APM Iasi

Introducere


Orasul Iasi s-a dezvoltat, pe locul ales de un stapânitor al tinutului, înca înainte de formarea tarii Moldovei, datorita potentialului sau strategic. Nu întâmplator acest loc a devenit cel mai important popas pentru negutatorii care faceau comert între Marea Baltica si Marea Neagra, respectiv Constantinopol, si pentru aceia ce sustineau legaturi comerciale între Transilvania mai dezvoltata si Hanatul Tatarasc. Practic, acestui avantaj geopolitic datoram dezvoltarea orasului si stabilirea capitalei Moldovei la Iasi.

Chiar daca, dupa Unire, Iasiul si-a pierdut din importanta, el si-a pastrat vocatia internationala, fiind, în perioada interbelica un oras cosmopolit cu trei consulate si 38 de banci la o populatie de nici 100.000 de locuitori, a carui principala caracteristica era excelenta si diversitatea serviciilor si calitatea spatiului urban armonios relationat cu cel natural. în perioada comunista, desi dezvoltarea industriala a Iasilor s-a facut prin negarea excesiva a structurilor traditionale, si a principiilor de eficienta, a propulsat totusi orasul pe pozitia de cel mai important centru urban al tarii, dupa Bucuresti.

Astazi orasul are avantajul relativ al unei localizari strategice la nivel European, greu de valorificat datorita slabelor legaturi de transport spre centrul Europei. Valorificarea localizarii de exceptie, a patrimoniului mostenit si aflarea solutiilor celor mai bune de a iesi din izolare si de a recâstiga vocatia internationala a Iasilor sunt dependente, aproape în exclusivitate de factorul uman, de capacitatea comunitatii iesene de a-si uni eforturile spre împlinirea obiecfiveior de dezvoltare stabilite.

I.1. STAREA DE FAPT

I.1.1. Mediul natural

I.1.1.1. Elemente specifice ale cadrului natural

Municipiul Iasi se afla în centrul Moldovei istorice, într-un peisaj colinar specific ce confera orasului o personalitate proprie a peisajului urban. în acelasi timp, zona prezinta riscuri naturale majore legate de seismicitate si stabilitatea versantilor. Municipiul dispune de rezervatii naturale, parcuri dendrologice, perimetre forestiere cu rol de protectie si agrement, paduri si spatii verzi insuficient întretinute si extinse si împrejurimi pitoresti care îi cresc gradul de atractivitate.

I.1.1.2. Situatia fondului funciar în municipiul Iasi

Suprafata administrativa a municipiului Iasi este 9.527 ha din care terenuri agricole 3.979 ha (41,7% din suprafata totala) si terenuri neagricole 5.548 ha (58 3% din suprafata totala). Datorita llmltanlor naturale si artificiale cât si a densitatii de locuitori pe kmp- rezervele de terenuri nu pot asigura dezvoltarea orasului pe termen lung. Statutul juridic al acestor terenuri nu este înca finalizat, punerile în posesie facându-se de regula prin farâmitarea dezordonata a parcelelor mari construibile.

I.1.1.3. Apa

Sursele de alimentare cu apa ale municipiul Iasi sunt: ape de suprafata (râul Prut), ape subterane (Timisesti) si surse locale, cu un total de cea. 3500 l/s care asigura nevoile de dezvoltare pe termen mediu ale orasului. Consumul specific de apa pe cap de locuitor este de 245 l/zi si este grevat de pierderile importante din retea, datorate infrastructurii învechite.

Consumul specific de apa din municipiul Iasi este înca ridicat comparativ cu consumurile similare din unele orase ale Europei, cum ar fi de exemplu: Ljubliana -1951/loc, Bruxelles - 1601/loc, Cracovia -1351/kfb.

Calitatea apei potabile este dependenta de pastrarea calitatii mediului în bazinul Prutului din amonte de Iasi.

Municipiul Iasi este traversat de râurile Bahlui si Nicolina, râuri relativ poluate, care, desi au albiile-minore regularizate, nu sunt integrate în peisajul urban prin amenajari specifice.

Acumularile de apa au o importanta speciala. Acumularea Chirita - este importanta deoarece aici se tranziteaza o parte din apa râului Prut în vederea folosirii ulterioare în scop potabil si industrial de catre orasul Iasi. Acumularile Ciric - salba de lacuri Dorobanti-Aroneanu-Ciric I, II, III, reprezinta ape de suprafata care se în cadreaza în categoria a lll-a de calitate a apelor de suprafata. Parametrii microbiologici i# permit utilizarea acumularilor pentru îmbaiere, desi întreg sistem#de lacuri constituie una din zonele de agrement traditionale ale orasului.

In Iasi exista o diversitate de ape medicinale si tratament:
apele de la Nicolina, care au proprietati balneare insuficient exploatate;
ape freatice care au fost utilizate în trecut ca ape medicinale (de ex. în zona Breazu);
în prezent se exploateaza un izvor de apa oligominerala, hidrogen carbonatat, magnezian calcica, în zona Gradinii Botanice, cantitatea îmbuteliata fiind de circa 50.000 l/zi.

I.1.1.4 Resursele subsolului

Singura resursa exploatabila este argila, rezerva identificata fiind de 18.414 mii t. Din aceasta rezerva, în zona Carierei Vladiceni (comuna Tomesti) este exploatata anual o cantitate de 180.0001 argiia pentru fabricarea produselor ceramice.

I.1.1.5. Calitatea atmosferei

Din inventarul emisiilor de poluanti atmosferici rezulta ca poluarea aerului în municipiu nu este critica. Principalul factor poluant este traficul auto, în special datorita parcului auto învechit.

I.1.1.6. Managementul deseurilor

Deseurile solide produse în municipiul Iasi (circa 0,8 kg/loc/zi si care au un procent ridicat de deseuri organice, îngreunând un eventual proces de reciclare) sunt colectate în depozitul controlat amplasat în zona Tomesti, depozit a carui capacitate este în CUIB de epuizare.

Concluzii:
Municipiul Iasi este asezat într-o zona atractiva din punct de vedere al cadrului natural, ia contactul a doua mari subunitati geografice ale Podisului Moldovei: Câmpia Moldovei si Podisul Central Moldovenesc, cu riscuri seismice si de instabilitate a versantjior majore;
Insuficienta rezervelor de teren., impune dezvoltarea pe termen lung a orasului în aglomeratie urbana, prin includerea în sistem urban structurat a localitatilor vecine;
Municipiul Iasi este sarac în resurse minerale exploatabile;
Calitatea apelor de suprafata, a apei potabile precum si gospodarirea lor eficienta suporta îmbunatatiri majore;
Exista poluare atmosferica si fonica;
Managementul deseurilor urbane nu este conform standardelor U.E.

I.1.2. Comunitatea locala

I.1.2.1. Populatia

Populatia stabila a municipiului Iasi la LVII. 1999 însuma 347.606 persoane, reprezentând 41,7% (fin populatia totala a judetului si respectiv 82,9% din populatia urbana; din total populatie, 167.382 persoane reprezentau sexul masculin (48,2%) iar 180.224 persoane sexul feminin (51,8%).

Dupa 1989 populatia municipiului Iasi crescut cu 5,3%, în timp ce populatia judetului a crescut cu 2,9%, ceea ce înseamna ca aproape 75% din sporul populatiei pe total judet s-a înregistrat în Iasi; pe total tara, în aceeasi perioada populatia totala a scazut cu 2,4%, iar cea urbana a crescut cu 3,2%.

Populatia legala a municipiului Iasi la 1.VII.1999 însuma 327.327 locuitori, diferenta de 20.379 persoane fata de populatia stabila reprezentând soldul (pozitiv) al schimbarilor de resedinta (ai persoanetor cu viza de flotant); la aceasta categorie de populatie (legala), cresterea fata de 1989 a fost de 32.035 persoane (+10,9%), datorita liberalizarii schimburilor de domiciliu, stiut fiind faptul ca pâna în 1989 Iasiul a fost un oras „Închis".

Populatia pe grupe de vârsta reflecta preponderenta populatiei între 15 si 59 ani (66,3% în 1992, respectiv 71,1% în 1998) - asimilata cu populatia în vârsta de munca, fata de grupele de vârsta 0-14 ani (24,3% în 1992, respectiv 21,3% în 1998) si 60 de ani si peste (9,3% în 1992, respectiv 11,4% în 1998).

Populatia adulta (15-59 ani) a crescut de la 228.502 persoane în 1992 la 247.319 persoane în 1998 (+18.817 persoane), prin trecerea în grupele superioare de vârsta a populatiei tinere în aceasta perioada (1992-1998).

Populatia vârstnica (80 ani st peste) a sporit de la 32.177 persoane în 1992 la 39.609 persoane în 1998 (+ 7.432 persoane), pe fondul general de îmbatrânire a populatiei României.

Daca la populatia tânara se manifesta un anumit echilibru între sexe (51,0% masculin, respectiv 49,0% feminin - la 1.VIU 998), la populatia adulta, dar mai ales la cea vârstnica se constata preponderenta femeilor (51,5% respectiv 57,9%) în raport cu barbatii (48,5%, respectiv 42,1%).

I.1.2.2. Nationalitatile

In secolul trecut sl chiar în prima jumatate a secolului XX, Iasiul era un oras cosmopolit; structura actuala a populatiei pe nationalitati reprezinta o populatie majoritar româna (99,2%) iar pe religii o populatie majoritar ortodoxa (95,5%).

Concluzii: caracteristicile demografice care pot influenta dezvoltarea municipiului Iasi sunt:
Structura pe sexe este echilibrata, cu un usor excedent feminin care nu va influenta semnificativ nuptialitatea si natalitatea;
Sporul migratoriu prezinta o tendinta de crestere accentuata de perspectiva urbanizarii României de la 52,7% populatie urbana în anul 1990 la circa 61% în anul 2005.
I.1.2.3. Sanatate

Indicatori de sanatate privind populatia Judetului - municipiului Iasi
NATALITATE (judet, 1998) -13,8 la mie, mai mare decât natalitatea tarii (10,5 la mie); tendinta de scadere în ultimii 30 de ani;
MORTALITATE (judet, 1998 )- 9,9 la mie, sub media tarii (12,00 la mie), tendinta de crestere pentru ultimii 10 ani
SPOR NATURAL (judet, 1998) +3,9 la mie; în tara din 1992 se înregistreaza DEFICIT NATURAL (1998-1,5 la mie)
MORTALITATEA SPECIFICA pe clase de boli are pe primele locuri bolile cardio-vasculare. cancerul, bolile aparatului digestiv.
DURATA MEDIE DE VIATA (judet)
1996-1998: masculin 65,64 ani
feminin 72,77 ani
MORBIDITATEA (judet, 1998) - incidenta este mai mare fata de cea existenta ia nivel national pentru TBC, hepatita virala, sifilis.
În municipiul Iasi exista 13 spitale ou 7.500 de paturi la care se adauga 4 centre de diagnostic. Pentru populatia judetului exista un numar total de 418 medici de familie (831 pacienti /medic de familie).

Concluzii:
Municipiul Iasi are în prezent indicatori demografici (natalitate, mortalitate, spor natural) mai buni fata de media tari, dar cu tendinte nefavorabile de evolutie;
Tabloul morbiditatii, cu nivel mare ai incidentei prin tuberculoza, reprezinta un aspect nefavorabil al sanatatii populatiei;
Municipiul Iasi este centru medical regional, dar nu este dimensionat pentru aceasta functie din punct de vedere al dotarilor;
Infrastructura si dotarile existente necesita reabilitari si completari în vederea îmbunatatirii actului medical.
Aspecte ale sanatatii populatiei în relatie cu calitatea mediului
Zonele locuite învecinate S.C. ANTlBIOTICE IASI (Rediu, Letcani, Miroslava) comparativ cu zona martor Movileni (1998) prezinta urmatoarele aspecte: incidenta crescuta pentru faringoamigdalite, bronsita astmatiforma, astm bronste, boli de piele (eczeme, urticarie); prevalenta dominata de astm bronsic si conjunctivita; simptome de disconfort (miros neplacut).
În localitatea Tomesti - învecinata Depozitului controlat de reziduuri menajere - populatia acuza mirosuri dezagreabile, prezenta insectelor si a rozatoarelor.
Relatii posibile ale sanatatii cu calitatea apei sunt greu de dovedit, dar mentionam disconfortul acuzat generat de miros, gust, culoare, turbiditate, mai ales în cartiere în care apa provine din sursa Prut.
Concluzii:
Unele îmbolnaviri si simptome de disconfort pot fi puse în legatura cu calitatea mediului (aer, apa);
Sunt necesare masuri specifice localizate pentru îmbunatatirea calitatii mediului.

I.1.2.4. Calitatea locuirii

Modul traditional de locuire, ilustrat de casa cu gradina si locuinta colectiva mica, a fost radical schimbat în ultimii 50 de ani cu locuinte colective mari, grupate în mari ansambluri de locuit, fara dotarile necesare unei functionari autonome, fara identitate urbanistica si arhitecturala. Consecintele pentru sanatatea fiziologica si spirituala a locuitorilor sunt grave si înca dificil de estimat. Peste 85% din populatia orasului locuieste în astfel de locuinte, aproape în totalitate devenite proprietatea fostilor chiriasi de apartamente. Este o situatie speciala în care majoritatea acestor proprietari nu fac fata cheltuielilor legate de întretinerea în parametrii functionali acceptabili ai acestor locuinte. Aspecte ale calitatii locuirii:
Lipsa posibilitatilor financiare pentru reabilitarea periodica functionala si estetica a blocurilor de locuit, situatia cea mai critica o reprezinta degradarea teraselor de blocuri.
Incapacitatea posesorilor de apartamente de a face fata cheltuielilor de întretinere, în special pentru cele de furnizare a caldurii si apei calde, scumpe în conditiile unui sistem centralizat, cu infrastructura neperformanta, monopolizat de regia autonoma de termoficare.
Un proces permanent si important de schimbare a proprietarilor prin care familiile mari sarace se muta în apartamente mai mici, proces care are ca rezultat scaderea calitatii locuirii.
Au aparut proprietari importanti care detin multe spatii de locuit exploatate prin închiriere, de multe ori la limita legalitatii.
Se constata un proces de transformare a locuintelor în spatii comerciale si birouri {în special cele de la parter), proces care este în crestere.
Concluzii:
Cresterea reala a populatiei iesene, posibilitatile reduse ale populatiei de a-si rezolva problemele locuirii prin mijloace proprii, ilustreaza criza locuirii în Iasi, a carei dimensiune sociala nu poate fi scapata din vedere.
Este necesara promovarea unei politici speciale privind reabilitarea fondului de locuinte existent precum si construirea de noi locuinte, inclusiv locuinte sociale, pentru a se putea asigura fiecarei familii iesene accesul la o locuinta convenabila.

I.1.2.5. Forta de munca

Municipiul Iasi se situeaza în una dintre zonele cu cel mai mare spor demografic din România. Numarul mediu al salariatilor a scazut de la 143.083 persoane în anul 1992, la 126.887 persoane în anul 1998 (-16.196 persoane, respectiv -11,3%),

Populatia activa însuma 159.136 persoane la recensamântul din 7.1.1992 (barbati 52,4% si femei 47,6%), fata de activitate a populatiei totale fiind de 46,2%, iar a resurselor de munca, de 69,6%; din totalul populatiei active, populatia ocupata reprezenta 95,9%, rata somajului la aceeasi data fiind de 4,1%. în anul 1998 rata de activitate a populatiei totale a scazut la 43,8%, datorita reducerii numarului persoanelor ocupate (cu cea. 13.500 persoane) si respectiv a cresterii numarului somerilor (cu cea. 8.500 persoane în 1998 fata de 1992).

Populatia inactiva (la recensamântul din 7.I.1992) însuma 185.289 persoane (53,6% din populatia totala a municipiului), fiind formata dine elevi+studenti (49,6%), pensionari (23,4%), persoane casnice (5,7%) si persoane întretinute (21,3%); din totalul populatiei inactive 45,5% erau persoane de sex masculin, iar 54,5% de sex feminin. In perioada 1992-1998 populatia inactiva a crescut cu aproximativ 9.000 persoane (+5%). prin reducerea gradului de ocupare a populatiei, respectiv, prin cresterea numarului pensionarilor si a celorlalte categorii de populatie care nu lucreaza.

Populatia ocupata (la 7.I.1992) însuma 152.595 persoane (din care: masculin 52,4% si feminin 47,6%), pe activitati ale economiei ponderile fiind urmatoarele: industrie 50,9%; constructii 7,4%; transporturi + telecomunicatii 6,2%; comert + alimentatie publica 8,4 %;agricultura 2,2%; învatamânt 7,5 %; sanatate 6,5%, administratie 2,7%; finante-banci 0,6% si alte activitati 7,6% din total populatie ocupata, 145.519 persoane (95,4%) erau salariati, diferenta de 7.076 persoane (4,6%) fiind lucratori pe cont propriu, patroni, lucratori familiali neremunerati etc.

Structura ocupationala a populatiei la nivelul anului 1992 situeaza municipiul Iasi în categoria oraselor industriale, având o preponderenta a activilor ocupati în sectorul secundar (industrie si constructii) în defavoarea sectorului tertiar.

Transformarile în structura fortei de munca indica înscrierea Iasiului pe traiectoria tertiarizarii, dar a unei tertiarizâri înca fragile, fara suportul real al unei cereri create de dezvoltarea celorlalte sectoare productive si a unui nivel de consum al populatiei situat actual peste nivelul de supravietuire.

Concluzii:
Se poate estima mentinerea la o rata înalta a populatiei apte de munca (a populatiei peste 15 ani în vârsta activa).
Exista o lipsa de adaptabilitate a fortei de munca corelata cu procesul da restructurare a economiei.
Exista o fluctuatie zilnica a fortei de munca atât din, cât si înspre localitatile învecinate Iasilor.
Forta de munca se caracterizeaza plin conservatorism (forta de munca disponibilizata din sectorul industrial nu sa regaseste în sectorul tertiar sau în alte domenii da activitate unde i se resimte lipsa).

I.1.2.6. Asistenta sociala

Serviciile de asistenta sociala la nrvelul Primariei municipiului Iasi sunt:

• ajutoare sociale;
• facilitati prin legi speciale;
• camine pentru batrâni;
• ajutoare banesti de urgenta.

Fata de anul 2001 când numarul mediu de beneficiari de ajutoare sociale era de 1600, se remarca o crestere a numarului acestor persoane la 3.300 la data de 28.03.2002. în ierarhia judetelor care au cei mai multi beneficiari ai unor astfel de ajutoare, judetul Iasi detine locul 1, ceea ce reflecta nivelul ridicat al saraciei în aceasta zona.

Primaria municipiului Iasi, în cadrul cantinei de ajutor social, ofera servicii la data de 28.02.2002 unui numar de 362 persoane/familii. Fata de numarul mediu de 850 persoane/familii înregistrat In anul 2001, se remarca o scadere a numarului acestor persoane. Serviciile sociale oferite ii cadrul celor 2 camine de batrâni finantate de municipalitate sunt insuficiente pentru numarul de cazuri care au nevoie de astfel de asistenta. Caminul de batrâni Sf. Elena functioneaza în conditii necorespunzatoare ca dotare specifica si ca amplasament urban.

Femeile reprezinta 47,6% din totalul populatiei active (la recensamântul din anul 1992). Din analiza disponibilizarilor si a gradului de ocupare a locurilor de munca pe ultimii 2 ani se constata faptul ca, desi numarul disponibilizarilor a scazut si gradul de ocupare a crescut cu 14,1%, exista înca un numar important de femei fara locuri de munca, în special cele cu vârsta peste 35 de ani.

Unii patroni refuza angajarea femeilor care depasesc aceasta vârsta, pe motiv ca nu dau randamentul necesar cerut de conditiile locului de munca si a programului respectiv.

O situatie deosebita o reprezinta angajarea femeilor care depasesc vârsta de 45 de ani carora li se refuza angajarea deoarece se considera ca nu mai fac fata fizic „solicitarilor locului de munca".

Sunt necesare masuri pentru sustinerea de programe si proiecte în vederea promovarii femeilor (numai 16% din membrii Consiliului local sunt femei) si combaterii discriminarii femeilor în gasirea unui loc de munca corespunzator pregatirii profesionale si optiunilor lor.

Persoane cu handicap

În evidenta Inspectoratului pentru Protectia Persoanelor cu Handicap se afla 6.980, din care 813 au handicap de gradul I si beneficiaza de însotitor. Pentru aceste persoane, procesul asigurarii accesibilitatii la servicii prin amenajari tehnice si dotari specifice este abia la început.

Concluzii:
Se remarca preocuparea administratiei locale pentru diversificarea serviciilor si asistarea corespunzatoare a persoanelor în dificultate; cu toate acestea, nivelul ridicat al saraciei impune politici sociale sustinute inclusiv la nivel central (Guvern, ministere).
Sunt necesare masuri specifice vizând recunoasterea rolului si importantei sociale a femeilor în comunitate, atât la nivel politic cât si din punct de vedere profesional.
Este necesara realizarea, aprobarea si aplicarea unui regulament local pentru asigurarea accesibilitatii persoanelor cu handicap sau aflate în dificultate.
Se impune marirea si îmbunatatirea capacitatii de cazare a caminelor de batrâni prin realizarea de noi obiective si prin mutarea caminului Sf. Elena într-o zona corespunzatoare.

I.1.2.7. Termeni de referinta pentru securitatea comunitara

Starea infractionalitatii în municipiul Iasi este în crestere. Un politist asigura securitatea unui numar de 673 locuitori, aceasta însemnând mult peste media pe tara, care este de 1 la 500. Cauzele care conduc la producerea de infractiuni sunt numeroase, cele mai frecvente fiind: consumul de alcool, saracia, somajul, lipsa locurilor de munca. Majoritatea infractiunilor au loc pe fondul consumului de alcool.

Concluzii:
Este necesara realizarea de programe pentru prevenirea si combaterea starii de infractionalitate.
Se impune optimizarea numarului de personal implicat în asigurarea securitatii cetatenilor precum si a dotarilor aferente.

I.1.2.8. Protectia civila

Calamitatile în cazul carora este pregatit sa intervina Inspectoratul de protectie civila sunt: cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, accidentele industriale, accidentele nucleare.

I.1.2.9. Societatea civila

In municipiul Iasi societatea civila are reprezentanti în asociatii de locatari, confederatii sindicale si Organizatii Nonguvernamentale (în municipiul iasi exista peste 600 de O.N.G. cu personalitate juridica), insuficient sustinute de institutiile publice. în acelasi timp exista organizatii de acest gen care nu-si desfasoara activitatea în concordanta cu scopul pentru care au fost create.

Concluzie:
Este necesara initierea de parteneriate cu O.N.G. eficiente si stimularea Initiativelor acelora care activeaza în domeniile Importante pentru comunitate.

I.1.2.10. Educatia

IASI - CENTRU UNIVERSITAR

Municipiul lasi este unul din cele mai vechi si mari centre de cultura si educatie din România.

Dimensiunea universitara actuala a lasiului este data atât de învatamântul superior de stat, reprezentat de cele cinci mari universitati, cât si de universitatile private.

Universitatea "Al. I. Cuza", fondata la 1860, are actualmente 14 facultati, si 4 colegii universitare, pregatind (în anul scolar 1999-2000) aproximativ 13.000 studenti si 2000 doctoranzi, oferind 50 specializari. Structura staff-ului academic este reprezentata de aproximativ 900 cadre didactice. Universitatea dispune de 9 cladiri, 11 biblioteci de specialitate, 15 sali de lectura, precum si de adevarate unitati de cercetare raspândite nu numai în lasi (Gradina Botanica, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Centrul de Comunicatii), dar si în tara (Centrul de Cercetari Biologice Marine de la Agigea, Centrul de Cercetari Biologice de la Potoci - în Muntii Carpati).

Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu" cu rang de biblioteca nationala, care îsi pastreaza caracterul de "universitara" înca din 1860, de la înfiintarea primei universitati din tara. Ca si cele din Bucuresti, Cluj si Timisoara, este o biblioteca enciclopedica, deschisa spatiului academic în primul rând, dar si întregii comunitati.

Universitatea Tehnica "Gh. Asachi", de sine statatoare din 1937, are actualmente 10 facultati si 3 colegii universitare, cu 1200 cadre didactice si de cercetare, pregatind (în anul scolar 1999-2000) aproximativ 11.000 studenti. Dispune de o bogata biblioteca centrala si de înca alte 5 biblioteci, la nivelul unor facultati, pe specialitati, cu un total de peste un milion de carti. Centrul de comunicatii al UTI coordoneaza reteaua de calculatoare a universitatii' organizata în retele locale la nivelul fiecareia din cele 10 facultati (aflate în cladiri diferite), a campusului universitar Tudor Vladimirescu, asigurând în acelasi timp si conexiunea cu celelalte universitati, câteva licee, biblioteca “Gh.Asachi”. Universitatea de Medicina el Farmacie „Gr. T. Popa" fondata în 1879, dispune de 4 facultati si 4 colegii universitare. Cu un corp didactic format din 800 cadre didactice, pregateste aprox. 9000 de studenti în 7 categorii de specialitati, dintre care 4 într-un domeniu nou (unic în tara) - bioingineria. Pregatirea continua, prin învatamânt postuniversitar înglobeaza peste 3500 studenti, doctoranzi, oferind peste 90 de cursuri postuniversitare/an. Data fiind necesitatea instruirii continue, s-au initiat si cursurile la cfetanta. Universitatea dispune de o Biblioteca Centrala Medicala, cu peste 470.000 volume, computerizata, cu acces la informatii on-fine, de biblioteci de specialitate la fiecare disciplina, sali de lectura, 28 laboratoare.

Practica medicala universitara si cercetarea clinica se desfasoara în cele 55 clinici de specialitate organizate în 12 spitale clinice universitare, în cele 2 policlinici universitare, în Centrul de Cardiologie (unic în Moldova), precum si în Centrul de Dializa.

Universitatea Agronomica "Ion lonescu de ia Brad" care a functionat din 1912 în cadrul Universitatii "Al. I. Cuza", de sine statatoare din 1948, cu un corp didactic si de cercetare de aprox. 200 persoane, ofera cursuri de lunga durata pentru 4 specialitati, cursuri de scurta durata pentru o specialitate, precum si programe postuniversitare si de tip master sau doctorale, pregatind aproximativ 2000 studenti. Cu biblioteca proprie de peste 110.000 volume, o retea proprie de calculatoare conectate ii Internet si cu un mare numar de laboratoare de specialitate, ofera conditii adecvate procesului educational actual.

Academia de Arte "George Enescu" este prima academie de acest profil din România si dateaza din Octombrie 1860. Cu un corp didactic de 130 cadre, în cele trei facultati, pregateste anual 800 studenti, acoperind 18 specialitati.

Concluzii:
Iasiul universitar dispune de importante resurse educationale acoperind un mare numar de domenii.
Se semnaleaza o acuta lipsa de spatii de studiu, de campusuri studentesti, de camine, de posibilitati de agrement (sali de sport, piscine);
Nu exista suficiente sali de conferinte moderne, utilate, de capacitate;
Rolul universitatilor iesene în sustinerea vocatiei internationale a orasului trebuie consolidat si dezvoltat.
REŢEAUA ŞCOLARA A MUNICIPIULUI IAŞI

cuprinde:

Numarul unitatilor de învatamânt: 53 gradinite, 15 grupuri scolare, 3 unitati de învatamânt special, 14 licee, 30 de scoli gimnaziale, 1 scoala postlicealâ, 7 scoli primare;

Numarul elevilor înscrisi în procesul de învatamânt în municipiul Iaşi: TOTAL 83.500 din care: 8500 -gradinite, 54000 - la ciclul primar si gimnazial; 21000 -la licee si grupuri industriale; 6000 - în învatamântul profesional complementar sau de ucenici; 100 -învatamânt tehnic de maistri; 3700 - învatamânt postliceal.

Personal didactic în învatamânt: prescolar - 550; învatamânt primar - 1000; învatamânt gimnazial -1400; învatamânt liceal - 2200; profesional - 200; postliceal - 249; Numarul mediu de salariati în învatamânt este 13.700.

Concluzii:
Numarul de elevi ce revin unui cadru didactic este mare.
Dotarea unitatilor de învatamânt nu este adecvata desfasurarii unui proces educativ modern.
ÎNVATAMÂNTUL PRIVAT IESEAN

Învatamântul privat iesean reprezinta o alternativa la dezvoltarea învatamântului de toate gradele si este reprezentat de: 9 gradinite, 4 scoli primare, 1 gimnaziu, 1 liceu, 8 universitati, dintre care 2 sunt acreditate pâna în prezent: „Universitatea Petre Andrei" si „Universitatea Apollonia".

În ciuda persistentei unei reticente privind acest tip de învatamânt, acesta este într-un proces de dezvoltare.

Concluzie:
Este necesara gasirea unor modalitati de stimulare a dezvoltarii învatamântului privat.

I.1.2.11. Infrastructura culturala a municipiului lasi

Municipiul lasi detine un important patrimoniu istoric, arhitectural-urbanistic si cultural.

MONUMENTELE SI MUZEELE IASILOR

Monumentele Iasiului sunt reprezentate de un patrimoniu divers.

Zona centrala a orasului, gazduieste ansamblul metropolitan ce include cladiri de patrimoniu, cum ar fi Catedrala Mitropolitana, Palatul Sturdza, Palatul Roznovanu, Palatul si Cancelaria Mitropolitana, Mitropolia veche, Teatrul National „Vasile Alecsandri” inaugurat in 1896, Mânastirea „Trei lerarhi” - ctitorie a lui Vasile Lupu (construita intre 1637-1639), Mânastirea „Sf. Nicolae Domnesc" (1492), ctitorita sub domnia lui Stefan cel Mare, Casa Dosoftei, initial parte componenta a incintei bisericii „Sf. Nicolae Domnesc" (1492), Palatul Culturii - una din ultimele si cele mai importante creatii din arhitectura româneasca, construit in stil neogotic (1906-1925), care gazduieste acum Muzeul de istorie al Moldovei, Muzeul etnografic al Moldovei, Muzeul de arta, Muzeul politehnic.

Un alt grupaj de monumente arhitectonice cu valoare de patrimoniu este format din: Biserica Barnovschi (1627-1633), Biserica Sf. Sava (1583), Biserica Armeana (sec. XIV), Biserica Barboi (1611-1615), Mânastirea Golia (sec. XVI), Biserica Sf. Spiridon (1752).

Al treilea grupaj arhitectonic semnificativ este reprezentativ prin: Mânastirea Cetatuia (1669-1672), Mânastirea Galata (1579), Mânastirea Frumoasa (1586), Mânastirea Bucium si Mânastirea Vladiceni.

În total, lasiul are 47 biserici ortodoxe, 7 manastiri, 3 catedrale catolice, o biserica lipoveneasca, o biserica armeana, o sinagoga.

În municipiul lasi exista 12 obiective muzeale apartinând de Muzeul Literaturii Române (inclusiv casele memoriale), 10 obiective muzeale apartinând de Muzeul de Istorie. Exista, de asemenea, un Muzeu de Stiinte Naturale precum, si cel mai renumit, Complexul National Muzeal Moldova (Palatul Culturii) care cuprinde patru sectii (etnografica, de istorie, de arta si politehnic).

Concluzie:
În prezent patrimoniul istoric si arhitectural -urbanistic de care dispune municipiul lasi este insuficient protejat si valorificat. Valorificarea acestui patrimoniu ar constitui unul dintre cele mai importante resorturi ale prestigiului si atractivitatii localitatii si, implicit, ale viitoarei dezvoltari economice.
INSTITUTII DE SPECTACOL

Institutii profesioniste de spectacol

• Teatrul National "Vasile Alecsandri" - în cladirea Teatrului National functioneaza si Opera Româna din Iasi;
• Teatrul pentru copii si tineret "Luceafarul";
• Filarmonica "Moldova".

Concluzii:
Aceste institutii se confrunta cu lipsuri materiale, aparatura uzata, lipsa materialelor de recuzita si decor precum si lipsa de spectatori.
Se impune formularea unor politici de stimulare atât a calitatii spectacolelor cât si în sensul cresterii numarului consumatorilor de cultura, în vederea consolidarii prestigiului de oras cultural.
Institutii de spectacol pentru artistii amatori

Casa de Cultura a Studentilor, Casa de Cultura a Armatei, Clubul CFR, Casa Sindicatelor, scoala de Arta sunt institutii cu traditie în organizarea spectacolelor sustinute de artistii amatori. Aceste institutii se confrunta cu lipsa dotarilor specifice si audienta în scadere.

Concluzie:
• Stimularea miscarii de artisti amator, se impune ca politica complementara în scopul cresterii rolului culturii în viata cetatenilor orasului.
BIBLIOTECI

Municipiul lasi are un numar de 75 biblioteci (1 biblioteca publica, 63 biblioteci specializate, 5 biblioteci ale institutiilor de învatamânt superior, 1 biblioteca privata, 4 biblioteci ale Centrelor Culturale).

Toate bibliotecile din lasi se confrunta cu lipsa fondurilor pentru achizitia de carti, desfasurarea lenta a procesului de informatizare, lipsa spatiului de depozitare a cartilor.

Concluzie:
Este necesara gasirea unor solutii pentru modernizarea sistemului de biblioteci din municipiul Iasi.
CINEMATOGRAFE

Iasiul are 4 cinematografe care se confrunta cu o lipsa acuta de spectatori.
Concluzie:
Este necesara reconsiderarea actului de cultura cinematografica prin schimbari structurale, atât în privinta dotarilor, cât si a politicilor de spectacole.
În municipiul Iasi exista 2 Case de Cultura (a Sindicatelor, respectiv a Tineretului si studentilor), 5 Centre Culturale straine (Francez, German, Britanic, Grec, Italian).
INSTITUTIILE MASS-MEDIA sunt reprezentate de 6 posturi de radio locale, 2 regionale sl nationale; 4 posturi de televiziune locale sl nationale; 4 cotidiene locale sl 2 regionale; saptâmânale locale. Exista numeroase reviste culturale (Cronica, Timpul, Convorbiri literare, Dacia literara) si ale minoritatilor nationale.

Concluzie:
Institutiile mass-media sunt suficient dezvoltate pentru asigurarea liberului acces la informatie sl pot fi implicate fn promovarea imaginii orasului la nivel local, national sl chiar international.

I.1.2.12. Sportul si miscarea sportiva

Bazele sportive si de agrement din municipiul lasi sunt departe de a satisface cerintele si necesitatile actuale, fiind în incapacitate de a oferi servicii de calitate celor care doresc sa practice o forma de miscare sportiva. Situarea unor unitati de învatamânt si implicit a terenurilor de sport în apropierea surselor de poluare, mai ales fonica, face ca procesul didactic sa se desfasoare în conditii mai dificile.

În domeniul salilor de fitness, aerobica, body-building sau culturism se remarca initiativa privata. Desi au dotari la standarde de performanta aceste sali sunt amenajate în spatii necorespunzatoare ( camere de hotel, sau în spatii care nu dispun de cele mai bune conditii pentru desfasurarea acestor activitati).

Sportul de performanta se remarca prin dezvoltarea ramurilor sportive care nu necesita sprijin financiar deosebit (sah, sporturi individuale). Referitor la sportul de echipa lipsa resurselor financiare a condus la rezultate nesemnificative în domeniu.

Concluzii:
Este necesara îmbunatatirea dotarilor bazelor sportive, construirea unor sali de sport în cadrul scolilor si liceelor iesene, a unor terenuri cu dotari minime în cartierele municipiului, a unei piscine olimpice acoperite, a unei sali de atletism, a unui patinoar artificial acoperit precum si modernizarea dotarilor existente (sala polivalenta, stadion).
Se impune sprijinirea sportului de performanta, promovând astfel la nivel national si international imaginea orasului si a turismului sportiv.
Este necesara realizarea unei infrastructuri sportive la standarde minime pentru organizarea de competitii sportive internationale.

I.1.3. Economia

I.1.3.1. Infrastructura de transport sl comunicatii

Transporturi

Pozitia strategica importanta a lasilor, de oras mare, cu vocatie internationala, situat la extremitatea estica a Comunitatii Europene nu este sustinuta de un sistem de cai de comunicatie eficient.
în sistemul rutier se remarca slabele legaturi cu Transilvania si izolarea municipiului lasi în programul de realizare a culoarelor de dezvoltare (autostrazi) pe termen mediu si lung;
în sistemul feroviar, se remarca de asemeni slabele legaturi cu Transilvania, motiv pentru care platforma logistica de la Cristesti aflata în punctul nodal de schimbare a sistemului feroviar specific celor doua mari centre de putere Europene nu se poate dezvolta corespunzator.
în transportul de marfuri pe apa, proiectele antebelice de transformare a Prutului în râu navigabil si implicit de realizare a unui port la lasi nu au prins viata, în ciuda beneficiilor unui astfel de proiect;
aeroportul lasi este în proces de modernizare si de internationalizare fara sa contribuie deocamdata, la realizarea legaturilor rapide pentru persoane si marfuri cu zonele dezvoltate din tara si din Occident.
la nivelul infrastructurii din interiorul orasului sunt de remarcat urmatoarele aspecte:
lipsa unei sosele de centura pentru devierea traficului greu;
traversarea orasului de reteaua de cai ferate, cu disfunctionalitati grave si multiple;
procentul ridicat de strazi nemodemizate din cartierele marginase ale orasului precum si inexistenta resurselor pentru dezvoltarea structurilor utilitare în vederea realizarii unor no» cartiere de locuit, a unor noi centre tertiare si de productie;
transport comunitar deficitar;
lipsa unui inel central modernizat ou noduri dezvoltate pentru toate relatiile de acces pentru scoaterea traficului major din centrul istoric.
Concluzii:
Realizarea legaturilor la nivel regional sl national pentru valorificarea pozitiei strategice a municipiului lasi trebuie promovata ca idee esentiala la nivelul Planului de Amenajare Teritoriala National;
Modernizarea infrastructurii la nivel de municipiu si aglomeratie urbana depaseste posibilitatile financiare ale administratiei locale, în conditiile în care este extrem de necesara pentru asigurarea dezvoltarii coerente pe termen mediu si lung.
Telecomunicatiile si Posta

În prezent, exista 91.286 posturi telefonice (telefonie fixa).

Pe raza municipiului lasi exista un numar de 13 oficii postale care ofera o gama larga de servicii postale traditionaie, servicii de posta rapida (Prioripost, Ultrapost, EMS), servicii de vânzare prin Posta (Postmesager, Infadres, Promoplic, Postafis), precum si servicii electronice (transferuri în valuta, mandate on-line) prin ghiseele informatizate din cadrul Oficiului lasi nr.1.

Concluzii:
Infrastructura de telecomunicatii este bine dezvoltata pentru a sustine serviciile de transfer de date si informatii.

I.1.3.2. Sectorul primar

Activitatile din sectorul primar vizeaza trei arii distincte:
activitati desfasurate în intravilan, au o pondere importanta în cadrul gospodariilor de tip semi-rural existente: Obreja, Bucium, Moara de Vânt, Tatarasi. Cuprind în principal cresterea animalelor, pomicultura si viticultura;
activitati agricole din zona agricola imediata, cuprinde teritoriile comunelor limitrofe Dancu si Tomesti si teritoriul administrativ al lasiului Zona reprezinta:
rezerva imediata de aprovizionare a orasului cu produse vegetale proaspete;
sursa de aprovizionare pentru industria alimentara;
sursa de aprovizionare cu produse animale prin fermele de la Letcani, Dancu si Tomesti.
activitati agricole ale industriei extractive, forestiere si ale pisciculturii din zona periurbana furnizeaza:
materia prima pentru industriile locale: textila, de mobilier, de prelucrare a lemnului, de pielarie si încaltaminte;
materia prima pentru unele ramuri ale industriei alimentare si o parte din produsele proaspete consumate pe piata locala;
argila exploatata în zona Vladiceni si utilizata la fabricarea caramizilor.
Municipiul are terenuri arabile cu fertilitate ce se încadreaza în categoriile ll-lll, iar pentru gradinarit in categoriile ll-IV. Favorabilitatea pentru vii si livezi este în categoria ll-IV iar pentru pasuni si fânete este fti categoria IV-V. Potentialul existent permite practicarea unei agriculturi eficiente, în conditii controlate tehnologic.

Preluarea si prelucrarea productiei agricole

Municipiul lasi, fiind resedinta de judet, centru cu o mare aglomeratie umana, precum si cu o industrie dezvoltata, ofera posibilitatea procesarii unor însemnate cantitati de produse agricole. În acest sens, mentionam faptul ca în municipiu exista capacitati de prelucrare a productiei agricole pe urmatoarele profile: morarit si panificatie, fabricarea uleiului, centru de vinificatie, prelucrarea laptelui, abatorizarea sl fabricarea preparatelor din came.

Concluzii:
• Eficienta sectorului primar este grevata de tehnologia învechita sl de structuri organizatorice neperformante;
• Exista potential pentru transformarea ace9tui sector într-un factor activ al dezvoltarii;
• Sunt întrunite conditiile de practicare a unei agriculturi ecologice;
• Eficienta agriculturii în zona este conditionata de influenta factorilor climatici sl lipsa unul sistem de irigatii dezvoltat.
I.1.3.3. Sectorul secundar (Industrie si constructii)

Sectorul de activitate care reuneste Industria si constructiile este cel oare genereaza cele mai puternice disfunctii la nivelul întregului organism urban. O buna parte a unitatilor existente, artificial „grefate" orasului dupa 1960, au fost artificial sustinute si sunt în prezent grav afectate de tranzitie. Viitorul economic al lasilor depinde de succesul restructurarii sectorului secundar. Acest proces de restructurare presupune conversia economica a sectorului secundar cu profilele existente, catre activitati cu tehnologii avansate în întreprinderi mici si mijlocii (IMM), mai flexibile sl mai bine adaptate conditiilor concurentei pe piata si catre activitati de sustinere a activitatilor productive si de distributie a produselor.
Industria

Productia industriala a scazut cu peste 60% în Intervalul 1990-1998, scadere determinata de:
capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite în structurile pietelor de desfacere Interne si externe;
calitatea slaba a managementului;
nivel tehnologic scazut si folosirea de tehnologii necompetitive;
decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale, volumul redus al investitiilor etc.;
ritmul lent al privatizarii si restructurarii;
cadrul legislativ Instabil si incoerent, care nu a stimulat Investitiile straine sl autohtone de capital.
Ramurile Industriale cele mal grav afectate de tranzitie, ia nivelul municipiului lasi, sunt:
Industria metalurgica si a prelucrarii metalelor;
constructii metalice, fabricarea de masini si utilaje;
industria electronica;
industria maselor plastice;
industria firelor sl fibrelor sintetice;
unele unitati ale industriei alimentare, ale tutunului sau ale industriei textile.
În prezent, ramurile industriale viabile sau potential viabile sunt cele care se bazeaza pe resursele locale sau la nivelul Judetului, în principal unitati ale industriei farmaceutice, ale industriei de mobila, ale industriei alimentare si a bauturilor alcoolice, ale industriei materialelor de constructii, unele unitati ale industriei textile si a confectiilor, respectiv, unele unitati din industria de masini si utilaje.

Concluzii:
Pierderea pietelor consacrate, privatizarea fara infuzie de capital si retehnologizare, fac din industria ieseana un perdant.
Infrastructura industriala favorabil asezata în teritoriul orasului poate oferi conditii pentru dezvoltarea intensiva prin retehnologizare, diversificare si atragerea de noi investitii atât în domeniul productiei cât si a serviciilor.
I.1.3.4. Sectorul tertiar

In decursul evolutiei sale economice din ultimi 50 de ani, s-a produs o schimbare fortata a rolului orasului, aceasta disfunctie generând sau conditionând toate celelalte functii ale organismului urban precum si o mare parte a problemelor la scara zonei de influenta teritoriala. Desi eliminarea treptata a acestei disfunctii prin recuperarea vocatiei de centru tertiar a Iasiului nu va elimina problemele structurale ale sistemului construit pe seama si pentru dezvoltarea industriala, se poate conta pe îmbunatatirea conditiilor generale pe masura consolidarii noilor functiuni ale orasului, dezvoltate în conditiile unei economii de piata.

Comertul

Dupa anul 1989, sectorul economic de activitate cel mai dinamic este comertul. Ritmul accelerat de privatizare în domeniul comercial a facut ca ponderea sectorului privat în desfacerea marfurilor cu amanuntul sa creasca în municipiul Iasi.

Insuficienta spatiilor comerciale si lipsa capacitatii investitionale a comerciantilor a condus la dezvoltarea unui comert tranzitoriu necivilizat (chioscuri si tonete).

Concluzii:
Formularea unor politici pentru transformarea comertului tranzitoriu în structuri permanente.
Anticiparea dezvoltarii infrastructurii în domeniu pentru a asigura dezvoltarea armonioasa cu centre de interes bine definite la scara municipiului.

Turismul

Turismul reprezinta la nivel mondial o activitate profitabila, cu impact benefic major în economia comunitatilor locale. În Iasi, aceasta activitate economica este nesemnificativa prin aportul ei la dezvoltarea orasului. Bogatia municipiului lasi în obiective de istorie, arta, cultura, învatamânt, cercetare, stiinta este un fapt recunoscut, dar în prezent insuficient exploatat.
Concluzii:
Operatorii de turism sunt în special importatori de servicii în domeniu.
Nu exista preocuparea pentru realizarea unor programe turistice variate pentru atragerea turistilor straini.
Serviciile locale nu sunt suficient dezvoltate si diversificate în sensul tendintelor mondiale în domeniu (turism cultural, ecoturtem, agroturism, turismul vinului, etc).
Nu exista preocupare pentru promovarea si valorificarea traditiilor specifice locului.

I.1.3.5. Analiza activitatii IMM-urilor

Municipiul lasi are un numar de întreprinderi mici si mijlocii depasind media pe tara, dovedind existenta unui spirit antreprenorial posibil de valorificai Aceste întreprinderi, prin calitatea si diversitatea productiei au reusit sa acopere segmente de piata la nivel regional, national si international.

La nivelul anului 1999 au fost înregistrate cu cod fiscal 12.997 societati comerciale cu sediul în municipiul lasi, din care numarul firmelor care depun bilant în mod regulat este de 9573. Structura firmelor din lasi, dupa dimensiunea întreprinderii, arata urmatoarea situatie: 90% sunt microîntreprinderi, 7% sunt întreprinderi mici, 2% sunt întreprinderi mijlocii si 1% reprezinta întreprinderile mari.

Dintre acestea, numai o parte beneficiaza de prevederile legii speciale a IMM-urilor, Legea nr. 133/1999, respectiv: 85% dintre microîntreprinderi, 12% dintre întreprinderile mici si 3% dintre întreprinderile mijlocii.

În prezent, IMM se confrunta cu o serie de probleme, dintre care cele mai importante sunt:
lipsa capitalului;
dificultatea accesului la tehnologie si lipsa colaborarii tehnologice, utilizarea insuficienta a potentialului local de cercetare;
lipsa unei experiente manageriale;
sprijin redus în desfasurarea activitatilor de marketing, publicitate si prospectarea pietelor potentiale;
acces dificil la sedii si la infrastructura de baza (inclusiv infrastructura fizica);
nivel si calitate scazute a activitatii asociatiilor de întreprinzatori.
Concluzii:
IMM-urile nu s-au dezvoltat suficient pentru a absorbi forta de munca disponibilizata din sectorul secundar.
ponderea activitatilor de productie este relativ scazuta în totalul activitatilor desfasurate de IMM-uri.
O evolutie economica în perspectiva unei dezvoltari durabile a murifcipiului lasi presupune mutatia de la un sistem economic bazat pe productia industriala grea si în sectoare în declin - la un sistem bazat pe:

• productie de servicii sprijinita pe tehnologie evoluata si cu un aport de „inteligenta" ridicat;
• dezvoltarea industriei mici si mijlocii, atât a celei existente cât si a unor noi unitati situate în sfera tehnologiilor de vârf;
• servicii apartinând în special institu^ilor si serviciilor publice cu rol supramunicipal, pentru care trebuiesc pregatite structurile de asteptare, ale descentralizarii-servicii speciale care sa introduca unele cerinte cu caracter international, regional si zonal, definind influenta lasiului la scara unui teritoriu mai larg decât actuala zona de influenta;
• servicii evoluate ca sistem teritorial de organizare în zona distributiei de bunuri si alte produse (comert en gros, zone de transfer);
• valorificarea resurselor si traditiilor locale prin crearea unei imagini de excelenta, de marca, pentru produsele specifice.

I.2. OBIECTIVE Sl MASURI

Obiectivul strategic fundamental consta în împlinirea aspiratiei lasiului de oras al culturii si stiintei, sustinut de o economie competitiva, dinamica si novativa cu un mediu de viata de calitate, conform principiilor dezvoltarii durabile, cu rol polarizator în Moldova, înscris în circuitele de valori Europene.

Directii strategice care duc la atingerea acestui obiectiv:

• Sustinerea economica a municipiului lasi pentru afirmarea rolului de centru national si international prin dezvoltarea lui în acord cu tendintele majore ale Comunitatii Europene;
• Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de baza locale si a cailor de comunicatie cu celelalte zone ale tarii;
• Consolidarea identitatii si promovarea imaginii municipiului Iasi de spatiu traditional multicultural si spiritual;
• Îmbunatatirea sl diversificarea serviciilor, ameliorarea cadrului urban In scopul cresterii calitatii vietii locuitorilor la standarde Europene;
• Asigurarea protectiei si conservarii mediului natural si construit în concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile.

I.2.1 Susţinerea economica a municipiului Iaşi pentru afirmarea rolului de centru naţional şi internaţional prin dezvoltarea lui în acord cu tendinţele majore ale Comunităţii