Back

Decizie privind etapa de incadrare privind planul „ Amenajament Pastoral al pasunilor apartinand comunei Campuri, judetul Vrancea” - titular - PRIMARIA COMUNEI CAMPURI

Nr.  8934 din data de  02.09.2019

                               

 

DECIZIE PRIVIND ETAPA DE INCADRARE

 

         Ca urmare a notificarii adresate de PRIMARIA COMUNEI CAMPURI cu sediul in com. Campuri, sat Campuri, jud. Vrancea privind planul „ Amenajament Pastoral al pasunilor apartinand comunei Campuri, judetul Vrancea” , înregistrata la APM Vrancea cu nr. 8934 din 14.08.2019 ,

in baza :

  • Hotărârii Guvernului nr. 19/12.01.2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,
  • Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea si funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului si a instituţiilor publice aflate in subordinea acesteia cu modificarile si completarile ulterioare ,
  • Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe,

 

având în vedere  consultarea autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 29.08.2019 - etapa de încadrare,

 

în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, art. 5, alin. (3), pct. c) şi a anexa nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului,

 

în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea decide:

PLANUL – Amenajament Pastoral al pasunilor apartinand comunei Campuri, judetul Vrancea  , amplasat in extravilan com. Campuri, jud. Vrancea  , titular PRIMARIA COMUNEI CAMPURI , nu necesita evaluare de mediu şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

 

Motivele care au stat la baza luării deciziei sunt următoarele :

- planul se încadrează in prevederile HG nr. 1076/2004 art. 5. alin (3) lit. c.

1. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la :

a) gradul in care planul creează un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea si condiţiile de funcţionare, fie in privinţa alocării resurselor:

Amenajamentul Pastoral reprezinta documentatia care cuprinde masurile tehnice, organizatorice si economice necesare ameliorarii si exploatarii pajistilor, in conformitate cu obiectivele de management al pajistilor. Suprafata totala a pasunilor este de 693.1289  ha.

Obiectivele amenajamentului pastoral sunt:

  • Inventarierea pajistilor de pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale;
  • Studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajeaza;
  • Furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrarilor de ameliorare a pajistilor si pentru gospodarirea fondului pastoral.

 

Vecinatati:

Comuna Campuri este asezata in partea de nord a judetului Vrancea, la limita cu judetul Bacau, pe valea raului Susita. Comuna este traversata de DN 2L care o leaga  spre vest de comuna Soveja iar spre est de comuna Racoasa. Din DN 2L se ramifica drumul judetean DJ 205 care leaga comuna de Vizantea – Livezi. Se invecineaza la nord cu localitatea Manastirea Casin din judetul Bacau, la vest comuna Soveja, la sud- comuna Vizantea- Livezi iar la est comuna Racoasa.

Comuna Campuri este asezata intre dealurile subcarpatice, la poalele Rachitasului si se intinde pe circa 10 km de-a lungul raului Susita. Teritoriul comunei este in suprafata de 77,45 km2, din care cca 50,73 km2 sunt ocupati cu paduri. Satele componente ale comunei Campuri sunt: Campuri, Fetesti, Gura Vaii, Rotilestii Mari si Rotilestii Mici

 

Obiectivele social- economice si ecologice

In cadrul proiectului s-au avut in vedere urmatoarele obiective specifice:

  • Refacerea si imbunatatirea calitatii solului;
  • Asigurarea permanentei si stabilitatii biodiversitatii;
  • Protectia solului, diminuarea intensitatii proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a acestora;
  • Ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a terenurilor agricole degradata sau inapte altor folosinte;
  • Asigurarea standardelor de sanatate a populatiei si protectia colectivitatilor umane impotriva factorilor daunatori, naturali si antropici;
  • Imbunatatirea aspectului peisagistic

 

Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajistilor

 

Suprafetele de pajisti supuse acestui Amenajament Pastoral vor fi exploatate prin pasunat cu doua categorii de animale:ovine si bovine. In categoria de folosinta ‘’Pasuni’’ au fost incluse toate pajistile cu functii prioritatare de productie:

 

Pasuni..........................................................................693,1020ha (100 %) Fanete..................................................................................0,00 ha(0,00%) Mixt.....................................................................................0,00 ha (0,00%) Fara scopuri productive................................................... ...0,00ha (0,00%) TOTAL GENERAL....................................................693,1020ha (100%)

 

 

Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprafetelor de pajisti din cadrul proiectului. Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

 

 Durata sezonului de pasunat

Momentul inceperii pasunatului rational se face cand:

a) inalţimea covorului ierbos este de 8 - 15 cm pe pajistile naturale si 12 - 20 cm pe pajistile semanate;

b) inaltimea apexului, respectiv conul de crestere al spicului la graminee este de 6 - 10 cm;

c) productia de masa verde, denumita in continuare MV, ajunge la 3 - 5 t/ha pe pajistile naturale şi 5 - 7,5 t/ha pe pajistile semanate sau echivalent in substanta uscata 0,6 - 1 t/ha şi 1 - 1,5 t/ha SU;

d) inflorirea papadiei (Taraxacum officinalis) in primavara;

e) dupa 23 aprilie.

 Durata sezonului de pasunat este determinata in primul rand de durata perioadei de vegetatie care este legata mai mult de perioadele de seceta la campie si deal şi de temperaturi scazute pentru zona de munte astfel:

a) campie: 190 - 210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100 - 150 zile la neirigat;

 b) dealuri: 140 - 180 de zile (mai - septembrie);

 c) munte: 90 - 150 de zile (iunie - septembrie);

 d) subalpin: 60 - 100 de zile (iunie - august). Incetarea pasunatului se face cu 3 - 4 saptamani (20 - 30 de zile) inainte de aparitia ingheturilor permanente la sol.

 

 Numarul ciclurilor de pasunat

Ciclul de pasunat este un termen care poate fi utilizat in cazul organizarii pasunatului prin parcelare si reprezinta intervalul de timp in care iarba de pe aceeasi parcela de exploatare, o data pasunata, se regenereaza si devine din nou buna pentru pasunat. Sigur ca un pasunat prin parcelare, rational, ar fi de dorit, avand efecte pozitive in exploatarea pasunii si asupra rezultatelor utilizatorului de pasune. Avand in vedere faptul ca numarul ciclurilor de pasunat este considerat ca fiind egal cu numarul de cosiri ce se pot executa in perioada sezonului de pasunat, dupa datele oferite de literatura de specialitate si cele furnizate de specialistii care au studiat aceste pajisti s-ar putea concluziona ca pe pasunile care fac obiectul prezentului studiu se pot stabili trei cicluri de pasunat. Deoarece productia de masa verde este influentata de conditiile meteorologice specifice fiecarui an se propun urmatoarele  durate ale ciclurilor de pasunat:

 - ciclul I   -   45 de zile;

 - ciclul II  -   35 de zile;

 - ciclul III -   40 de zile.

Ciclul de pasunat reprezinta perioada de timp de la inceputul pasunatului pe o parcela pana la inceputul pasunatului urmator si include atat perioada de pasunat propriu zisa, cat si perioada de refacere a ierbii pe parcela respectiva. Perioada de pasunat, in functie de incarcatura de animale, poate fi de 5 – 6 zile, maxim o saptamana, astfel incat perioada de refacere sa fie de 30 – 40 de zile. Stabilirea numarului de cicluri de pasunat pentru fiecare trup de pasune se va face in functie de suprafata trupului de pasune, numarul de animale, specia de animale, conditiile meteorologice ale perioadei, modul de intretinere si  lucrarile de imbunatatire executate, etc.. Modul de utilizare general este cel de pasunat pe toate suprafetele de pajisti.

 

 Fâneţele

 In cadrul UAT Comuna Campuri, pajistile  sunt folosite in regim de pasune.

 

  Capacitatea de păşunat   

 Capacitatea de pasunat sau incarcarea pajistilor cu animale a fost de-a lungul timpului determinata empiric, de exemplu, se stia cate oi se puteau hrani pe un “gol de munte “ si cu ce rezultate, în functie de care se plateau taxe de pasunat in bani si in natura. In mare masura au fost evitate supraincarcarea cu animale, precum si subincarcarea, ambele fiind la fel de daunatoare pentru vegetatia unei pajisti, cat si durata in timp a folosirii pajistilor.      Supraincarcarea cu animale duce la rarirea covorului vegetal, disparitia speciilor bune furajere, eroziunea solului, inmultirea buruienilor si altele, iar subincarcarea pasunilor în zona paduroasa are ca efect invazia vegetatiei lemnoase nevaloroase, care necesita eforturi financiare si forta de munca suplimentara. Determinarea propriu zisa a capacitatii de pasunat (numarul de animale ce se pot repartiza la un hectar de pasune), a fost calculata printr-o metoda ce are la baza valoarea pastorala dupa compozitia botanica. Aceasta metoda este folosita mai ales in cazul pasunilor alpine si subapine, acolo unde se practica pasunatul continuu (liber). In cazul pasunatului pe tarlale de la deal si campie, capacitatea de pasunat se poate calcula si după productia efectiv consumabila a pasunii respective, ce consta in cantarirea productiei de iarba inainte de pasunat si a refuzurilor neconsumate. Pentru a stabili incarcarea optima cu animale s-a determinat valorea pastorala pe baza compozitiei floristice cu contributia acesteia la biomasa utila si valoarea furajera a speciilor componente. In continuare s-a calculat capacitatea de pasunat in functie de nivelul de fertilizare a pajistii, durata de pasunat posibila si alte criterii.

Stabilirea capacitatii de pasunat se va face prin impartirea productiei totale de masa verde cu ratia necesara unei unitati vita mare (UVM). Se recomanda65 kg masa verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia in UVM a speciilor de animale domestice este redata in tabelul 5.3 intocmit conform legislatiei in vigoare.

 

Organizarea, imbunatatirea, dotarea si folosirea pajistilor

1.Aspecte generale privind stabilirea metodelor de imbunatatire a covorului ierbos.

Inainte de a se efectua lucrarile specifice de imbunatatire a covorului ierbos prin diferite metode si mijloace cunoscute, sunt necesare lucrari de eliminare a factorilor limitativi majori ai productivitatii pajistilor, cum ar fi:

  • Masuri ameliorative generale, care se aplica pe toate pajistile afectate de factori limitativi ai productiei, ce includ urmatoarele lucrari:
  • Eliminarea excesului de umiditate;
  • Combaterea eroziunii de adancime si a alunecarilor de teren;
  • Corectarea reactiei solului prin lucrari de amendare.
  • Masuri de imbunatatire fara inlocuirea totala a vechiului covor vegetal, numite masuri de suprafata, ce includ urmatoarele lucrari:
  • Distrugerea musuroaielor de orice provenienta;
  • Curatirea de vegetatie ierboasa si lemnoasa nevaloroasa si de pietre;
  • Imprastierea dejectiilor ramase in urma pasunatului sau dupa fertilizare;
  • Fertilizarea corespunzatoare;
  • Suprainsemantarea.
  • Masuri de refacere radicala a covorului ierbos prin inlocuirea vechiului covor vegetal cu amestecuri de graminee si leguminoase perene de pajisti, ce includ urmatoarele lucrari :
  • Curatirea de musuroaie, de vegetatie nefolositoare si de pietre;
  • Distrugerea covorului vegetal;
  • Fertilizarea;
  • Pregatirea patului germinativ;
  • Reinsamantarea;
  • Intretinerea pajistilor nou infiintate.

2.Lucrari preliminare obligatorii de punere in valoare a pajistilor

  • Combaterea eroziunii de suprafata a solului;
  • Combaterea eroziunii de adancime;
  • Indepartarea pietrelor;
  • Combaterea plantelor daunatoare si toxice;
  • Distrugerea musuroaielor, nivelarea si curatirea pajistilor;

3. Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare

  • Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti ( pentru realizarea unor productii mari de furaje si de o calitate corespunzatoare, covorul ierbos al pajistilor permanente si temporare necesita a fi sustinut prin fertilizare organica si/ sau chimica);
  • Tarlirea pajistilor cu animale;
  • Fertilizarea cu gunoi de grajd si alte ingrasaminte organice;
  • Fertilizarea pajistilor cu ingrasaminte chimice ( administrarea in doze moderate si echilibrate a ingrasamintelor chimice pe pajisti in functie de caracteristicile agrochimice ale solului).

4. Metode de imbunatatire prin suprainsamantari si reinsamantari a pajistilor degradate

  • Principii de refacere totala sau partiala a covorului ierbos;
  • Alegerea amestecurilor de ierburi;
  • Suprainsamantarea pajistilor.

5.Capacitatea de pasunat

Pasunile comunei Campuri au asigurat necesarul de hrana, pe perioada de vara, pentru animalele cetatenilor.

6.Folosirea pajistilor

Dupa aplicarea metodelor de imbunatatire a pajistilor permanente in continuare se va acorda o atentie la fel de mare folosirii productiei de iarba, atat prin pasunat direct cu animale, cat si prin cosire in vederea conservarii ei pentru sezonul rece sub forma de fan, siloz, sau a utilizarii masei verzi pentru furajare la iesle.

  • Repartizarea pajistilor pentru pasunat cu animale;
  • Dezinfestarea pasunilor si asigurarea apei de baut;
  • Pasunatul rational si necesarul de iarba;
  • Valoarea pastorala si incarcarea cu animale a pasunilor;
  • Sisteme de pasunat: - pasunatul extensiv, - pasunatul rational;
  • Marimea si impartirea pajistii in parcele de pasunat;
  • Durata optima a sezonului de pasunat.

7. Constructii si dotari zoopastorale

Pentru buna functionare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe constructii si dotari:

  • Drumuri si poteci de acces;
  • Alimentari cu apa;
  • Locuinte si adaposturi pentru oameni si animale

 

b) gradul in care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv, pe cele in care se integrează sau care deriva din ele;     

Fundamentarea amenajamentului pastoral consta in solutiile tehnologice si tehnice care asigura realizarea obiectivelor privind gospodarirea rationala a suprefetelor de pajisti din cadrul planului propus. Amenajamentul pastoral trebuie sa respecte codul de bune practici agricole si sa fie in concordanta cu conditiile pedoclimatice ale arealului unde se afla amplasata pajistea.

c) relevanta planului sau programului in /pentru integrarea considerentelor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile: scopul punerii in practica a amenajamentului pastoral consta in diminuarea sau inlaturarea procesului de degradare a pajistilor permanente printr-un mod rational de gospodarire a fondului pastoral .

d) probleme de mediu relevante : nu sunt deoarece planul se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile si  protejarea mediului.

e)  relevanta planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale si comunitare  

de mediu : - reglementarile propuse ale planului se vor realiza implementand legislatia nationala si comunitara de mediu.

2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special la :

  1. probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor : - prin amenajamentul pastoral nu se schimba modul de folosinta al terenului, respectiv pasune.
  2. natura cumulativa a efectelor – apa va fi asigurata prin amenajare de adapatori sau prin captarea apei din paraie si izvoare.
  3. natura transfrontiera a efectelor – nu este cazul.
  4. riscul pentru sănătatea populaţiei umane sau pentru mediu ( de exemplu datorita accidentelor ) –  nu este cazul .
  5. mărimea si spaţialitatea efectelor ( zona geografica si mărimea populaţiei potenţial afectata ) – nu este cazul deoarece prin sporirea productiei pajistilor vor creste si productiile obtinute de la animale si implicit bunastarea proprietarilor acestora;
  6. Valoarea, vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de :
    1. ( i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul natural : nu este cazul.
    2. (ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului :amenajamentul trabuie sa respecta codul de bune practici agricole.
    3. (iii) folosirea terenului in mod intensiv : zona studiata are categoria de folosinta pasune.
  7. efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional : nu este cazul.

 

Obligaţiile titularului - titularul planului are următoarele obligații:

  • De a respecta legislația de mediu în vigoare.
  • De a lua măsuri pentru gestionarea deşeurilor, astfel: deşeurile menajere vor fi colectate în europubele (cu colectare selectivă) amplasate în spaţii special amenajate, cu asigurarea accesului mijloacelor de transport pentru ridicare şi evacuate periodic de către un operator de servicii de salubritate autorizat; deşeurile valorificabile vor fi colectate selectiv şi valorificate prin operatori specializaţi autorizaţi.
  • De a supune procedurii de adoptare planul mai sus menţionat (înregistrat la A.P.M. Vrancea cu nr. 8934 / 14.08.2019), precum şi orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile art. 26 din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
  • De a notifica Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea în cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii de încadrare, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, înainte de realizarea modificării.
  • De a înainta la A.P.M.Vrancea documentaţia întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, în vederea analizării investiţiei propuse cu parcurgerea etapelor procedurale stipulate în ordinul menţionat. 

 

Informarea si participarea publicului :

Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin:

- Publicarea în cotidianul „ Monitorul  de Vrancea” în ediţiile din 05.08.2019 si 08.09.2019 a anunţurilor privind prima versiune a planului în vederea obţinerii avizului de mediu şi declanşarea etapei de încadrare;

In conformitate cu prevederile art. 12 alin ( 2 ) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe, publicul poate formula comentarii privind decizia etapei de încadrare pe care le trimite in scris la APM Vrancea, in termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.

In cazul in care nu se înregistrează comentarii din partea publicului in intervalul de 10 zile de la publicarea anunţului, APM Vrancea va emite decizia finala.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ:

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 2 lit. e), considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

 Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 24 au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei menţionate la art. 24 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

 

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzute la alin. (1) şi (2) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.