APM Vrancea

DECIZIA  ETAPEI  DE  INCADRARE- PROIECT

Afisat in  data de   16.09.2019

 

               Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresata de  catre :  COMUNA MERA , cu  sediul in com. Mera, sat Mera, jud. Vrancea,  înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 12080/ 19.12.2017; în baza HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului şi a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiza Tehnica din data de 12.09.2019 faptul că proiectul: ,, Construire pod din beton armat peste raul Milcov intre satele Livada si Vulcaneasa, comuna Mera, judetul Vrancea” propus a fi amplasat în  intravilanul comunei Mera, judeţul Vrancea, nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele pe baza carora s-a stabilit necesitatea neefectuarii evaluarii impactului asupra mediului sunt urmatoarele:

a) - proiectul se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa 2  la pct. 10 e) .                 

b)Caracteristicile proiectului :   

b1) - Dimensiunea si conceptia intregului proiect:

Regimul juridic: Terenul se afla in intravilanul satului Muncei, comunei Mera, conform PUG  de Consiliul Local Mera nr. 13/2001 si  HCL nr. 86/2015 pentru prelungire valabilitate PUG. Terenul ce urmeaza a fi ocupat cu lucrarile propuse, se afla in domeniul public al comunei Mera si este administrat de catre Apele Romane- ABA Bacau- SGA Vrancea( albie minora si majora a raului Milcov) conform HG 908/2002.

Regimul economic: Terenul respectiv este încadrat la categoria de folosinţă actuala –   albie minora si majora a raului Milcov. Destinatia : pod peste albia minora si majora a raului Milcov.

Regimul tehnic: Lucrarile vor consta in construirea unui pod peste raul Milcov cu caracteristicile : structura de rezistenta- grinzi prefabricate de beton, infrastructura monolita, suprastructura prefabricata, lungimea podului 59,20 m, latimea partii carosabile- 7,80 m, latimea totala a podului- 10,70 m.

Descrierea proiectului:

Proiectul consta in construirea unui pod din beton armat, cu grinzi precomprimate,  cu o singură deschidere de 8,80 m, amplasat peste pârâul Vasui, in localitatea Vrincioaia, comuna Vrincioaia, județul Vrancea.

Suprastructura este alcătuită din grinzi precomprimate cu corzi aderente H= 0,52, L=10,00 m, executate din beton în secţiune transversală, drepte pentru clasa E de încărcare;

Infrastructura este realizata din 2 culei. Sistemul de fundare ales este cel de fundare directă. Fundațiile se vor realiza în trepte de 1,50 m din blocuri masive de beton de clasă C 30/37, având următoarele dimensiuni geometrice ale tălpii: lățimea de 4,20 m și înălțimea de 3,00 m. Elevațiile culeelor au înălțimea de 4,35m și vor fi realizate din beton de clasă C30/37 și armată cu armături OB37. Înclinarea elevațiilor spre obstacolul traversat (fructul) este de  5:1.din beton armat cu fundaţii directe.

• lungimea totală: 17,10 m, din care:

• lungimea suprastructurii - 10,00 m;
• rampa de acces - 2 x 3,50 m – 7,00 m;

• lăţimea totală – 4,35 m, din care:

• carosabil - 3,00 m;
• trotuar -  0,70 m;
• lisă parapet – 2 x 0.25 - 0,50 m;

SUPRASTRUCTURA

Suprastructura se va realiza din 4 grinzi din beton armat precomprimat cu corzi aderente, prefabricate fără goluri (pline) tip  T intors 52, drepte, clasa E de încărcare, având următoarele caracteristici tehnice:

- Lungime grindă - L= 10,00 m;

- Înălţimea grindă - H= 0,52 m;

- Secţiune T întors

- Deschiderea de calcul - Lo= 9,50 m

- Lăţimea tălpii - LT = 0,60 m

- Beton în grinzi: clasa C 35/45 - Vbet = 1,30 m3

- Greutate grindă – G = 3,250 t/buc

-Armături:       - preîntinse: cable TBP 12 (7 x 4 mm);

                        - PC 52;

                        - OB 37.

Grinzile sunt solidarizate la partea superioară cu o placă de suprabetonare, de grosime variabilă hpl = 15 ÷ 20 cm , din beton armat clasa C 30/37.

Conlucrarea spaţială a platelajului este asigurată de placa monolită de suprabetonare, prin intermediul conectorilor prevăzuţi în grinzile prefabricate. Placa de suprabetonare (hpl =15 ÷ 20cm), se execută din beton armat clasa C 30/37 şi armături din PC 52 şi OB 37.

În profil longitudinal, podul se va realiza cu panta de 1,00 % tip acoperis, necesară pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe pod.

În profil transversal, la execuţia plăcii de suprabetonare se va realiza profilul acoperiş cu pantele de 2%, urmând ca la turnarea betonului de pantă acesta să aibă grosime constantă într-o secţiune curentă transversală.

Rezemarea suprastructurii pe elevaţiile infrastructurilor se va realiza prin intermediul unor aparate de reazem din neopren.      

 

CALE ŞI PARAPET

Se montează dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie.

Se montează panourile de parapet metalic pietonal, pe pod si pe zidurile de sprijin. Stâlpii de parapet sunt prevazuti la partea inferioara cu placi metalice care se prind cu 4 şuruburi in plăcile metalice fixate la turnare in lisa parapetului. Parapetul pietonal se execută uzinat şi modulat în panouri curente, montat pe şantier şi protejat împotriva coroziunii.

Se va executa sapa suport pentru hidroizolatie, de 2 cm grosime. Sapa se racordează longitudinal la lisa parapetului, si transversal la dispozitivele de acoperire a rosturilor. Sapa suport se driscuieste pentru a realiza o suprafaţa lisa la fata superioara, necesara pentru a permite o aderenta corecta a hidroizolatiei.

Se montează borduri prefabricate tip L 62x60 cm avand lungimea de 1,00m si pentru delimitarea trotuarului de zona carosabila, dispuse pe un strat de mortar de poza cu grosimea minim 3 cm.

Se montează cate 2 tuburi din PVC in spatele bordurilor si se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C8/10.

 Calea pe pod este alcătuită, din următoarele straturi:

• Strat de uzura din beton asfaltic BAPC16 de 4,0 cm grosime.
• Strat de legatura din beton asfaltic BAPC16 de 6,0 cm grosime.
• Hidroizolaţie agrementată pentru lucrari de poduri.
• Şapă suport hidroizolație grosime de 2,0 cm.

Se va verifica realizarea pantelor in sens transversal pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la fata bordurilor.

Se va avea o deosebita atentie la modul de realizare a racordării imbracamintii caii pe zona carosabila cu dispozitivele de acoperire a rosturilor.

 Se va executa imbracamintea caii pe trotuare din asfalt turnat in grosime de 2 cm, cu panta transversala de 1,5% spre borduri.

Se vor executa cordoanele de impermeabilizare din celochit, realizate la imbracamintea pe trotuare, in spatele bordurilor, in stratul superior de imbracaminte, la fata bordurilor si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

 

AMENAJARE ALBIE

Calibarea albiei paraului se realizeaza prin executia unui pereu de bolovani de râu rostuiți cu mortar de ciment în grosime de 20 cm, pe un pat de balast de 10 cm grosime, pe o lungime de pod in aval și două lungimi in amonte - Lungime totala amenajata = 41,00 ml, cat si pe latimea podului.

La capatele pereului se va executa cate o grindă de capăt din beton monolit de clasă C30/37.

Ca lucrare de protecţie maluri, este necesară amenajarea unei apărări de mal pe o lungime totală de 50 ml, care se va realiza din gabioane ecranate cu un strat de beton de ciment C30/37. Gabioanele vor sprijini pe o saltea de gabioane cu dimensiunile 4,00 x 4,00 x 0,50 m.

Pentru protejarea pereului din bolovani de râu rostuiți cu mortar de ciment, in continuarea grinzii de capat se va realiza un strat de anrocamente cu grosime variabila (50-150 cm) pe o lungime de 1,50 m.

Din cauza diferenţei de elasticitate dintre corpul drumului (elastic) şi calea pe pod (rigidă) utilizatorul traseului resimte un şoc care crează disconfort în circulaţie. De asemenea, sub acţiunea mecanică repetată, acţiune amplificată şi de şocul resimţit de la trecerea pe cele două căi de rulare cu elasticitate diferită, partea carosabilă a drumului se va tasa diferenţiat, eroda, ducând în final la ruperi succesive dinspre zonele libere spre axul drumului, în zona rampelor de acces. De aceea, pentru a preveni acest fenomen, dar şi pentru conservarea elementelor constructive a podului, zona de acces pe pod se va amenaja cu elemente din beton – dale de racordare.

Trecerea de pe pod pe rampele de acces se realizează prin intermediul dalelor de racordare perfabricate din beton armat care reazemă la un capăt pe culee şi la celălalt capăt pe grinda de rezemare din beton armat clasa C30/37.

Execuţia dalelor se va realiza după terminarea umpluturilor în spatele culeilor asigurand  compactarea umpluturilor până la atingerea gradului de compactare de 98%.

 

RAMPE DE ACCES LA POD

În prezenta documentaţie au fost cuprinse şi lucrările de racordare a cotei de pe pod la cota drumului de exploatare proiectat.

Sistemul rutier pe rampele de acces este alcătuit din:

- strat de reprofilare din balast - 10 cm grosime;

- strat de bază din piatră spartă  - 15 cm grosime;

  - strat de legătură din binder (BADPC 20) - 5 cm grosime;

  - strat de uzura din beton asfaltic (BAPC16) - 4 cm grosime.

SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

Semnalizarea rutieră pe timpul execuţiei – în perioada de execuţie se va asigura siguranţa circulaţiei prin montarea de indicatoare de reglementare a circulaţiei, pentru presemnalizarea şi semnalizarea zonelor de lucru. În cazul în care este necesară închiderea temporară sau definitivă a unui tronson de drum, este necesară anunţarea din timp a factorilor din administraţia locală de care aparţine tronsonul de drum închis, se vor monta indicatori rutieri de semnalizare a tronsonului închis cu precizarea intervalului de timp în care se va închide, şi traseul ocolitor de urmat pentru depăşirea acestuia.

            Semnalizarea rutieră după execuţia lucrărilor de amenajare a părţii carosabile prin realizarea marcajelor longitudinale şi a marcajelor transversale, montarea de indicatoare de circulaţie. Marcajele longitudinale au rolul de a delimita benzile de circulaţie şi pentru marcarea zonelor de interdicţie a depăşirilor. Marcajele transversale au rolul de a marca bordurile podurilor şi parapetul pietonal.

            Parapetul semirigid deformabil se va amplasa pe ambele părţi ale rampei de acces, deoarece diferenţa de cote între traseul proiectat şi piciorul taluzului este mare de 1.50 m şi este necesară asigurarea participanţilor la trafic. Tipul parapetului metalic va fi pentru capacitate de protecție ridicată – tip H1.

 

Organizarea de santier :

În situaţia dată, pentru organizarea de şantier se vor executa lucrări de nivelare a terenului din incintă, platformă balastată pentru europubele, platformă balastată împrejmuită pentru ţarc materiale neperisabile şi platformă betonată pentru toaletele ecologice, amplasate pe terenul viran situat în intravilan, la distanţa de aproximativ 50m depărtare amplasamentul podului in Satul Spinesti.

Localizarea organizării de șantier;

Organizarea de santier va fi amplasata in imediata apropiere a podului ce va fi construit.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției;

După încheierea lucrărilor de construire, beneficiarul este obligat să întocmească graficul de execuţie a lucrărilor de întreţinere şi urmărire în timp în conformitate cu normativele în vigoare şi să prevadă în bugetele fiecărui an, sumele necesare.

Se vor executa lucrări de refacere a amplasamentului şi de aducere la starea iniţială a cadrului natural.

Se va elibera amplasamentul de orice fel de obstacole, resturi menajere, anrocamente, grămezi de pământ, resturi de materiale, etc.

Se vor executa lucrări de înierbare a suprafeţelor de teren care au fost ocupate temporar.

După terminarea lucrărilor de realizare a puntilor pietonale din intravilanul satului Spinesti se vor executa lucrări de refacere a amplasamentului şi de aducere la starea iniţială a cadrului natural.

Desfăşurarea lucrărilor de realizare se va  face pe acelaşi amplasament ca şi cel al puntilor pietonale existente, fără a se interveni asupra terenului din zonă deci fără a afecta condiţiile de mediu din imediata vecinătate.

Materialele de aport pentru completarea fundaţiilor puntilor pietonale sunt din balast iar acesta este aprovizionat din balastiere autorizate care respectă condiţiile impuse de  Sistemul de Gospodărire a Apelor şi de Agenţiile de Protecţia Mediului în raza cărora sunt amplasate.

Se va elibera amplasamentul de orice fel de obstacole, resturi menajere, anrocamente, grămezi de pământ, resturi de materiale, se va dezafecta organizarea de şantier.

Se vor executa lucrări de înierbare a suprafeţelor de teren care au fost ocupate temporar.

Nu se vor degrada mediul natural si cel amenajat prin depozitarea necontrolată a nici unui fel de deşeuri.

Se vor informa autorităţile competente în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major.

        Justificarea  necesității  proiectului:  

Legăturile între obiectivele economice și administrative din zonă se realizează anevoios datorită lipsei unor traversări ale cursurilor de apă prin poduri și podețe care ar scurta timpii de transport între acestea.

    Circulația pietonală a vehiculelor și autovehiculelor se desfășoară anevoios în zona de intersecție a drumului sătesc cu drumul național DN2M/km 23+950 și obiectivele sociale și administrative din satele Vulcăneasa și Livada, datorită lipsei unei traversări în siguranță a râului.

   Momentan circulația se desfășoară doar in anotimpul secetos printr-un vad creat de către locuitorii celor două sate ale comunei Mera si nu asigură condițiile de siguranță pentru traficul rutier și pietonal din zonă, având de asemenea și un  efect defavorabil asupra activităţilor socio-economice din comună.

  Starea precară a drumurilor si podurilor influențează negativ viaţa şi activitatea locuitorilor comunei Mera.

  În această zonă, albia râului Milcov prezintă un traseu sinuos, vegetație și eroziuni ale malurilor.

   Necesitatea promovării investiţiei survine din dorința de creștere a valorii terenurilor din zonă, atragerea de noi investitori, dezvoltarea de noi afaceri locale și stoparea migrării populației rurale către zonele urbane.

   De asemenea, din perspectiva forţei de muncă existente, a orientării forţei de muncă spre domenii cu potenţial de creştere constantă pe termen mediu şi lung şi creşterea numărului de locuri de muncă cu o valoare ridicată, proiectul este definit ca necesar şi oportun.

   Nu în ultimul rând, dezvoltarea spaţiului reflectă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie şi creşterea atractivităţii acestor zone – constituie una dintre premisele de bază care au stat la baza fundamentării acestui proiect.

             Prin construcția podului nou se va influenţa în sens pozitiv condiţiile de trai ale localnicilor, activitatea economico-comercial și se va înfrumuseţa întreaga zonă.

Terenul de amplasament este situat în Comuna MERA, judeţul Vrancea, zonă echipată edilitar – energie electrică, telefonie.

Momentan circulația se desfășoară sezonier, în anotimpul secetos, printr-un vad  creat de localnici și nu asigură condițiile de siguranță pentru traficul rutier și pietonal, având de asemenea și un  efect defavorabil activităţilor socio-economice din comună.

Amplasamentul podului nou propus se află pe albia râului Milcov, între satele Livada și Vulcăneasa.

Podul va face legătura între satul Livada, respectiv DN 2M (la km 23+950) și satul Vulcăneasa.

În această zonă, albia râului Milcov formează mai multe meandre care sunt apropiate și aproape paralele cu DN 2M.

Malul stâng este mai înalt și, în zona viitorului pod, coboară cu pantă abruptă până în albie în timp ce malul drept are pantă mai mică și se ridică treptat până în zona locuințelor.

În maluri, în diferite puncte apar roci consolidate (marne, gresii, argile compacte) a căror direcție este oblică față de axul albiei.

Pe suprafața albiei sunt depuse aluviuni grosiere de grosimi diferite, de la 0,50m până la câțiva metri.

Noul pod va fi construit la km 23+950 al DN 2M.

 

Podul va avea următoarele caracteristici geometrice generale:

- după structura de rezistenta:           Grinzi prefabricate din beton precomprimat

- după modul de execuție:                  Infrastructură monolită

- supradtructură:                                             Prefabricată

- Numărul de deschideri si

   lungimea lor:                                               1 x 11,00 m

- Lățimea părții carosabile                  7,80 m

- Lățimea totală a podului:                              11,70 m

- Lungimea totală a podului:               59,20 m

- Tip infrastructuri:                             Culei masive cu fata văzută, din beton armat

- Tip fundații:                                     Fundații directe

- Tipul îmbracăminții pe pod:             Beton asfaltic

- Parapeți pietonali:                             Metalici

- Parapeți de siguranța:                                   Metalici tip greu

- Racordări cu terasamentele:             Taluzuri din beton

- Apărări de maluri                                        Maluri taluzate + zid din gabioane      

 

 Elemente specifice caracteristice proiectului propus

Profilul şi capacităţile de producţie

Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii:

Lungime:                                              59,20 ml;

Lăţime parte carosabilă:                         7,80 ml;

Lăţime  trotuare:                               2 x 1,00 ml;

Amenajare albie râu Milcov          L=151,00 ml;

Lungime rampe acces la pod:             225,00 ml.

Ordinea de aplicare a lucrărilor de construcţie este:

1. Organizarea de șantier

  Se execută organizarea de şantier și platforma de depozitare a grinzilor prefabricate din beton precomprimat cu corzi aderente L = 15,00/24,00 m, h = 0,93 m, tip „T”.

  Platforma de depozitare a grinzilor prefabricate se execută dintr-un strat de balast de 20 cm grosime, compactat corespunzător, dispus după îndepărtarea stratului de pământ vegetal.

Se execută un instructaj special de protecția muncii pentru întregul personal muncitor care va participa la lucrările de construcții montaj sub circulație.

2. Construcţia culeelor și a pilelor

    Infrastructura podului este alcătuită din 2 pile și două culei masive cu fața văzută, din beton armat, fundată pe fundații directe din beton armat.

    S-a adoptat soluţia de fundaţie directă având în vedere că stratul de fundaţie descris în studiul geotehnic este format din gresii cenușii și vineții.

  Fundaţiile pilelor si culeelor se realizează din  blocuri masive de beton cu secțiune dreptunghiulara, în două trepte, din beton de clasa C 20/25, armat cu oțel-beton OB 37 și PC 52.

Construcţia  culeelor

  Deasupra blocului de fundație se execută pe rând elevaţia cu consola drenului, zidul de gardă cu consola de rezemare a dalei de racordare, zidurile întoarse cu lisa parapetului și consola de trotuar.

  Zidul de garda nu se betonează până la cota finală, în spaţiul rămas se vor monta elementele de prindere ale dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.

  In elevaţia culeei se montează tubul PVC Ø 60 mm, necesar pentru scurgerea apelor infiltrate in drenul din spatele culeei.

  Elevaţiile culeelor se execută din beton armat monolit clasa C30/37, la fel și bancheta de rezemare, zidul de garda si zidurile întoarse.  Armarea elevaţiei culeelor se face cu oţel-beton OB 37 şi PC 52.

  Se execută hidroizolata pe spatele elevaţiei culeelor si pe fata interioara a zidurilor întoarse, dintr-un strat de mastic bituminos.

  Se executa drenul din zidărie de piatra bruta in spatele culeelor, in sistem filtru invers, concomitent cu umplutura de pământ din terasamentele rampelor de acces.

  Umplutura de pământ se executa provizoriu pana la partea superioara a zidului de garda, pentru a realizare calea de acces pentru macaraua care montează grinzile principale prefabricate.

  După execuţia suprastructurii, se va îndepărta umplutura de pământ pe o grosime de cca. 1,0 m pentru a permite montarea dalei de racordare.

Construcția pilelor

  Elevațiile infrastructurilor pilelor se execută din beton C30/37 cu dimensiunile propuse în planșele de detaliu.

3. Structura de rezistenţă a suprastructurii

  Se montează cu macaraua cele 7 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente in poziţie definitiva, pe aparatele de reazem din neopren.

  Până la betonarea plăcii de suprabetonare, se asigură sprijinirea grinzilor prefabricate pentru a împiedica căderea lor in cazul unui seism, sau a lovirii accidentale a unui element de infrastructura.

  Se îndoaie la poziție ramurile verticale ale conectorilor metalici montați pe talpa superioara a fiecărei grinzi prefabricate precomprimate.

  Se execută cofrajul, se armează și se betonează placa de suprabetonare.

  Placa de suprabetonare se executa din beton de clasa C30/37 si se armează cu otel-beton OB37 si PC52. 

  Pe fiecare din cele 3 deschideri, se vor monta pâlniile gurilor de scurgere, la poziția prevăzuta in planșa de detaliu.

  Deasupra fiecărei pile, placa de suprabetonare se va continuiza, realizând astfel eliminarea dispozitivului de acoperire a rostului de dilatație. 

  Se verifică realizarea pantelor transversale de 2% necesare asigurării scurgerii apelor pluviale la fata bordurilor.

  La nivelul lisei parapetului, la partea inferioara se executa lacrimarul, iar pe fata superioara a lisei se montează plăci metalice in care se vor prinde cu șuruburi, panourile de parapet metalic pietonal.

  Pe înălțimea lisei parapetului, până la nivelul plăcii de suprabetonare, se execută rosturi de dilatație de 3 cm grosime, deasupra rosturilor de pe fiecare element de infrastructura.

4. Calea pe pod

  Se montează panourile de parapet metalic pietonal, pe pod si pe zidurile întoarse ale culeelor.

  Stâlpii de parapet sunt prevăzuți la partea inferioara cu placi metalice care se prind cu 4 şuruburi in plăcile metalice fixate la turnare in lisa parapetului.

  Parapetul pietonal se execută uzinat şi modulat în panouri curente, montat pe şantier şi protejat împotriva coroziunii.

  Se montează dispozitivele a acoperire a rosturilor deasupra rosturilor de pe culei. Se montează elementele dispozitivului de acoperire a rostului si se betonează spatiile lăsate special in acest scop la capetele plăcii de suprabetonare si a zidurilor de garda.

  Se executa șapa suport pentru hidroizolatie din mortar de ciment M 100T, de 2 cm grosime. Sapa se racordează longitudinal la lisa parapetului, si transversal la dispozitivele de acoperire a rosturilor. Sapa suport se driscuieste pentru a realiza o suprafaţa lisa la fata superioara, necesara pentru a permite o aderenta corecta a hidroizolatiei.

  Se executa hidroizolația pe pod, tip membrana multistrat aplicata prin termosudare. Hidroizolatia se va monta in sens longitudinal podului, in rânduri paralele, începând de la nivelul trotuarului spre axul longitudinal al podului, realizându-se o suprapunere a straturilor adiacente de minim 10 cm, atât in sens longitudinal, cat si in sens transversal. Nu se admite realizarea in acelaşi plan transversal a înnădirilor  longitudinale. Se verifica racordarea hidroizolatie la lisa parapetelor si la dispozitivele de acoperire a rosturilor.

  Se execută un strat de protecţie a hidroizolatie, din BA8 cu grosimea de 3 cm

  Se montează borduri prefabricate , dispuse pe un strat de mortar de poza cu grosimea minim 2 cm.

  Se montează cate 3 tuburi din PVC in spatele bordurilor si se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 25/30.

  Se executa îmbrăcămintea căii pe pod, aşternuta mecanizat intr-un singur strat de 6 cm grosime fiecare din beton asfaltic BAP. Se verifica realizarea pantelor in sens transversal care sa conducă apele pluviale la fata bordurilor, si in sens longitudinal care sa conducă apele la casiurile de descărcare de la capetele podului.

  Se verifică modul de realizare a racordării îmbrăcămintei căii pe zona carosabila, la dispozitivele de acoperire a rosturilor.

  Se execută îmbrăcămintea căii pe trotuare din asfalt turnat intr-un strat de 3 cm grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1,5% realizata in scopul dirijării apelor pluviale spre borduri. Se verifica ca intre muchia superioara a lisei parapetului si îmbrăcămintea pe trotuar sa rămână un spaţiu de 3 cm.

  Se execută cordoanele de impermeabilizare din chit tiocolic, montate in îmbrăcămintea pe trotuare, la fata lisei si in spatele bordurilor, in stratul superior de îmbrăcăminte, la fata bordurilor si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

5. Rampe  de acces

  Rampa Livada L=22,00 ml

  Se execută prismul de piatră spartă pe care reazemă grinda de rezemarea dalei de racordare.

  Se dispune un strat anticapilar de nisip de 10 cm grosime și se execută dala de racordare din beton armat turnat monolit în 2 tronsoane longitudinale, pentru a permite efectuarea lucrărilor de înlocuire fără întreruperea circulaţiei pe pod.

  Pe o lungime de 22,0 m se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din:

- realizarea umpluturilor

- strat de fundaţie din balast - 30 cm grosime;

- strat de piatra sparta - 20 cm grosime;

 - strat de rezistenta din binder (BADPC20;22,4) - 4 cm grosime;

  - strat de uzura din beton asfaltic (BA16) - 4 cm grosime.

  Se realizează racordarea pe o lungime de 20,0 m a lățimii de 7,80 m a zonei carosabile de pe pod, la lățimea de 5,00 m a căii pe rampele de acces.

  Se execută acostamentele căii pe rampele de acces, se asigură racordarea acestora la trotuarele de pe pod.

  Se montează parapetul direcțional de tip semigreu pe o lungime de 20 m,

  Se execută grinda de rezemare din beton C25/30 si pereul de beton de clasa C 30/37 de 15 cm grosime a sferturilor de con care asigura racordarea podului cu terasamentele din rampele de acces.

  Se execută casiurile de descărcare a apelor meteorice pe la capetele podului.

  Se asigura racordarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de la capetele podului, la partea superioara a casiului de descărcare.

  Se execută scări de acces sub pod, câte una pe fiecare rampă, pe partea dreaptă, în sensul de mers.

Rampa Vulcăneasa L=203 ml

  Se execută umplutura de pământ din spatele culeei.

  Se execută prismul de piatra sparta pe care reazemă grinda de rezemarea dalei de racordare.

  Se dispune un strat anticapilar de nisip de 10 cm grosime si se executa dala de racordare din beton armat turnat monolit in 2 tronsoane longitudinale, pentru a permite efectuarea lucrărilor de înlocuire fara întreruperea circulaţiei pe pod.

  Se execută zidurile de sprijin din beton armat ce susțin rampa Vulcăneasa, cu lungimea totala(stg+dr) de 330 ml și înălțime ce variază intre 3.20-1.70 m.

  Se execută, numai pe zona zidurilor de sprijin, umplutura de pământ armat cu geogrile dispuse din 30 în 30 cm până la nivelul inferior al stratului de balast.

  Se execută pe rând straturile rutiere:

 - strat de fundaţie din balast - 30 cm grosime;

 - strat de piatra sparta - 20 cm grosime;

 - strat de rezistenta din binder (BADPC20;22,4) - 4 cm grosime;

  - strat de uzura din beton asfaltic (BA16) - 4 cm grosime.

  Se execută trotuarul cu lățimea totală de 1,25 ml, pe toată lungimea rampei Vulcăneasa.

  Se executa șanțul din beton C30/37 pozat pe un strat din nisip de 5 cm.

  Se montează parapetul direcțional de tip semigreu pe toată lungimea rampei Vulcăneasa.

  Se execută grinda de rezemare din beton C25/30.

        Se realizează racordarea pe o lungime de 20,0 m a lățimii de 7,80 m a zonei carosabile de pe pod la lățimea de 5,00 m a căii pe rampele de acces.

8. Regularizare albie râu Milcov în zona podului.

        Se calibrează albia râului Milcov în amplasamentul podului, prin execuția unui zid din gabioane 1,50x1,0x4,00; 1,0x1,0x4,00 ce va sprijini pe saltele din gabioane si va avea  o lungime totala de 151,00 ml.

  Peste coșurile din gabioane se execută un ecran de protecție din beton C30/37 cu grosimea de 10 cm.

        Albia râului Milcov pe lungimea de 96 ml amonte și 55 m aval va fi protejată cu saltele din gabioane cu înălțimea de 50,00 cm.

 Execuţie semnalizare orizontală şi verticală

Pe timpul execuției lucrărilor, semnalizarea acestora se va face conform Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului - Ordin comun al Ministerului Transporturilor și al Ministerului de Interne nr. 411 / 1112 / 2000.

Recomandarea proiectantului este ca pe parcursul execuției lucrărilor circulația rutieră se va realiza pe trecerea prin vad deja executată și folosită de către locuitorii comunei ca unică cale de acces către satul Livada.

În această ipoteză se recomandă semnalizarea lucrărilor conform figurii U37 din SR1848-1/2004.

Indiferent de forma în care se prezintă, semnalizarea rutieră trebuie să furnizeze participanților la trafic indicațiile obligatorii necesare pentru a circula în siguranță pe drumul public.

La finalizarea lucrărilor podul va fi prevăzut cu semnalizare verticală (indicatoare de circulație/denumire pârâu traversat) și semnalizare orizontală (marcaje rutiere).

 

b2) Cumularea cu alte proiecte existente si / sau aprobate:nu este cazul.

b3) Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii:   Pentru realizarea lucrarilor de modernizare se vor folosi:

• produse de balastieră (aprovizionate de la balastiere autorizate);
• betoane asfaltice şi betoane de ciment (aprovizionate de la staţii de betoane autorizate, sau preparate local conform normelor) ;
• combustibili auto necesari functionării utilajelor (vor fi aprovizionaţi din staţii de distribuţie);

b4) Cantitatea si tipurile de deşeuri generate/ gestionate: Din activitatea ce urmeaza a se desfaşura pe platforma obiectivului se estimeaza ca va rezulta un volum variabil de deseuri.

Aceste deşeuri vor fi de genul:

- deşeuri menajere provenite de la muncitorii care realizează obiectivul; compoziţia acestora este predominantă din materii organice, ambalaje de hârtie, plastic,  sticlă şi resturi textile.

- deşeuri industriale: deşeuri din metale feroase care provin de la  conducte sau piese de schimb deteriorate în timp, scăpări de produse petroliere – provenite de la exploatarea utilajelor terasiere.

Modul de gospodărire a deşeurilor

Deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul modernizari si refaceri drumurilor vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către serviciile de salubritate din zonă, pe bază de contract.

Deşeurile provenite de la pierderile accidentale de produse petroliere vor fi colectate şi deversate într-un separator de produse petroliere sau vor fi adunate cu ajutorul unor materiale absorbante, care se vor stoca în recipienţi speciali şi vor fi distruse prin incinerare în incineratoare autorizate.

b5) Poluarea si alte efecte negative : pot apărea emisii pe perioada construirii in cazul in care nu iau masuri corespunzătoare de reducerea acestora.

b6) Riscul de accidente, majore si / sau dezastre relevante pentru proiectul in cauza, inclusiv cele cauzate de schimbarile climatice, conform informatiilor stiintifice: titularul de proiect/constructorul va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor. Nu se vor utiliza materiale cu risc pentru om/ mediu si titularul de proiect/ constructorul va lua masuri in vederea prevenirii accidentelor.

• Riscuri de accidente majore- nu este cazul;
• Riscuri de dezastre naturale- nu este cazul;
• Riscuri cauzate de schimbarile climatice- nu este cazul

b7) Riscurile pentru sanatatea umana - nu este cazul;

c)Localizarea proiectelor :

 c1) Utilizarea actuala si aprobata a terenurilor: Terenul ce urmeaza a fi ocupat cu lucrarile propuse, se afla in domeniul public al comunei Mera si este administrat de catre Apele Romane- ABA Bacau- SGA Vrancea( albie minora si majora a raului Milcov) conform HG 908/2002.

 

c2 ) Bogatia, disponibilitatea, calitatea si capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale ( inclusiv solul, terenurile, apa si biodiversitatea) din zona si din subteranul acesteia : nu este cazul.

 c3) Capacitatea de absorbţie a mediului natural,acordandu-se  o atenţie speciala urmatoarelor zone :

       a) zonele umede, zone riverane, guri ale raurilor: nu este cazul,

       b) zonele costiere si mediul marin: nu este cazul,

       c) zonele montane si forestiere: nu este cazul,

       d) arii naturale protejate de interes national, comunitar, international: nu este cazul,

       e) zone clasificate sau protejate conform legislatiei in vigoare: situri Natura 2000 desemnate in conformitate cu legislatia privind regimul ariilor  naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; zonele prevazute de legislatia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a III-a – zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor legislatiei din domeniul apelor, precum si a celei privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica

: nu este cazul.

       f) zonele in care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevazute de legislatia nationala si la nivelul Uniunii si relevante pentru proiect sau in care se considera ca exista astfel de cazuri: amplasamentul nu este situat in astfel de zone

       g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite :           

       nu este cazul;

       h) zonele cu o densitate mare a populatiei : proiectul nu va avea un impact semnificativ;

       i) peisaje si situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic : nu este cazul,  .

 d) Caracteristicile impactului potenţial :

d1)Importanta si extinderea spatiala a impactului – zona geografica si dimensiunea populatiei care   poate fi afectata : impactul este local, cu durata limitata, numai in zona frontului de lucru si  nu va  schimba functiunea zonelor invecinate.

d2) Natura impactului: direct si temporar , in perioada de realizare a lucrarilor.

d3) Natura transfrontaliera a impactului : nu este cazul, proiectul nu intra sub incidenta Conventiei   privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier , adoptata la Espoo la  25.02.1991 ratificata prin Legea nr. 22/2001.

d4) Intensitatea si complexitatea impactului : in perioada de execuţie a proiectului  impactul asupra  factorilor de mediu va fi nesemnificativ sau minim daca se vor respecta masurile privind protecţia  factorilor de mediu impuse prin proiect ( prezentate in memoriul de prezentare) ,

      d5) Probabilitatea impactului : redusa pe timpul realizarii proiectului,

      d6) Debutul, durata, frecventa si reversibilitatea preconizate ale impactului : impactul lucrarilor

      asupra factorilor de mediu va debuta odata cu inceperea executiei lucrarilor, in perioada de executie  a proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi temporar si reversibil .

     d7) Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente si/sau aprobate: nu este cazul

     d8) Posibilitatea de reducere efectiva a impactului: prin aplicarea conditiilor de realizare a proiectului mentionate la punctul II.

 

II. Condiţiile de realizare a proiectului :

- Investiţia se va realiza cu respectarea proiectului, a legislaţiei de mediu in vigoare si a menţiunilor din Certificatul de Urbanism nr. 44 / 29.11.2017 emis de Primaria Mera, Avizului de gospodarire a apelor nr. 197/12.08.2019 emis de SGA Vrancea, cat si a celorlalte avize mentionate in cadrul acestuia.

- Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor si funcţionarii obiectivului se vor lua toate  masurile si se vor realiza toate lucrările necesare pentru protecţia calităţii apelor si prevenirea poluării accidentale ale apelor subterane si de suprafaţa.

- Prezentul act nu exonereaza titularul de proiect de obligatia obtinerii avizelor mentionate in certificatul de urbanism.

- Constructorul si beneficiarul răspunde de realizarea corecta a lucrărilor propuse, aferente construcţiilor prezentate in Memoriul Tehnic.

- La executarea lucrărilor, se vor respecta normele sanitare, PSI, de protecţia muncii, de gospodărire a apelor si de protectia mediului in vigoare.

      - Lucrările se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor tehnice si a regimului juridic prevăzute    prin actele de reglementare prealabile, emise de alte autoritati.

- Managementul deşeurilor generate de lucrările de construcţii va fi in conformitate cu legislaţia specifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizează lucrările.

- Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deşeuri produse (deşeuri inerte din demolări, deşeuri de ambalaje, deşeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor .

- Se interzice depozitarea materialelor de construcţii si a deşeurilor rezultate in spatii neamenajate in acest scop.

- Se vor asigura condiţii pentru depozitarea temporara a materialelor de construcţii si a reziduului de şantier astfel incat sa nu creeze disconfort locuitorilor din zona.

- Se vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizării in exteriorul clădirilor.

- După terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi materiale, anrocamente, grămezi de pamant, desuri specifice rezultate din lucrarile de constructie, etc.) si refacerea cadrului natural.

• Investiţia va respecta strict proiectul si masurile de protecţie a mediului prevăzute de proiect, in scopul reducerii la minim a impactului asupra factorilor de mediu.
• Se vor lua masuri specifice de protecţie a mediului pe perioada realizării proiectului de investiţii (împrejmuire cu panouri, recipiente de colectare a deşeurilor, etc.).
• Se vor lua masuri pentru evitarea poluării accidentale a factorilor de mediu pe toata durata execuţiei lucrărilor.
• Deşeurile rezultate in urma lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate temporar in containere metalice acoperite sau pe platforme de depozitare temporara si transportate la o platforma de deşeuri autorizata; transportul acestor tipuri de deşeuri se va face de către o societate specializata autorizata cu respectarea prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
• Deşeurile industriale reciclabile rezultate in perioada lucrărilor de construcţii  (metalice, hârtie - carton, plastic – PET etc.) vor fi colectate/stocate temporar pe tipuri, in recipiente speciale, in vederea valorificării prin societati autorizate specializate.
• Deşeurile menajere generate in perioada lucrărilor de construcţii vor fi colectate / stocate  temporar in pubele cu capac si eliminate prin firme de salubrizare autorizate.
• Se interzice utilizarea materialelor cu risc ecologic imediat sau in timp.
• Se va separa zona de lucru cu panouri demontabile in scopul împiedicării accesului  autovehiculelor si a persoanelor neautorizate.
• Se vor evita pierderile de carburanţi sau lubrefianţi la staţionarea utilajelor, astfel toate  utilajele vor fi verificate periodic;
• Evitarea pierderilor de materiale si substanţe cu potenţial poluant in vederea eliminării  poluării accidentale a apelor de suprafaţa si a apelor subterane.
• Materialele fine sau prăfoase (pamant, balast, nisip, deşeuri de construcţie prăfoase ) se vor  transporta in autovehicule prevăzute cu prelate de protecţie pentru împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila.
• Nu se vor stoca combustibili in  şantier.

-   Prezentul act nu se refera la partea de rezistenta si stabilitate a lucrărilor de investiţii.

-  Prezentul act nu exonerează de răspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestora.

-   Prezentul act este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

      -  Titularul proiectului are obligaţia de a notifica in scris autoritatea competenta pentru protecţia mediului despre orice modificare sau extindere a proiectului survenita după emiterea deciziei etapei de încadrare iar APM Vrancea va aplica in mod corespunzător, in aceasta situaţie prevederile art.22 alin(3) din HG nr.445/2009.

 

-  Nerespectarea prevederilor deciziei APM Vrancea atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

-  La finalizarea proiectului autoritatea competenta pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare.

   

          

Pe toata durata realizării si funcţionarii obiectivului se vor respecta următoarele prevederi legale :

• O.U.G. nr. 195 / 2005 privind protecţia mediului cu modificarile, completarile si aprobarile ulterioare ;

• SR 10009 / 2017 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant;
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
• HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.
• Ordinului MMP nr. 794/2012 privind Procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje;
• Ordinul M.A.P.P.M. 756 / 1997 (a valorilor de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control) si M.O.303 / 06.11.1997, pentru aprobarea Reglementarii privind  evaluarea poluării mediului;  
• Hotărârea de Guvern nr. 352 / 21.04.2005 privind modificarea si completarea H.G. 188 / 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata si al populatiei.
• OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului aprobata prin Legea nr. 19/2008 modificata si completata cu OUG nr. 15/2009.
• Legea 86 / 10.05.2000 (M.O.244 / 22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiţie in probleme de mediu, semnata la Arhus la 25.01.2005.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările