu vestigii arheologice va trebui efectuată o delimitare mai precisă, pe baza unui studiu de specialitate, cu obţinerea acordului forurilor competente şi solicitarea avizului de la acestea în cazul terenurilor cuprinse în zonele de protecţie.

 

 

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutaţiile intervenite şi arată în felul următor:

Zone funcţionale

Cernat

Albiş

Icafalău

Total existent

Total propus

ha

ha

ha

ha

%

ha

%

Locuinţe şi funcţiuni complementare

394,51

110,15

54,84

262,96

40,37

559,50

66,93

Instituţii şi servicii de interes public

9,52

1,43

3,54

14,23

2,18

14,49

1,73

Dotări pentru culte

2,10

0,65

0,59

2,96

0,45

3,34

0,40

Unităţi industriale

1,57

-

-

1,41

0,22

1,57

0,19

Unităţi agro-zootehnice

57,75

2,49

-

30,88

4,74

60,24

7,21

Funcţiuni productive mixte

46,16

-

 

 

 

46,16

5,52

Prestări servicii

1,15

1,65

 

 

 

2,80

0,33

Sport, agrement, turism

49,69

3,96

-

9,36

1,44

53,65

6,42

Spaţii verzi, fâşii de protecţie

8,35

-

 

4,82

0,74

8.35

1,00

Gospodărie comunală, cimitire

9,38

1,80

3,29

14,23

2,18

14, 47

1,73

Construcţii tehnico-edilitare

1,74

-

-

0,19

0,03

1,74

0,21

Căi de comunicaţie şi transport rutier

46,50

8,80

4,10

49,57

7,61

59,40

7,10

Ape

10,25

-

-

7,20

1,11

10,25

1,23

Alte terenuri

-

-

-

0,08

0,01

-

-

Teren agricol intrav.

 

 

 

253,64

38,92

 

 

Total intravilan

638,67

130,93

66,36

651,43

100,00

835,96

100,00

 

 

 

 

100%

128,33%

                 

 

Limita intravilanului localităților se poate modifica, incluzând toate suprafețele de teren ocupate de construcții și amenajări, precum și suprafețele necesare dezvoltării pe o perioadă determinată.

 

Zone cu riscuri naturale

Teritoriul comunei Cernat poate fi considerat ca puţin expus la riscuri naturale. Deşi nu au fost efectuate studii aprofundate în această privinţă, datele rezultate din experienţa locală confirmă această expunere limitată. Descoperirile arheologice din toate epocile ne dau de asemenea o idee în privinţa stabilităţii factorilor naturali.

Zona seismică D în care se incadrează comuna prezintă un risc general la nivel de țară, construcțiile mai vechi fiind periclitate mai mult.

Conform Normativului P100-2011, valorile referitoare la amplasament (Tg. Secuiesc) sunt următoarele:

-perioada de control (colț)TC(sec) 0,7

-accelerația terenului pentru proiectare: ag pentru IMR=100 ani 0,20 g.

-accelerația terenului pentru proiectare: ag pentru IMR=475 ani 0,24 g.

Un factor de risc este apa, care poate însemna inundații prin torenții pe văile pâraielor care traversează în lungime localitățile, provocate de ploi – acestea pot afecta mai multe gospodării situate în vecinătate, mai ales în zonele din aval, unde terenul este fără denivelări semnificative și neexistând amenajări hidrotehnice de protecție.

Alunecări de teren nu s-au produs în intravilanul localităților, în schimb Planul Local de Acțiune pentru Mediu – Județul Covasna 2011 menționează alunecări de teren pe suprafețe întinse în teritoriul administrativ, precum și fenomenul eroziunii de adâncime.

Conform datelor exitente teritoriul satelor din comună nu prezintă riscuri naturale majore.

 

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Risc seismic: Pentru preîntâmpinarea riscului de prăbușire a construcțiilor produse de cutremure, se vor emite autorizații de construire pentru construcții noi, pe baza proiectelor întocmite de proiectanți autorizați și verificate conform legislației în vigoare, conform Legii nr. 50/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.

Se va urmări consolidarea construcțiilor existente ce prezintă risc de prăbușire datorată cutremurelor.

Riscul de inundații: Zona aferentă cursurilor de apă trebuie tratată ca o zonă vulnerabilă, care necesită protecție adecvată, dar și ca zonă de potențial risc natural, în privința inundațiilor. Se pot aminti inundațiile provocate de torenți de-a lungul cursurilor de apă, efectul acestora limitându-se la zona învecinată, în porțiunea din aval a localităților. Conform avizului de gospodărire a apelor nr. 4 din 31.01.2018, sunt prezentate măsurile privind apărarea împotriva inundațiilor:

  • În vecinătatea acestora se vor autoriza construcții numai cu condiția asigurării protecției față de acest factor de risc.
  • Se vor respecta distanțele impuse prin lege privind protecția albiilor cursurilor de apă.
  • Se prevede efectuarea unor lucrări hidroameliorative, de regularizare a debitelor acestor cursuri de ape, începând, din zonele extravilane, respectiv realizarea digurilor de apărare a malurilor.
  • Rigolele corespunzător dimensionate, amenajate de-a lungul căilor de circulație.

Alunecările de teren: prin amplasarea corectă a construcțiilor, edificate în baza studiilor geotehnice, evitarea pantelor mari, a lucrărilor masive de sistematizare verticală, asigurarea scurgerii rapide a apelor pluviale în zonele de risc, acestea pot fi reduse la minim. Tot prin măsuri adecvate se poate reduce eroziunea solului, care poate afecta mai mult teritoriul extravilan.

 

Reglementări Urbanistice

 

La elaborarea PUG Cernat s-a urmărit o dezvoltare echilibrată, durabilă şi continuă, fără rupturi, asigurând cadrul general pentru direcţionarea evoluţiei cadrului construit. La situaţia urbanistică actuală se vor aduce îmbunătăţiri treptate cu menţinerea caracterului individual.

            Căile de comunicaţie reprezintă unul din elementele fundamentale ale texturii urbanistice. În cazul localităţilor comunei Cernat se optează pentru păstrarea structurii existente, cu îmbunătăţirea caracteristicilor, respectiv completarea cu rute noi doar în zonele neconstruite încă.

            Se va urmări păstrarea limitelor de proprietate, adică a parcelării existente (în zonele construite), aceasta reprezentând un alt element de bază al texturii urbanistice. Sunt posibile operaţiuni imobiliare dar se recomandă ca acestea să nu depăşească limitele strictului necesar, respectând scara obişnuită a intervenţiilor urbanistice. Este necesară reparcelarea în cazul când parcelele existente nu prezintă condiţiile necesare de construibilitate (parcele înguste, sau de suprafeţe reduse). În cazul monumentelor de arhitectură şi a clădirilor tradiţionale cu valoare istorică ambientală se va evita reîmpărţirea parcelelor existente.

            Destinaţia terenurilor este în general determinată prin zonificarea funcţională propusă, cu permisiuni şi restricţii în implementarea unor funcţiuni compatibile sau incompatibile cu funcţiunea de bază. și în acest caz se urmăreşte păstrarea zonificării formate în timp, cu corectări în porţiuni cu disfuncţionalităţi sau cu stânjeniri. Zonificarea funcţională nu este rigidă, evoluţia în timp determină modificări ale acesteia. Modificări faţă de zonificarea propusă, dacă cerinţele justificate ale unor invesitori presupun acesta, se pot efectua pe bază de planuri urbanistice zonale sau de detaliu care să fundamenteze aceste opţiuni, în condiţiile legii.

            Zonele protejate includ obiective de patrimoniu, cu valoare istorică şi zone protejate pe baza normelor sanitare (în regim sever, regim de restricţie şi de protecţie hidrogeologică). Delimitarea acestora s-a făcut în conformitate cu prevederile în vigoare şi pe baza unui studiu preliminar privind construcţiile  şi ansamblurile listate ca monumente. S-au luat în considerare obiectivele cu valoare istorică cuprinse în liste oficial aprobate, fiind posibilă – şi recomandată – modificarea zonelor de protecţie prin includerea unor obiective de interes local, determinându-se o zonă de rezervaţie arhitecturală locală. Acesta trebuie să constituie obiectul unui studiu de specialitate.

Perimetrele de protecţie sanitară au fost stabilite, în concordanţă cu reglementările în vigoare, la valori minime obligatorii, determinarea exactă, datorită complexităţii problemei, făcându-se prin studii speciale şi studii de impact – dacă este necesară o modificare a acestora. Pe lângă obiectivele de utilitate publică astfel protejate se va asigura şi protecţia apelor cuprinse în intravilan.

Pentru zonele care necesită studii şi cercetări suplimentare (planuri urbanistice zonale privind parcelări, reparcelări) se pot institui interdicţii temporare de construire – zone libere neconstruite sau zone cu probleme, cu folosinţă neclarificată. Reglementările pentru aceste suprafeţe se vor stabili prin planurile urbanistice respective, înscriindu-le în prevederile generale asupra zonei funcţionale din care fac parte. Zonele de protecţie sanitară cu regim de restricţie sau ale culoarelor tehnice, chiar dacă nu sunt marcate ca atare, reprezintă implicit zone de interdicţie de construire. În zonele de protecţie se vor respecta condiţiile impuse de normele şi prevederile specifice în vigoare, la eliberarea autorizaţiilor de construire solicitându-se avizul organelor abilitate. Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor ce le-au determinat.

Reglementările urbanistice instituite în vederea aplicării prevederilor din PUG sunt cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism aferent.

 

Dezvoltarea echipării edilitare

Alimentare cu apă:

Localitățile comunei Cernat (în special Cernatul de Sus și Cernatul de Jos) dispun în mare parte de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Acesta este alcătuită dintr-o rețea executată în două etape. În prima fază, înainte de anul 1999, s-a executat un sistem având ca sursă de apă captarea a două izvoare de coastă și a șapte puțuri săpate toate aflate în valea Pr. Bortofalău. Pentru înmagazinarea apei și pentru potabilizarea ei s-a executat un rezervor având o capacitate V=100 mc.

În anul 2006 s-a întocmit de către SC IGUT SRL Brașov o documentație tehnico-economică privind extinderea alimentării cu apă și modernizarea celei existente. Noua rețea de apă este în mare parte executată și deservește în special localitățile Cernatul de Sus și Cernatul de Jos. Captările de apă sunt grupate în două zone de captare, așezate dealungul pâraielor Bortofalău și Mărcușa.

Zona de captare Bortofalău se compune din 7 puțuri săpate și 2 izvoare de coastă, care alimentează rezervorul semiîngropat de 100 mc, toate amplasate în valea pârâului Bortofalău. Fântănile săpate sunt căptușite cu inele de beton Dn=1000 mm, H=2,5-3,0 m și sunt închise cu capace prefabricate din beton armat.

Zona de captare Mărcușa se compune dintr-o captare de suprafață pe pârâul Mărcușa și o captare subterană compusă din 5 izvoare de coastă situată pe valea pr. Mărcușa, care alimentează stația de tratare și rezervorul suprateran de 300 mc. Captarea de suprafață din pr. Mărcușa se realizează printr-un prag de fund transversal pe vale.

Zona de amplasare a camerei de captare este situat în amonte de loc. Cernatul de Sus, la o distanță de 4,8 km de capătul satului. Pentru captarea apei în flux continuu cursul pârâului Mărcușa în zona captării a fost regularizat, existând un curs de apă principal în care este amplasată captarea tiroleză și un curs secundar regularizat prin care se descarcă apele mari la viituri. Sistemul de drenaj este realizată din tuburi PVC Dn=110 mm, pe o lungime totală de 20 m.

Debitul de apă autorizat este: Q zi med = 167,00 mc/zi; V=60,96 mii mc/an.

                                                     Q zi max = 217,00 mc/zi; V=79,21 mii mc/an.

                                                     Q h max = 27,13 mc/h.

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din rezervorul de 300 mc.

Lungimea rețelei de distribuție este de 29546 m, din care PEID Dn =63 mm - L= 11564 m; PEID Dn = 90 mm – L= 1429 m; PEID Dn = 110 mm – L = 13769 m; PEID Dn = 160 mm – L = 2784 m; OL Dn = 100 mm – L = 424 m.

Pe traseul rețelelor s-au executat 8 traversări de cursuri de apă.

La sursele de alimentare cu apă sunt delimitate zonele de protecție sanitară și hidrogeologică. În zonele unde nu este asigurată alimentarea cu apă din sistem centralizat (loc. Icafalău și Albiș) locuitorii folosesc apă din fântănile amplasate în gospodării proprii.

Canalizarea menajeră:

Localitățile Cernatul de Sus și Cernatul de Jos au un sistem centralizat de canalizare menajeră cu stație de epurare proprie. Aceasta asigură în proporție de min. 59% evacuarea și epurarea apelor urmând ca în viitor să se execute o extindere corespunzătoare necesităților întregii comune.

Sistemul de canalizare se compune din:

  • Rețeaua de conducte în sistem divizor
  • Stația de epurare modulară.

Rețeaua de conducte asigură atât scurgerea gravitațională prin conducte PVC KG cât și prin pompare prin conducte PEID a apelor uzate menajere.

Conductele PVC au diametre Dn = 200-315 mm și L = 11561 m.

Conductele PEID au diametre Dn = 63-160 mm și L = 2982 m.

Pe traseul rețelei sunt executate cămine de vizitare din beton, cămine de spălare și inspecție din PVC și stații de pompare (tip cheson) din beton armat. De asemenea sunt executate subtraversări ale drumului național DN 11 precum și a pârâului Mărcușa.

Stația de epurare modulară de tip mecano-biologic este complet autormatizată. Amplasarea sa este în partea sudică a comunei și deversează apele epurate în pârâul Mărcușa.

Debitele de ape epurate sunt:

Q zi med = 268 mc/zi = 3,09 l/s.

Q zi max = 348 mc/zi = 4,02 l/s.

Q h max = 45 mc/h = 12,58 l/s.

Capacitatea stației este de LE 18010 și Q zi max = 360 mc/zi.

Localitățile Icafalău și Albiș, precum și o parte însemnată a localității Cernat nu au posibilitatea racordării la canalizarea menajeră.  

Canalizarea pluvială:

În prezent în comună nu există rețea centralizată de canalizare pluvială.

Apele de suprafață (meteorice) care nu sunt absorbite în sol sunt colectate în șanțuri și rigole deschise și deversate în pârâuri (în special pr. Mărcușa) de-alungul drumului național DN 11, drumului comunal DC 4 precum și pe celelalte străzi adiacente din comună.

Alimentarea cu energie electrică:

Localitățile sunt legate la linia aeriană de 20 kV cu mai multe derivaţii.

În zonele cu o grupare mai mare de consumatori casnici, consumatori industriali precum şi la obiectivele dotărilor edilitare (captare, rezervoare, staţie de epurare, etc.) sunt montate posturi de transformare 20/0,4 kV, amplasate pe stâlpi. Ca atare alimentarea consumatorilor casnici, a agenţilor economici precum şi a clădirilor socio-culturale se face (monofazat sau trifazat) din reţeaua de joasă tensiune (0.4kV) montată aerian (pe stâlpi). Tot din reţeaua de distribuţie de joasă tensiune este alimentat şi iluminatul public.

Telecomunicațiile

Comuna Cernat se racordează la reţeaua telefonică fixă printr-o centrală telefonică digitală ce asigură parţial comunicaţiile telefonice cât şi accesul la internet.

De asemenea există acces nelimitat la reţelele de telefonie mobilă, pe raza localitţii Cernat fiind amplasată şi o antenă.

Conform unor date online, numărul înregistrat al abonaţilor la serviciile de telefonie fixă şi mobilă a fost de 445. Accesul la programele de televiziune este asigurat atât printr-o reţea de cablu cât şi prin satelit.

Alimentare cu gaz natural

Localităţile comunei nu dispun de alimentare cu gaze naturale. În viitorul apropriat nu se prevede realizarea acestei facilităţi.

Alimentare cu căldură

Sistemul dominant actualmente sunt: sobe cu combustibil solid, centrale termice proprii ale construcţiilor (clădiri de locuit, spaţii de cazare etc.) funcţionând cu combustibil lichid uşor sau combustbil solid (lemn), centrale termice funcţionând cu gaz butan, soluţii alternative, cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi igienă.

În perspectivă se preconizează coexistenţa mai multor sisteme de încălzire, inclusiv a .

Gospodărirea comunală

În comună nu funcţionează un serviciu propriu de colectare centralizată, dar o societate specializată a preluat rezolvarea acestei probeme, asigurând colectarea și transportul deşeurilor la Centrul de management integrat al deșeurilor din județul Covasna, situat lângă loc. Leț. Pe viitor se dorește asigurarea unui procent cât mai ridicat de colectare selectivă a deşeurilor, respectiv conștientizarea populației în acest sens și promovarea colectării selective.

Gestionarea gunoiului de grajd este asigurat la nivel de comună prin depozitarea centralizată la platforma comunală, având o suprafață de S=2000 mp și un volum de V=2000 t/an. Platforma comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd este prevăzută cu sistem dublu de hidroizolație, pe partea frontală fiind prevăzut cu canal de scurgere pentru lichide executat din beton, acoperit cu grătar de beton, conectat la bazinul de stocare semiîngropat din beton armat de V=83,23 m. Platforma are pereți de 3 m înălțime, pe trei laturi și este împrejmuit cu plasă de sârmă galvanizată.

Cimitirele din localităţile comunei – fiecare dispune de cel puţin un cimitir – comun – sunt suficiente ca suprafaţă şi amplasament. Condiţiile se pot îmbunătăţi prin executarea caselor mortuare începute.

 

Obiectivele de utilitate publică prevăzute în PUG sunt:

Denumirea lucrării

categoria de interes

suprafaţă

sau lungime

observaţii

naţional

judeţean

local

Reabilitare străzi

 

 

x

30 km

ocupare temporară

Modernizare străzi

 

 

x

10 km

 

Construire poduri

 

 

x

4 buc.

 

Reţea de alimentare cu apă

 

 

x

10 km

ocupare temporară

Captare, rezervoare, staţii de pompare

 

 

x

0,5 ha

 

Reţea de canalizare

 

 

x

17 km

ocupare temporară

Extindere staţie de epurare

 

 

x

0,1 ha

 

 

 

 

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele:

Plan Urbanistic General reprezintă un instrument de control în materializarea strategiei de dezvoltare a comunei Cernat. Prin implementarea prevederilor planului, administraţia locală poate aduce la îndeplinire cerinţele prioritare în dezvoltare, determinate însă şi de fondurile disponibile.

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

Planul Urbanistic General are ca scop dezvoltarea și modernizarea în perspectivă a comunei. Astfel conservarea şi punerea în valoare a peisajului natural cum ar fi zonele împădurite și zonele de munte (în special situl Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt) din comuna Cernat este esențială. Totodată se pune accent deosebit și se prevede aplicarea măsurilor de protecţie a monumentelor istorice şi de arhitectură, inclusiv a cadrului lor natural. Înfiinţarea de zone verzi plantate, amenajate în cadrul intravilanului contribuie nu numai la îmbunătățirea aspectului în general, dar și la asigurarea unui microclimat cât mai bun la nivelul localităților.

Principalele priorităţi de dezvoltare a comunei în etapa următoare sunt:

  • asigurarea terenurilor necesare pentru dezvoltarea urbanistică, prin includerea în intravilan a unor noi zone pentru construcţii şi amenajări, pe lângă curpinderea tuturor construcţiilor existente şi reglementare urbanistică a acestora
  • legat de dezvoltarea urbanistică, se solicită adoptarea măsurilor pentru protejarea mai eficientă a valorilor cultural-istorice, a aspectului tradiţional bine reprezentat şi care poate constitui o atractivitate turistică importantă; punerea în valoare a multitudinii de monumente şi a fondului construit tradiţional
  • realizarea/finalizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare pentru toate localităţile
  • îmbunătăţirea circulaţiei prin reabilitarea/modernizarea sistemului stradal, inclusiv amenajarea şi curăţarea şanţurilor de colectare a apelor pluviale
  • dotarea corespunzătoare cu instituţii şi echipamente publice; se pune accent pe sprijinirea – şi materială, prin dotările aferente – a unei educaţii de calitate superioară şi diseminarea valorilor culturale tradiţionale – ceea ce dealtfel necesită şi spaţii adecvate
  • dezvoltarea şi sprijinirea în continuare a activităţilor legate de turism, potenţială sursă de avantaje pentru locuitorii comunei
  • protejarea resurselor naturale, a cursurilor de apă şi a siturilor cu valoare deosebită.
  • realizarea unei infrastructuri care să permită diversificarea activităţii economice şi care, implicit, contribuie la creşterea gradului de urbanizare şi a bunăstării populaţiei.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program:

Pentru supravegherea calității factorilor de mediu s-au făcut următoarele propuneri de intervenție urbanistică ce privesc:

  • educarea populației în sensul obligațiilor ce îi revin pentru protectia mediului;
  • eliminarea eventualelor surse de poluare;
  • controlul utilizării fertilizatorilor și a substanțelor fitosanitare în vederea evitării poluării solului;
  • gospodărirea adecvată a platformei comunale de depozitare a dejecțiilor animaliere;
  • epurarea apelor uzate menajere sau folosirea microstațiilor de epurare cu deversarea apelor epurate în ape curgătoare cu respectarea NTPA001 din HG nr. 188/2002 cu modificările și completările ulterioare;
  • respectarea distanțelor minime de protectia sanitara fața de puțurile de alimentare cu apă potabilă, stațiile de pompare, stații de epurare, cursuri de apă, cimitire;
  • buna gestionare a colectării și transportului deșeurilor menajere;
  • controlul asupra relației între amplasamentele surselor de alimentare cu apă (puturi, fântâni) și depozitele de dejecții animale, microstațiile de epurare, fosele septice, conductele de canalizare;
  • organizarea terenurilor publice neamenajate ca spații verzi;
  • plantarea de perdele de protecție în calea vântului;
  • plantarea malurilor cursurilor de apă în vederea stabilizării acestora;
  • canalizarea apelor pluviale pentru eliminarea zonelor mlăștinoase;
  • protejarea patrimoniului și a mediului construit: delimitarea, instituirea și respectarea zonelor de protecție a monumentelor arhitecturale;
  • respectarea reglementărilor privind modul de construire, regimuri de construcții (POT, CUT, etc).

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: încadrarea planului a fost efectuată în baza etapelor procedurale din evaluarea strategică de mediu (SEA);

 

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor: nu vor fi efecte semnificative; planul nu prevede unități industriale sau agro-zootehnice de dimensiuni mari.

Planul propune îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin realizarea/extinderea reţelelor tehnico-edilitare, rezolvarea depozitării/evacuării controlate a deşeurilor, exploatarea judicioasă a resurselor naturale (sol, subsol, ape, păduri), protejarea corespunzătoare a valorilor naturale şi construite.

b) natura cumulativă a efectelor: cumularea unor efecte provenind din amplasarea diverselor unităţi de producţie/servicii în zonele cu funcţiuni specifice se va analiza individual, la reglementarea activităţilor;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor):  nu este cazul, construcţiile şi amenajările prevăzute vor respecta reglementările propuse prin plan; Se va urmări ca avizarea şi autorizarea unităţilor productive (agricole, industriale, zootehnice) să se facă exclusiv în baza avizelor de mediu, normelor de protecţie sanitară eliberate de organe abilitate.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): terenul curpins în UAT a comunei Cernat este în suprafață totală de 11461 ha, din care în intravilan existent este de cca. 651,43 ha.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural:

Zonele protejate ale monumentelor istorice şi de arhitectură se suprapun şi ele peste alte zone funcţionale.

Se recomandă integrarea armonioasă, nedisonată a noilor construcții sau extinderi în arhitectura tradițională.

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: în faza de implementare se vor respecta standardele şi normativele în vigoare.

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: nu este cazul.

UAT Cernat se suprapune partial peste situl Natura 2000 ”Munții Bodoc-Baraolt”, ROSPA0082 – arie de protecție specială avifaunistică.

Coordonatele geografice ale sitului ROSPA0082 ”Munții Bodoc-Baraolt”:

- Latitudine N - 45.956983

- Longitudine E - 25.707672.

Situl Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt a fost propus in anul 2006 de către ONG ”Milvus”, are suprafaţa de 56646,2 ha şi se întinde pe trei județe: Brașov (1%), Covasna (98%), Harghita (1%). Din suprafața totală a sitului 84,40 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Cernat, reprezentând 0,15% din suprafața totală. Situl se suprapune pe marginea vestică a teritoriului administrativ al comunei Cernat, fiind situat în totalitate în extravilan, zona de pădure și pășuni-fânețe. În imediata vecinătate a limitei sitului destinația terenurilor este același. La distanța de cca. 1,5 km de limita sitului este zona de captare de apă a comunei Cernat (trup 4 Captare de apă, S=1,35 ha), iar cel mai apropiat corp de intravilan este î nest la cca. 3 km distanță. Prin PUG nu se propun realizări de infrastructură în sit (conducte de alimentare cu apă, canalizare, rețele de electricitate, telefonie, drumuri).

Suprafețe ale UAT Cernat incluse în sit:

Suprafața din teritoriul administrativ al UAT Cernat inclusă în sit

Din care, intravilan, terenuri antropizate din suprafața sitului pe teritoriul UAT Cernat

ha

%

ha

%

84,4

0,15

0

0

 

 

Situl Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt are Plan de management elaborat și aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1643/2016. Custode al sitului este Consiliul Județean Covasna, în baza convenției de custodie nr. 154/07.07.2010.

Custodele sitului a emis Avizul favorabil nr. 128/04.06.2018 pentru elaborarea Planului Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism, cu următoarele condiții:

  • Respectarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0082 ”Munții Bodoc-Baraolt” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1643/2016.

 

Obligaţiile titularului:

Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii:

a) să îmbunătăţească microclimatul localităţilor, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;

b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;

c) amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, se va face fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;

d) respectarea regimului de protecţie specială a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;

e) adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densitatatii de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

f) reglementarea, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;

i) adoptarea de măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;

- schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.

- la extinderea suprafeţei intravilanului localităţilor, autorităţile publice locale au obligaţia să asigure o cotă de 5% pentru amenajarea de spaţii verzi publice.

- se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.

- Respectarea în integralitate a legislaţiei de mediu în vigoare şi a următoarelor acte normative:

  • O.U.G. 195/2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului;
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului;
  • Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
  • Legea 107/1996 (*actualizată*) – legea apelor;
  • Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
  • Legea 101/2006 (*actualizată*) privind serviciul de salubrizare a localităţilor;
  • H.G. 188/2002, modificată prin H.G. 352/2005, privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
  • Legea 47/2012 pentru modificarea şi completarea Legii 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor;
  • Legea 54/2012 (*actualizată*) privind desfăşurarea activităţilor de picnic;
  • H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
  • Legea 86/2014 de aprobare a O.U.G. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
  • Legea 46/2008 (*actualizată*) Codul silvic;
  • Legea 132/2010 (*actualizată*), privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice;
  • OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

- respectarea condiţiilor din Avizul de gospodărire a apelor nr. 4/31.01.2018 emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna;

- respectarea cu stricteţe a limitelor amplasamentului şi a zonelor funcţionale precizate în documentaţie;

- să ia masuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora, conform art. 100 din Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 (*actualizată*) Legea fondului funciar;

- în perioada de execuţie a lucrărilor se va pune accent pe: limitarea la minim a suprafeţelor ocupate de organizările de şantier, utilizarea unor tehnologii noi performante din punct de vedere a mediului (instalaţii de reţinere a poluanţilor la sursă), diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii;

- scoaterea din circuitul agricol se realizează conform Legii nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată:

- Anunţurile privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, în ziarele Observatorul de Covasna în data de 26.02.2018 și 01.03.2018;

- Proiectul Deciziei etapei de încadrare se va publica pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro;

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii.

Avizul de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu – APM Covasna.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care planul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia. Nerespectarea condiţiilor prezentuluii aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.

Conform prevederilor HG 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna. Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

 

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU Gheorghe

 

 

 

 

 

Şef  Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                            Întocmit,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                        ecol. Balázsi Beáta