APM Dambovita

Arii naturale protejate de interes national

În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, în judetul Dâmbovita, zonele naturale protejate de interes national sunt: Parcul Natural Bucegi (sectorul dâmbovitean), situat în zona centrala si sudica a Muntilor Bucegi si 11 rezervatii naturale, din care 10 sunt constituite în fond forestier, aflându-se pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni si una (Izvoarele de la Corbii Ciungi) situata pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari.
Pe teritoriul administrativ al comunelor Visina si Petresti, în lunca Neajlovului se afla Rezervatia naturala de narcise, de interes national, inclusa în H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone .

Parcul Natural Bucegi se caracterizeaza prin marea diversitate geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific (Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline, etc.), si prin marea diversitate biologica (3.037 de specii de plante si peste 3.500 de specii de animale.


Rezervatiile naturale au un rol deosebit în protectia si conservarea unor habitate si specii importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic si paleontologic.






Rezervatiile naturale, specificate în Legea nr. 5/2000, situate în perimetrul Parcului Natural Bucegi, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni:
- rezervatia naturala mixta Pestera – Cocora (Valea Horoabei – Cocora) cuprinde sistemele carstice Batrâna - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile Horoabei si Turnul Seciului (monumente ale naturii); padurea (molidisuri) si pajistile de pe culmile Cocora, Batrâna si Piciorul Babelor, pâlcuri de larice pe stâncile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrâna, muntele Cocora, pâlcuri sau exemplare izolate de zâmbru (Pinus cembra) - relict glaciar pe Valea Horoabei pe muntele Batrâna si muntele Cocora; o vegetatie subalpina deosebit de bogata: Festuca apennina, Viola biflora, Valeriana montana, Arabis alpina, Cortusa matthioli, Poa alpina, Ranunculus repens, Carduus personata, etc. Ca raritati floristice întâlnim: paiusul (Festuca apennina), nopticoasa (Hesperis moniliformis) – endemism relictar pentru Bucegi, stânjenelul de munte (Iris dacica) – endemism pentru Carpatii sudici, Secale montanum – element mediteranean - balcanic.


O bogata fauna fosila de amoniti a fost identificata în orizontul de calcare jurasice (Phylloceras antecedens, Holcophylloceras zignoianum) precum si de cefalopode si brahiopode pe Valea Horoabei. În cadrul acestei rezervatii se afla: rezervatiile naturale botanice Poiana Crucii si Valea Horoaba (Poiana Horoaba), unde se ocrotesc pajisti specifice etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprind raritati precum Gentiana bulgarica;

- rezervatiile naturale mixte Orzea-Zanoaga si Zanoaga – Lucacila cuprind sistemul carstic Zanoaga: Cheile Zanoagei Mari, Cheile Zanoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies); o vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud - europene, sud - mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), irisul (Iris dacica), scorusul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), Athamantha hungarica, timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.;


rezervatia naturala mixta Cheile Tatarului

cuprinde sistemul carstic Tataru: lapiez, doline, Pestera Ursului si Pestera Mica (din Cheile Tatarului), Cheile Tatarului (monumente ale naturii), elemente floristice rare, asemanatoare cu cele din rezervatia Zanoaga; o fauna fosila abundenta si diversa: Macocephalites macrocephalites, Propanulites sp., Procerites sp., Choffatias sp., Loboplanulites sp., etc.

- rezervatia naturala mixta (speologica, geomorfologica) Pestera Ratei cuprinde sistemul carstic Ratei: Pestera Ratei, Cheile Rateiului (monumente ale naturii); Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje, însumând 7224 m este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Concretiunile de calcit, gips si aragonit, elemente rar întâlnite în alte pesteri din tara îi sporesc valoarea.
- rezervatia naturala botanica Turbaria Laptici cuprinde mlastina oligotrofa care adaposteste elemente floristice rare: salcia de turba (Salix myrtilloides) – relict glaciar de origine nordica, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba ce se gasesc la baza tulpinilor de molid, pin, mesteacan si ienupar pitic.
- rezervatia naturala paleontologica Plaiul Hotilor ocroteste o bogata fauna fosila (fauna de Stramberg) cuprinsa în calcarele fosilifere, alaturi de resturi de plante incarbonizate, aflate în marnele tari, foioase.


Rezervatiile naturale de interes national, specificate în Legea nr. 5/2000, aflate în afara Parcului Natural Bucegi:
- rezervatia naturala paleontologica Plaiul Domnesc se afla pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni, la poalele muntilor Bucegi.
Este formata din calcare tithonice fosilifere, cuprinzând o bogata fauna fosila reprezentata de 250 de specii care include numeroase forme noi pentru stiinta, cele mai reprezentative fiind: bivalvele (80 de specii – Ostrea, Spondylus, Avicula, etc.), gasteropodele (60 de specii – Norinea, Neritopsis, Protocyprae tithonia, ultima reprezentând o specie rara, fiind identificata pentru prima data în lume în Sicilia si apoi în Plaiul Domnesc), crustacei (40 de specii - Prospon, Glaessneropsis, Galathea, etc.), cefalopodele (17 specii – Duvalia, Haploceras, Aptychus, etc.), brahiopodele (15 specii – Terebratula, Zeilleria, etc.), coralii, spongierii si hidrozoarele.

- naturala rezervatia mixta (floristica, faunistica) Izvoarele de la Corbii Ciungi reprezinta o adevarata “oaza cu flora si fauna relicta în Câmpia Româna”. Apa marelui complex de izvoare de la Corbii Ciungi provine în întregime din depozitele de terasa ale Neajlovului.

Complexul de izvoare, mlastinile de izvor si pârâiasele colectoare din zona adapostesc o variata fauna relicta, caracteristica apelor reci de munte si apelor subterane, specifice tinuturilor nordice, multe dintre populatiile unice prezente aici fiind pe cale de disparitie: turbelariatul Dugestia gonocephala, trichopterele: Adicella filicornis, Lithax obscurus si Notidobia ciliaris, hidrachnelele: Sperchon clupeifer, Arrenurus octagonus, Tartarothyas romanica, rotiferele: Habrotrocha elegans, Lecane mira, Cephalodella nana. Din abundenta de alge ce se dezvolta în complex, cea mai interesanta este rodoficeul nordic Hildenbrandtia rivularis (alga rosie), destul de rara în flora algologica a României si numai la altitudini de peste 1000 m.


Rezervatia naturala de interes national, specificata în H.G. 2151/2004:
- rezervatia naturala de narcise din Valea Neajlovului – situata pe teritoriul administrativ al comunelor Visina si Petresti, în lunca Neajlovului, care ofera conditii optime de dezvoltare speciei ocrotite de lege, Narcissus stellaris. Având în vedere conditiile hidrologice si pedologice, în rezervatie se instaleaza diverse asociatii de plante – acvatice, palustre, de locuri umede si moderat – uscate, în alcatuirea carora intra: Narcissus stellaris, Lemna minor, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum verticillatum, Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis, Ranunculus sceleratus, Ranunculus repens, Ranunculus ficaria, Ranunculus illyricus, Gliceria plicata, Montia fontana, Carex vesicaria, Alopecurus pratensis, Festuca pseudovina, Festuca rupicola, Poa bulbosa monstr. vivipara si Holoschoenus vulgaris. Dominante pe aceasta suprafata sunt speciile: Narcisus stellaris, Alopecurus pratensis (coada vulpii), Festuca pseudovina (paiusca) si Festuca rupicola. Fitocenozele cu Narcissus stellaris se încadreaza în asociatia Festucetum rupicolae.
Se întâlnesc aici trei specii trecute pe Lista rosie: Narcissus stellaris, Marsilea quadrifolia, Montia fontana precum si specii de origine sudica: Crysopogon gryllus, Ranunculus illyricus, Ornithogalum refractum, Cerastium dubium si unele elemente circumpolare: Poa pratensis, Potentila argentea, Ranunculus sceleratus, Agrostis tenuis, Cardamine pratensis.

Documente atasate

apmdb_arii naturale protejate de interes national.doc