APM Maramures

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Printr-un studiu finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, România a elaborat în anul 2011 „Strategia naţională de gestionare a nămolurilor”, având ca obiectiv general îmbunătăţirea pe termen lung a calităţii factorilor de mediu prin minimizarea efectelor negative ale unei gestiuni inadecvate a nămolului. Obiectivul elaborării unei strategii de gestionare a nămolului îl constituie identificarea celei mai bune opţiuni din punctul de vedere al mediului (Best Practicable environmental Option).

Depozitarea nămolului  în depozite ecologice de deşeuri nepericuloase este întotdeauna ultima opţiune a oricărei strategii de gestionare a nămolurilor deoarece înseamnă o risipire a unei surse utile atât pentru fertilizarea terenurilor cît şi pentru recuperarea energiei.

Principiile care stau la baza strategiilor de gestionare a deşeurilor, aplicabile şi nămolului de epurare sunt:

·        Evitarea producerii de deşeuri – din punctul de vedere al nămolului sunt promovate tehnicile care generează cele mai mici cantităţi de nămol

·        Recuperarea nămolului – folosirea în agricultură, în reabilitarea calităţii solului sau în silvicultură

·        Recuperarea energiei folosind diferite tehnici: producere de biogaz prin fermentare anaerobă, incinerare, co-combustie, gazeificarea nămolului

·        Eliminarea finală – depozitarea nămolului după pretratare în amplasamente specific, având anumite caracteristici.

(Sursa: Elaborarea politicii naţionale d egestionare a nămolurilor de epurare. Strategia naţională de gestionare a nămolurilor.)

Staţiile de epurare reţin sub formă de nămoluri o mare parte din poluanţii din apele uzate. Nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate orăşeneşti, industriale sau din agrozootehnie, sunt alcătuite in general din:

o       o fracţiune organică, putrescibilă

o       o fracţiune anorganică, minerală

Pătrunderea unor ape uzate insuficient epurate, conţinând substanţe organice, în apele de suprafaţă, poate provoca scăderea conţinutului de oxigen dizolvat, necesar activităţii piscicole, deranjând întreg ecosistemul acvatic.

Nămolul depus în platformele naturale de deshidratare, poate afecta calitatea aerului, datorită continuării procesului de fermentare, cu producere de amoniac, metan, hidrogen sulfurat. Aportul de ape uzate industriale poate influenţa calitatea nămolurilor care pot avea un impact negativ asupra solului şi apelor subterane, în zona platformelor de deshidratare şi a depozitelor finale.

Ordinul comun cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind protecţia mediului şi in special a solurilor când se utilizeaza nămoluri de epurare în agricultură,transpune în legislaţia românească cerinţele Uniunii Europene, în acest sector de activitate.

Normele tehnice asigură suportul necesar valorificării potentialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale acestora asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel incât să se asigure utilizarea corectă a acestora.

A fost realizat inventarul celor mai importante staţii de epurare care funcţionează pe teritoriul judeţului. Baza de date este constituită din 10 agenţi economici care deţin staţii de epurare orăşeneşti.

În scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, trebuie efectuate analize chimice atât asupra nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor pentru fertilizare, având în vedere compoziţia complexă din punct de vedere chimic.

Inventarul staţiilor de epurare MUNICIPALE

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2010 – chestionare GD – NĂMOL)

Nămoluri generate de apele uzate industriale

Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se clasifică după criteriul compoziţiei chimice în:

o         nămol mineral, care conţine peste 50 % substanţe minerale (exprimat în substanţă uscată)

o         nămol organic, care conţine peste 50 % substanţe volatile (exprimat în substanţă uscată).

După modul de epurare a staţiei din care provin, nămolurile se împart în:

o       Nămol primar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie în treapta de epurare mecanică

o       Nămol secundar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie din nămolul activ format în bazinele de aerare sau din sedimentarea materiilor în suspensie din pelicula formată în filtrele biologice în decantorul secundar

o       Nămol fermentat, rezultat din rezervoarele de fermentare.

Agenţii economici inventariaţi pentru elaborarea raportului anual privind modul de gestionare a nămolurilor rezultate la staţii de epurare ape uzate industriale sunt cei care activează în domeniul industrie textilă/pielărie, industrie alimentară, industria de hârtie. Receptorul apelor epurate rezultate din staţia de epurare este o apă de suprafaţă (râu/lac).

Inventarul staţiilor de epurare INDUSTRIALE

(Sursa: Anuarul MEDIUS 2010 – chestionare GD - NĂMOL)