APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

Nr.          / 08.11.2021

            Ca urmare a cererii adresate de SC INGKA INVESTMENTS FOREST ASSETS SRL Bucuresti prin SC OMNI SRL cu sediul în Timisoara, str. Dunarea nr. 16, jud. Timis , înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 1222/02.02.2021 , în baza Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 04.11.2021 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru „Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparţinând SC INGKA INVESTMENTS FOREST ASSESTS SRL Bucureşti, organizat în U.P. IV Gura Caliţei-Slobozia Bradului , întocmit pentru suprafata de 4077,9 ha”, amplasament comunele:  Gura Caliţei, Dumitreşti, Bordeşti, Tîmboieşti, Dumitreşti, Chiojdeni si Slobozia Bradului , jud. Vrancea şi com. Buda, jud. Buzău, se va emite avizul de mediu.

Perimetrul planului analizat se suprapune din punct de vedere administrativ-teritorial cu U.A.T. Gura Caliţei, Dumitreşti, Bordeşti, Tîmboieşti, Dumitreşti, Chiojdeni si Slobozia Bradului - judeţul Vrancea si U.A.T. Buda – jud. Buzău .

Unitatea de producţie U.P. IV Gura Caliţei-Slobozia Bradului este administrată în prezent de OCOLUL SILVIC INGKA INVESTMENTS S.R.L. şi are o suprafaţă de 4077,9 ha.

Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul amenajamentului silvic

Suprafața 816,5 ha (804,9 ha pădure și 11,6 ha terenuri afectate gospodării silvice), se suprapune cu arii naturale protejate, astfel:

•          ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”, suprafața de 816,5 ha din care 11,6 ha terenuri afectate gospodării silvice

Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice, care se vor face în ariile naturale protejate

• In cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”, conform prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor în vigoare, în arboretele încadrate în aceasta arie protejata se vor executa lucrări de îngrijirea seminţişului/ culturilor, împăduriri/ completări,  degajări, curățiri, rărituri, tăieri progresive, tăieri de conservare si tăieri igiena.
• Lucrări silvice care se vor face în u.a 140 A, 140 B, 140V, 141 D, 141 E, 141 F, 141 G, 141V1, 141V2, 141V3, 142 A, 142 B, 142 C, 143, 144, 145, 174, 176 C, 176 D, 523, 527 A, 527 B, 527 C, 527 D, 528 A, 528 B, 529, 530 A, 530 B, 530 C, 530 D, 530 E, 530V, 531 A, 531 B, 531 C, 531 D, 531V, 532 A, 532 B, 532 C, 532V, 533 A, 533 B, 534 A, 534 B, 534 C, 535 A, 535 B, 535 C, 535 D, 535 E, 535 F, 536 A, 536 B, 536 C, 536 D, 538 A, 538 B,538 C, 539 A, 539C, 541 A, 541 B, 541 C, 541 D, 541 E, 541 F, 542 A, 542 B, 543 A, 543 B, 544 A, 544 B, 544 C, 544V1, 544V2, 545 A, 545 B, 545 C, 545 D, 545V, 555 A, 555 B, 555M, 556 A, 556 B, 558, 559, 562 A, 562 B, 564 A, 564 B, 564 C, 565, 601, 625D, 686 A, 686 B, 689, care se suprapun cu aria protejată ROSPA0141 – “Subcarpații Vranciei” și care au fost încadrate (fie în principal fie în secundar, după caz) la 1.5R - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA) (T.IV) - ROSPA0141 – “Subcarpații Vranciei”

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice;

Evidenţa habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor și habitatelor protejate, distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

Analiza prezentei speciilor protejate și habitatelor utilizate s-a realizat plecând de la Formularele standard si Planurile de management aprobate prin acte normative in vigoare si a fost coroborata cu informatii colectate din teren. Speciile prezente in zona de implementare a amenajamentului silvic sunt cele prevăzute in Ordinul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 946 din 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei publicat in Monitorul Oficial al României nr 525 din 2016-07-13.

Starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar și național și a speciilor a fost stabilita prin planurile de management mai sus amintite si pe baza studiilor realizate in vederea corelarii cu datele disponibile. Analiza impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a fost realizata pe baza acestor informatii oficiale.

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul amenajamentului silvic.

Vârsta exploatabilităţii medii pentru SU.P. „A” este de 118 ani. Pe baza vârstei exploatabilităţii medii, ciclul adoptat pentru SU.P.„A” codru regulat - sortimente obişnuite, este de 120 ani.

Structura pe clase de vârstă a arboretelor este una mozaicată, corespunzătoare menținerii unor populații viabile ale speciilor de păsări pentru care au fost declarata ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”, astfel:

 16 % din arborete sunt în clasa a VI-a de vârstă si peste (>100 ani);

 50 % din arborete sunt în clasa a V-a de vârstă (81 -100 ani);

 12 % din arborete sunt în clasa a IV-a de vârstă (61 - 80 ani);

 7 % din arborete sunt în clasa a III-a de vârstă (41 - 60 ani);

 12 % din arborete sunt în clasa a II-a de vârstă (21 - 40 ani);

 3 % din arborete sunt în clasa I de vârstă (1 - 20 ani).

Amenajamentul silvic îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. În cadrul unităţilor de gospodărire se va urmări  realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, minim cu pondere normală a arboretelor din ultimele clase, întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii.

Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

Prevederile amenajamentului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susţinute de un ciclu de producţie şi o vârstă medie a exploatabilităţii care indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăţirea lor. Astfel se estimează:

• menținerea diversități structurale – atât pe verticală (structuri relativ pluriene) cât și pe orizontală (structură mozaicată – existența de arborete in faze de dezvoltare diferită),
• menţinerea compoziţiei conform specificului ecologic al zonei.

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene scurt şi lung.

Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire;

Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național.

Referitor la lucrările  silvice prevăzute de amenajament și prezentate în tabelul anterior, ce se vor realiza în aria protejată, se fac următoarele  precizări:

• Împăduriri în terenuri goale sau rezultate în urma tăierilor rase nu sunt prevăzute. Completari se vor executa, pe o suprafață de 8,0 ha (20% din suprafața totalăa au.a.), în u.a. 143, în completarea regenerării naturale după tăieri progresive în cazul în care regenerarea naturală nu este  satisfacatoare (ca specii, suprafata ocupata, grupare a speciilor) și  se  impune acoperirea cât mai rapida a solului,  înainte ca  acesta  să  fie  afectat de fenomene de eroziune  și alunecări,  să se întelenească sau să fie invadat de specii cu  importanță econornică mai  mica . De asemena se vor realiza completări în arboretele tinere nou create (respectiv u.a. 143) pe o suprafață de 1,6 ha. Compozitiile de împădurire prevăzute respectă compoziția tipului natural de pădure, iar materialul seminologic folosit pentru obținerea  puieților va fi de proveniență  locală.

• Lucrările de  îngrijire și conducere a arboretelor (rărituri și tăieri de igienă) ce se realizează în aria protejată ROSPA0141 – “Subcarpații Vranciei” se vor executa  în arborete  cu vârste cuprinse între 35 și 130 ani. Menirea principală a acestor lucrări este de a asigura  stabilitatea  și starea de sănătate  a pădurilor. Astfel arboretele vor fi conduse către compozitii țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. În arboretele tinere se va menține și un anumit procent de  specii pioniere care sunt folosite ca hrana de speciile de mamifere  sălbatice. În cazul tăierilor  de igienă se recomandă  păstrarea a 1-2 arbori uscați/ha (căzuți la sol sau în picioare) pentru menținerea biodiversității descompunatorilor și pentru ca păsările să-și poata  instala cuiburile.
• În fondul  productiv (SUP  "A"),  ce se suprapune cu aria protejată ROSPA0141 – “Subcarpații Vranciei”, în cazul arboretelor care au ajuns la vârsta exploatabilității s-au  propus,  în  limita  asigurării continuității recoltelor pe  durata ciclului de producție (120 ani pentru SUP "A"), următoarele tratamente silviculturale (taieri de recoltare a masei lemnoase) tăieri progresive în făgete și goruneto-făgete, în u.a. 141 G, 143, 144. 
• Tăieri de conservare se vor realiza în u.a 176 C, 530 B, 530 E, tăieri de igienă în u.a. 140 B, 527 D, 528 B, 530 C, 545 C dar și lucrări de îngrijire, în arboretele mai tinere, respectiv rărituri în u.a. 528 A, 529, 530A, 530 D. Pentru că functia principală a acestor arborete este cea de protecție, ele vor fi  conduse spre vârste înaintate,  când, prin  lucrări  de conservare, vor fi regenerate treptat de-a   lungul timpului. Tăierile de conservare prevăzute, în arboretele mature din ariile protejate, a caror vârstă este suficient de mare pentru  a le asigura regenerarea  naturală,  au procentele  de extras de maxim 10%. Prin excepție în arboretul din u.a. 530 B cu salcâm, procentul de extras este de 33%, datorită faptului că salcâmul drajonează foarte bine, permițând acoperirea rapidă a solului prin regenerare naturală.
• În arboretele  afectate de factori  destabilizatori (doboraturi  și rupturi de vânt și zapada,  uscare,  atac  de daunatotri, incendieri etc.)  se vor executa  tăieri accidentale I sau  II  (atunci când volumul de masă lemnoasă necesar de extras depășește 5 mc/an/ha). Taierile accidentale I se aplică  în  cazul arboretelor  afectate  de factori  destabilizatori a căror varsta  depasește  1/2 din vârsta exploatabilității tehnice, volumul  materialului lemnos rezultat se va precomta din  posibilitatea de  produse principale stabilită de  amenajament. Tăierile accidentale II  se aplică în cazul arboretelor  afectate  de factori  destabilizatori a căror vârstă  este mai mică sau egală decât 1/2 din vârsta  exploatabilității tehnice, iar în acest caz volumul  lemnos  rezultat  nu se precomteaza  ci va fi înregistrat la produse secundare.

 Având în vedere lucrarile anterior prezentate, se constată că aplicarea prevederilor amenajamentului fondului forestier proprietate privată aparținând S.C. INGKA INVESTMENTS FOREST ASSETS S.R.L., București, organizat în U.P. IV GURA CALIȚEI-SLOBOZIA BRADULUI, in contextul respectării cu strictețe a masurilor de conservare si reducere a impactului stabilite prin Planul de management si prin Avizul de Mediu:

• nu duce la reducerea exemplarelor din speciile de interes comunitar din zonă;
• nu provoacă o reducere sau o fragmentare a habitatelor. Modul de gospodărire asigură menţinerea şi conservarea habitatelor, acestea reprezentând unul din obiectivele principale ale amenajamentului;
• nu are un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a siturilor de interes comunitar;
• nu poate produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura siturilor de interes comunitar.

Prezentarea măsurilor optime care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate;

În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc.) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în prezentul amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 766 din 23.07.2018 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I”. În cazul în care apar modificări legislative în ceea ce privește apariția unor calamități se vor respecta prevederile legale în vigoare de la data apariției fenomenului.

Astfel se propun   urmatoarele  măsuri :

• În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);

• În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
• Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe  la efectuarea analizei în teren: seful ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorității teritoriale pentru protecția mediului;
• Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, a documentației necesare în conformitate cu prevederile ordinului 766 din 23.07.2018 (sau a legislației în vigoare la data apariției fenomenului);
• Punerea în valoarea a arborilor afectați;
• Extragerea arborilor afectați cât mai repede cu putință pentru a evita extinderea fenomenelor s-au apariția altor fenomene (ex: în cazul arborilor de rășinoase, afectați de doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului și apariția atacurilor de ipidae, etc.);
• Curatarea de  resturi  de  exploatarea a suprafetelor în care s-au produs  doboraturi  și rupturi de vant și zapada,  atacuri de ipidae ;
• Împădurirea suprafețelor afectate cu specii aparţinând tipului natural fundamental de   pădure;
• Stabilirea, eventual schimbarea, compoziţiilor ţel de regenerare  sau  de  împădurire,  astfel  încât  viitoarele  arborete  să  prezinte o  rezistență  mai  ridicată  la  factorii  destabilizatori  ce  au  condus  la  afectările   respective.
• Masuri  de protectie  pe lizierele  deschise,  perimetrale  doboraturilor și rupturilor  de vant și zapada, constand  în  amplasarea de curse tip  Cluj,  arbori  cursa  clasici  pentru  preintampinarea  atacurilor  de ipidae,  combaterea  ipidaelor;
• Masuri  de combatere  a daunatorilor pentru plantatiile  înfiintate;
• Pentru  volumul recoltat  din  calamitați se vor face precomtarile necesare în  sensul  opririi de la taiere a unui volum  echivalent de produse  principale din  planul  decenal  pentru volume mici iar în  cazul unor  volume ce depasesc planul decenal  de recoltare a produselor principale se vor respecta prevederilor legale în astfel de situații, putându-se ajunge până la întocmirea unui addendum la amenajament.

În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun următoarele:

•          Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, șeful de proiect și expertul C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;

•          Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);

Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar, inclusiv a pasarilor

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei”şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către beneficiarul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);
• exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea solului;
• în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de orice fel;
• se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, a arborilor întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, etc, în toate unităţile amenajistice. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP.
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• menținerea unui procent de cca 25% a arboretelor cu vârsta de peste 85 ani;
• stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor (cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri) în care în perioada 15 martie – 15 august vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusive tăieri de conservare, igienizare etc.);
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţi de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

Masurile din planurile de management aprobate , sau in lipsa acestora, obiectivele de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar instituite de A.N.A.N.P.

Corelarea masurilor stabilite cu măsurile din planurile de management aprobate

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0141 – “Subcarpații Vrancei” ce se suprapun cu U.P. IV Gura Calitei, se vor avea în vedere următoarele măsuri redate în cele ce urmează pentru fiecare specie în parte:

Specii de ciocănitori: Dendrocopos medius - Ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare de grădini, Dryocopus martius - Ciocănitoare neagră, Picus canus

• Se vor păstra minim 3-5 arbori/ha bătrâni cu scorburi pentru cuibărire și adăpostire în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, respectiv 1 aprilie - 30 iunie;
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;

Păsări comune (paseriforme): Lanius collurio - Sfrânciocul roșiatic, Emberiza hortulana - Presura de grădină, Lullula arborea - Ciocârlie de pădure, Sylvia nisoria - Silvie porumbacă, Anthus campestris - Fâsă de camp, Lanius minor - Sfrâncioc cu frunte neagră, Ficedula albicollis - Muscar gulerat, Ficedula parva - Muscar mic

• Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;
• Se vor păstra minim 2-3 arbori/ha din categoria arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile arboretului, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
•  Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare specie
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;
• Menținerea subarboretului existent pe minim 10% din suprafață;

Păsări răpitoare: Hieraaetus pennatus - Acvilă mica, Circaetus gallicus – Şerpar, Pernis apivorus – Viespar, Strix uralensis - Huhurez mare

• Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;
• Se vor păstra minim 2-3 arbori/ha din categoria arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile arboretului, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Se vor păstra minim 5 arbori/hectar maturi, uscaţi sau în descompunere (lemn mort), pe picior sau la sol, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit
• Se va verifica dacă există cuiburi, în toate unităţile amenajistice în care a fost idetificată specia și dacă vor fi identificate, în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 de metri în care lucrarea nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare

Păsări crepusculare: Caprimulgus europaeus - Caprimulg, mulge – capre, lipitoare, Crex crex - Cârstelul de camp

• Proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani - valoare țintă cel puțin 40% - la nivel de U.P. proporția pădurilor cu vârste de peste 80 de ani este de 48%. Prin lucrările ce se vor realiza în deceniul de aplicare se va mentine acest procent poate chiar va crește;
• Lucrările nu se va efectua în perioada de cuibărit, perioadă prezentată pentru fiecare specie
• Nu se vor aplica tratamente chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• Nu se vor realiza curăţiri și degajări chimice;
• Menținerea subarboretului existent;

Centralizarea măsurilor asumate în plus fața de normele tehnice de amenajarea pădurilor sunt prezentate în tabelul următor:

Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat şi aplicat prevederile Ordinului 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, lucru consemnat și în procesul verbal al Conferinței a a II-a de amenajare nr. 35/29.01.2020. În urma acestei analize nu au fost identificate păduri virgine s-au cvasivirgine și nici alte păduri cu valoare ridicată a biodivesității, în afara celor zonate ca atare în prezentul amenajament.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului a asigurat si garantat acceul liber la informatie a publicului si participarea acestuia la luarea deciziei in etapa de definitivare si avizare din punct de vedere al protectiei mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunturi repetate in presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu , a studiului de evaluare adecvata si organizarea dezbaterii publice. Documentatia a fost accesibila publicului pe toata durata derularii procedurii: la sediul APM Vrancea/ SC INGKA INVESTMENTS SRL, pe site-ul APM Vrancea .

Informarea şi participarea publicului:

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvata si a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 16/14.07.2021 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor semnificative transfrontieră, după caz.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanta minimă de 1,5 m fata de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne si frunze rezultate si a rumegusului nu se va face în zone cu potential de formare de torenti, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întretinere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanti si lubrifianti;
• este interzisă alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata executiei lucrarilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea creşterii performantelor; se interzice functionarea motoarelor in gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluantilor in atmosfera;
• la sfarşitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• folosirea de utilaje si mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele de poluare EURO 3 - EURO 5;
• efectuarea la timp a reviziilor si reparatiilor a motoare termice din dotarea utilajelor si a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfasurării lor pe suprafete restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje si mijloace auto de transport adecvat fiecărei activitati si evitarea supradimensionarea acestora;
• evitarea functionării în gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua masuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compozitie de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanti);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stancos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distante cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de latime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol si implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele si/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spatiile pentru colectarea si stocarea temporară a deseurilor vor fi realizate în system impermeabil.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.