APM Vrancea

DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Nr. 6559 / 23.07.2021

Ca urmare a notificării adresate de OBSTEA VOLOSCANI cu sediul in com. Vidra, sat Voloscani, str. Primaverii, nr. 119,  prin SC PADOPOTERA SRL cu sediul în Oradea , str. Velenta, nr. 1 B, jud. Bihor, privind „ Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privata apartinand Obstii Voloscani, UP IX Voloscani, judetul Vrancea ”, amplasament în U.A.T:  Nistoresti şi Vidra,  jud. Vrancea, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 6559 din 22.06.2021,

în baza:

• Hotărârii Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului , Apelor si Padurilor ;
• Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului si a instituţiilor publice aflate in subordinea acesteia cu modificarile si completarile ulterioare ;
• OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;
• Ordinului MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar , cu modificarile si completarile ulterioare ;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice aprobata prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare ;

Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea,

• ca urmare a consultarii autoritatilor publice participante in cadrul sedintei Comitetului Special Constituit din data de 15.07.2021;
• în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, art. 5, alin. (2), pct. b) şi a anexa nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului;
• in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 28 , alin (2);
• în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

decide:

„Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privata apartinand Obstii Voloscani, UP IX Voloscani, judetul Vrancea”, amplasament în U.A.T:  Nistoresti şi Vidra,  , jud. Vrancea  , titular OBSTEA VOLOSCANI prin SC PADOPOTERA SRL, necesită evaluare de mediu şi  evaluare adecvata urmând a se supune supune adoptării cu aviz de mediu.

Suprafaţa fondului forestier proprietate privată aparţinând Obștii Voloșcani, județul Vrancea este de 2526,7 ha si  provine din:

Justificarea prezentei decizii:

Scopul amenajamentelor este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice concretizate în planuri în vederea dirijării lor spre o structură normală. Soluţiile silvotehnice prevăzute la actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcţiilor atribuite şi în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor forestiere.

Gestionarea durabilă a pădurilor prin administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme.

Planul de acțiune acordă prioritate absolută aplicării complete și în timp util a Directivelor Habitate și Păsări, care reprezintă fundamentele conservării biodiversității în UE. Planul ține însă seama și de faptul că sunt necesare eforturi pentru conservarea biodiversității într-un context mai larg și, prin urmare, subliniază importanța integrării cerințelor privind biodiversitatea în celelalte politici sectoriale, precum și a abordării problemei speciilor alogene invazive.

1. Caracteristicile planului:

a)gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Amplasarea geografică

Din punct de vedere fizico-geografic pădurea este situată în unitatea carpato-transilvăneană, Carpații Orientali, Grupa de la Curbură, Munții Curburii externe, mai exact Munții Vrancei. UP este localizată în munții Vrancei, în bazinul hidrografic al râului Năruja, afluent al pârâului Zăbala care se varsă în Putna în dreptul localității Prisaca. UP este în bazinetele pâraielor Soimaria, Gociului, Sociu Lung, Sociu Scurt, Balosu, Catelei, și pârâuol Trei Frasini.

Zonarea funcţională

La amenajarea anterioară fondul forestier proprietate privată aparţinând Obștii Voloșcani, județul Vrancea, a fost încadrat în grupa I-a funcţională - păduri cu funcţii speciale de protecţie: 2446,0 ha cu următoarele categorii funcţionale:

- 1.1G - Pădurile din bazinetele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni (T III) – 1147,6 ha.

- 1.2A - Pădurile situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active precum şi pe terenuri cu pante mari (T II) - 1104,7 ha;

- 1.2E - Plantaţiile forestiere şi vegetaţia forestieră spontană de pe terenurile degradate sau nisipuri mobile neconsolidate (T II) - 27,6 ha;

- 1.2I - Pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (T II) – 1,3 ha;

- 1.3F - Pădurile situate la mare altitudine în condiţii foarte grele de regenerare (T II) - 42,4 ha;

- 1.5J - Păduri seculare, virgine şi cvasivirgine, de valoare deosebită (T II) - 15,1 ha.

- 1.5C - Păduri constituite în rezervaţii naturale (T I) – 107,3 ha.

Proiectantul va reanaliza încadrarea pe grupe şi categorii funcţionale a fiecărui arboret în parte în conformitate cu “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor”.

În situaţia în care, în legislaţia de mediu referitoare la ariile naturale protejate sunt restricţii, acestea se vor identifica prin includerea arboretelor în tipurile funcţionale, grupele si subgrupele funcţionale corespunzătoare restricţiilor impuse.

Subunităţi de gospodărire

La amenajarea anterioară arboretele analizate erau incluse în următoarele subunităţi de gospodărire:

• SU.P. "A" - Codru regulat - sortimente obişnuite – 1147,6 ha;
• SU.P. "M" - Păduri supuse regimului de conservare deosebită – 1191,1 ha;
• S.U.P. "E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii, potrivit legii – 107,3 ha.

La amenajarea actuală se recomandă menţinerea subunităţilor de gospodărire.

Dacă pe parcursul desfăşurării lucrărilor de teren va apărea necesitatea constituirii unor alte tipuri de subunităţi, proiectantul va aduce la cunoştinţa Conferinţei a II-a de amenajare care va decide oportunitatea creării acestora.

Structura arboretelor (compoziția, consistența și clasele de vârstă) în amenajamentul expirat Compoziţia

Conform amenjamentului expirat, evoluția compoziției a fost și este diferită de optim, cu proporția molidului în defavoarea bradului, fagului și a speciilor principale de amestec.

Consistența medie

Conform amenjamentului expirat, evoluția consistenței arboretelor a fost și este sub valoarea optimă de

(0,768) 0,85.

S.U.P. A- Codru regulat, sortimente obisnuite – 0,81

S.U.P. M- Conservarea deosebita                    - 0,80

S.U.P. E – Ocrotirea integral a naturii              - 0,88

Bazele de amenajare și lucrările propuse a se realiza în cadrul amenajamentului silvic

Regimul, modul în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă sau pe cale vegetativă), defineşte structura pădurii din acest punct de vedere. Ţinând cont de obiectivele social-economice şi ecologice, de condiţiile staţionale şi de vegetaţie, precum şi de necesitatea folosirii cât mai judicioase a capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor s-a adoptat regimul codru prevăzut şi la amenajamentele anterioare, regenerarea arboretelor urmând a se realiza eficient pe cale naturală din sămânţă. Regimul propus a se adopta în Conferința a I-a de avizare a temei de proiectare este cel de codru.

Compoziţia-ţel reprezintă asocierea speciilor din cadrul unui arboret care îmbină în orice moment al existenţei sale, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social[1]economice. Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziţie corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condiţiilor staţionale, funcţiilor social-economice atribuite, precum şi stării de fapt actuale a acestuia.

Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaţie la alta. Gospodărirea intensivă, raţională şi multifuncţională a fondului forestier impune ca necesitate adoptarea unei game largi de tratamente, dând prioritate celor bazate pe regenerarea naturală a speciilor autohtone valoroase, în cadrul unor perioade lungi sau continue de regenerare, pentru menţinerea acoperirii corespunzătoare a solului.

Tratamentul tăierilor progresive

Tratamentul tăierilor progresive - tăieri în ochiuri face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se realizează sub masiv. În cadrul tratamentului tăierilor progresive sunt diferențiate trei genuri de tăieri de regenerare:

 a) de deschidere a ochiurilor;

b) de lărgire a ochiurilor şi luminare a semințișurilor;

c) de racordare a ochiurilor

Lucrări de tăieri rase

Tratamentul tăierilor rase se caracterizează prin recoltarea integral a arboretului exploatabil, de pe o anumită suprafață, printr-o singură tăiere, fiindcă urmate de cele mai multe ori de o regenerare pe cale artificială. Prin aplicarea tratamentului tăierilor rase în benzi se urmăreşte obţinerea, în cât mai mare măsură, a regenerării naturale.

Exploatabilitate

 Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional, şi se exprimă prin diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grădinărit, respectiv prin vârsta exploatabili[1]tăţii în cazul structurilor de codru regulat. Exploatabilitatea propusă a se adopta conform Conferinței I de avizarere a temei de proiectare este cea de protecţie exprimată prin vârsta exploatabilităţii de protecţie pentru arboretele din grupa I-a funcţională care vor fi luate în considerare la reglementarea procesului de producţie lemnoasă încadrate în S.U.P. A.

Ciclu de productie

Ca bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Se vor lua în considerare speciile şi formaţiunile forestiere existente, starea actuală a arboretelor, obiectivele social-economice şi ecologice de realizat şi media vârstei exploatabilităţii de producţie, precum și proveniența arboretelor. Ciclul de producție conform Conferinței I de avizare a temei de proiectare se va stabili în concordanţă cu vârsta medie a exploatabilităţii, structura arboretelor, funcţiile atribuite şi provenienţa arboretelor; la amenajarea precedentă a fost adoptat un ciclu de 120 ani

Instalații de transport

Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 44,8 km și asigură accesibilitatea în proporție de 94% din suprafața și a posibilității în proporție de 95%. Densitatea rețelei instalațiilor de transport: 12,3 m/ha

b) gradul în care planul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele: 

La efectuarea lucrarilor de teren si la incadrarea arboretelor in planurile de lucrari se vor analiza si aplica prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor si indicatorilor de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine in Romania.

Solutiile tehnice propuse de planul de amenajament vor fi armonizate cu obiectivele specifice de conservare  si masurile minime de conservare ale ariilor naturale protejate ROSCI0181 Padure Verdele care se suprapun cu suprafata luata in studiu.

 c) relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

Modul de gestionare a pădurilor  se diferențiază în raport cu intensitatea și natura funcțiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.

Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere implică măsuri de gestionare durabilă, prin aplicarea de tratamente intensive, care promovează regenerarea naturală a speciilor din tipul natural fundamental de pădure şi prin conservarea pădurilor virgine şi cvasivirgine

d) problemele de mediu relevante pentru plan:

Factorul de mediu apă

Rețeaua hidrografică este reprezentată în principal de pârâul Năruja și pârâul Zabala care au un puternic caracter torențial.

Pârâul Năruja are ca afluenți principali: pr. Soimaria, pr. Sociu Lung și pr. Sociu Scurt, pr. Balosu, pr. Catelei și pr. Trei Frasini, care creează mai multe bazinete a căror formă, în general alungită, nu este favorabilă concentrării rapide a scurgerii în rețeaua hidrografică.

 Pe ansamblu, regimul hidrologic este un factor important pentru dezvoltarea vegetației forestiere, influențând procesele de formare a solului prin acțiunea de descompunere pe care o exercită asupra rocilor și a litierei, acest fenomen fiind în strânsă legătură cu temperatura, expoziția, altitudinea, etc. Prin aplicarea amenajamentelor silvice nu se generează ape uzate tehnologice și nici menajere. Vegetația forestieră existentă în păduri are un rol deosebit de important în protejarea învelișului de sol și în reglarea debitelor de apă de suprafață și subterane, în special în perioadele când se înregistrează precipitații importante cantitativ.

 Impactul prognozat asupra factorului de mediu apa: - spălarea terenurilor/versanţilor în perioada lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic analizat, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri de apă nepermanente ce traversează zona analizată; - afectarea calităţii apelor de suprafaţă datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile fiziologice ale personalului angrenat în implementarea obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic analizat (impact neutru). - pot apărera pierderi accidentale de carburanți și lubrifianți de la utilajele și mijloacele auto care acționează pe locație.

Factorul de mediu aer

Impactul prognozat asupra factorului de mediu aer în faza de execuţie a planului este datorat:

 - emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi lucrările din amenajamentul silvic. Cantitatea de gaze de eşapare este în concordanţă cu mijloacele de transport folosite şi cu durata de funcţionare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament;

 - emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi lucrările din amenajamentul silvic;

 - emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite în activitatea de exploatare a amenajamentului silvic; - pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităţilor de doborâre, curăţare, transport şi încărcare masă lemnoasă;

Factorul de mediu sol

Impactul prognozat asupra factorului de mediu sol:

- tasarea solului prin supraîncărcarea utilajelor de transport a materialului lemnos rezultat;

 - tasarea solului prin executarea lucrărilor în perioadele umede;

 - lezarea solului prin târârea materialui lemnos;

Factorul de mediu biodiversitate

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată a Obștii Voloșcani se suprapune cu arii naturale protejate după cum urmează:

· ROSCI 0182 Pădurea Verdele

· Rezervația Naturală 2814 Pădurea Verdele-Cheile Nărujei

Impactul potenţial al lucrărilor silvotehnice asupra florei şi faunei sunt reprezentate de: Ø presiunea exercitată de lucrările din teren care se desfăşoară în perioada clocitului în apropierea speciilor de păsări și a celorlalte specii prezente pe suprafața planului;

e) relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: 

Planul respectă dispoziţiile actelor normative în vigoare.

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvența și reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au ca scop:

• gestionarea durabilă a pădurii;
• creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
• conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Având în vedere cele asumate prin Memoriul de prezentare elaborat probabilitatea efectelor lucrărilor propuse prin amenajamentul silvic este redusă.  Cu toate acestea sunt cateva tipuri de lucrari propuse in cele trei arii protejate, care pot genera un impact asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar fie prin impactul direct manifestat prin pertubarea in timpul activitatilor fie prin reducerea zonelor de hranire si/sau cuibarire. Lucrările silvice în imediata apropiere a cuiburilor speciilor de păsări, în special dacă sunt desfăşurate în prima parte a sezonului de cuibărit, pot compromite succesul reproductiv în acel an, iar acest lucru trebuie avut in vedere si analizat astfel incat sa fie eliminata orice suspiciune de producer a unui impact negativ semnificativ asupra avifaunei.

Aplicarea măsurilor asumate vor fi monitorizate prin programul anual stabilit la condiţiile de realizare a planului.

b) natura cumulativă a efectelor:Este posibila manifestarea de efecte cumulative prin implementarea planului, avȃnd în vedere specificul zonei și caracteristicile planului propus si existenta unor planuri in zona;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul;

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor):

Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

• protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă;
• protecţia împotriva incendiilor;
• protecţia împotriva poluării industriale;
• protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor;
• măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală.

În situaţia apariţiei unor calamităţi naturale, se propun următoarele măsuri:

-  semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte privind apariţia doborâturilor/ rupturilor de vânt sau de zăpadă şi a celorlalţi factori destabilizatori;

-  materializarea pe harta UP-urilor a suprafeţelor afectate de doborâturi/rupturi în masă sau dispersate, atacuri de  ipidae, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;

-    împădurirea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi în masă în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase;

-    pentru volumul recoltat din calamităţi se vor face precomptările necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial

afectate):

• suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de  2526,7 ha.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

 (i)  caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: nu este cazul.

 (ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

 (iii) folosirea terenului în mod intensiv:

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional:

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu

Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin publicarea în cotidianul „ Monitorul de Vrancea” în ediţiile din 22.06.2021 şi din 27.06.2021 .

Pâna la data luării deciziei, nu au fost înregistrate opinii/observaţii din partea publicului.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, publicul poate formula comentarii privind

decizia etapei de încadrare, pe care le va trimite în scris la A.P.M. Vrancea în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.

În cazul în care nu se înregistrează comentarii din partea publicului în intervalul de 10 zile de la publicarea anunţului, A.P.M. Vrancea va continua procedura de emitere a avizului de mediu.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare.