APM Ialomita

În judeţul Ialomiţa se regăsesc diferite tipuri de habitate naturale, relieful fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci; vegetaţia are caracter stepic pe întreaga suprafaţa judeţului. De fapt, stepele primare la ora actuală, practic nu mai există, din cauza desţelenirii şi arăturilor. Dintre formaţiunile secundare ale stepei, azi foarte degradate şi ele, mici fragmente se mai întâlnesc pe teritoriul comunelor Cocora, Sălcioara, Movila, pe terenuri improprii agriculturii. Ele se încadrează în categoria stepelor vest-pontice cu graminee (Stipa ucrainica, Stipa lessingiana) şi dicotiledonate cu Caragana mollis.

Dintre multele specii xerotermofile ale acestei asociaţii, prin păşunat excesiv şi bătătorirea solului, azi au mai rămas doar specii lipsite de valoare furajeră. Partea de SV a judeţului este domeniul silvostepei, cu o serie de mari păduri (Groasa, Odaia Călugarului, Sineşti, Stroiasca, Deleanca, Morăreanca), unde se păstrează încă arborete de stejar pufos (Quercus pubescens) şi mai ales brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi chiar gârliţa (Quercus frainetto) sau cer (Quercus cerris) alături de salcâm.

În subarboret, pădurile judeţului au în flora spontană măceş (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa) care de altfel se recoltează pentru comercializare, lemn câinesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas), sânger (Cornus saguinea).

În luncile Ialomiţei şi Dunării sunt resturi de vegetaţie cu stuf, papură şi rogoz ca şi zăvoaie de tip sud-european cu sălcii şi plop, iar ca păduri mari de salcie, plop şi stejar sunt întâlnite la Bărcăneşti, Alexeni, Slobozia, Andrăşeşti, în lunca Ialomiţei şi la Borduşani, Săltava, Balaban în lunca Dunării.

Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popândău (Citellus citellus), hârciog (Cricetus cricetus), orbete (Spalax leucodon), şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni), dihor de stepă (Mustela eversmani), iepure de câmp (Lepus europaeus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potârniche (Perdix perdix), şoarecele de mişună (Musculus spigilegus), nevăstuică (Mustela nivalis), apoi specii de pădure: căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), viezurele (Meles Meles).

Dintre reptile apar şarpele rău (Coluber caspius), şopârla de stepă (Lacerta taurica), şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis).

Păsările sunt cele mai numeroase: prigoria (Merops apiaster), fluierarul (Tringa totanus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia (Melanocory-phycalandra), cioara (Corvus corone), coţofana (Pica pica), vrabia (Paser domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), turturica (Streptopelia turtur), guguştiucul ( Streptopelia decaocto), fazanul colonizat (Phasianus colchicus).

La nivelul judeţului Ialomiţa nu există studii din care să rezulte suprafeţe şi număr de habitate de interes naţional şi comunitar.

Din lista de referinţa a tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care au fost declarate siturile de importanţă comunitară au putut fi identificate ca prezente 21 de tipuri de habitate de interes comunitar în zonele stepice.