REZERVATIA NATURALA PARC NATURAL PUTNA VRANCEA



   Desemnat prin HG 2151/2004, PARCUL NATURAL Putna Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest spatiu se inscrie grupei externe a Carpatilor de Curbura, acoperind in totalitate bazinul hidrografic montan al raului Putna, la care se adauga spre sud –vest masivele Mordanu si Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spatial in cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei. Parcul Natural Putna-Vrancea, ca parte a Muntilor Vrancei, reprezinta din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei alpine, cu relevarea in peisajul actual a intensitatilor diferite in spatiu si timp de manifestari ale ei. Lista floristica, alcatuita pe baza datelor publicate, cuprinde 636 de specii fanerogame. Aceasta lista, evident incompleta, ofera totusi o privire de ansamblu asupra spectrului bioogeografic, in care domina clar elementele eurasiatice, circumpolare si alpine. Din punct de vedere conservativ amintim speciile aflate pe lista rosie a plantelor vasculare: papucul doamnei (Cypipedrium calceolus), jneapanul (Pinus mugo), arborele de tisa (Taxus baccata), bulbucii de munte (Trollius europaeus), floarea de colt (Leontopodium alpinum) precum si existenta a numeroase specii endemice.
   Cu o suprafata totala de 38 204 ha ( 41,32% din suprafata Muntilor Vrancei), Parcul Natural Putna Vrancea constituie elementul cheie pentru protectia si conservarea populatiei viabile de urs, lup si ras din cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea. Constituit in baza studiului de fundamentare stiintifica intocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 “Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea”, Parcul Natural Putna-Vrancea adaposteste pe langa cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar circumscrise parcului, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protectie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
   In cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea este desemnat Zona de protectie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens, statutul de sit Natura 2000 ii atribuie rolul de reducere a impactului negativ indus asupra populatiilor de carnivore mari din vestul judetului Vrancea, determinat de constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L, dezvoltarea infrastructurii turistice si a localitatilor Coza, Tulnici, Lepsa, Gresu) Aproape 80% din suprafata ocupata de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici si o serie de arii protejate si zone de conservare speciala ce ocupa 19,23% din suprafata parcului.

   Cai de acces
   Cea mai importanta cale de acces in Parcul Natural Putna-Vrancea, este drumul national DN2d, care reprezinta legatura transcarpatica intre Focsani si Targu Secuiesc, traversand localitatile Tulnici, Lepsa si Gresu. Drumurile forestiere desprinse din drumurile care insotesc vaile Raurilor Naruja (Focsani Herastrau DJ 205D) si Zabala (Focsani - Nereju DJ 205A) , reprezinta alternative de acces in Parc. Deasemeni accesul auto in Parcul Natural Putna-Vrancea este posibil dinspre Tg secuiesc si Comandau si in continuare pe drumurile forestiere de pe versantii apuseni ai masivelor Goru si Lacauti. In Parcul Natural Putna-Vrancea exista un sistem de trasee turistice marcate care se inscriu pe principalele cursuri de ape sau in cele mai insemnate masive montane, atingand obiectivele definitorii de atractie.

   Limita de nord:
   - se desfasoara intre Pasul Stanisoara (1250 m) si Vf. Zboina Neagra (1349 m) trecand prin Culmea Oituzului, Vf. Clabuc (1386 m), Culmea Zboina si pe la sud de Vf. Zboina Verde (1381 m).

   Limita de est:
   - Din Vf. Zboina Neagra, limita se inscrie pe Culmea Coasei, Vf. Arsura (1146m) din Vf. tiua (1167m.) Culmea Radu cel Mare, Paraul Ciresu, albia Putnei, In continuare, limita se inscrie de la confluenta Putna – Coza , in amonte pe Paraul Coza, de unde, urmarind hotarul proprietatilor locuitorilor din satul Coza, se orienteaza catre sud est, intersecteaza drumul de pe valea Cozei, pe care il urmeaza pana la podul ce traverseaza paraul. Din acest punct limita se inscrie din nou pe valea Cozei, pana la confluenta Pr. Coza – Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice il reprezinta Culmea Dealului Parliturii.

   Limita de sud:
   - Primul sector se desfaasoara intre Vf. Zimcea (1369 m) si confluenta paraielor Zabala si Betegosul urmarind cumpana de ape ce atinge Vf. Canelelor (1233m.), Vf. Piscul Canelelor (1293m.), Dealul Tichertu, Vf. Seciului (1509m.) si Vf. Bulboace (1548 m). Din acest punct limita sudica urmareste Culmea Dealului Negru si continua pe directia generala sud pana la confluenta paraului Zabala cu paraul Betegosul. Al doilea sector al limitei sudice urmareste in aval paraul Zabala fiind punctata de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Naruja : 117, 192 si borna 60 amplasata la confluenta cu Pr. Goru. De la confluenta paraului Goru cu paraul Zabala, limita sudica urmareste cu fidelitate albia minora a paraului Goru, pana la borna 98 UP V Goru, OS Naruja, de unde se orienteaza pe o directie est-vest pe cumpana de ape dintre Paraul Rozelor si Paraul Goruletul, intersectand bornele 97 bis, 100, 97, 190, 130 si borna 88 situata pe Culmea Lacauti.

   Limita de vest:
   - se suprapune sirului altitudinilor maxime din flancul extern al Carpatilor de Curbura. Limita porneste de la borna silvica 248 (U.P. II Lepsa – Zboina) si se continua spre sud, delimitand ocoalele silvice Bretcu si Lepsa intersectand bornele silvice 172, 171, 150, 147, 145, 143, 120, 173, 88, 86, 168, 83, 82 din cadrul UP III Lepsa-Macradau, OS Lepsa. Din Vf. Lepsii (1390 m), limita se suprapune peste hotarul dintre judetul Vrancea si judetul Covasna si trece succesiv prin bornele silvice care apartin UP V Valea Marului, OS Lepsa : 73, 68, 67, 65, 61, 135, 60, 58, 56, 130, 30, 24 si 39 situata la hotarul dintre OS Covasna, UP V Valea Marului si UP VI Babovici. Din dreptul bornei silvice nr. 3 din cadrul UP VI Babovici, OS Lepsa, limita vestica se orienteaza pe o directie nord – sud, strabatand prin bornele silvice 223, 2, 7, 11, 35, 39, 75, 79, 80, 82, 85, 89, 185, 209, 211, 219 si 220 Culmea Babovici, Culmea Buniului si Culmea Butuci pana in dreptul bornei 221 (UP VI Babovici, OS Lepsa ). Urmand directia generala nord-sud, limita vestica intersecteaza borna 155 din UP IV Paraul tiganului, OS Tulnici, saua Poarta Vanturilor (1728m), bornele silvice 185, 132, 133 din UP VI Zabaluta, OS Naruja, 152, Varful Lacauti (1777 m). Din Vf. Lacauti limita parcului natural se inscrie pe Culmea Lacautiului, prin bornele 150, 202, 148, 146, 144, 203, 140, 204, 139, 207, 137 si 131 din cadrul UP V Goru, OS Naruja.